Sunteți pe pagina 1din 14

Studiu comparativ între

Franța și Olanda
Cuprins
CAPITOLUL 1............................................................................................................................................3
Prezentarea generală a cooperativelor europene..........................................................................................3
CAPITOLUL 2............................................................................................................................................5
Cadrul legislativ al cooperativelor europene................................................................................................5
CAPITOLUL 3............................................................................................................................................6
Studiu comparativ între Franța si Olanda privind cooperarea în agricultură................................................6
Capitolul 4...................................................................................................................................................8
Bune practici privind cooperarea în agricultură...........................................................................................8
Bibliografie:..............................................................................................................................................14
CAPITOLUL 1

Prezentarea generală a cooperativelor europene


O cooperativă reprezintă o organizație economică formată prin asocierea liber consimțită
a unui grup de persoane (mici producători, meseriași, consumatori), pentru producerea,
cumpărarea și desfacerea în comun a unor produse sau pentru acordarea de credite și prestarea
unor servicii.

Agricultura ocupa 30,36% din totalul cooperativelor europene în anul 2015, fiind al
doilea sector, după industrie și servicii, care ocupa 36,60% din totalul cooperativelor europene,
14,16% din persoanele angajate în cooperative lucrând în cadrul celor agricole. Cea mai mare
cifră de afaceri în anul 2015 a fost obținută de cooperativele agricole, acestea deținând 39,34%
din totalul ciferi de afaceri obținute de cooperativele europene, respectiv 347 miliarde €.

Tabel nr. 1.1 Principalele cooperative agricole din Europa

State member UE Nr total de Nr total de membri Cifra de afaceri ( m


cooperative euro)
Belgia 301 - 3.257
Bulgaria 900 - -
Cehia 548 524 1.327
Danemarca 28 45.710 25.009
Germania 2.400 1.440.600 67.502
Estonia 21 2.036 512
Irlanda 75 - 14.149
Grecia 550 1.179.323 711
Spania 3.844 858.000 25.696
Franta 2.400 10.734 84.350
Croatia 613 863.323 167
Italia 5.834 24.917 34.362
Cipru 14 - 62
Letonia 49 12.900 1.111
Lituania 402 - 714
Luxembourg 55 31.544 -
Ungaria 1.116 1.815 1.058
Malta 18 140.000 204
Olanda 215 306.300 32.000
Austria 217 - 8.475
Polonia 136 - 15.311
Portugalia 735 - 2.433
Romania 68 16.539 204
Slovenia 368 - 705
Slovacia 597 170.776 1.151
Finlanda 35 160.350 13.225
Suedia 30 138.021 7.438
Regatul Unit 200 - 6.207
Total 21769 6172746 347342
Sursa: Development of agricultural cooperatives in the EU 2014

Conform tabelului 1.1, cel mai mare număr de cooperative agricole din Uniunea
Europeană se află în Italia, respectiv 5.834 de cooperative, care au un număr total de 863.323
membri și o cifră de afaceri de 34.362 milioane €.

Germania are cel mai mare număr de membrii ai cooperativelor agricole din Uniunea
Europeană, respectiv 1.440.600 persoane în cadrul a 2.400 de cooperative agricole, care au o
cifră de afaceri de 67.502 milioane €.

Cea mai mare cifră de afaceri a cooperativelor agricole europene se realizază în Franța,
respectiv 84.350 milioane €, aceasta fiind obținută de către cele 2.400 de cooperative din care au
un număr de 858.000 membri.

După mărimea cifrei de afaceri, cele mai productive sectoare sunt: fermele, lactatele și
carnea. Cooperativa agricolă cu cea mai mare cifră de afaceri din anul 2013 se află în Germania,
se numește Bay Wa sectorul în care activează este cel al fermelor, având o cifră de afaceri de
15.957 milioane €. Cea mai mare cooperativă agricolă ca cifră de afaceri din UE, din sectorul
lactatelor, se află în Olanda și poartă numele de FrieslandCampina, aceasta a avut în 2013 o cifră
de afaceri de 11.418 milioane €. Întreprinderea europeană din sectorul cărnii cu cea mai mare
cifră de afaceri se află în Danemarca, se numește Danish Crown și a avut în anul 2013 o cifră de
afaceri de 7.844 milioane €.

Franța ocupă primele locuri cu cele mai mari cifre de afaceri în sectorul cerealelor, locul I
fiind ocupat de cooperativa VIVESCIA care a avut în anul 2013 o cifră de afaceri de 4.209
milioane €, locul II cooperativa Limagrain, cu o cifră de afaceri de 1.938 milioane € și locul 3
cooperativa CAP Seine cu o cifră de afaceri de aproximativ 900 milioane €.

Cooperativele europeane din domeniul horticulturii cu cele mai mari cifre de afaceri se
află în Olanda și Germania, cea mai mare cifră de afaceri a avut-o în anul 2013 cooperativa
FloraHolland, respectiv 4.350 milioane €.

În sectorul vitivinicol cele mai mari cifre de afaceri au aparținut cooperativelor din Italia
și Franța, cea mai mare fiind o cooperativă italiană care a avut o cifră de afaceri de 302 milioane
€.

Spania are cele mai multe cooperative în sectorul uleiului de masline și al uleiurilor, cea
mai mare cooperativă numindu-se Dcoop (Hojiblanca) cu o cifră de afaceri de 564 milioane € în
2013.
CAPITOLUL 2

Cadrul legislativ al cooperativelor europene


Cea mai mare parte de cadre legislative naţionale pentru cooperative, în întreaga UE, sunt
unitățiile speciale de drept civil ( respectiv dreptului comercial) şi în majoritatea cazurilor, există
o "legislaţie specifică cooperativelor". Doar în câteva cazuri actele normative sunt orientate spre
cooperativele agricole. În sistemul juridic există următoarele cooperative: Cooperativele
societăţii cu răspundere limitată, sau cooperativele societăţii cu răspundere nelimitată sau
economică de interes. În ceea ce priveşte cerinţele minime privind aderarea, 5 trebuie avut în
vedere faptul că nu contează numărul de membri participanți prin lege. Cu toate acestea, în
cazuri speciale prevăzute în legislaţiei respective, numărul membrilor ar putea fi între 1 şi 3
membri. În general, (în puţine cazuri chiar un minim de 5 este indicat ca în Portugalia, sau poate
fi de până la 10 în Grecia, 8 în Estonia sau 9 în Italia). În ceea ce priveşte un nivel minim de
capital, putem concluziona că (un capital iniţial minim sau o cotă minimă) nu sunt menționate
frecevent. În anumite manuscrise , capitalul minim mediu este mai puţin de 1,000 euro (cu
excepții, cum ar fi Belgia, Latvia, Portugalia).În foarte puţine cazuri, legislaţia cuprinde
prevederi pentru stabilirea/funcționarea grupurilor (asociații sau sindicate) cooperativelor.

Legislația nu prescrie un principiu standard pentru guvernarea cooperativelor, deci în


majoritatea cazurilor se aplică principiul „membru-vot”. Există două niveluri de luare a
deciziilor, prevăzute prin lege sau prin statut, pentru gestionarea problemelor de guvernare :
Consiliul de administrație și Adunarea Generală.

În cazul unor cooperative, legislația permite funcționarea unor asociații noncooperative,


pentru a contribui la capitalul propriu. În aceste cazuri nu există drept de vot ( ex. Finlanda), dar
în unele cazuri pot vota la Adunarea Generală și poate de asemenea participa la managemetul de
bază.

În majoritatea cazurilor, cooperativele Uniunii Europene sunt supuse sistemului fiscal


general, fără nici o excepţie sau norme speciale, în funcţie de sistemul de impozitare general
( Adică în Austria, Belgia, Croaţia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Letonia şi
România ).
CAPITOLUL 3

Studiu comparativ între Franța si Olanda privind cooperarea în agricultură


2018 Franța Olanda
1. Număr exploatații 471.240 67.360
agricole
2. Suprafață agricolă 27.731.700 1.847.570
utilizată
3. Efective de animale 21.871.300 6.602.050
4. Nr. persoane ocupate 723.720 152.630
în agricultură
5. Suprafata medie pe 55.0 25.9
exploatie agricola (ha)
Tabel 3.1 Studiu privind structura fermei
Sursa: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/food-farming-fisheries/farming/documents/fadn-
fef-nld_en.pdf
Deși diferență de suprafață este semnificativă, respectiv Franța 674,843 km² și Olanda
41.543 km², pentru ambele țări agricultura are cea mai mare influență asupra economiei acestora.
Suprafața agricolă a Olandei reprezintă aproximativ 44,3% din suprafața totală a țării, iar
suprafața agricolă a Franței reprezintă 53,75% din suprafața țării, ceea ce semnifică că atât
Franța, cât și Olanda sunt țări bine dezvoltate în ceea ce privește agricultura. Agricultura celor
două a fost considerabil modernizată și mecanizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în
special datorită implementării programelor inițiate prin Politica Agricolă Comună.

Franța numără 471.240 exploatații agricole având în 2018 în medie 55 hectare, ceea ce o
face principala putere agricolă europeană. Specializarea regională a Franței pe tipuri de producție
este în curs de dezvoltare, iar produsele agricole franceze sunt adesea protejate prin denumiri de
origine controlată, care delimitează un teritoriu agricol. Franța este principalul producător
mondial de vin, ea figurează, de asemenea, printre primii producători mondiali de cereale, zahăr,
produse lactate și de carne de vită. La rândul ei Olanda numără 67.360 exploatații agricole,
având în 2018 în medie pe exploatație agricolă aproximativ 25 de hectare. Aceasta reprezintă la
ora actuală unul dintre cele mai de succes modele de agricultură. Este practic al doilea exportator
de produse agricole din lume, după SUA. Deoarece este o ţară cu o mare densitate a populaţiei,
aici nimeni nu îşi permite să irosească pământul, încercând astfel să il valorifice cât se poate de
mult. Creşterea vacilor pentru producţia de lapte este una dintre principalele îndeletniciri ale
fermierilor olandezi. Combinaţia dintre câmpie şi clima plăcută şi umedă este ideală pentru acest
tip de agricultură. Olanda înregistrează cea mai mare producţie de lapte pe cap de bovină din
lume. Pe lângă vaci, olandezii se ocupă şi cu creşterea păsărilor, în special a puilor de găină şi
raţelor, a tineretului de ovine, a porcilor şi curcanilor. Totodată, Olanda este cea mai mare
exportatoare de ouă pe piaţa mondială.
PRODUCTIA AGRICOLĂ
VEGETALĂ
FRANTA OLANDA
2016 2017 2018 2016 2017 2018
1. Cereale 6239 6015 6014 179,1 162,8 165,51
6 8
2. Culturi industriale - - - - - -
3. Plante furajere 137,4 141,83 154,13 - - -
9
4. Legume si produse 312,5 373,98 - - - -
horticole 5
5. Cartofi 179 194,06 193,31 155,5 160,7 166,40
9 9
6. Fructe - - 135.092,23 - - -
7. Vin - - - - - -
8. Ulei de măsline - 15.345,2 - - - -
3
Tabel 3.2. Productia agricola vegetale
Conform tabelului de mai sus, Franta detine o productie mult mai mare de cereale fata de
Olanda ceea ce inseamna ca acopera in mare parte mancarea pentru animale cat si o parte din
materia prima necesara pentru consumul tarii. In ceea ce priveste Olanda , cu disponibilul pe care
il are nu acopera in intregime hrana pentru animale sau materia prima, din acest motiv apeleaza
la export. Franta dispune de plante furajere pe cand Olanda nu, lucru care face mult mai
complicata obtinere uleiurilor pentru consum, spre exemplu floarea soarelui. In ceea ce priveste
productia vinului niciuna din tarile de mai sus nu dispune nici macar de minumul necesarul,
tocmai din acest motiv cumpara de la alte tari. Din anul 2018 Franta incepe sa stea bine la
capitolul fructe insa Olanda nu. In ambele tarii productia de cartofi este intr-o continua crestere
din anul 2016 pana in anul 2018.

ANIMALĂ
FRANTA OLANDA
2016 2017 2018 2016 2017 2018
1. Bovine 19.00 18.975 18.56 4.294 4.030 3.690
4 3
2. Porci 12.79 13.353 13.71 11.88 12.296 11.934
1 3 1
3. Oi și capre 7.157 6.877 7.166 1.040 1.015 743
4. Păsări 2.458 2.533 2.814 - - -
5. Lapte 26.06 25.943 - - - -
5
Tabel 3.3. Productia agricola animala
Conform tabelului de mai sus, Franta dispune de ceva mai multe resurse privind
productia agricola animala fata de Olanda. Numarul bovinelor este mult mai mare in Franta
decat in Olanda tocmai din acest motiv, Franta are in anii 2016 - 2017 cantitati destul de mari de
lapte. Pe de alta parte, numarul redus al bovinelor duce la cantitatii nesemnificative de lapte in
ceea ce priveste Olanda. Numarul porcilor in ambele tarii sunt aproximativ asemanatoare. Nu
putem spune acelasi lucru si despre oi si capre, Franta fiind si la acest capitol fruntasa pe cand
Olanda are de aproximativ 7 ori mai putin ceea ce duce din nou la cantitati foarte mici de lapte.
La capitolul pasari, Franta detine un numar mic dar important avand in vedere ca in
Olanda nu le regasim.
Evoluția cooperativelor agricole
In Franta structura organizației profesionale este împărțită în două zone economice
(culturi arabile și producție animalieră), cu trei departamente de asistență specializate în afaceri
juridice și fiscale, resurse umane și lanțul alimentar durabil. Cooperativele activeaza direct in
urmatoarele sectoare: culturi arabile, uscarea lucernei, colectarea și prelucrarea bunurilor de
producție animalieră (porc, bovine, caprine, păsări de curte) și hrana pentru animale.
Federații sectoriale pentru alte tipuri de producție: lapte, fructe și legume, vin, ulei de
măsline, plante de parfum, tutun, in, zahăr, etc.
Majoritatea cooperativelor din Olanda sunt specializate, în special pe partea de
marketing. Acestea au fost numite cooperative cu scop unic, deoarece se concentrează pe
procurarea și comercializarea unui singur produs agricol sau a unei mici game de produse
agricole, cum ar fi numai produsele lactate, zahărul, numai cartofi, numai legumele, fructele,
doar ciupercile sau numai cartofi pentru amidon.
Se gasesc si cooperative mai diversificate, oferind agricultorilor semințe, îngrășăminte,
agrochimice, furaje și alte inputuri.

Capitolul 4

Bune practici privind cooperarea în agricultură


În România subiectul asocierii în agricultură a revenit în ultimii ani încet, dar sigur pe
agenda publică. Suntem cu mult în urma țărilor din Vestul Europei la acest capitol, chiar dacă în
acest moment se conturează consens general în privința avantajelor pe care cooperarea le poate
aduce micului producător, pe fiecare verigă a lanțului agro – alimentar.
Programele naționale sau sprijinite prin fonduri europene din ultimii 20 de ani au avut
rezultate limitate, iar politicile coerente întârzie. În acest moment asocierea se bazează foarte
mult pe relațiile interpersonale și pe capitalul de încredere de multe ori firav dintr-o comunitate,
nefiind înrădăcinată o abordare contractuală. Raportul Centrului Român pentru Politici Europene
se bazează pe o cercetare de teren în cadrul căreia 76 de producători agricoli din nouă comune
din diverse regiuni ale României au fost chestionaţi. Raportul concluzionează că amintirea
colectivizării nu mai reprezintă un obstacol insurmontabil în calea asocierii, cel puțin din punctul
de vedere al agricultorilor de vârstă medie, activi și capabili de a se dezvolta economic, dar că
într-adevăr, viitorul cooperației rezidă nu în producția în comun ci în vânzarea în comun a acestei
producții.
Slaba dezvoltare a formelor asociative în agricultură se datorează mai degrabă capitalului
social scăzut, promovării insuficiente a inițiativelor funcționale de acest gen, dar și lipsei unei
viziuni legate de sprijinul de care asociațiile ar avea nevoie (consultanță, dezvoltare
organizațională, planificarea afacerii). Raportul prezintă diverse inițiative din sfera privată care
au creat structuri asociative mai mult sau mai puțin durabile, în funcție de viziunea cu care au
pornit la drum. Modelele de succes dovedesc o abordare de tip dezvoltare comunitară, de jos în
sus, cu o puternică componentă de animare locală, alături de activități de informare, formare,
sprijin în atragerea de capital. Astfel, analiza CRPE apreciază că sprijinirea formării asociațiilor
agricole cu scop economic ar trebui să fie considerată o prioritate pentru politicile publice în
agricultură și face mai multe recomandări în acest sens.
Acest raport apare în cadrul programului-pilot ”Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și
asociere”, o inițiativă a Romanian – American Foundation, care, împreună cu organizații cu
expertiză în dezvoltare economică rurală și facilitare comunitară, vizează crearea de structuri
asociative agricole cu scop economic funcţionale și sustenabile în patru zone geografice diferite
din România.
Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic
Pentru a face față pieței agricole autohtone tot mai dinamice, 16 legumicultori din
comunele Apahida și Jucu, din județul Cluj, s-au unit, în anul 2013, cu sprijinul Fundației Civitas
pentru Societatea Civilă și al Fundației Româno-Americane, constituind Cooperativa Agricolă
Lunca Someșului Mic. Viziunea acesteia presupune dezvoltarea durabilă a agriculturii locale prin
promovarea spiritului antreprenorial în rândul producătorilor locali și adaptarea producției din
punct de vedere calitativ și cantitativ la cerințele consumatorilor. Misiunea asumată este de a
valorifica potențialul agricol al spațiului românesc, în special al celui transilvănean, prin
asocierea micilor producători și colaborarea cu „actorii” relevanți ai pieței financiare, și de a
promova produsele locale. Ca urmare a forței câștigate prin asociere, fermierii din Cooperativa
Agricolă Lunca Someșului Mic au crescut suprafața cultivată, de la circa 30 de hectare în 2013 la
aproximativ 70 de hectare în 2014, ceea ce le permite să livreze săptămânal 30 de tone de
legume. Totodată, ca asociați, ardelenii au pus mână de la mână și au construit un centru de
preluare și depozitare a mărfii, cu o capacitate de 80 de tone, unde legumele sunt ținute la rece
înainte de ambalare și vânzare. Chiar președintele cooperativei explică rețeta succesului: „Toată
lumea vrea ca dintr-o mână de varză să își ia Mercedes, dar nu se poate. Trebuie să faci producție
pe suprafețe mari, mecanizat. Dacă ai clienți, crești automat suprafața cultivată, dar ca să ai
clienți, toate produsele trebuie să fie calitatea întâi, să arate bine, să nu fie lovite și să fie curate,
ambalate frumos și, mai ales, proaspete”. La nici un an de la înființarea cooperativei, membrii
acesteia au livrat peste 350 de tone de legume (varză, țelină, ardei, morcovi, roșii și castraveți)
către un lanț de supermarketuri. Pentru a-și completa portofoliul, au încheiat un parteneriat cu o
altă cooperativă din zonă, astfel încât vor începe să furnizeze și cartofi. Totodată, faptul că
acționează concertat le permite legumicultorilor ardeleni să aibă o relație bună și cu furnizorii de
inputuri. De asemenea, Cooperativa Lunca Someșului Mic și-a creat un brand, denumit „Lunca”,
sub care sunt realizate produse naturale, care combină dulceața morcovului din Grădina Clujului
cu gustul acrișor al merelor devenite parte a sucului natural marca „Lunca”. Fiecare sticlă, atent
aleasă, trece prin mâinile a cel puțin patru membri ai cooperativei, de la spălare, sterilizare,
umplere cu licoarea magică, până la etichetare și capișonare, fiind pregătită pentru iarnă și pentru
intrarea în „lumea bună” a consumatorului exigent. Cu toate acestea, fermierii încă se plâng de
lipsa forței de muncă și a tehnologiilor moderne. Toți participanții au observat că această
cooperativă este o oportunitate care trebuie fructificată și au început să cultive mai mult, iar acest
fapt dovedește că se simt confortabil în asociație.
Asociația Fructul Secuiesc
Istvan Mar este cel care, în anul 2010, a înființat Asociația Fructul Secuiesc, pentru a
genera venituri la nivelul comunității rurale prin folosirea varietăților de fructe din livezi
tradiționale, a fructelor de pădure și a ciupercilor din pădurile aflate sub tutela comunității locale.
Experiența dobândită ca antreprenor social în cadrul câtorva proiecte de dezvoltare economică
locală, implementate în Nepal, Maroc și Peru, care au avut ca scop identificarea resurselor
naturale cu valoare sporită și inițierea de activități economice în interesul și prin participarea
comunităților locale, l-a determinat pe Istvan să revină în țară, unde există numeroase comunități
rurale care trebuie ajutate. Așa a luat naștere Asociația Fructul Secuiesc, cea care propune pentru
prima dată un model multiplicabil pentru dezvoltarea satelor românești din întreaga țară. Este o
afacere socială, care oferă o modalitate de generare de venit pentru aproximativ 1 000 de familii
din peste 25 de comunități defavorizate.
Acestea folosesc facilitatile de procesare, ambalare și distribuție puse la dispoziție de
asociație, pentru a valorifica recolta proprie de varietăți tradiționale de fructe de livadă și de
pădure, utilizând rețete și tehnici de procesare tradiționale. Este un model de succes pentru zona
Odorhei, care va fi multiplicat în curând în mai multe locuri din țară. Asociația Fructul Secuiesc
își desfășoară activitatea pe 34 000 de hectare de livadă tradițională și 27 339 de hectare de
păduri. Fructele colectate de pe aceste suprafețe sunt procesate în două întreprinderi comunitare
ale asociației: Manufactura de Procesare Fructe de Livadă (Lupeni) și Centrul de Procesare
Fructe de Pădure și Ciuperci (Zetea). Performanța financiară este reflectată în primul rând de
numărul oamenilor care pot genera venituri suplimentare din activitățile economice
implementate prin organizație. Astfel, în anul 2013, aproximativ 3 000 de persoane și-au putut
baza traiul pe oportunitățile economice oferite de asociație. În ceea ce privește cererea, Asociația
Fructul Secuiesc își stabilizează poziția de piață prin diversificarea continuă a produselor,
ajungând în momentul de față la 42 de sortimente, grupate pe șase categorii. Activitatea
majoritară a asociației se concentra pe piața internă, dar în 2014 a fost semnat un contract cu un
partener din Germania, iar acesta, pe lângă comercializarea bunurilor materiale, dorește să
transmită și mesajul atașat produselor. Modelul pus în aplicare de Istvan Mar este considerat
unul inovator prin faptul că a reușit să combine tradiționalul cu contemporanul. În acest sens,
fructele colectate în mod tradițional din flora spontană (fructe de pădure, ciuperci) și fructele
varietăților autohtone sunt procesate și ambalate prin folosirea tehnologiilor avansate din
domeniul industriei alimentare. Alături de acest model, valorile de bază ale afacerii sociale
(respectul față de munca omului din comunitate și de resursele naturale, transparența activităților
implementate și comunicarea permanentă a rezultatelor acestora) au contribuit la câștigarea
titlului „Social Entrepreneur Of The Year 2014”
Cooperativa „Someș-Arieș”
Vizita pe care mai mulți fermieri din Cluj au efectuat-o la un moment dat în Franța a fost
punctul de plecare al inițiativei lor. Aceștia au vizitat câteva ferme constituite în cooperativă și
au considerat că, pentru a avea profit și pentru a-și vinde produsele mai bine, este necesar să se
organizeze în acest tip de cooperativă de aprovizionare și vânzare în comun. Așa a luat ființă
prima cooperativă agricolă a crescătorilor de bovine din județul Cluj: Cooperativa „Someș-
Arieș”. Aceasta a avut inițial șapte membri fondatori, fermieri care dețineau, însumat, 1 500 de
vaci-matcă. Treptat, alți 20 de fermieri dintre cei aproximativ 200 de crescători de bovine din
județ și-au exprimat dorința să adere la această formă de organizare, ajungându-se în prezent la
53 de fermieri. Mircea Ciurea, membru al cooperativei și președintele Federației Crescătorilor de
Bovine din România, declara: „Foarte important este faptul că oamenii au înțeles că se dovedește
mai convenabil pentru fiecare să predăm laptele împreună. Obținem toți un preț mai bun”.
Această afirmație este completată de situația la zi, Cooperativa „Someș-Arieș” adunând 350 000-
400 000 de litri de lapte pe lună. Această cantitate este livrată către unul sau mai mulți
procesatori cu renume din regiune și chiar către procesatori din străinătate. Cooperativa
intenționează să se înscrie la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca grup de producători,
pentru a beneficia de cota de 5% din cifra de afaceri, considerată sumă nerambursabilă. De
asemenea, vor fi cumpărate și toate inputurile: sămânță, erbicide, îngrășăminte, furaje.
Achiziționându-se cantități mari, vor fi obținute prețuri mai mici sau discount-uri semnificative.
Tot ce se realizează în fermă va fi vândut prin cooperativă, cu interesul de a obtine pretul cel mai
bun.
În urma datelor înregistrate de către cooperativa Someș Arieș se poate observa clar faptul
că implementarea unor noi practici agricole conform codului de cooperative, a ajutat foarte mult
pe toate planurile.
Din perioada 2011-2017 cifra de afaceri este în expansiune, pornind de la 4 502 832 se
ajunge la 28 605 702. Implementând în țara noastră cooperativa firmelor agricole din Uniunea
Europeană Someș Arieș a avut parte de expansiune pe baza tuturor indicatorilor economici.
Cele mai importante fiind cifra de afaceri, profitul net și numărul angajaților.
În felul acesta, rata șomajul din România este în scădere.
Biocoop
Astăzi, din acest „exemplu de antreprenoriat” denumit Biocoop fac parte 10 familii, toate
biocertificate, care produc legume, fructe, miere, brânză, lapte, unt, smântână, ouă, cârnați și alte
produse tradiționale din porc, pâine, plăcinte și prăjituri, ulei, dulcețuri, siropuri, ceaiuri, zacuscă
sau paste făinoase artizanale, la cerere, fiecare membru fiind responsabil pentru produsele lui.
Pentru membrii ei, cooperativa a reprezentat oportunitatea de a-și promova și valorifica
produsele proprii ecologice, atât prin magazinul Biocoop deschis în Sibiu, cât și la diverse târguri
din țară, prin internet sau chiar prin intermediul ghidurilor turistice. Asemenea fermierilor, care
au nevoie de acces pe piață, și consumatorii din România au nevoie să ajungă ușor la produsele
bio. Astfel, prin intermediul clienților formați, membrii Biocoop au acces la piață, oferind, în
schimb, o hrană aleasă, selectă și direct de la producători. Exemplele de bune practici evidențiate
la nivelul celor patru asociații agricole cu scop economic prezentate anterior constau în
identificarea oportunităților de dezvoltare agricolă ale regiunii, determinarea potențialului
agricol, acțiuni de facilitare comunitară, susținerea unui grup de inițiativă puternic, colaborarea
cu autoritățile locale, consultanță tehnică și de afaceri, organizarea de târguri și vizite de studiu și
facilitarea accesului la capital. Motivațională pentru perioada imediat următoare este declarația
domnului Mihail Dumitru, director general adjunct în cadrul DG-AGRI al Comisiei Europene:
„Producătorii care se asociază în grupuri vor avea avantaje net superioare celor care nu se
asociază și vor avea semnificativ mai multe șanse să acceseze fondurile structurale alocate prin
Politica Agricolă Comună în perioada 2014- 2020” .
În concluzie, aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cele mai avansate cunoştinţe
ştiinţifice în domeniul tehnologiilor, mai ales a celor ecologic viabile, este o cerinţă majoră a
promovării agriculturii durabile. De aceea, a apărut necesitatea elaborării, dar şi a implementării
în practică a unor coduri de bună practică. Acestea reprezintă un ansamblu de cunoştinte
ştiinţifice şi tehnice puse la dispoziţia producătorilor agricoli, a fermierilor pentru a fi
implementate în practică. Însuşite de către fiecare producător agricol şi implementate corect,
practicile agricole  pot contribui, atât la obţinerea unor producţii calitativ superioare şi rentabile,
cât şi la conservarea mediului ambiental, cu limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la
nivel naţional, regional, local, pe termen mai scurt sau mai lung. Astfel de coduri au fost
elaborate şi sunt acum implementate în practică în diferite ţări ale Uniunii Europene.
Însuşirea şi implementarea practică a măsurilor, practicilor, metodelor de către
producătorii agricoli şi fermieri, este necesară deoarece acestia trebuie să conştientizeze că
interesele lor economice de obţinere de producţii profitabile trebuie armonizate cu exigenţele
privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător, pentru a convieţui în prezent dar şi în
viitor, într-o ţară frumoasă, curată şi prosperă. Utilizarea resurselore naturale este practicată într-
o manieră complexă, coordonată, pentru realizarea simultană a mai multor scopuri. Aplicarea
unor metode distructive poate, însă provoacă anumite schimbări ireversibile ale resurselor
naturale, modificând chiar caracterul lor "regenerabil".
Bibliografie:

https://ec.europa.eu/agriculture/cap-indicators/context/2015/c17_en.pdf
file:///C:/Users/User/Downloads/DEVELOPMENT%20OF%20AGRICULTURAL
%20COOPERATIVES%20IN%20THE%20EU%202014%20%20.pdf
https://www.listafirme.ro/biocoop-sib-societate-cooperativa-18692320/
http://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/buletine-tematice/PT17.pdf
https://www.listafirme.ro/somes-aries-cooperativa-agricola-28264568/
http://www.crpe.ro/unirea-face-puterea-modele-si-bune-practici-pentru-asocierea-sustenabila-in-
agricultura/