Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Transporturi. Departamentul Transporturi, trafic și logistică

Program master Logistica transporturilor

Sistem logistic pentru colectarea selectivă a DEEE

Îndrumător, Masterand,
Ş.l. dr. ing. Ştefan Burciu Adrian VOICU

București, 2018-2019
 1. Concepte

O definiție cuprinzătoare, dar și concisă, a logisticii, cu o sferă de aplicabilitate în toate domeniile

economice, este dată în cartea „Marketing” (Balaure et al., 2002, p.463) , și se referă la “Procesul de
planificare, implementare şi control al fluxului şi depozitării eficiente şi eficace a bunurilor serviciilor
şi informaţiilor legate de acestea, de la punctul de origine la punctul de consum, cu scopul de a
corespunde cerințelor clientului.” (apud. Johnson, J.C., Wood, D.F., Contemporary Logistics, Fifth
edition, Macmillan Publishing Company, 1993, p.6).
O definiţie interesantă propune John J. Coyle (Managing Supply Chains – A logistics approach în
anul 2007, p.3), și anume “Logistica este uneori definită ca cealaltă jumătate a marketingului. Raţiunea
acestei definiţii este că distribuţia fizică sau ieşirile sistemului logistic ale unei organizaţii sunt
responsabile pentru mişcarea fizică şi înmagazinarea produselor pentru clienţi şi, astfel joacă un rol
important în vânzarea produselor”
DEEE sunt deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Ele reprezintă componenta cu cel mai
rapid ritm de creştere din fluxurile de deşeuri municipale solide, deoarece oamenii îşi schimbă
telefoanele mobile, calculatoarele, televizoarele, echipamentele audio şi imprimantele mult mai
frecvent decât oricand înainte.
Deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt o categorie specială de deşeuri, iar
colectarea, tratarea şi reciclarea sunt importante din mai multe motive:
 Se pot evita poluări ale mediului cu gaze cu efect de seră sau metale grele dăunătoare sănătaţii –
aproximativ 70% din substanţele toxice care ajung la gropile de gunoi (depozite de deşeuri)
provin de la aceste echipamente;
 Se pot recupera importante cantităţi de materii prime secundare întrucat DEEE au un grad
ridicat de reciclare-reutilizare (între 85-90%).
Reciclarea reduce dependenţa noastră faţă de resursele naturale (epuizabile) şi este o parte
importantă în a crea o societate sustenabilă. (http://www.caravanaecotic.ro/redu-reutilizeaza-
recicleaza/despre-deee-si-dba/)
Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, alături de separarea şi procesarea unora
dintre componentele deşeurilor, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele
care intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face
obiectul unui proces de reciclare. Cel mai mare beneficiu al reciclării înseamnă, fără îndoială,
conservarea energiei şi a resurselor naturale pentru că în procesele de fabricaţie se vor utiliza
materialele rezultate din reciclare si nu cele primare. (http://www.comprest.ro/index.php/colectare-
selectiva)
“Conceptul de logistică inversă a evoluat pe parcursul timpului, de la simplele procese de
colectare și reciclare la sistemele integrate de planificare, implementare și control eficient al
fluxurilor de materiale, ambalaje și produse finale de la producători, centre de distribuție și
consumatori finali către centrele de recuperare, reciclare și eliminare”.
(http://www.agir.ro/buletine/2067.pdf: EFICIENTIZAREA MIJLOACELOR ȘI A TEHNOLOGIILOR DE
COLECTARE A DEȘEURILOR RECICLABILE SUB ASPECTUL TRANSPORTULUI RUTIER Eugen ROȘCA,
Ștefan BURCIU, Aura RUŞCĂ)
Reciclare – orice operaţiune de valorificare prin care deşeurile sunt transformate în produse,
materiale sau substanţe pentru aşi îndeplini funcţia lor iniţială sau pentru alte scopuri. Aceasta include
retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii
materialelor drept combustibili sau pentru operaţiunile de umplere (Legea nr. 211 privind regimul
deşeurilor şi Directiva CE 98/2008).

2. Unităţi de încărcătură şi mijloace de transport folosite în colectarea DEEE

Principalele autovehicule pentru transportat reziduuri existente in Romania:

a) Autogunoiere;
b) Autoplatforme pentru transportul containerelor;
c) Automăturatoare-colectoare pentru reziduurile stradale.
Alte genuri de autovehicule ca: autoplatformele, autobasculantele şi altele de acest tip nu sunt indicate
pentru transportul reziduurilor, decât dacă precolectarea se face prin schimb de pubele sau saci.

DEEE trebuie să fie manipulate şi depozitate cu grija cuvenită pentru a se evita dispersia de
substanţe periculoase în aer, apă sau sol, ca urmare a unor daune şi/sau intemperii. În timpul
manipulării şi depozitării o atenţie deosebită se va acorda: echipamentelor frigorifice pentru a evita
deteriorarea sistemului de răcire; echipamentelor CRT pentru a evita implozia şi/sau emisiile de
pulbere luminoforă; lămpilor şi echipamentelor care conţin lămpi pentru a preveni spargerea acestora şi
eliberarea mercurului; detectoarelor de fum care pot conţine compuşi radioactivi; echipamentelor cu
conţinut de ulei şi alte lichide în circuitele intrene şi a echipamentelor ce conţin condensatori cu ulei

3
mineral sau sintetic pentru a se evita scurgerile şi alte emisii; echipamentelor care conţin azbest sau
fibre ceramice pentru a evita dispersia în aer a particulelor acestor materiale.
Manipularea DEEE, inclusiv încărcarea, descărcarea şi transportul se efectuează cu instrumente
adecvate, containere şi dispozitive de fixare pentru a evita deteriorarea DEEE. Nu este permisă
bascularea necontrolată a containerelor încărcate cu echipamente CRT, echipamente cu ecran plat,
echipamente frigorifice sau lămpi.
Zonele de depozitare a centrelor de colectare necesită: suprafeţe impermeabile pentru toate
zonele de depozitare a DEEE; dispozitive de colectare a scurgerilor necesare pentru toate zonele de
depozitare neacoperite; suprafaţa acoperită trebuie să existe în locul unde sunt depozitate
echipamentele frigorifice, ecrane şi monitoare CRT, echipamente cu ecran plat şi lămpi. Pe parcursul
colectării DEEE, acestea nu trebuie să fie amestecate cu alte tipuri de deşeuri în aceleaşi containere sau
recipiente.
Pentru preluarea DEEE de către comercianţii sau depozitarea la centrele de depozitare
municipale sau regionale singura cerinţă este să nu aiba loc nici un fel de dezmembrare. În general, atât
timp cât produsul nu este alterat, ceea ce înseamnă că rămâne în aceeaşi stare ca atunci când era utilizat
de consumator, nu apare nici o problemă specială. Sigur, depozitul trebuie protejat de vreme
nefavorabilă, aşa cum trebuie să facă şi consumatorul (acest aspect nu se aplică în mod necesar
punctelor de colectare de lângă case sau blocuri). Iar depozitarea trebuie să fie în mod clar temporară:
nu mai mult decât câteva săptămâni.

3. Probleme de legislaţie în domeniul colectării selective a DEEE

Directiva DEEE 2012/19/UE (denumită în continuare „Directiva”) a intrat în vigoare la data de 13

august 2012 și a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la data de 14 februarie 2014. La
acea dată, vechea Directivă DEEE („Directiva 2002/96/CE”) a fost abrogată.
Perioada dintre 13 august 2012 și 14 august 2018 este o perioadă de tranziție. În această perioadă,
domeniul de aplicare al Directivei este identic cu domeniul vechii Directive (10 categorii de
echipamente electrice și electronice (EEE)) cu excepția panourilor fotovoltaice (panouri FV), care au
fost adăugate domeniului de aplicare al Directivei cu aplicare imediată.
Începând cu 15 august 2018, domeniul de aplicare al Directivei este extins astfel încât să includă
toate EEE. Toate EEE vor fi apoi împărțite în 6 categorii în loc de 10, care există acum.

4
 Fig.1 Directiva UE privind legiferarea DEEE

Legislația care se aplică persoanelor fizice și juridice este în principal legislația națională a statelor
membre ale UE care transpun Directiva. Prin urmare, întrebările fiecărei părți interesate trebuie să fie
adresate autorităților naționale responsabile pentru transpunerea și implementarea Directivei, a căror
listă se poate găsi aici: http://ec.europa.eu/environment/waste/weee/contacts en.htm.
Întrebările referitoare la aspectele practice ale înregistrării producătorilor pot fi adresate registrelor
naționale, a căror listă este inclusă în lista punctelor de contact naționale menționate mai sus. Informații
despre înregistrare se pot obține și de la „Rețeaua Europeană a Registrelor” (EWRN), o rețea ce
reprezintă numeroase registre naționale ale statelor membre. EWRN poate furniza informații despre
regulile de înregistrare în aceste state membre. Rețeaua poate fi contactată pe
https://www.ewrn.org/contact-us .
Întrebările pentru Comisia Europeană se pot trimite la DG Mediu. Pentru o listă a linkurilor
utile, consultați site-ul Comisiei: http://ec.europa.eu/environment/waste/weee/links en.htm
Obiectivul Directivei este acela de a preveni si de a reduce efectele negative asupra mediului provocate
de generarea și gestionarea DEEE și de utilizarea resurselor.
După cum se menționează în secțiunea introductivă 6 a Directivei, scopul principal îl constituie
contribuirea la obținerea unei producții și a unui consum durabil, în primul rând, prin prevenirea
producerii de DEEE și, în plus, prin reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a acestor
deșeuri. Directiva încorporează astfel ierarhia deșeurilor stabilită la Articolul 4 din Directiva
2008/98/CE privind deșeurile.

5
OUG nr. 5/2015 (document care va aduce unele schimbări majore în gestionarea DEEE)
În primul rând țintele de colectare se schimbă. De la 1 ianuarie 2016 și până la data de 14
august 2018 se înlocuiește actuala țintă de colectare, de 4 kg de deşeuri electrice, electronice şi
electrocasnice (DEEE) pe locuitor, cu o formulă de calcul procentuală de 40 - 50% din cantitatea de
echipamente electrice și electronice introduse pe piața națională.
Începând cu data de 15 august 2018, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu
câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă
care va trebui realizată anual va crește la 65% din cantitatea medie de echipamente electrice şi
electrocasnice (EEE) introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Colectarea DEEE-urilor

Fig.2 Selectarea DEEE-urilor

DEEE-urile de la populație se colectează de către serviciul public, de către distribuitori (în

sistem 1 la 1 sau în sistem 1 la 0 pentru distribuitorii cu spații de cel puțin 400 mp) și prin sistemele
organizate de către organizațiile colective. Răspunderea revine, prin lege, atât autorităților publice
locale cât și producătorilor. Atâta timp cât însă autoritatea publică locală este și dezinteresată, și săracă
și neinformată, e greu de crezut că ea va putea fi trasă la răspundere de cineva pentru neatingerea
țintelor.
În cazul distribuitorilor, aceștia sunt obligați să predea DEEE-urile colectate, fie către operator,
fie către organizațiile colective (fie colectorului autorizat, fie direct operatorului de tratare).
Primăriile sunt obligate să înființeze puncte de colectare, cel puțin unul la 50.000 locuitori,
puncte de colectare mobile și colectare periodică cu operatori desemnați, cel puțin odată pe trimestru.
Se interzice eliminarea DEEE-urilor sub formă de deșeuri municipale nesortate, astfel cum sunt
definite la art. 2 alin. (4) pct. 3 din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006,
6
republicată, precum şi predarea DEEE către, respectiv, preluarea DEEE de către alţi operatori
economici decât cei prevăzuţi de lege.
Producătorii și distribuitorii sunt obligați să informeze cumpăratorii, în momentul vânzării de
EEE, cu privire la costurile colectării, tratării și eliminării în condiții de protecție a mediului, prin
evidențierea separată a acestor costuri. Practic se reintroduce la vedere timbrul verde, ceea ce nu este
deloc rău, fiindcă cetățenii vor înțelege astfel că protecția mediului este o datorie pentru fiecare dintre
noi.
Tot producătorii trebuie să aducă la cunoștința cetățenilor:
- că au obligația de a colecta separat DEEE și de a nu le arunca împreună cu deșeurile municipale
nesortate;
- sistemele de predare și colectare puse la dispoziția lor, încurajând coordonarea informațiilor despre
centrele de colectare existente, indiferent de producătorii sau alți operatori care le-au înființat;
- rolul utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare în reutilizarea, reciclarea și alte forme de
valorificare a DEEE;
- potențialele efecte nocive asupra mediului şi sănătății umane ca urmare a prezenței substanțelor
periculoase în EEE;
- Informațiile prevăzute se furnizează în instrucțiunile de utilizare, cu excepția celor care pot fi
furnizate și la punctul de vânzare și/sau prin intermediul campaniilor de conștientizare.
Pot (de ce nu sunt obligaţi?) desfășura campanii de informare și educare pentru a încuraja
participarea populației la colectarea DEEE și pentru a-i încuraja să faciliteze procesul de reutilizare,
tratare și valorificare și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și autoritățile administrației publice
locale, care au posibilitatea promovării și cofinanțării, în condițiile legii și în limita bugetului anual
aprobat cu aceasta destinație, împreună cu producătorii și organizațiile colective.

De asemenea, în virtutea principiului răspunderii extinse, producătorii sunt ținuți responsabili să

acopere costurile presupuse de colectarea separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice
din fluxul de deșeuri municipale generate atât de populație, cât și de sectorul business to business și să
achite nota de plată a reciclării.
Conform avertismentelor transmise țării noastre de către Comisia Europeană, lucrurile stau cu
mult mai rău decât par, pericolul declanșării unor proceduri de infringement fiind foarte mare pe
diversele Directive corespunzătoare fluxurilor de deșeuri reciclabile, deci și în cazul DEEE.

7
 Sectorul de management al deșeurilor din România se confruntă cu probleme reale, deosebite,
care pleacă de la amânarea implementării colectării selective pe patru fluxuri de deșeuri reciclabile și
fracția biodegradabilă până în 2017, absența punctelor de colectare municipale la dispoziția populației,
lipsa taxei la depozitarea la groapa de gunoi care să constituie un mecanism de descurajare a acestei
practici dăunătoare, grad scăzut de absorbție a fondurilor europene, incoerențe legislative, interes
scăzut al autorităților centrale și locale, lipsa enforcement-ului, interese divergente ale principalilor
jucători de pe piața deșeurilor și până la nivelul scăzut de informare și conștientizare a populației, dar și
incapacitatea industriei românești de a-și susține interesele economice legitime în corpurile de decizie
de la Bruxelles.
Toate aceste elemente se constituie într-un mecanism interdependent care contribuie la
performanțele rușinoase ale țării noastre și poziționarea în coada tuturor clasamentelor europene de
gestionare a deșeurilor. Dacă în calitate de stat european nu faci separare la sursă pe niciun flux de
deșeuri reciclabile în localități și totul sau aproape totul ajunge la groapa de gunoi, atunci nu prea ai
cum să îți atingi țintele de reciclare.

Fig.3 Deşeuri electonice

În ciuda eforturilor întreprinse de producători și organizațiile colective care acționează în

numele lor, rata medie anuală de colectare selectivă a deșeurilor de echipamente eletrice și electronice
nu a fost mai mare de 1kg/locuitor în țara noastră, față de o medie europeană de 4 kg/locuitor.
8
Totodată, statisticile Eurostat arată că 98% din deșeurile municipale generate în România ajung «prin
grija» autorităților locale la groapa de gunoi, iar studiile de compoziție realizate de United Nations
University (UNU) demonstrează că numai 0,2% din cantitatea de deșeuri provenită de la populație sunt
DEEE.
Așadar, acesta este contextul general în care se impune realizarea unor studii de impact care,
bazându-se pe rezultatele preliminare ale studiului de statistică a deșeurilor de echipamente electrice și
electronice realizat de United Nations University, să poată îmbunătăți atât mecanismele de
reglementare ale acestui flux de deșeuri, cât și să contureze perspectivele de îmbunătățire a
performanțelor actorilor implicați în acest sistem de management.
În caz contrar și probabil, cel mai sensibil aspect este că aplicarea noii Ordonanțe de Urgență și
respectiv, păstrarea țintei obligatorii de 45% din cantitatea de echipamente vândute într-un an în piața
românească, obligă țara noastră să își asume încă de pe acum penalitățile pentru ratarea obiectivelor.
Soluția este la îndemâna noastră, iar cooperarea între Ministerul Mediului, autoritățile locale și
producători este definitorie. (http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/reciclare-recuperare/11877/)

4. Amplasarea punctelor de colectare selectivă a DEEE

În vederea colectării selective a DEEE provenite de la gospodăriile particulare, autorităţile

executive ale unităţilor administrativ-teritoriale au următoarele obligaţii:

9
  de a organiza, de a gestiona şi de a coordona colectarea separată a deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice de la gospodăriile particulare, şi transportul acestora la punctele de colectare
prin intermediul serviciului public de salubrizare ca deşeuri municipale sau prin încredinţarea colectării
DEEE, dacă nu fac obiectul colectării prin serviciul de salubrizare, către un operator economic colector
autorizat de către agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, ca deşeuri de la echipamente electrice şi
electronice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
 de a asigura existenţa şi funcţionarea cel puţin a unui punct de colectare selectivă a DEEE
provenite de la gospodăriile particulare, dar nu mai puţin de un punct de colectare în fiecare localitate.
Punctele de colectare menţionate anterior:
 se amplasează în locuri şi la distanţe care să asigure un acces uşor, ţinându-se seama în special de
densitatea populaţiei.
 au obligaţia de a prelua, cel puţin gratuit, deşeurile de echipamente electrice şi electronice de la
deţinători şi distribuitori.
La furnizarea unui produs nou, la solicitarea cumpărătorului, distribuitorii sunt obligaţi să preia
DEEE în sistem unul la unul, fără a solicita plata, în aceleaşi condiţii precum cele de livrare a
produsului nou, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca şi
echipamentul nou furnizat.
DEEE preluate pot fi ulterior predate către punctele de colectare, cel puţin gratuit, ori către
producători sau către organizaţiile colective ale acestora pentru tratare şi reciclare, cu excepţia cazului
în care aparatele sunt reutilizate în întregime.
Producătorii pot organiza şi exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE
provenite de la gospodăriile particulare, în scopul respectării obiectivelor legale.
În vederea realizării unei rate medii de colectare selectivă la nivel naţional de cel puţin 4
kg/locuitor/an, producătorii de EEE şi organizaţiile colective care acţionează în numele producătorilor
vor asigura, anual, colectarea unei cantităţi de DEEE reprezentând rata procentuală anuală de colectare
selectivă de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare, aplicată cantităţii de EEE
introduse pe piaţa naţională în anul respectiv.

Indicatori de performanţă

10
 KPI înseamna Key Performance Indicators, adica indicatori de masurare a performantei. De
obicei KPI-urile măsoară performanta unor sisteme, procese etc., putand fi detaliati cat de mult se
doreste.
Monitorizarea unui numar mare de KPI da o precizie mai mare a performantelor procesului
respectiv, dar si genereaza costuri de monitorizare mari. In practica, se alege un numar rezonabil de
KPI 5-10 care se monitorizeaza pe o anumita perioada de timp. Parioada de timp aleasa trebuie sa fie
aceiasi pentru a putea face comparatie intre valori. Unii KPI au valori fixe (maxime, minime sau
medii), iar altii sunt lasati liberi (adica fara valori prestabilite), dar la toti se monitorizeaza si se
compara evolutia.
In functie de necesitatile putem defini orice KPI transport si distributie dorit cu conditia sa
respecte urmatoarele reguli: sa fie simpli, sa fie cat mai usor masurabili, sa poata fi atinsi, sa fie reali si
conform cu realitatea si sa poata fi intelesi.

KPI transport si distributie

-Km per masina – numarul total de km pe auto pe perioada de timp;

-Km per sofer – numarul totl de km per sofer pe perioada de timp;
-Km medii pe perioada (zi, saptamina, etc) pe masina ;
-Km medii pe perioada (zi, saptamina, etc) pe sofer;
-Nr de comenzi pe masina si/sau sofer pe perioada;
-Nr de livrari pe perioada pe masina;
-Nr de livrari pe perioada pe sofer;
-Nr de livrari medii pe perioada pe masina;
-Nr de livrari medii pe perioada pe sofer;
-Km medii intre livrari pe perioada;
-Km medii pe rute pe perioada;
-Nr de tone transportate pe perioada;
-Nr de tone transportate pe sofer;
-Nr mediu de tone tranportate pe perioada;
-Nr mediu de tone transportate pe sofer;
-Nr mediu de tone per livrare pe perioada;
-Nr mediu de produse per livrare pe perioada;

11
-Timp mediu per livrare pe perioada;
-Consum mediu de combustibil pe masina pe perioada;
-Comsum mediu de cobustibil pe sofer pe perioada;
-Consum de combustibil intre alimentari;
-Variantia pretului combustibilului pe perioada;
-Abaterea de consum fata de norma pe masina si/sau sofer pe perioada.
-Pret mediu pe litru pe perioada;
-Cost total combustibil pe masina sau/si pe sofer pe perioada;
-Cost total reparatii pe masina sau/si sofer pe perioada;
-Intarziere la incarcare pe perioada – procent curse intirziate din numarul total de curse.
-Intarziere la livrare pe perioada – procent livrari intirziate din numarul total de livrari (aici, ca si la
kpi-ul de mai sus pot fi introdusi indicatori care sa evidentieze intervalul de timp cu care s-a intirziat 0-
5 minute; 5-10 minute etc);
-Marfuri deteriorate pe perioada– procent marfuri deteriorate din total marfuri livrate;
-Capacitate de transport – capacitatea totala de transport in metri cub si tone;
-Capacitate de transport disponibila pe perioada – procent capacitate de transport disponbila din total
capacitate de transport;
-Km in gol pe masina si sau sofer pe perioada – procent nr de kilometri efectuati fara marfa, in gol;
-Timp utilizare vehicul pe perioada – procent cat timp a fost utilizat vehiculul din total timp dispobil a
fi utilizat;
-Intirzieri timp de livrare – procent livrari intirziate din nr total de livrari (se refera la intirzieri fata de
timpul de livrare asumat – timpul intre comanda si livrare);
Problema principala nu consta in a defini KPI, ci, in a gasi metode eficiente si ieftine de monitorizare si
masurare.

Bibliografie

12
1) Raicu, Ş. (2007) Sisteme de transport, Editura Agir, București
2) Sursa electronica: http://www.agir.ro/buletine/2067.pdf
3) Sursa electronica: https://www.deee-colectare.ro/deee/
4) Sursa electronica: https://www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2015/11/Studiu-DEEE-Generate-
2015.pdf
5) Sursa electronica: http://apmsb.anpm.ro/documents/839945/2534054/DEEE.pdf/69634b3d-51be-
472d-8e4a-fe4f400082f4
6) Sursa electronica: https://lege5.ro/Gratuit/gyydgnjsgy/colectarea-separata-si-transportul-separat-al-
deseurilor-menajere-si-al-deseurilor-similare-provenite-din-activitati-comerciale-din-industrie-si-
institutii-inclusiv-fractii-colectate-separat-fara-a-ad?dp=g43demjugyyta

13