Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt

organisme eucariote și pluricelulare,[2] ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au
o hrănire heterotrofă,[3] de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă
de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi.
[4]
 Majoritatea animalelor sunt mobile,[5] (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de
mare).

Structură[modificare | modificare sursă]
Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul
format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol
important în locomoție, și țesutul nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite
impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri.
Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară
specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a
forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care
celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte
organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari,
dezvoltându-se prin creștere progresivă.

Reproducere și dezvoltare[modificare | modificare sursă]

O celulă din plămânul unei salamandre. Anafaza mitozei. Colorație fluorescentă.
Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză,
produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc în procesul numit fecundație pentru a
forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou.
Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc
prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere),
sau, în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă modalitate de înmulțire
asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare (spongieri, hidră).
Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect sferic numit morulă.
Celulele continuă să se dividă și se dispun într-un singur strat, formând o sferă delimitată la
exterior de un singur strat de celule, numit blastoderm. Acesta delimitează în interior o cavitate
centrală numită blastocel plină cu lichid. Celulele se divid în continuare și la unul din polii
blastulei pătrund în interiorul cavității. Rezultă o structură cu două straturi de celule, unul extern
numit ectoderm și unul intern, numit endoderm. Endodermul delimitează o cavitate
internă arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul, prezintă o singură deschidere
numită blastopor. Această structură nouă poartă numele de gastrulă
Spongierii și celenteratele sunt organisme animale inferioare care rămân în acest stadiu doar cu
ectoderm și endoderm și din această cauză se numesc animale didermice.
Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe
embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm. Aceste animale se
numesc tridermice (triploblastice).

Hrănirea și sursele de energie[modificare | modificare sursă]

Un uliu mâncându-și prada
Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct această energie
pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu
moleculele de dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O), fotosinteza transformă energia solară în
energie chimică stocată în legăturile glucozei (C6H12O6) și eliberează oxigen (O2). Aceste
zaharuri sunt folosite de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante (sau
mănâncă alte animale ce au mâncat plante), zaharurile produse de plantă sunt folosite de
animal. Ele sunt folosite direct de către animal pentru a crește sau, sunt descompuse, eliberând
energie, necesară pentru diferitele procese ale acestuia.