Sunteți pe pagina 1din 3

Dezvoltarea motricității prin jocuri sportive

“Secretul pentru a fi primul este începutul.”


(Mark Twain)

Preof. ed. fizica si sport: Barna Silviu

Conceptul de motricitate este definit ca exprimand o insusire a fiintei umane innascuta si


dobandita de a reactiona cu ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni, sub forma
unei miscari. Este vorba de actele motrice realizate prin contractia muschilor scheletici.
Motricitatea reprezinta ansamblul de procese si mecanisme prin care corpul uman sau segmentele
sale se deplaseaza, detasandu-se de un reper, prin contractii musculare fazice sau dinamice ori isi
mentin o anumita postura prin contractii tonice.
Jocul sportiv este caracterizat prin rigurozitatea organizarii. Prezenţa unor reguli stabilite
prin regulamente unice, aprobate de organele de conducere ale activităţii sportive, prin care se
precizează dimensiunile terenurilor pe care se practică, durata jocului, sistemul de apreciere a
echipelor învingătoare, numărul jucătorilor, condiţiile de arbitraj etc., le dau o formă şi un
conţinut de desfăşurare superior şi, în acelaşi timp, unitar.
Importanţa deosebită a jocului în dezvoltarea copilului este demonstrată de eficienţa sa,
fiind calea prin care copilul se orientează în lumea înconjurătoare, îşi formează primele noţiuni,
priceperi şi deprinderi intelectuale, morale şi fizice necesare unei dezvoltări armonioase.
Jocul este o formă specifică a activităţii copiilor, fiind demonstrat că a apărut pe o anumită
treaptă de dezvoltare a societăţii omeneşti, ca rezultat al muncii. Jocul de miscare este o activitate
sau o actiune efectuată de bună-voie, înăuntrul unor anumite limite stabilite, de timp şi de spaţiu,
şi după reguli acceptate de bunăvoie,dar absolut obligatorii, având scopul în sine însăşi şi fiind
însoţită de un anumit sentiment de încordare şi de bucurie.
Activitatea de joc ne arata un anumit interes pentru societate , ce se caracterizează printr-o
diversitate de obiective si acţiuni motivate, manifestate prin liber consimţământ si emotivitate.
În activitatea de joc nu se produc valori materiale si nu se însusesc bunuri naturale pentru
satisfacerea necesităţilor vitale. Actiunile sunt partial limitate de anumite reguli si sunt orientate
spre învingerea diferitelor dificultăţi (obstacole) pentru a realiza obiectivele propuse (a câstiga,a
cuceri, a însusi anumite procedee, etc.)”.
Jocul dinamic este o variantă a activităţii de joc. Baza ei o constituie diferitele acţiuni
motrice active, motivate de un subiect şi parţial îngrădite de reguli. Jocurile urmăresc învingerea
în condiţii mereu schimbătoare ale mediului de joc a diferitelor obstacole sau dificultati care apar
în calea atingerii scopului propus.
Acţiunile motrice, pot fi legate de executarea unor mişcări de imitare; în cadrul jocurilor
putem întâlni scurte părţi de alergare, acţiuni de “viteză”, de “îndemânare”, de învingere a
obstacolelor prin săritură, rezistenţă şi forţă. Alte acţiuni motrice cer folosirea diferitelor mişcări
legate de observatie sau auz, orientare si toate acestea – în diferite forme şi combinaţii.
Sarcina jocului de miscare determină stabilirea acţiunilor jucătorilor conform scopului
propus, caracterul şi dezvoltarea conflictului de joc. Această latură a jocului – existenţa unui sens
inviorează pe de o parte acţiunile complexe ale jucătorilor, iar pe de altă parte de un colorit
emoţional folosirii diferitelor elemente de tactica sau procedee tehnice.
Regulile determină la fiecare joc elementele cele mai constante în aşezarea jucătorilor şi cele
mai tipice în deplasarea lor, precizează caracterul comportării, obligatiile si drepturile jucătorilor,
stabilesc mijloacele de conducerea a jocului şi procedeele şi condiţiile de stabilire a rezultatului.
Regulile nu exclud ci, dimpotrivă, presupun manifestarea unei activităţi creatoare din partea
jucătorilor şi folosirea iniţiativei personale pe măsura capacităţilor,intereselor si dorintelor
fiecăruia.
Continutul jocului dinamic (acţiunile motrice şi subiectul) determină forma acestuia, cu alte
cuvinte caracterul tipic de organizare a participanţilor. Caracteristica jocului de mişcare este
organizarea acţiunilor celor ce participa, care să le admita o largă iniţiativă creatoare în alegerea
mijloacelor pentru atingerea scopului propus.
Elementele comune jocurilor sunt:
- scopul jocului;
- subiectul jocului;
- regulile sau regulamentul jocului;
- forma de organizare a jocului;
- continutul motric al jocului.
Valorificarea superioară a valenţelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura
manifestarea totala a influenţelor benefice asupra elevilor, jocurile dinamice trebuie organizate
tinind cont de anumite criterii riguroase.
Jocul trebuie selectat în concordanţă cu:
- obiectivele urmărite;
- efectivul şi componenţa acestuia pe sexe;
- locul de desfăşurare (în sala, in aer liber);
- factorii de climă (sezonul);
-particularităţile morfo-funcţionale şi psiho-fizice ale participanţilor;
- durata şi materialele necesare.
Pregătirea locului de desfasurare şi a materialelor pentru joc:
- alegerea, amenajarea şi asigurarea terenului de joc;
- îndeplinirea standardelor cu privire la materialele folosite (marcaje, dimensiuni,etc)
Stabilirea echipelor si repartizarea sarcinilor de joc după următoarele criterii :
- numărul participanţilor;
- sexul participanţilor;
- înălţimea şi greutatea;
- nivelul de pregătire al componenţilor;
- numirea sau alegerea căpitanilor de echipă.
Explicarea si demonstrarea jocului:
- explicarea regulilor se face clar, scurt, în limbaj accesibil vârstei elevilor;
- o aplicaţie "de probă" pentru a clarifica etapele jocului şi regulamentul.
Arbitrajul jocului vizeaza respectarea regulilor privind :
- începerea şi terminarea jocului;
- desfăşurarea jocului;
- modul de stabilire al rezultatelor;
- sancţiuni si recompense ;
- durata jocului şi dozarea efortului.
Desfăşurarea jocului este faza cea mai importantă a predării şi învăţării lui.
Pe timpul desfăşurării jocului sunt urmărite obiectivele:
- supravegherea respectării regulilor de joc;
- temperarea elevilor impulsivi;
- stimularea elevilor inactivi, stângaci, neîndemânatici;
- dozarea efortului în joc;
- terminarea organizată a jocului;
- anunţarea rezultatului şi analiza jocului.
Regulamentele de joc trebuie să creeze probleme pe care copiii să le poată rezolva prin efort
de creativitate, imaginatie, dar şi fizic. Copiii să înveţe jocurile, pentru a le practica şi
independent sau în alte situaţii. Limitele spaţiului de joc şi diferitele repere vor fi vizibile,
evidente prin diferite marcaje sau obiecte. Reprezentativele vor fi egale ca număr şi, de
preferinţa, alcătuite pe sexe. În joc vor fi introdusi toţi copiii din clasă. În calitate de conducător
al jocului, cadrul didactic va asigura respectarea regulamentului de joc, stabilirea corectă a
rezultatelor, a sportivităţii, explicând totodată cauza deciziilor sale. Cadrul didactic va conduce
de aşa manieră jocul, încât să asigure o atmosferă de emulaţie şi de manifestare a bucuriei în
reuşitele elevilor. In mod obligatoriu, se vor lua toate măsurile pentru prevenirea accidentelor.
Jocurile dinamice, bine organizate şi cu un conţinut corect, au influenţă educativă şi formativă
benefică asupra dezvoltării fizice şi emoţionale a copiilor dacă sunt selecţionate şi dirijate, incat
să satisfacă varietatea intereselor şi nevoilor de dezvoltare si crestere a acestora.
Jocurile de miscare, atractive prin ineditul lor, prin starea de emulaţie pe care o conferă,prin
caracterul spectaculos, asigură o eficienţă crescută atât în privinţa cresterii densităţii lecţiei, cât si
în privinţa rezultatelor. Spre deosebire de alte sisteme de acţionare, care au locul bine definit în
lecţie, jocul de miscare se poate realiza în orice moment sau verigă a lecţiei, indiferent de
condiţiile materiale sau meteorologice existente, de momentul anului scolar. Însusirea jocurilor
dinamice se face foarte usor. Jocurile trebuie să cuprindă miscări cunoscute de către elevi, să fie
accesibile, atractive si pe cât posibil mereu noi. Jocurile dinamice cu efecte deosebite, se pot
folosi în partea introductivă a lecţiei, în scopul angrenării treptate a organismului în efort si
pentru dezvoltarea îndemânării. Jocurile in acest caz vor fi mai scurte ca durată, iar mijloacele
folosite cât mai simple.
Gradarea efortului în cadrul jocurilor dinamice se face, prin introducerea unor miscări
suplimentare, prin cresterea intensităţii, prin mărirea volumului si a complexităţii acestora.
Introducerea elementului de întrecere pe echipe sau individuale, în cadrul desfăsurării jocurilor
face să crească calitatea exerciţiilor asigurând participarea maximă si dezinvoltă a colectivului,
cu influenţe dintre cele mai favorabile asupra sferei funcţionale, psihice si, mai ales, asupra sferei
motrice.
Desfăsurarea jocurilor de miscare în aer liber este foarte indicată, obstacolele naturale fiind
la îndemâna tuturor profesorilor, iar aerul curat asigurând condiţiile de igienă necesare.
Prevenirea accidentelor trebuie să stea mereu în atenţie,impunându-se verificarea aparatelor si
obiectelor, utilizarea saltelelor la aterizări, stabilirea spaţiilor de lucru si asigurarea în punctele
dificile.
Jocul de miscare dezvoltă calităţile morale si de voinţă, perseverenţa, combativitatea,
spiritul creator, imaginaţia, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca si de a lua hotărâri rapide,
dezvoltă spiritul de colaborare, de colegialitate. Jocurile cresc la elevi, dârzenia, voinţa, atenţia
distributivă, capacitatea de anticipare, încadrarea în disciplina individuală si colectivă, obligă
jucătorii la o comportare demnă, la o comportare de fair-play.
In functie de scopul urmarit si prin sistemul exercitiilor sale, jocul reprezintă atât un mijloc
cat si o metoda a educaţiei fizice.