Drepturi LGBT în Republica Moldova

Persoanele homosexuale, bisexuale și transsexuale din Republica Moldova, spre deosebire de persoanele

non-LGBT, se pot confrunta cu provocări sociale și juridice. Influența Bisericii Ortodoxe, cunoscută pentru
pozițiile homofobe,[1][2] a crescut de la căderea Uniunii Sovietice, aceasta promovând o atitudine ostilă față de
persoanele LGBT

Legi privind orientarea sexuală[modificare | modificare sursă]

Actele consensuale între două persoane de același sex au fost legalizate în 1995. În septembrie 2002, noi legi
egalizează vârsta de consimțământ pentru contacte homosexuale și contacte heterosexuale. Articolul 174 al
Codului penal pedepsește, însă, cu închisoare de la 3 la 7 ani actele sexuale, homosexuale sau heterosexuale,
comise asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 16 ani.[5] Articolul 177 prevede sancțiuni pentru
violarea dreptului la viață privată[5] și ar putea fi folosit de persoanele LGBT pentru protejarea drepturilor lor.

Recunoașterea cuplurilor de același sex[modificare | modificare sursă]

Cuplurile de același sex nu sunt recunoscute în Republica Moldova. Art. 48, alin. (2) din Constituția Republicii
Moldova definește familia drept „căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie”,[6] interzicând
practic căsătoria între persoane de același sex. De asemenea, căsătoriile gay sunt interzise explicit prin art. 15,
alin. (1) al Codului familiei, care nu admite încheierea căsătoriei între persoane de același sex.[7]

Protecții legale[modificare | modificare sursă]

De mult timp, o coaliție de organizații pentru drepturile omului, inclusiv Gender Doc-M, a făcut lobby în
guvern pentru implementarea unei legi antidiscriminare în conformitate cu standardele europene, care ar include
orientarea sexuală ca una din categoriile protejate. Un proiect de lege care interzice discriminarea pe bază de
orientare sexuală la locul de muncă a fost adoptat de Parlamentul Republicii Moldova pe 25 mai 2012[8] și a fost
semnat în lege de președintele Nicolae Timofti trei zile mai târziu.[9] Legea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013.
[8]
 Legea cu privire la egalitatea de șanse, denumită inițial Legea antidiscriminare, a trezit mai multe
nemulțumiri în rândurile asociațiilor creștine din cauza sintagmei „orientare sexuală”.[10]
În cadrul Revizuirii Periodice Universale a ONU prin care Republica Moldova a trecut în anul 2016, Republica
Moldova a adoptat în anul 2017 12 recomandări privind reducerea discriminării în țară, șapte recomandări
pentru prevenirea infracțiunilor de ură și schimbări legislative și o recomandare pentru prevenirea discursului de
ură. Șapte dintre aceste recomandări au inclus orientarea sexuală și identitatea de gen.[11]

Interzicerea „propagandei” homosexuale[modificare | modificare sursă]

Din 2012, mai multe orașe au interzis „propaganda” homosexuală (hotărârile nu includ niciun fel de sancțiuni
administrative sau amenzi). Delegația europeană în Republica Moldova a calificat aceste acțiuni drept
manifestări de intoleranță și discriminare față de minoritățile sexuale.[12] Aceste orașe sunt:

 Bălți, adoptată pe 23 februarie 2012,[13] abrogată pe 28 februarie 2013;[14][15]

 Anenii Noi, adoptată pe 1 martie 2012;[16]
 Drochia, adoptată pe 27 martie 2012;[16]
 Cahul, adoptată pe 29 martie 2012;[16]
 Ceadîr-Lunga, adoptată pe 10 aprilie 2012;[16]
 Glodeni, ulterior abrogată;[16]
 Rîșcani, ulterior abrogată;[16]
 Basarabeasca;[16]
 Fălești;[16]
 Soroca.[16]
Interdicții similare au fost adoptate în următoarele sate din raionul Fălești:
 Bocani, ulterior abrogată;[16]
 Chetriș, abrogată pe 22 februarie 2012;[16]
 Hiliuți, abrogată pe 24 aprilie 2012;[16]
 Pîrlița, ulterior abrogată.[16]
Pe 30 aprilie 2013, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat un proiect de lege care interzice „propaganda”
homosexualității, bisexualității și transsexualismului, precum și căsătoria între persoane de același sex și adopția
din partea cuplurilor de același sex.[17] Proiectul, în vădită antiteză cu Legea privind asigurarea egalității
adoptată de Parlamentul de la Chișinău în 2012,[18] nu includea niciun fel de sancțiuni administrative sau
amenzi, dar una dintre prevederi interzicea înregistrarea oricărei organizații LGBT în regiune. O altă dispoziție
interzicea demonstrarea în mod public a modului de viață homosexual, iar neangajarea în câmpul muncii a
persoanelor cu orientare sexuală „netradițională” nu mai constituia un act de discriminare.[18] Aceste dispoziții
au fost invalidate printr-o decizie judecătorească din 20 iunie 2013. Căsătoria între persoane de același sex și
adopția din partea cuplurilor de același sex au rămas, însă, interzise, la fel ca în toată Republica Moldova.
Pe 23 mai 2013, în pofida legii antidiscriminare care interzice discriminarea pe bază de orientare sexuală la
angajare, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege care interzice „difuzarea de informație
publică menită să ducă la promovarea prostituției, pedofiliei, pornografiei sau oricărei relații care să nu fie în
interiorul căsătoriei sau al familiei”.[19] Proiectul a fost semnat în lege la 5 iulie 2013 și a intrat în vigoare pe 12
iulie 2013. Legea nu interzice în mod explicit „propaganda” homosexualității, dar ar putea fi interpretată în
acest mod de judecători.[20][21] Pe 11 octombrie 2013, Parlamentul a adoptat o propunere legislativă destinată
eliminării conținutului care ar putea fi interpretat ca „propagandă homosexuală” din Codul contravențional.[22][23]

Mișcarea pentru drepturile LGBT în Republica Moldova[modificare | modificare sursă]

Centrul de Informații „GenderDoc-M”, fondat la 8 mai 1998,[24] este prima și singura[25] organizație
neguvernamentală care apără și promovează drepturile LGBT în Republica Moldova. Recunoscut de Ministerul
Justiției ca fiind o organizație de utilitate publică, Centrul de Informații „GenderDoc-M” este membru al
Consiliului Coaliției Nediscriminare, al Consiliului Național de Coordonare a HIV/SIDA și TB, al Consiliului
Național al Tineretului din Moldova, al ILGA-Europe și al IGLYO.[24] În 2012, în cadrul Premiilor ONU în
domeniul Drepturilor Omului, Centrul GDM a fost premiat pentru „activitatea sa de combatere a discriminării
prin soluționarea litigiilor, pledoarie și activități de informare”.[26]

Atitudini sociale[modificare | modificare sursă]

Susținerea în rândul moldovenilor a căsătoriilor gay

Rezultat
An Sondaj Acor
Dezacord
d

2014 IPP 5,9% 87,2%

2016 Fundația Soros – Moldova 5% 94%

2017 Pew Research Center 5% N/A

Societatea moldovenească rămâne încă foarte homofobă. Politicienii fac deseori remarci derogatorii privind
comunitatea LGBT, iar discriminarea împotriva membrilor ei este des întâlnită.
Un sondaj sociologic realizat de Institutul de Politici Publice în 2014 arată concepțiile moldovenilor față de
comunitatea LGBT. Întrebați cu ce cuvânt asociază prima dată un homosexual sau o lesbiană, 7,9% au răspuns
„boală psihică/nebuni”, 6,3% „anormal”, 6,1% „persoane bolnave”, 5,5% „destrăbălați”, în timp ce 2,5%
consideră că trebuie nimiciți.[27] 83% dintre moldoveni nu acceptă persoanele LGBT, iar 35,8% susțin cu
fermitate că relațiile homosexuale trebuie pedepsite prin interzicerea unor drepturi (61,2%), amendă (35,5%)
sau închisoare (27,2%).[27] 88,8% dintre moldoveni ar fi deranjați dacă un membru al familiei ar fi LGBT, iar
92% nu ar accepta ca în clasa unde copilul lor învață să lucreze un educator/educatoare sau învățător/învățătoare
LGBT.[27]
Potrivit studiului „Biserică și stat în Republica Moldova” prezentat de Fundația Soros – Moldova în 2016, 84%
dintre moldoveni nu ar accepta ca homosexualii să locuiască în Republica Moldova, 89% nu ar accepta ca
aceștia să locuiască în aceeași localitate, 94% nu ar accepta să îi aibă ca vecini, 95% nu ar accepta să le fie
prieteni și 97% nu ar accepta să facă parte din familie.[28] Același studiu relevă că doar 5% dintre moldoveni
sunt de acord cu căsătoriile între persoane de același sex și 6% cu parteneriatele civile.[28] Aceste observații arată
că societatea din Republica Moldova este una închisă și cu disponibilitate redusă de a accepta minoritățile.
Intoleranța ridicată este parțial explicată de conservatorismul social care domină opinia publică din Republica
Moldova.[28]
În mai 2017, un sondaj al Pew Research Center în rândul țărilor ortodoxe a arătat că 92% dintre moldoveni
consideră că homosexualitatea nu ar trebui acceptată de societate.[29] În rândul tinerilor între 18 și 34 de ani,
procentul scade la 88%. Potrivit aceluiași sondaj, 5% dintre moldoveni susțin căsătoriile gay.[29]
Cu toate acestea, de la dezincriminarea homosexualității în 1995, atitudinea diverselor instituții ale statului
devine tot mai pozitivă. De exemplu, Ministerul Sănătății a comunicat printr-o scrisoare oficială că
homosexualitatea nu este considerată o boală și serviciile medicale sunt accesibile tuturor indiferent de
orientarea sexuală a cetățeanului.[30]

Condiții de viață[modificare | modificare sursă]

Cultura gay[modificare | modificare sursă]
Vezi și:  Moldova Pride.

Harta Republicii Moldova în culorile steagului-curcubeu

Potrivit GenderDoc-M, aproximativ 90.000 de homosexuali locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.[31] Nu

există, însă, o statistică privind numărul de cupluri formate din persoane cu altă orientare decât heterosexuală.
Republica Moldova are o scenă gay destul de mică, dar plină de viață și deschisă. Primul club gay din Chișinău
– Jaguar Dance and Music Club – s-a deschis în 2009. Prima paradă gay din Republica Moldova a avut loc în
aprilie 2002,[32] dar a fost marcată de-a lungul timpului de violențe și deseori a întâmpinat opoziția autorităților
și Bisericii Ortodoxe.
Cel mai important eveniment LGBT din Republica Moldova este festivalul „Curcubeul peste Nistru”. Anual,
programul festivalului include evenimente informative, sociale, culturale și politice, care sunt îndreptate spre
sporirea vizibilității persoanelor LGBT din Republica Moldova, atragerea atenției la problemele actuale care îi
vizează, precum și informarea societății despre orientarea sexuală și identitatea de gen, despre principiile
egalității și nediscriminării. Festivalul culminează cu un Marș al Egalității, însă deseori participanții nu au putut
parcurge întregul traseu din pricina atacurilor contramanifestanților. Primul Marș al Egalității complet a avut loc
în 2014, cu o prezență sporită a forțelor de ordine.[33]

Tabel sumar[modificare | modificare sursă]

Da/Nu Note

Activitate sexuală între persoane de același sex

Activitate sexuală legală din 1995

Vârstă de consimțământ pentru acte sexuale egală din 2002

Legi antidiscriminare

Legi antidiscriminare doar în ocuparea forței de muncă din 2013

Legi antidiscriminare în furnizarea de bunuri și servicii

Legi antidiscriminare în toate celelalte domenii (incl. discriminare indirectă,

discurs de ură)

Uniuni între persoane de același sex

Interzise prin Constituție din

Căsătorii între persoane de același sex
1994

Parteneriate civile

Recunoașterea cuplurilor de același sex

Adopție și copii

Adopție individuală
Adopție copil din altă căsătorie

Adopție în comun

Maternitate surogat comercială pentru cuplurile de homosexuali

Acces la FIV pentru lesbiene

Altele

Homosexualilor și lesbienelor le este permis să servească în mod deschis în

armată

Dreptul de a schimba legal sexul

BSB le este permis să doneze sânge