Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Pădurile cuprind formații vegetale extrem de complexe și de diverse, așezate în mai multe
straturi, ca și fauna și flora pe care o găzduiesc. Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în
economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de
evaluat. Secole la rând, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii
prime.
Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate,
decat pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea
calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.
Datorită omului, în prezent, cele mai mari păduri ale lumii sunt în mare pericol. Jumătate din
suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata
actuală de despădurire nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina
faptului că multe specii de animale îşi au habitatul în pădure , ci şi deoarece pădurile joacă un rol
important în reglarea climei planetei.
Defrișarea reprezintă totalitatea acțiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe
anumite suprafețe, atât din cauze naturale dar mai ales din cauze antropice.
Defrișarea pădurilor din România este un proces economic care s-a manifestat din cele mai
vechi timpuri, fiind una din principalele resurse ale populațiilor ce s-au dezvoltat în spațiul actual
al României.
Acţiunea de defrişare are loc din mai multe motive: copacii sunt folosiţi sau vânduţi pentru
combustibil sau ca lemn, în timp ce terenul rămas neocupat este folosit ca păşune pentru animale,
plantaţii, sau pentru aşezări umane. Îndepărtarea de copaci, fără a reîmpăduri suficient a dus
ladeteriorarea habitatului, la pierderea biodiversităţii şi la ariditate. Ea are efecte negative asupra
biosferei favorizând emisiile de dioxid de carbon în atmosferă. De asemenea, defrişarea duce
laeroziunea solului. Există numeroase cazuri când în urma defrişărilor masive nu rămân
decâtsuprafeţe imense de teren pustiu, nefolosit.Ignoranţa oamenilor, ignorarea valorii pădurilor,
managementul prost al resurselor naturale, precum şi legile deficitare de mediu sunt câţiva dintre
factorii care permit despădurirea pe scarălargă. În multe ţări, defrişarea realizată atât de către om
cât şi în mod natural, este o problemă încurs de desfăşurare. Defrişările cauzează modificări
permanente asupra condiţiilor climatice,deşertificarea, încălzirea globală, efectul de seră,
deplasarea populaţiilor.
Nevoia de lemn, defrișarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri și căi ferate,
incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare.
Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii
defriseaza în mod constat pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece
acestea respect regulile silvice: sunt tăiati doar copacii batrani, bolnavi, se fac tăieri pentru a face
loc altor copaci să crească. Din păcate defrisările ilegale sunt cele care afectează pădurea.
Conform Raportului tăierilor ilegale din pădurile României în 2017, cele mai multe cazuri au
fost identificate, în județele Mureș – 1.511 cazuri (12%), Brașov – 762 de cazuri (6%) și Olt –
730 de cazuri (6%). Valoarea prejudiciului înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale de arbori se
ridică la 41.546.406,87 lei la nivel național, în creștere cu 5,25% față de anul anterior.
Există mai multe cauze ale defrişărilor contemporane, inclusiv corupţia din
instituţiileguvernamentale, distribuţia inechitabilă a bogăţiei şi a puterii, creşterea populaţiei
şisuprapopularea şi urbanizarea. Globalizarea este adesea percepută ca o alta cauză a
defrişărilor,deşi există cazuri în care efectele globalizării (noi fluxuri de muncă, capital, mărfuri,
şi idei) audus la refacerea, replantarea locală a pădurilor.
• a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.