TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

CURSUL nr. 4
Structura cursului (tematicile)

1. Noţiune

TEHNICA ELABORĂRII 2. Principiile legiferării

ACTELOR NORMATIVE: 3. Elemente de tehnică
legislativă
4. Sistematizarea actelor
normative
 Tehnică juridică şi tehnică legislativă
NOŢIUNI
 tehnica juridică este ansamblul mijloacelor,
procedeelor şi artificiilor prin care necesităţile vieţii
sociale capătă formă juridică şi se realizează în
procesul convieţuirii umane
 tehnica legislativă este alcătuită dintr-un
complex de metode şi procedee menite să asigure
o formă corespunzătoare conţinutului
reglementărilor juridice
 Tehnică juridică şi tehnică legislativă
NOŢIUNI

 tehnica legislativă este parte constitutivă a tehnicii

juridice
 cele două noţiuni nu trebuie confundate: tehnica
legislativă priveşte strict construirea soluţiilor
normative de către legiuitor
 reglementare: Legea nr.24 / 2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
normative
 Principiile legiferării
REGLEMENTARE

 art.6 – “Conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative”:

Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli
necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât
mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care
le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-
se în considerare interesul social, politica legislativă a
statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul
reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei
naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele
internaţionale la care România este parte, precum şi cu
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului
 Principiile legiferării
ENUMERARE

1. principiul fundamentării ştiinţifice a normelor

juridice
2. principiul asigurării unui raport firesc între
dinamica şi statica dreptului (principiul echilibrului
în raportul dintre evoluţie şi stabilitate)
3. principiul corelării sistemului actelor normative
4. principiul accesibilităţii şi economiei de mijloace în
elaborarea normativă
 Principiul accesibilităţii şi economiei de
mijloace
EXPLICAŢII

 legiuitorul trebuie să aibă în vedere faptul că destinatarii

normelor juridice sunt oameni cu niveluri culturale diferite, deci
posibilităţi diferite de receptare a unui mesaj normativ
 cerinţele principale:
1. alegerea formei exterioare a reglementării – de formă depind
valoarea şi forţa ei juridică, poziţia în sistemul legislativ,
corelaţia cu alte acte
2. alegerea modalităţii reglementării juridice – priveşte opţiunea
legiuitorului în legătură cu modul de impunere a conduitei
prescrise
3. utilizarea procedeelor de conceptualizare şi a limbajului normei
– construcţia normei, cuprinderea în ea a elementelor
structurale, fixarea tipului de conduită, stilul şi limbajul juridic
 Principiul accesibilităţii şi economiei de
mijloace
EXPLICAŢII
 elemente de tehnică legislativă:
– ficţiunea juridică – un anumit fapt este considerat ca existent sau
stabilit, deşi el nu a fost stabilit sau nu există în realitate (ex: copilul
conceput este socotit ca născut în ceea ce priveşte drepturile sale)
– prezumţia – procedeu prin care legiuitorul presupune că ceva, fără
să fi fost dovedit, există cu adevărat (ex: prezumţia de paternitate)
 accesibilitatea normei juridice depinde de stil şi limbaj:
– se foloseşte, prin excelenţă un limbaj specializat
– textul normei juridice trebuie să se caracterizeze prin maximă
claritate, precizie, concizie şi caracter stereotip
– legiuitorul va trebui să utilizeze termeni de largă circulaţie, cu
evitarea neologismelor, a regionalismelor sau arhaismelor
 Tehnica elaborării actelor normative
PĂRŢILE ACTULUI NORMATIV
1. titlul actului normativ
2. preambulul
3. formula introductivă
4. partea dispozitivă:
– dispoziţii sau principii generale
– dispoziţii de conţinut
– dispoziţii finale şi tranzitorii
5. formula de atestare a autenticităţii actului
 Tehnica elaborării actelor normative
TITLUL LEGII

 titlul actului normativ cuprinde denumirea generică

a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de
autoritatea emitentă, precum şi obiectul
reglementării exprimat sintetic
 este elementul său de identificare
 trebuie să fie scurt şi sugestiv (să exprime cu
claritate conţinutul actului normativ)
 Tehnica elaborării actelor normative
PREAMBULUL LEGII

 preambulul enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz,

motivarea reglementării
 nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare
 regula: includerea preambulului în cuprinsul actului
normativ se apreciază de la caz la caz
 excepţie: la ordonanţele de urgenţă preambulul este
obligatoriu şi cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi
de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea
la această cale de reglementare
 Tehnica elaborării actelor normative
FORMULA INTRODUCTIVĂ A LEGII
 formula introductivă cuprinde denumirea autorităţii
emitente şi exprimarea hotărârii de emitere / adoptare a
actului normativ
– în cazul legilor: "Parlamentul României adoptă prezenta lege“
– pentru actele Guvernului: "În temeiul art. 108 / art. 115 alin.
(4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României
adoptă prezenta hotărâre / ordonanţă /ordonanţă de urgenţă“
– la celelalte categorii de acte normative: autoritatea emitentă,
denumirea generică a actului (după natura sa juridică),
temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a
fost emis
 Tehnica elaborării actelor normative
PARTEA DISPOZITIVĂ A LEGII
 dispoziţiile generale cuprind prevederile prin care se
determină obiectul, scopul, sfera relaţiilor ce se
reglementează şi definirea unor noţiuni
 dispoziţiile de conţinut cuprind regulile ce stabilesc drepturi
şi obligaţii, se stipulează un anumit comportament, sunt
reglementate urmările nefavorabile în cazul nerespectării
conduitei impuse
 dispoziţiile finale şi tranzitorii au prevederi în legătură cu:
– punerea în aplicare a reglementării
– intrarea sa în vigoare
– relaţiile cu reglementările preexistente
 Tehnica elaborării actelor normative
ATESTAREA AUTENTICITĂŢII LEGII
 actul normativ adoptat se semnează de reprezentantul
legal al emitentului, se datează şi se numerotează
 datarea actului normativ
– data legii este aceea la care i se dă număr, după promulgare
– actele Guvernului poartă data şedinţei Guvernului în care
actul a fost aprobat
– data celorlalte acte normative este aceea la care au fost
semnate
 numerotarea actelor normative se face în ordinea datării
lor, separat pe fiecare an calendaristic
 Tehnica elaborării actelor normative
ELEMENTE DE STRUCTURA CONŢINUTULUI
 elementul structural de bază al părţii dispozitive îl
constituie articolul
 cuprinde, de regulă, o singură dispoziţie normativă
aplicabilă unei situaţii date
 se exprimă în textul legii prin abrevierea "art."
 articolele se numerotează în continuare, în ordinea din
text, de la începutul până la sfârşitul actului normativ, cu
cifre arabe; dacă legea cuprinde un singur articol, acesta
se va defini ca "articol unic"
 la coduri şi alte legi de mare întindere, articolele au
denumiri marginale, exprimând sintetic obiectul lor (fără
semnificaţie proprie în conţinutul reglementării)
 Tehnica elaborării actelor normative
ELEMENTE DE STRUCTURA CONŢINUTULUI
 în cazul în care din dispoziţia normativă a unui articol
decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea
vor fi prezentate în alineate distincte
 este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziţie sau
frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică
specifică ansamblului articolului
 dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o
expresie care are în contextul actului normativ un alt
înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia
trebuie definit într-un alineat subsecvent
 în actele normative întinse, dacă un articol are două sau
mai multe alineate, acestea se numerotează la începutul
fiecăruia cu cifre arabe cuprinse în paranteză
 Tehnica elaborării actelor normative
ELEMENTE DE STRUCTURA CONŢINUTULUI
 actele normative mai pot cuprinde şi anexe (organigrame,
tabele, schiţe, statistici, etc.)
 pentru o mai bună sistematizare a actului normativ,
articolele acestuia se pot grupa în:
– secţiuni, capitole, titluri (au denumiri care evocă pe scurt conţinutul
prevederilor pe care la conţine)
– părţi (partea generală şi partea specială – cum este cazul Codului
penal)
 dacă un act normativ face referire la dispoziţii dintr-un altul
deja existent, noul act nu va reproduce dispoziţiile din actul
normativ preexistent, ci va face trimitere la dispoziţiile
respective printr-o normă de trimitere
 Sistematizarea actelor normative
FORME
 încorporarea – o simplă alăturare a actelor normative, în
raport de anumite criterii exterioare (cronologic, pe ramuri
de drept, pe instituţii juridice)
– realizarea poate fi oficială (făcută de autorităţi, spre exemplu
codexul întocmit de Consiliul legislativ) sau neoficială (realizată de
persoane particulare sub forma unor îndrumări legislative)
– în conţinut nu se prelucrează materialului normativ şi nu sunt
aduse modificări conţinutului normelor juridice
 codificarea – presupune cuprinderea într-un cod (act
normativ cu forţă juridică de lege) a normelor juridice
aparţinând aceleiaşi ramuri de drept
– porneşte totdeauna de la principiile generale ale sistemului
dreptului şi ale unei ramuri de drept
– caută să redea într-un singur act toate normele juridice dintr-o
ramură