Sunteți pe pagina 1din 8

Legi de compoziţie

Def .Fie M o mulţime nevidă . O funcţie f: MMM care asociază oricărui element (x,y)MM unicul
element f(x,y)M se numeşte lege de compoziţie (internă) pe M. Elementul f(x,y) se mai notează şi cu xy, x o y,
xy, x T y, x  y, x y, x  y, x  y etc. şi se citeşte x compus cu y( prin aplicaţia f).

Def. Fie M o mulţime nevidă şi „” o lege de compoziţie pe M. O submulţime nevidă H a lui M se
numeşte parte stabilă a lui M în raport cu legea de compoziţie „” dacă pentru
() x,yH  x yH.
În acest caz aceeaşi lege „” definită însă pe HHH se numeşte lege de compoziţie indusă de „” pe
submulţimea H.

Def 1. Fie M o mulţime nevidă şi „” o lege de compoziţie pe M. Spunem că legea „” este

asociativă dacă (x y) z = x (y z), () x,y,zM.

Obs. Dacă legea de compoziţie „” este asociativă ,atunci în loc de (x y) z sau x (y z), putem scrie x y z, adică
putem suprima parantezele cu condiţia să menţinem ordinea în care se compun elementele. Proprietatea se
menţine pentru un număr finit de elemente.

Def 2. Fie M o mulţime nevidă şi „” o lege de compoziţie pe M. Spunem că legea „” este

comutativă dacă x y= y x, () x,yM.

Def 3. Fie M o mulţime nevidă şi „” o lege de compoziţie pe M. Spunem că legea „”

are element neutru dacă () eM astfel încât x e= e x=x, () xM.
e se numeşte element neutru faţă de operaţia „”.

Elementul neutru faţă de adunare se notează cu 0 şi se numeşte elementul zero(nul) , iar faţă de înmulţire
se notează cu 1 şi se numeşte elementul unitate.
Th. Dacă o lege de compoziţie are element neutru atunci acesta este unic.
Obs. Dacă o lege de compoziţie este comutativă ,atunci pentru determinarea elementului neutru este suficient să se
rezolve ecuaţia xe= x pentru al determina pe e ( atenţie la împărţirea cu 0), iar dacă legea nu este comutativă se
rezolvă ambele ecuaţii xe=x şi ex=x şi se arată că ambele ecuaţii au aceeaşi soluţie eM.

Def 4. Fie M o mulţime nevidă şi „” o lege de compoziţie pe M asociativă şi cu element neutru e. Vom
spune că un element xM este simetrizabil în raport cu legea de compoziţie  dacă

() xM astfel încât x x= x x=e, () xM.


x se numeşte simetricul lui x faţă de operaţia „”

Simetricul lui x faţă de adunare se notează cu (–x) şi se numeşte opusul lui x , iar faţă de înmulţire se
1
notează cu x-1sau şi se numeşte inversul lui x.
x
Th. Simetricul unui element în caz că există este unic.
Obs. Pentru determinarea simetricului unui element x în caz că legea este comutativă este suficient să se rezolve
ecuaţia xx= e pentru a-l determina pe x' ( atenţie la împărţirea cu 0), iar dacă legea nu este comutativă se rezolvă
ambele ecuaţii xx=e şi xx=e şi se arată că ambele ecuaţii au aceeaşi soluţie x'M.
Notaţie : Pentru o lege de compoziţie „” definită pe M , asociativă şi cu element neutru, notăm cu U(M) mulţimea
elementelor simetrizabile ale lui M faţă de „”, aşadar
U(M)={xM| () xM astfel încât x x= x x=e, () xM}.

1
Exemple rezolvate:
1. Fie mulţimea M  [ a ,  ) şi aplicaţia x  y  xy  a( x  y )  a 2  a , () x, y  M , a  R .
a) Arătaţi că x  y  ( x  a )( y  a )  a , x , y  M , a  R .
b) Arătaţi că „  ” este lege de compoziţie pe M , adică legea este corect definită pe M ( parte stabilă)
() x,yM  x y M
c) Studiaţi proprietăţile legii de compoziţie „  ” pe mulţimea M .

Soluţie : Voi da o rezolvare a acestui exerciţiu ( acolo unde este cazul) prin două metode ,una pentru
muncitori- varianta hard, folosind legea dată în forma x  y  xy  a ( x  y )  a 2  a , () x, y  M , a  R
şi alta pentru ingineri-varianta soft, folosind legea sub formă de produs adică
x  y  ( x  a)( y  a )  a , x , y  M , a  R care va fi demonstrată mai jos.
a) Varianta hard:
x  y  xy  a ( x  y )  a 2  a  xy  ax  ay  a 2  a  x( y  a)  ay  a 2 a
  
dau pe x factor comun grupez term pt a  mi iesi y  a

 x( y  a )  a ( y  a)  a  ( y  a)( x  a )  a  ( x  a)( y  a )  a, () x, y  M , a  R .



factor comun

Varianta soft: ( x  a )( y  a )  a  xy  ax  ay  a 2  a  xy  a ( x  y)  a 2  a  x  y , x , y  M


b) Rezolvarea se face pe baza transformării legii în produs ( vezi pct a). Trebuie să arăt că
() x,yM  x yM.
Fie x,yM  x,y[a,)  x  a şi y  a  x – a  0 şi y – a  0( aici ne oprim după ce am comparat cu 0)
Atunci conform punctului a) obţinem
x  y  xy  ax  ay  a 2  a  ( x  a )( y  a )  a  a  x  y  a  x  y  [ a, )  M , i.e. x  y  M (q.e.d .)
 
 0
 0

0
c) A. Asociativitatea: (x y) z= x (y z), () x,y,zM

Varianta hard: p  q  pq  ap  aq  a 2  a . Voi demonstra egalitatea din „două părţi”


( x  y )  z  ( xy  a ( x  y)  a 2  a )  z  ( xy  ax  ay  a 2  a )  z  ( xy  ax  ay  a 2  a )  z 
 q
p

 a ( xy  ax  ay  a  a )  az  a  a  xyz  axz  ayz  a 2 z  az  axy  a 2 x  a 2 y  a 3  a 2  az  a 2  a 


2 2

xyz  axy  axz  ayz  a 2 x  a 2 y  a 2 z  a 3  a, relatia(1)


x  ( y  z )  x  ( yz  a ( y  z )  a 2  a )  x  ( yz  ay  az  a 2  a )  x  ( yz  ay  az  a 2  a )  ax 
p
  
q

 a ( yz  ay  az  a  a )  a  a  xyz  axy  axz  a x  ax  ax  ayz  a 2 y  a 2 z  a 3  a 2  a 2  a 


2 2 2

xyz  axy  axz  ayz  a 2 x  a 2 y  a 2 z  a 3  a , relatia (2)


Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că legea este asociativă.
Varianta soft: p  q  ( p  a)(q  a)  a .Voi demonstra egalitatea tot din „două părţi”
( x  y)  z  [( x  a )( y  a)  a]  z  [( x  a )( y  a )  a  a ]  ( z  a )  a  ( x  a )( y  a )( z  a )  a, relatia(1)
   q   
 
q
p p
 qa
p a

2
x  ( y  z )  x  [( y  a )( z  a )  a ]  ( x  a)  [( y  a )( z  a)  a  a ]  a  ( x  a )( y  a )( z  a)  a, relatia(2)
   
p q p
 q

p a
qa

Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că legea este asociativă.

Obs.1.Asociativitatea se poate face şi într-un singur rând dar din experienţa mea am observat că elevilor le
este mai uşor să o demonstreze pe părţi.
2. Dacă o lege „” se poate scrie sub forma xy=(x – a)(y – a) + a atunci se poate demonstra prin
inducţie matematică că x 
x
x  x  ( x  a ) n  a ,  x , y  M , a  R , n  N *
...
n termeni

3. Dacă o lege „” se poate scrie sub forma xy=(x – a)(y – a) + a atunci se poate demonstra prin
x 
inducţie matematică că  xx 
 x   n 1 ( x  a ) n  a , x , y  M , a  R, n  N *
...
n termeni

B. Comutativitatea: x y= y x, () x,yM

a) Varianta hard:
x  y  xy  a ( x  y)  a 2  a 
  x  y  y  x, x , y  M , a  R sau mai elegant într-un rând
y  x  yx  a( y  x)  a 2  a 
x  y  xy  a ( x  y )  a 2  a  yx  a ( y  x)  a 2  a  y  x, x , y  M , a  R
Obs. În acest caz am folosit faptul că adunarea numerelor reale este comutativă.
b) Varianta soft: x  y  ( x  a )( y  a )  a  ( y  a )( x  a )  y  x, x , y  M , a  R
Obs. În acest caz am folosit faptul că înmulţirea numerelor reale este asociativă.

C. Elementul neutru: () eM astfel încât x e= e x=x, () xM.

a) Varianta hard: Pentru că legea este comutativă este suficient să rezolv doar o egalitate din dubla
egalitate dată în definiţie, adică îl voi determina pe e din egalitatea xe = x.
2
xe  x   xeaxa e  a 2  a  x  e ( x  a )  ax
 a  a
 x  0  e( x  a )  a ( x  a )  ( x  a )  0 
grupez grupez grupez

( x  a )(e  a  1)  0

b) Varianta soft: Pentru că legea este comutativă este suficient să rezolv doar o jumătate din dubla
egalitate dată în definiţie, adică îl voi determina pe e din egalitatea.
x  e  x  ( x  a )(e  a )  a  x  ( x  a )(e  a )  a  x  0  ( x  a )(e  a)  ( x  a )  0 
( x  a )(e  a  1)  0
Cum x poate fi orice număr din M inclusiv diferit de a, pentru ca un produsul anterior să dea 0 trebuie ca
e-a-1=0, deci e= a+1 a şi deci e[a,∞) eM.
Obs. 1. Dacă o lege „” se poate scrie sub forma xy=(x – a)(y – a) + a atunci se poate demonstra uşor că
dacă în loc de a doua paranteză am pune 1 atunci (x-a)1+ a = x. Aşadar înlocuind pe y cu e şi egalând a
doua paranteză din egalitatea xe=(x – a)(e – a) + a cu 1 obţinem e – a =1 e= a +1 a ,deci eM şi ţinând
cont de faptul că elementul neutru este unicul element cu proprietatea x e = x obţinem astfel elementul
neutru.
2. Dacă o lege „” se poate scrie sub forma xy=(x – a)(y – a) + a atunci se poate demonstra uşor că
1 1
dacă în loc de a doua paranteză am pune atunci  (x-a) + a = x. Aşadar înlocuind pe y cu e şi egalând
 
3
1 1 1
a doua paranteză din egalitatea xe= (x – a)(e – a) + a cuobţinem e-a=  e= a+  a , deci eM şi
  
ţinând cont de faptul că elementul neutru este unicul element cu proprietatea x e = x obţinem astfel
elementul neutru.( asta bine-înţeles dacă >0).

D. Element simetrizabil :() xR, () xM astfel încât x x= x  x =e.

a) Varianta hard: Pentru că legea este comutativă este suficient să rezolv doar o egalitate din dubla
egalitate dată în definiţie, adică îl voi determina pe x din egalitatea xx = e.
x  x'  e  
xx
'axa x' a 2  a  e  x' ( x  a )  ax  a 2  a  a  1  x' ( x  a)  ax  a 2  1 
grupez
2
ax  a  1 a( x  a) 1 1
x'  , x  a  x'   , x  a  x'  a  ,x  a
xa xa xa xa
1
Cum xM rezultă că x  a x- a 0  x'  a   x'  a  x' M U(M)=M\{a}.
xa

0
Obs. Dacă x = a atunci x nu este simetrizabil . Într-adevăr să presupunem că ar exista simetricul lui x = a şi
fie acesta . Atunci  ar trebui să îndeplinească condiţia x = x =e. Dar înlocuindu-l pe x cu a obţinem
a = a –aa –a + a2 + a = a  e deci egalitatea x = e nu este îndeplinită . Analog se demonstrează că
egalitatea x =e nu este îndeplinită. Prin urmare presupunerea făcută cum că ar exista simetricul lui x=a
este falsă şi deci elementul aM nu este simetrizabil în raport cu legea de compoziţie „”.
b) Varianta soft: Pentru că legea este comutativă este suficient să rezolv doar o egalitate din dubla
egalitate dată în definiţie, adică îl voi determina pe x din egalitatea xx = e.
1 1
x  x'  e  ( x  a )( x'a )  a  a  1  ( x  a )( x 'a )  1  x 'a  , x  a  x'  a  ,x  a
xa xa
1
Cum xM rezultă că x  a x- a 0  x'  a   x'  a  x' M U(M)=M\{a}.
xa

0
Obs. Dacă x = a atunci x nu este simetrizabil . Într-adevăr să presupunem că ar exista simetricul lui x = a şi
fie acesta . Atunci  ar trebui să îndeplinească condiţia x = x =e. Dar înlocuindu-l pe x cu a obţinem
a = a –aa –a + a2 + a = a  e deci egalitatea x = e nu este îndeplinită . Analog se demonstrează că
egalitatea x =e nu este îndeplinită. Prin urmare presupunerea făcută cum că ar exista simetricul lui x=a
este falsă şi deci elementul aM nu este simetrizabil în raport cu legea de compoziţie „”.

Obs. Pentru a obţine simetricul unui element M pentru legea dată în acest exerciţiu se înlocuieşte
1
x cu  în expresia  '  a  .
xa

TEMĂ. Daţi lui a pe rând valorile –4;-3;-2;-1;0;1;2;3;4 în exemplul 1 şi arătaţi că sunt îndeplinite
cerinţele exerciţiului realizând separat varianta hard şi soft.

Exerciţii rezolvate:

1.Pe R se consideră legea de compoziţie xy= xy + 2x + 2y + 2, ()x,yR. Se cere:


a) să se arate că xy= (x + 2)(y + 2) – 2 , ()x,yR;
b) să se arate că mulţimea H=(-2,+) este parte stabilă a lui R în raport cu legea „”
c) să se arate că legea este asociativă
4
d) să se arate că legea este comutativă
e) să se determine elementul neutru al legii „”
f) să se determine simetricul lui 5 în raport cu legea de compoziţie „”
g) folosind inducţia matematică să se arate că x x  ...
   x  (x+2)n – 2 , ()xR, nN*
de n de ori

h) să se rezolve în R ecuaţia x x
 x = - 2 , ()xR
 ...
de 73 de ori

i) să se arate că x(-2)= x , ()xR;


j) să se calculeze (-2011)(-2010)…01…2011.

Rezolvare : Pentru rezolvarea exerciţiului voi folosi varianta soft pentru că „ este mai delicată şi mai
eficientă”

a) (x+2)(y + 2) – 2= xy + 2x + 2y + 4 –2 = xy + 2x + 2y + 2= xy, ()x,yR.


b) Trebuie să arăt că ()x,yH  xyH. Fie x,yH  x,y(-2,+)x> –2 şi y> –2 
x+2>0 şi y+2>0. Atunci
xy= (x + 2)(y + 2) – 2 > – 2 xy> – 2  xy(– 2 ,+)=H  xyH.
c) Trebuie arătat că (xy)z= x(yz), () x,y,zR.
(xy)z=[(x+2)(y+2) – 2]z=[(x+2)(y+2) – 2+2](z+2) – 2 =(x+2)(y+2)(z+2) – 2 (1)
x(yz)= x[(y+2)(z+2) – 2] =(x+2)[(y+2)(z+2) – 2+2] – 2 =(x+2)(y+2)(z+2) – 2 (2)
din relaţiile (1) şi (2) rezultă că legea este asociativă.
d) Trebuie arătat că xy= yx, () x,yR. Folosindu-ne de faptul că înmulţirea numerelor reale este
comutativă obţinem xy= (x + 2)(y + 2) – 2= (y+ 2)( x+ 2) – 2= yx, () x,yR
e) Trebuie arătat că () eR astfel încât xe= ex= x , () xR.
Pentru că legea este comutativă îl voi determina pe e din egalitatea xe= x. Aşadar
xe= x(x+2)(e+2)–2 = x  (x+2)(e+2)–2–x = 0  (x+2)(e+2)–(x+2) = 0 
(x+2)(e+2–1) = 0 (x+2)(e+1) = 0  e+1=0 ( deoarece un produs de două numere reale este zero dacă
cel puţin unul dintre numere este zero, iar cum x poate fi orice număr real este posibil ca x-2 şi deci
x+20 şi pentru ca produsul (x+2)(e+1) să fie zero obligatoriu trebuie ca e+1=0).
Obţinem astfel că e= –1R.
f) Fie  simetricul lui 5 în raport cu legea „”. Conform definiţiei avem că 5= 5=e. Pentru că
legea este comutativă îl voi determina pe  doar din egalitatea 5= e. Avem 5= e 
(5+2)( +2)–2= –1  7( +2)=1 +2=1/7  =1/7–2 R.
Proba: 5(1/ 7–2)=(5+2)( 1/7 –2+2) – 2 =7(1/ 7) – 2= 1– 2= – 1= e (q.e.d.).
g) Notăm cu P(n) proprietatea : x x  ...
   x  (x+2)n – 2 , ()xR, nN*. Atunci :
de n de ori

Fie n=2  P( 2) : xx= (x + 2)(x + 2) – 2= (x + 2)2 – 2, ()xR proprietate adevărată conform pct. (a).
Presupunem proprietatea P(n) adevărată pentru n  2 şi arăt că P(n+1) adevărată. Într-adevăr
P( n+1) : x
x  ...
 x x x  ...
   x x=( x
x  ...
  x )x=[(x+2)n – 2]x = [(x+2)n – 2+2](x+2) – 2=
de n 1 ori de n de ori de n de ori

5
(x+2)n (x+2) – 2= (x+2)n+1 2, ceea ce trebuia demonstrat.
h) Conform punctului anterior avem că x x  ...
   x = - 2  (x+2)73– 2=– 2 (x+2)73=0 
de 73 de ori

x+2=0  x = – 2 R
i) x(-2)= (x +2)(-2+2) – 2 =0 – 2 = – 2, ()xR
j) Folosind punctul anterior avem
(-2011)(-2010)…01…2011= (-2011)(-2010)…(-3)(-2)(-1)01…2011=
[(-2011)(-2010)…(-3)(-1)01…2011](-2)= - 2

x
Am folosit aici faptul că legea „”este asociativă şi comutativă.

1 1 
2. În mulţimea M 2 ( R) se consideră submulţimea G  X (a) / X (a)  aA  I 2 , a  R, A   
 2 2
a) Arătaţi că X ( a )  X (b)  X (3ab  a  b) , a , b  R .
b) Arătaţi că G este parte stabilă a lui M 2 ( R) în raport cu înmulţirea matricelor .
c) Studiaţi proprietăţile operaţiei de înmulţire a matricelor pe G .
d) Să se determine numărul real t pentru care X   2007   X   2006   ...  X  2006   X  2007   X (t )
 3   3   3   3 
n
e) Calculaţi  X (1)  ,  n  N  .

Rezolvare :

a) Fie X(a),X(b)  G  X(a)= aA + I2 şi X(b)= bA + I2, a,b R. Atunci


1 1  1 1   3 3  1 1 
X(a)X(b)= (aA + I2)( bA + I2)= abA2+aA+bA +I2 şi cum A 2           3   3 A
 2 2  2 2  6 6   2 2
obţinem X(a)X(b)= 3abA+aA+bA +I2= (3ab+a+b)A +I2=X(3ab+a+b), ()a,b R.
b) Fie X(a),X(b)  G. Trebuie arătat că X(a)X(b)  G. Într-adevăr conform punctului (a) obţinem
X(a)X(b)= X(3ab+a+b) =(3ab+a+b)A +I2G .Deoarece a,bR  3ab+a+bR şi notând pe 3ab+a+b cu 
obţinem că  R şi în plus X(a)X(b) este de forma A+ I2, aşadar X(a)X(b)  G.
c) Asociativitatea: (X(a)X(b))X(c)= X(a)(X(b)X(c)), () X(a),X(b),X(c)G.
Conform punctului (a) avem
(X(a)X(b))X(c)= X(3ab+a+b)X(c)=X(3(3ab+a+b)c+3ab+a+b+c))=X(9abc+3ab+3ac+3bc+a+b+c) (1)
X(a)(X(b)X(c))=X(a)X(3bc+b+c)= X(3a(3bc+b+c)+a+3bc+b+c))=X(9abc+3ab+3ac+3bc+a+b+c) (2).
Din (1) şi (2) rezultă că legea este asociativă.
Pentru rezolvarea aceleiaşi cerinţe dar puţin mai complicat mă voi folosi de exerciţiul rezolvat. Aşadar
1 1 1 1 1 1
3ab+a+b=3(a+ ) ( b+ ) - ,()a,b R  X(a)X(b)= X(3ab+a+b)=X(3(a+ ) ( b+ ) - ,() a,b R
3 3 3 3 3 3

6
1 1 1
atunci ţinând cont că legea ab=3(a+ ) ( b+ ) - ,() a,b R, este asociativă , comutativă, cu elementul
3 3 3
1 1 1
neutru e + = deci e = 0R şi că toate elementele din R\{ } sunt inversabile rezultă că
3 3 3
X(a)∙X(b)=X(ab) şi
1 1 1 1 1 1 1 1
(X(a)X(b))X(c)=X(3(a+ ) ( b+ ) (c+ ) - ) ,iar X(a)(X(b)X(c))=X(3(a+ ) ( b+ ) (c+ ) - ) , aşadar
3 3 3 3 3 3 3 3
legea este asociativă.
Comutativitatea : X(a)X(b)= X(b)X(a), () X(a),X(b)G
X(a)X(b)=X(3ab+a+b)=X(3ba+b+a)= X(b)X(a), () X(a),X(b)G. ( am folosit aici faptul că adunarea şi
înmulţirea numerelor reale este comutativă).
Elementul neutru : () X(e)G astfel încât X(a)X(e)= X(e)X(a)=X(a), () X(a)G
Pentru că legea este comutativă îl voi afla pe X(e) din egalitatea X(a)X(e)= X(a). Folosind punctul (a)
obţinem X(a)X(e)= X(a)  X(3ae+a+e)=X(a)  3ae+a+e=a e(3a+1)=0  e=0R şi deci elementul
neutru va fi X(e)=X(0)G.
Folosind varianta cu legea „” am obţine acelaşi lucru adică e=0R şi deci elementul neutru va fi
X(e)=X(0)G.
Elemente simetrizabile : () X(a)G, () X(a)G astfel încât X(a)X(a)= X(a)X(a)=X(e) ,
La fel pentru legea este comutativă îl voi afla pe X(a) din egalitatea X(a)X(a)= X(e). Folosind
punctul (a) obţinem X(a)X(a)= X(e)  X(3aa+a+a)=X(0)  3aa+a+a=0 a(3a+1)=-a 
a 1 a 1
a= , cu a  şi deci a= R dacă a  . Prin urmare elementele simetrizabile ale lui G în
3a  1 3 3a  1 3
a a
raport cu înmulţirea sunt X(a)=X( )G, deci U(G)=G\{ X( )}.
3a  1 3a  1
a
Folosind varianta cu legea „” am obţine acelaşi lucru adică a= R şi deci elementele
3a  1
a a
simetrizabile ale lui G în raport cu înmulţirea sunt X(a)=X( )G, deci U(G)=G\{ X( )}.
3a  1 3a  1
d) Trebuie să găsim acea valoare a lui  pentru care X(a)X()=X(),adică produsul să nu depindă de a.
a 1
Folosind egalitatea X(a)X()=X() X(3a+a+)=X()  3a+a+=  3a= – a  =  ,
3a 3
1 1
a0. Aşadar X(a)X(- )= X(- ). De acest lucru ne-am fi dat seama şi dacă foloseam legea
3 3
1 1 1 1
ab=3(a+ ) (b+ ) - şi punând condiţia ca b+ = 0 ( pentru ca legea să nu depindă de a) obţineam
3 3 3 3
1
b=  Atunci avem
3

  2007    2006   2006   2007    2007    2006   1


X  X   ...  X   X   X  X   ... X     ... 
 3   3   3   3   3   3   3
 2006   2007    2007    2006   2 0  2006   2007  =
 X  X   X  X   ... X     X  ...  X   X 
 3   3  3    3 
  3 3

3   3 
 
X ( a)

 1  1 1
 X     X    şi deci t =  R.
 3  3 3
7
e) Folosind punctul (a) avem că :
1 1
X(1)X(1)=X(311+1+1)=X(5)=X[32-1(1+ )2 – ] lucru de care nu ţi-ai fi dat seama dacă nu foloseai
3 3
metoda cu legea „” unde se poate arata prin inducţie matematică analoagă problemei 1 rezolvate că
1 1
a
a  ...
 a  3 n-1(a+ )n – , () aR.
de n de ori
3 3
1 1
X(1)X(1)X(1)= (X(1)X(1))X(1)= X(5)X(1)=X(351+5+1)=X(21)=X[33-1(1+ )3 – ]
3 3
1 1 1 1
X(1)X(1)X(1)X(1)= (X(1)X(1)X(1))X(1)= X[33-1(1+ )3- )]X(1)=X[3 4-1(1+ )4 – ] şi continuând
3 3 3 3
1 1
tot aşa tragem concluzia că (X(1))n=X[3 n-1(1+ )n – b ] , nN* ceea ce trebuie demonstrat prin inducţie
3 3
matematică.

S-ar putea să vă placă și