Scoala Sanitara Postliceala

Carol Davila Petrosani

Fumatul în rândul tinerilor

Coordonator proiect

Lector universitar doctor Plesa Roxana

Student
FELEA NATALIA

SPOREA ANA

Petrosani 2018

1
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….pg.3

Capitolul I.Definiții conceptuale………………………………………………….pg.5

• Definiția fumatului……………………………………………………….pg.5

• Scurt istoric al obiceiului fumatului……………………………………pg.6

• De ce fumează adolescenții?Cauze…………………………………..pg.7

• Efectul tutunului asupra organismului adolescentului……………..pg.8

• Opinia publicului despre fumat………………………………………...pg.10

• Prevenirea fumatului……………………………………………………pg.12

Capitolul II.Aria și metodologia cercetarii……………………………………….pg.13

Capitolul III.Analiza și interpretare………………………………………………pg.15

3.1 Fenomenele care îi determina pe tineri să fumeze………………...pg.15

3.2 Vârsta și consumul de tutun………………………………………….pg.16

3.3 Tentativa de a se lăsa de fumat……………………………………...pg.17

3.4 Gradul de informare despre campaniile anti-fumat………………..pg.18

3.5 Importanța și specificul conținutului mesajelor anti-fumat……….pg.19

3.6 Analiza si interpretarea corelațiilor…………………………………..pg.22

Capitolul IV.Concluzii și sugestii……………………………………………….pg.24

Anexe metodologice……………………………………………………………..pg.25

Chestionarul……………………………………………………………………...pg.26

Anexe statistice…………………………………………………………………..pg.29

Bibliografie………………………………………………………………………..pg.32

Lista tabelelor din text…………………………………………………………...pg.33

2
 Introducere

Aproximativ 80% dintre adulţi fumători au dobândit acest obicei in adolescentă. Ca să

ramânem tot in zona cifrelor, este estimat că aproximativ 5 milioane de copii de pe întreg
globul vor muri prematur datorita deciziei pe care o iau la vârsta adolescenţei –aceea de a
fuma.

Tutunul este primul drog cu care iau contact tinerii şi cei mai mulţi dintre ei îi testează
gustul înainte de anii de liceu.

Cei mai mulţi dintre adolescenţii fumători sunt din start cunoscători ai riscurilor cărora se
expun. Cu toţii cunoaştem riscul crscut de cancer pulmonar pe care îl au cei care fumează
timp îndelungat. Dar ştiaţi ca efectele negative sunt resimţite înca din momentele actuale? O
ţigară conţine aproximativ 4000 de substanţe chimice, fiecare dintre ele potenţial otrăvitoare.
Cele mai de temut sunt:

nicotina, arsenicul, amoniacul, metanul, monoxidul de carbon, formaldehida, butanul.

Aşa cum vă puteţi imagina deja, chiar şi cantitaţi reduse din substanţe otrăvitoare pot să
facă rău organismului. Iată câteva dintre efectele acestora:

-Fumatul slabeşte substanţa osoasă de la nivelul dinţilor, determină mirosul urât al

respiraţiei.

-Scade nivelul hormonilor de orice fel, iar când vorbim de infertilitate situaţia nu este
deloc una de neglijat.

-Scade capacitatea de efort, de oxigenare şi inima depune eforturi imense pentru

activitaţi normale.

-Plămâni îşi micşorează volumul şi îşi reduc capacitatea funcţională.

-Complicaţiile bolilor acute la care sunt expuşi fumători sunt mai de temut(m.ghidul-
părinţilor.ro).

Cea ce este impresionant la acest drog este puterea de adicţie: deşi doar 50% din
liceenii fumători susţin că vor pastra acest mod de viaţă şi mai târziu, cifrele arată că
aproximativ 70% dintre ei vor fi fumători şi în următorii 6-9 ani. Încercaţi să învaţaţi tinerii
adolescenţi că problemele pe care le au de înfruntat în privinţa fumatului sunt direct invers
proporţionale cu vârsta la care fac cunoştinţă cu el.

3
 O persoană care devine fumătoare la vârsta de 13 ani va avea dificultăţi mari în a renunţa,
va avea o sanătate mai subredă sa fumeze la 21 de ani.

Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme este unul personal,nestiitific.

Obiectul cercetări date este acela de a reliefa faptul,ca tinerii din ziua de azi sunt mai
tentaţi să fumeze.

Nu trebuie neglijat faptul că un fumător este foarte vulnerabil în a încerca noi senzaţi care sa
îi ofere mai uşor, mai repede starea de bine: este bine cunoscută incidenţa crescută a
consumului de droguri(alcool, marijuana, cocaina) in rândul fumătorilor.(m.ghidul-părinţilor.ro).

Ipoteză: ” Chiar dacă mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele de ţigări sunt

mai directe şi mai personale tineri nu le iau în considerare.”
Comparându-se pe o perioadă de câtiva ani comportamentul celor două
loturi(fumători si nefumători) s-a descoperit că cei care au dezvoltat depresie pe parcurs au
fost fumători, deci fumatul a fost un factor de predicţie puternic; in celălalt grup persoanele
depresive nu au avut o incidenţă mare a dezvoltării obiceiului de a fuma, de unde rezultă că
nu depresia determină fumatul ci fumatul contribuie la apariţia depresiei.

Felul în care se deyvoltă şi se formează tinerii depinde foarte mult, dacă nu într-o
manieră esenţială de atmosferă şi stilul de viaţă al familiei. Puterea exemplului, atenţie!!! Rău
sau bun este grăitoare; v-om încuraja fumatul în rândul adolescenţiloroferindu-le zilnic acest
mod de viaţă.(m.ghidul-pîrinţilor.ro/adolescentul).

4
 Capitolul I
Definiţii conceptuale

• Definiţia Fumatului.

Fumatul este acţiunea de a aspira şi a trage fumul de tutun din ţigară sau din pipă,
acţiunea denumită regional şi a bea tutun sau a duhăni.

Prin conbustia tutunului sunt eliberate diverse substanţe active, în sepcial nicotina,
care ajung astefl să fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne.
Efectul sigur al fumătorului este tagacismul. Deoarece fumatul crează dependenţe,
încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic.

În august 2011, numărul fumătoriilor din întreaga lume era estimat la 1 miliard.
Înafară de acest timp de fumat activ, medicii constată existenţa şi nocivitatea fumatului
pasiv, care constă în inhalarea involuntara a fumului de ţigară de catre persoanele care
se află în aceeaşi cu fumători activi. Conform unui studiu global din 2010 al Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţi, circa 600.000 de oameni mor annual din cauza fumatului pasiv, o
treime din ei fiind copii care sunt expusi fumului de ţigară acasă. Totodată, fumul pasiv
poate cauza pierderea auzului.

În secolul XX, aproximativ 100 de milioane au murit din cauza tutunului. Organizaţia
Mondială a Sănătăţi a declarat ziua de 31 Mai “ Ziua Mondială Fără Tutun”, ]n anul 1987,
tocmai pentru a-I face pe fumători să conştientizeze pericolul utilizări tutunului, nu numai
pentru ei ci şi pentru societatea în care trăiesc. Fumatul este cel mai important factor de
risc pentru bolile pulmonare abstructive conice(ro.m.wikipedia.org/wiki/fumat).

5
1.2 Scurt istoric al obiceiului fumatului

Începuturile exacte ale fumatului de tutun sunt cam greu de stabilit. Se ştie că tribul
Mayaş din teori I corespunzătoare Mexiculuide astăzi practicau acest obicei dinainte de
anul 600 e.n. în cadrul unor culte religioase. De la ei obiceiul s-a răspândit, în nord şi în
sud, în cele două Americi.

Europenii au luat cunostinţă de el odată cu descoperirea Americi(1492), primele foi

de tutun fiind aduse, în Spania şi Portugalia, de marianrii lui Columb şi al lui Fernando
Cortez, în 1518-1519. De aici planeta şi obiceiul au fost preluate rapid dinspre vest spre
est, de toate ţările europene. În Anglia a fost adus direct din Virginia(America de nord).
Fumul de tutun nu numi că nu era considerat dăunător, dar era recomandat şi ca remediu
terapeutic. O asemenea recomandaţie a facut de exemplu in 1559, reginei Franţei din
acel timp, Caterina de Medicis, suferind de migrenă, ambasadorul francez în Portugalia,
Jean Nicot, de la care se trage numele de nicotina.

În curând au ieşit la iveală însa şi aspectele dăunătoare ale practicii fumatului, a

carui răspandire devine înca de pe atunci greu de stabilit. Ludovic al XIII-lea
introduceprimul ”amenzi pentru fumători” regele Iacob I al Angliei elaboreayă
personal(1603) un pamflet împotriva fumatului. Ablas cel mare, sahul Persiei, mai
operativ, introduce pedeapsa cu “tăierea nasului şi a buzelor” la soldaţii care fumau şi
arderea tutunului pus la vânzare, uneori cu fumători cu tot. Sultanul Murad al IV-lea
merge chiar mai departe, stipulând, pentru fumători,pedeapsa capitală. Motivele nu
constau însa în protecţia sănătăţi ci erau de ordin disciplinar religios. (Anastasatul
Constantin, 1982, ppp 7-9).

Şi în Rusia ţaristă fumătorii, consideraţi eretici, li se aplicau gradat 60 de lovituri la

talpele goale , tăierea nasului si-la a treia recidividă decapitarea(Nicola, 1971).

În pofida acestor aprelişti neraţionale-suspendate ulterior la-începutul secolului al

XVIII-lea

Iau naştere primele fabirici de ţigări, în diverse ţări europene şi fumatul continuă să se
extindă, din modă şi din interese economice, până în zilele noastre. Mai întâi la bărbaţi şi
ulterior şi la femei şi la copii.

6
 La noi în ţară practica fumatului a fost introdusă prin medierea turcilor (în Muntenia),
cazacilor(în Moldova) şi austriecilor(în Ardeal) la începutul sec. al XVII-lea şi s-a răspândit
destul de repede în toatepaturile populaţiei. Sunt cunoscute, încă din secolele trecute şi
măsuri de stabilire a acestui obicei prin amendarea fumătorilor sau prin propasauprprin
propavagandă prin propagandă antifumat. În prezent se frumează ca şi în alte ţări europene.

În celelalte continente fumatul de tutun s-a răspândit mai târziu, mai ales în
ultimele decenii. În momentul de faţă s-a ajuns la un consum mondial de 6000 miliarde
ţigarete anual.

Între primi care au atras atenţia asupra neajunsurilor grave ale fumatului se
numară Prof. Lickint, care, în 192, publică deja un studiu asupra,”fumatului ca factor
etiological cancerului pulmonar”. Studiile înterprinse în Anglia dupa 1951, în special
ancheta longitudinală la un număr de 40.000 medici britanici fumători, au fost decisive
pentru alarmarea opiniei publice şi pentru declanşarea companiilor şi cercetărilor
ulterioare(în S.U.A. Canada, Ţările Nordice Europene), în care aveau să aducă la
condamnarea definitivă a fumatului ca unudin cele mai nocive obiceiuri şi la organizarea
luptei actuale, pe scara nordică impotriva acestui obicei.(Anastasatu Constantin, 182,
ppp7-9).

• De ce fumează adolescenţii? Cauze.

Dorinţa adolescenţilor de libertate şi independenţă este cea care stă la baza
decizieide a fuma. Ei fac ce vor, nnu ce li se spune şi cand li se spune. Dar puteau privi
fumatul ca o subjugare în faţa unui drog , una din cele mai mari dependenţe care va pune
capăt oricarei libertaţi.

Se spune că motivele tinerilor pentru a începe să fumeze sunt reprezentate de

dorinţa de afirmare, pătrundere în anumite cercuri, sentimentul rebelului adolescent,
tristeţea, sentimentul de părăsire şi dezechilibru. Un studiu recent a demonstrat ipoteza
că fumatul contribuie consistent la dezvoltarea depresiei în rândul tinerilor(m.ghidul-
părinţilor.ro).

Trei factori care influenţează fumatul în rândul tinerilor. Notele proaste la şcoală sunt
doar unul dintre factori de risc ce se asociază fumatului în rândul tinerilor imediat dupa ce
termină şcoala sau la vârsta de 18-24 de ani, arată un studiu canadian citat de Huffington
Post.

Oamenii de ştinţă de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul Universităţii din

Montreal notează ca pe laângă notele proaste, impulsivitatea şi consumul regulat de
alcool influenţează decizia de a fuma în rândul tinerilor de 18-24 de ani.

7
 Unul dintre cercetători, prof Jennifer O, Loughlin, explică faptul că impulsivitatea ar
putea putea fi o cauză pentru care tineri se apucă de fumat. De obicei, părinşi copiilor
impulsivi exercită un control mai rigulos asupra lor tocmai pentru a-i proteja împotriva
acestor comportamente nocive însă, cu timpul cedează din control. De asemenea şi
alccolul influenţează atitudinea în ceea ce priveşte fumatul deoarece”reduce inhibiţile şi
autocontrolul” (semneletimpului.ro/sănătate/droguri).

La stiudiu au participat aproximativ 1300 de elevi, cu o vârstă medie de 12,7 ani.

Cercetarea a început în 1999 şi s-a desfăşurat pe o perioadă de 13 ani. Informaţiile au
fost colectate cu ajutorul unor chiestionare, pe parcursul a 22 de cicluri.

Circa 44% dintre participanţi s-au apucat de fumat înainte de a intra la liceu, iar 43
de procente au experimentat fumatul în timpul perioadei de liceu. Până la cel de-al 22-lea
ciclu, trei sferturi din topul participanţilor au încercat ţigara. Dupa terminarea liceului, alte
6 procente s-au apucat de acest viciu. Nu toate persoanele care au experimentat fumatul
au pastrat acest obicei.(semneletimpului.ro/sănătate/droguri).

Obiceiul tinerilor de a fuma se datorează în primul rând deficienţei educative în

familie, mai ales acolo unde părinţi fumează şi dau un exemplu negativ propriilor lor
copii.Şcoala are si ea o parte de vină când tolerează elevi fumători sau nu ia măsurile de
control, lipsa de educaţie medicală în şcoală, care nu combate la timp urmările
vătămătoare ale acestui obicei, are drept rezultat o crestere a numărului de fumători
printre elevi.(Nicula Virgil, 1971,pp. 105-106).

• Efectele tutunului asupra organismului adolescentului

Se apreciază că unul din trei fumători de mai mult de 15 ţigarete pe zi, cu un stagin
de fumat mai lung de 10-15 ani, prezintă riscul de a face una din bolile grave enumerate,
pe care nu le-ar fi făcut dacă nu ar fi fumat.(Necula Virgil, 1971 p. 14).

Dacă acest risc s-ar referi la o fracţiune redusă de populaţie fumătoare, de exemplu
5-10 milioane de fumători, el ar fi relativ moderat, similar altor riscuri care suntem supuşi
cu toşii sub influenţa unor factori de mediu nocivi. În realitate acest risc de 33% se referă
la un număr imens din populaţie, care atinge două sau două miliarde de locuitori.(Necula
Virgil, 1971, p. 14). Consumul de ţigări a crescut în rândul tineretului, cu toate
consecinţele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice menţionează că în
Belgia 50% dintre tineri fumează de la vârsta de 15 ani; în Germania 36% dintre copiii de
la 10-12 ani sunt fumători antrenaţi; în Italia 60% dintre băieţi sunt fumători de la 15 ani.
O anchetă în America Latină arată că în această parte a globului 45% dintre bărbaţi şi
18% dintre femei fumează.

8
 În prezent nu mai există nici un dubiu asupra faptului că afecţiunile foarte grave care
constituie în momentul de faţă importante cauze de morbiditate în lume, sunt legate-unele
exclusiv de altele în măsură de abuzul de tutun. Statistici diferite ca şi cele din ţara noastră
demonstrează legătura strânsă dintre tutune, creşterea morbidităţi şi denumirea speranţei de
viaţă.

Există o relaţie directă între gradul tabagismului şi mortalitatea fumătorului care

depăşesc cu 30-80% pe cea a nefumătorilor. Procentul se referă mai ales la fumătorii de
ţigarete, fiind mai ridicat la cei care consumă un număr mai mare de ţigarete zilnic. Se
remarcă faptul că morbiditatea este cu atât mai mare cu cât tabagismul este mai
precoce(www.referate.ro).

La fumătorii tineri(sub 30 de ani) Golli constată o proporție de BPOC de 15 ori mai

mare decât la fumători vârstnici.

La medici britanici mortalitatea prin bronho-pneumopatie abstructivă

cronică(BPOC) sau bronșită cronică cu emfize relevaletal de 5 ori mai mare la fumători
decât la nefumători.

Aceasta apare cu atât mai mare cu cât fumatul a fost mai intens: 0,05 la
nefumători, 0,34 la fumători sub 15 țigarete, 0,64 la cei între 15-24 țigarete si la 1,08 la
cei peste 25 țigarete pe zi. La foști fumători mortalitatea scade la 0,38%.

Punctul critic de risc al instalări unei bronșite cronice abstructive variază de la o

persoană la alta, find legat și de alți factori decât fumatul. El se studiază însă de obicei la
15 ani de fumat, al unui număr de minimum 15 țigarete pe zi.

Relația dintre gradul de enfizene și entisitatea fumatului apare foarte clar într-un
studiu al lui Anerbach.

Inconvenientul principal al boli de care vorbim constă în faptul că ea determină o

îngustare a bronșiilor, inclusiv al celor de caliobru unic, care fac legatura cu alveolele
pulmonare, ceea ce duce, în curs de 10-15 ani, la inasuficiență respiratorie cu limitarea
marcată și progresivă a capacități de efort fizic și profesional.

Și, deși în determinarea acestei boli intervin și alți factori decât fumatul, inclusiv
unii factori genetici, se apreciază că fumul de țigarete inhalat cu perseverență joacă un
rol primordial.

Ca și în cancerul pulmonar, riscul BPOC este un risc tardiv, care se

materializează abea după 15 ani de fumat, de aceea este greu de înteles de către tineri
fumători, care se simt în stare de perfectă sănătate. Calitatea vieții trebuie să ne
intereseze însă deopotrivă pentru etapa tinereții, ca și pentru etapele care vin după
aceasta.

9
 Tuturor-dar tinerilor fumători în special-ar trebui să nu ne fie indiferent dacă vom termina
viața activa în sănătate deplină la 40-50 de ani(din cauza fumatului) sau peste 70 de
ani(Necula Virgil, 1971,ppp.22-24).

O anchetă facută la elevi fumători asupra activitaților intelectuale și a puterii de

muncă, a arătat ca inteligența, puterea de munci, și, în general activitatea intelectuală
sunt mult mai reduse la fumători decât la nefumători. O proporție de 10,5% pana la 22%
din fumători au o inteligență mult mai scăzută, cu tulburări de imagine, activitate
intelectuală mai redusă și un randament mult mai mic decât marea majoritate e elevilor
nefumători.

S-a constatat din numeroase statistici ca fumatul de la vârstă tânără oprește

dezvoltarea normală atât fizic, cât și intelectual, dar vârsta la care ajung acești fumători
este mai micădecât acelor nefumători.

Un studiu asupra longevități, intocnit pe câteva zeci de oameni care au depașit

vârsta de 100 de ani, a arătat că numai unul dintre aceștia era fumător(Necula Virgil,
1971,p.108).

1.5 Opinia publicului despre fumat

În Republica Moldova, actuala lege privind controlul tutunului nu obligă producătorii de tutun
să imprime pe pachetele de țigări imagini care să arate efectul real al acestuia. Actualele
avertizări reprezintă doar niște informații scrise prin care fumătorii sunt atenționați că „fumatul
dăunează grav sănătății dumneavoastră și celor din jur” sau „fumatul ucide”. Aceste
avertismente ocupă pe față 30 la sută din spațiul cutiei, iar pe verso – 40 de procente.
Experții spun că aceste mesaje sunt prea puțin luate în considerare atât de fumătorii cu
stagiu, cât și de cei începători. Cele mai eficiente mesaje de avertisment sunt, în opinia
specialiștilor, cele pictoriale.
Astfel, studiile internaționale arată că avertismentele pictoriale de pe pachetele de țigări
informează eficient despre riscurile consumului de tutun. Astfel, acestea i-ar putea motiva pe
fumători să renunțe la viciu. De asemenea, reglementarea şi controlul asupra pachetelor
pentru produsele din tutun joacă un rol important în domeniul controlului tutunului din orice
țară. Potrivit experților, pachete de ţigări sunt canale eficiente de “difuzare” a mesajelor
despre efectele nocive ale tutunului, de aceea ele trebuie exploatate la maxim pentru a
informa fumătorii despre adevăratele pericole ale acestor produse.  
În Republica Moldova, noul proiect de lege antitutun, care acum se află în dezbateri în
Parlament, prevede că avertismentele privind dauna fumatului trebuie să ocupe întreaga
suprafață rezervată lor și nu trebuie să fie comentate, parafrazate sau însoțite de oricare alte
texte sau imagini. Ele trebuie imprimate astfel încât să fie înțelese de toți. De asemenea, ele
nu trebuie detaşate, şterse şi nici ascunse, acoperite sau întrerupte de alte inscripții sau
imagini, inclusiv marcaje de preț, de trasabilitate și să nu-și piardă coerența și unitatea în
urma deschiderii pachetului.

10
Conform cercetărilor, avertismentele pictoriale sunt eficace, motiv pentru care ele contribuie
la creşterea informării publicului despre riscurile fumatului şi pot influenţa deciziile luate de
oameni privind fumatul, transmite Tabacco Free Center. În același timp, etichetarea cu
avertismente grafice mari ar putea determina fumătorii să renunţe la fumat, ar descuraja
iniţierea fumatului şi ar preveni revenirea la fumat pentru exfumători.(
https://ro.wikipedia.org/)
De exemplu, un studiu realizat în Brazilia, arată că, după ce în anul 2002 aici au fost
introduse avertisementele pictoriale, 73% dintre fumători au început să susțină această
măsură, 54% au declarat că şi-au schimbat părerea despre dauna fumatului, iar 67 la sută -
că avertismentele le-au trezit dorinţa să renunţe la fumat.
Un alt exemplu care demonstrează că avertismentele fotografice sunt eficiente în lupta cu
fumatul este Singapore. Aici, după ce în anul 2004 a fost introduse avertismentele pictoriale,
studiul Comitetului pentru sănătate a constatat că 28% dintre fumători au început să fumeze
mai puţin, 14% au evitat fumatul în prezenţa copiilor, 12 la sută – în prezenţa femeilor
gravide, iar 8% - au fumat mai puţin la domiciliu. O astfel de măsură s-a dovedit eficientă și în
Australia. După ce și aici a fost introdusă etichetarea cu avertismente pictoriale privind dauna
fumatului, adolescenţii care au încercat să fumeze şi fumătorii pasionaţi au devenit tot mai
preocupaţi de necesitatea de a renunţa la fumat. Dorinţa de a iniţia fumatul a scăzut şi printre
studenţii care au discutat între ei despre noua etichetare cu avertismente.
În conformitate cu articolul 11 al Convenţiei-cadru privind Controlul Tutunului (primul tratat
internaţional în domeniul sănătăţii publice), părţile, atât producătorii de tutun, cât și autoritățile
din domeniul sănătății publice, sunt obligate să adopte măsuri eficiente de prevenire a
efectelor nocive ale utilizării tutunului pe toate pachetele produselor din tutun, în termen de
trei ani de la ratificarea tratatului. Introducerea avertismentelor pictoriale nu necesită fonduri
de la bugetul de stat, deoarece toate costurile sunt plătite de către companiile de tutun.
Acestea fiind condițiile, Guvernele din întreaga lume au atins succese impresionante în
creşterea eficienţei avertismentelor privind dauna fumatului prin implementarea măsurilor
recomandate de Conventia-cadru a OMS. Din  decembrie 2010, mai mult de 30 de ţări au
adoptat o Lege ce obligă producătorii de tutun să utilizee avertismentele grafice pe o
suprafaţă de cel puţin 30% din suprafaţa totală a ambalajului produselor din tutun. (Necula
Virgil 1971 pp 87-89)

11
1.6 Prevenirea fumatului.

Percepțiile culturale care invăluie fumatul au variat cu timpul și locul, de la sipritual-

la păcat, de la sofisticat-la vulgar, de la plaga socială-la pericol mortal asupra sănătăși.
Doar de curând, nu numai în societățile vestice, fumatul a început să fie privit într-o
lumină negativă. Dovezile clare privind pericolele aduse sănătăți au condus la luarea
unor măsuri de impunere a unor taxe mari asupra produselor din tutun și la inițierea de
campanii anti-fumat, în încercarea de a opri consumul acestor substanțe. Mai multe țări
au interzis fumatul în public în majoritatea locurilor publice.

În scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului, în România fumatul este interzis
în spații închise de la locul de muncă.

În spațiile publice închise, fumatul este permis numai în camere special amenajate
pentru fumat, cu respectarea unor condiții obligatorii. Se interzice comercializarea
produselor din tutun în unitățile economice situate în incintă sau la o distanță mai mică de
50 metri față de orice punct de aces în spitale și unități de învățământ, cu excepția
unităților de învățământ superior. Exista obligativitatea de a tipări pe pachetele de țigări
un avertisment și o fotografie color sau altor ilustrați care ilustrează consecințele
fumatului asupra sanătăți. De asemenea, se interzice orice publicitate pentru produsele
din tutun prin orice formă de comunicare comercială care are ca scop sau ca efect direct
sau indirect promovarea unui produs din tutun sau a fumatului.
(ro.m.wikipedia.org/wiki/fumat).

12
 Capitolul 2
Aria şi metodologia cecetarii

Metodoligia reprezintă "ansamblul metodelor în cunoaşterea socialului în conformitate

cu strategia de investigare(krausz ,2003,p.5)
Tema cercetări prezentate este : "Fumatul în rândul tinerilor "
Cercetarea a pornit de la următoarea ipoteză:
"Cu cât mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele de ţigări sunt mai directe şi mai
personale,cu atât numărul fumătorilor în rândul adolescentiilor va fi mai mic ".
Scopul proiectului de cercetare este de a evidenţia în ce fel mesajele antifumat
insciptionate pe pachetele de ţigări îi influenţează pe tineri,dacă au reţinut vre-unul şi cum
sunt impresionaţi de acestea.
Datorită tentaţiilor,anturajului,nevoii de afirmare etc,tineri devin tot mai atraşi să
încerce acest viciu ucigător.
Pentru realizarea acestui proiect de cercetare am stabilit un plan de măsuri organizat
structural:
1) Studii asupra literaturii de specialitate.
2) Convorbiri non directe cu tinerii aflaţi în situaţia de a fuma.
3) Stabilirea întrebărilor în chestionar.
4) Stabilirea eşantionului.
Ca metoda de cercetare am folosit ancheta sociologică directă,iar ca instrument de
cercetare am folosit chestionarul.
Chestionarul de cercetare conţine 17 întrebări dintre care 3 factuale.
Eşantionul a fost selectiv,aleator stabilit asupra a 20 de subiecţi,reprezentând tineri de sex
masculin şi feminin de vârste diferite din municipiul Petroşani.
Dintre subiecţi chestionaţi aproape două treimi (55%) sunt de sex masculin,iar puţin
peste două cincimi (45%) sunt de sex feminin.
Variante
Masculin Feminin Total
Subiecți

55 45 20=100

13
 Tabel nr.1 Impărțirea după sex(%)

O mică parte dintre subiecţii chestionaţi (10%) au vârstă cuprinsă între 15-18 ani în timp ce
trei treimi (90%) sunt tineri peste 18 ani.

Tabel nr.2 Impărțirea după vârsta(%)

Variante Intre Peste

15-18 ani 18 ani Total
Subiecți

10 90 20=100

În ceea ce priveşte venitul lunar al întregi familii al subiecţilor am costatat: 45% dintre
aceştia au venit lunar intre 1000-1500 lei, tot 45% au peste 1500 lei iar un procent foarte mic
de 10% un venit lunar cuprins intre 851-1000 lei

Tabel nr.3 Impărțirea după venit lunar(%)

Variante
851-1000 1000-1500 Total
Subiecți lei lei

10 45 20=100

Procedeul de prelucrare a datelor realizate din răspunsurile subiecţiilor s-a efectuat atât prin
prelucrarea primară la fiecare întrebare cât şi prin prelucrarea pentru analiza,comasare de
coduri şi corelaţii.
Corelarea răspunderilor subiecţilor s-a realizat preponderent prin procedeul "fiecare
cu fiecare”.

14
 Capitolul III
Analiză și interpretare

În ultima vreme, în statele civilizate, fumatul este din ce în ce mai frecvent practicat la vârstă
tânără, începând chiar de la vârsta de 12 ani.La noi în special copiii de la scoala încep să
fumeze cam în jurul vârstei de 14 ani.
Riscul de a acumula obiceiul fumatului printre persoanle tinere este relativ ridicat şi
poate fi anticipat prin existenţa a trei factori majori: impulsivitatea, rezultatele slabe în mediul
academic şi frecvenţa consumului de alcool.
Aceste premise facilitatoare explica faptul că 14% dintre persoanele cu vârsta intre 18-
24 ani încep să fumeze.

3.1 Fenomenele care îi determină pe tineri să fumeze.

Deoarece fumatul a evoluat foarte mult, mai ales în rândul tinerilor am făcut un sondaj
pentru a vedea adevăratul motiv care îi determină pe tineri să fumeze.La inttrebarea ce i-a
determinat pe aceştia să se apuce de fumat, un procentaj de două cincimi adică 40% au
răspuns că s-au apucat din cauza lipsei de ocupaţie, adică plictiseala. O cincime adică 20%
au spus ca prieteni sunt cauza; un procent mic de 20% au dat vina pe anturajul din incinta
şcolilor, părinţi iubita sau iubitul iar restul au răspuns că din alte cauze.
În concluzie atât plictiseala cât şi prieteni sunt principala cauză care îi determină pe
tineri să se apuce de fumat.
Tabelul nr.4 Fenomenele fumatului.
scoala
Variante
plictiseal prieteni parintii altă total
a i iubitul\ variantă
iubita
Subiecți

40 20 20 20 20=10
0

15
3.2 Vârsta şi consumul de tutun.

Considerând faptul că , fumatul a devenit o problemă gravă a zilelor noastre , mai ales în
rândul tinerilor , am vrut să aflu de cât timp aceştia au început să fumeze.
În urma răspunsurilor primite am constatat că , cei mai mulţi dintre tinerii chiestionati , adică
45% , folosesc acestt viciu de peste trei ani , ceea ce este destul de îngrijorător.

Tabelul nr.5 De cați ani fumați.

Variante Sub Intre 1 an peste Total

un și 3 ani 3 ani
Subiecți an

30 25 45 20=100

Având în vedere faptul că cei mai mulţi aproape jumătate dintre ei , folosesc acest viciu de
peste 3 ani iar o traime (30%) de mai puţin de un an , am dorit să aflu vârsta la care aceştia s-
au apucat de fumat.
Răspunsurile au fost surprinzătoare , deoarece majoritatea respondenţilor aproape trei
treimi , s-au apucat de fumat între vârsta de 15-18 ani iar 15% , s-au apucat de acest viciu la
o vârstă mai fragedă , adică între 12-15 ani.

Tabelul nr.6 Vârsta la care te-ai apucat de fumat.

Variante
Intre Intre
12-15 ani 15-18 ani Total
Subiecți

15 85 20=100

Analizând răspunsul tinerilor la întrebările anterioare , prin urmare le-am adresat următoarea
întrebare : câte pachete de ţigări fumează pe săptămână ?
Procentul răspunsurilor au fost inficosatoare , deoarece două treimi dintre subiecţi (60%)
fumează între un pachet şi peste două pachete de ţigări pe săptămână iar două cincimi (40%)
mai puţin de un pachet de ţigări pe săptămână.
16
 Putem spune că majoritatea tinerilor chiestionati nu realizează riscurile la care se expun
prin folosirea acestui viciu.

Tabel nr.7 Numărul de pachete de țigări fumate pe săptamână

Variante
mai puțin Intre 1 și peste
Subiecți de 1 2 2 pachete Total
pachet pachete

40 20 40 20=100

3.3 Tentativa de a te lăsa de fumat.

Renunţarea la fumat nu este o decizie uşoară dar odată lăsată aduce doar beneficii
persoanelor care câştiga cu adevărat lupta cu dependenţa şi cu ei însăşi.
Având în vedere că în ultima perioadă un grad foarte ridicat de tineri s-au apucat de fumat,
am încercat să aflu dacă subiecţii pe care i-am chestionat au încercat să se lase de fumat şi
de câte ori au avut această tentativă.
În urma răspunsurilor date de către subiecţii chestionaţi, trei sfert dintre ei (75%) au spus
că"DA" au avut această iniţiativă iar un sfert (25%) au răspuns negativ.

Tabel nr.8 Încercări de a te lăsa de fumat.

Variante
DA NU Total
Subiecți

75 25 20=100

.În continuarea acestei întrebări i-am întrebat de câte ori au avut această tentativă de a se
lăsa de fumat. Majoritatea (60) % au răspuns că au încercat odată sau de două ori în timp ce
două cincimi (40%) au răspuns că nu îşi mai aduc aminte de câte ori au încercat să se lase
de acest viciu.
Ca concluzie în urma răspunsurilor la cele două întrebări avem un rezultat îmbucurător
deoarece cei mai mulţi dintre subiecţi au încercat cel puţin odată să se lase de fumat.

17
Tabel nr.9 Numărul încercărilor de a te lăsa de fumat.
Variante
odata nu îmi Total
Subiecți de doua ori amintesc

60 40 15=100

3.4 Gradul de informare despre campaniile anti-fumat.

Toate campaniile anti-fumat ar trebui să viziteze persoanele tinere, aceasta întâmpinând
riscul cel mai puternic de a deprinde viciul fumatului.
Campaniile care vizează prevenirea începerii fumatului vizează adolescenţii, întrucât
studiile generale arata ca mulţi copii devin fumători de la vârste foarte fragede.
Deoarece au apărut tot mai multe campanii împotriva fumatului am vrut să aflu de la
subiecţii chiestionati dacă au auzit sau cunosc existenţa acestor campanii.
Cele mai multe răspunsuri primite din partea subiecţilor chiestionati, un procent de
aproape trei treimi (80%) au răspuns că au auzit despre aceste campanii anti-fumat. Restul
un procent foarte mic (20%) au răspuns că nu sau nu ştiu.
Tabel nr. 10 Cunoașterea de campanii sociale anti-fumat.

Variante
DA Nu Total
Nu stiu
Subiecți

80 20 20=100

Datorită faptului că cei mai mulţi au răspuns pozitiv, le-am afresat intrebareacum le-ar
caracteriza pe aceste campanii ?
Cei mai mulţi cu un procent de mai multe de două treimi (65%) au răspuns că sunt
plictisitoare sau slabe iar restul de (35%) au răspuns că sunt foarte educative.
Acest lucru este destul de îngrijorător deoarece tinerii nu i-am în considerare aceste
tipuri de campanii anti-fumat.

18
Tabel nr.11 Caracterizarea campaniilor sociale.

Variante
Plictisitoare Foarte
Slabe educative Total
Subiecți

65 35 20=100

3.5 Importanța şi specificul conţinutului mesajelor anti-fumat

inscripţionate pe pachetele de ţigări.
Ţinând cont de răspunsurile lor de la întrebarea precedenta şi văzând că nu i-au în
considerare campaniile anti-fumat am dorit să aflu dacă mesajele de pe pachetele de ţigări ar
avea un impact mai mare asupra lor.
La întrebarea dacă sunt impresionaţi de pictogramele de pe pachetele de ţigări, toţi
subiecţi au spus că nu sunt impresionaţi deloc de acestea.
Tabel nr.12 Cum te impresionează pictogramele.

Variante
Deloc Total
Subiecți

100 20=100

Deoarece toţi cei chiestionati au spus că nu sunt impresionaţi de mesajele afişate pe

pachetele de ţigări i-am întrebat ce i-ar putea determina să se lase de fumat. În urma
răspunsurilor am constatat că părinţii, iubita/iubitul i-ar influenţa într-un procent destul de mic
(25%), el alegând alte variante (50%) sau că nu vor să se lase de fumat fiindcă sunt fumători
înrăiţi.

19
Tabel nr.13 Influența lăsatului de fumat.

Variante
Iubitul Nimic Alta Total
Iubita sunt varianta
parintii fumator
Subiecți înrait

25 25 50 20=100

Analizând răspunsurile tinerilor la întrebările anterioare, următoarea întrebare pe care le-am

adresat-o a fost pentru a vedea dacă mesajele inscripţionate pe pachetele de ţigări ar avea
un caracter mai personal şi mai direct i-ar influenţa mai mult.
Am rămas surpins de răspunsurile lor deoarece trei sfert (75%) dintre aceştia au răspuns
că nu i-ar infulenta iar un sfert nu ştiu dacă acestea ar avea vre-un efect asupra lor.
Tabel nr.14 Influența mesajelor anti-fumat.
Variante
Nu Nu știu Total
Subiecți

75 25 20=100

Din păcate influenta mesajelor de pe pachetele de ţigări fiind foarte mic i-am întrebat dacă
totuşi exista vre-un mesaj care apare pe pachetele de tigai, pe care să-l reţină. Majoritatea,
aproape trei trreimi (80%) au răspuns că nu au reţinut nici un mesaj, iar foarte puţini tineri au
spus că au reţinut unele mesaje inscripţionate.
De aici reiese că pe tinerii fumători nu-i interesează mesajele inscripţionate pe pachetele
de ţigări.

20
Tabel nr.15 Reținerea mesajelor de pe pachetele de țigări.

Variante fumatul
Nu Fumatul provoacă Total
ucide îngalbenirea
Subiecti dințiilor

80 15 5 20=100

Având în vedere a mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele de ţigări nu îi

influenţează pe tineri în nici un fel, şi menţinând aceeaşi idee, am vrut să aflu părerea
acestora dacă, considera că poate renunţa la mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele
de ţigări.
Procentul a fost destul de mare pentru cei care au răspuns că nu asău nustiu de mai
bine de două treimi (65%), iar de o treime (35%) pentru cei care au răspuns afirmativ.
Din păcate informarea despre aceste mesaje inscripţionate pe pachetele de ţigări nu au
nici un efect asupra tinerilor deoarece aceştia nu sunt decişi în această privinţă.
Tabel nr.16 Renunțarea la mesajele de pe pachetele de țigări.

Variante Nu
Da Nu stiu Total
Subiecți

35 65 20=100

În finalul chiestionarului, ca o ultimă întrebare adresată tinerilor, le-am propus să sugereze o

variantă de mesaj anti-fumat.
Răspunsurile lor au fost destul de îmbucurătoare deoarece aceştia au ştiut să sugereze
mesaje împotriva fumatului, procentul fiind de două treimi (60%) pentru cei care au ştiut, iar
două cincimi au spus că nustiu sau nu au sugerat nici un mesaj deoarece nu vor să se lase
de fumat fiind fumători înrăiţi.
Adolescenta este vârsta tensiunilor emoţionale, iar din păcate informarea despre
consumul de tutun nu este atât de intens pe cât ar trebui .

21
Tabel nr.17 Variantă de mesaj anti-fumat.
Variante
Opriți Nici una
fumatul Nu știu pentru că Total
Subiecți fumatul îmi place să
ucide fumez

60 35 5 20=100

În ceea ce priveşte venitul lunar al întregi familii al subiecţilor am costatat: 45% dintre aceştia
au venit lunar intre 1000-1500 lei, tot 45% au peste 1500 lei iar un procent foarte mic de 10%
un venit lunar cuprins intre 851-1000 lei

Chiar dacă mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele de ţigări sunt mai directe şi mai
personale tineri nu le iau în considerare.

3.6 Analiza şi interpretarea corelaţiilor.

În cele premergătoare am analizat în detaliu fiecare situaţie în parte iar în acest subcapitol
vom analiza corelaţiile referitoare la diferitele aspecte privind vârsta tinerilor, sexul precum şi
venitul lunar al întregii familii cu alte variabile cuprinse în chestionar.

În tabelul de corelaţie numărul 1 din anexa 2 prin corelarea variabilei sex cu alte variabile am
observat următoarele:
Tineri de sex masculin:
- Toţi tineri de sex masculin nu ştiu dacă i-ar infuenta mai mult mesajele antifumat de pe
pachetele de ţigări care au un caracter mai personal şi mai direct
- Trei sfert dintre aceştia au un venit lunar al întregii familii de peste 1500 lei
- Două treimi au vârsta peste 18 ani
- Un procent de două treimi cunosc sau au auzit de campanii sociale anti-fumat
- Mai mult de jumătate nu sunt impresionaţi deloc de pictogramele de pe pachetele de ţigări.

Persoanele de sex feminin:

- Toate au vârstă cuprinsă între 15-18 ani (100%)
- În proporţie de 100% au un venit lunar al întregii familii cuprins între 851 şi 1000 de lei
- Două treimi nu cunosc sau nu au auzit de campanii sociale anti-fumat
- Mai mult de jumătate dintre persoanele de sex feminin nu considera că ar fi influenţate mai
mult de mesajele inscripţionate pe pachetele de ţigări.
Prin corelarea variabilei vârstă cu alte variabile în tabelul de corelaţie numărul 2
anexa 2 am observat:
22
 - Toate sunt persoane de sex masculin cu vârsta de peste 18 ani (100%)
- Au un venit lunar cuprins între 851-1000 lei (100%)
- Nu au auzit sau nu ştiu de campanii sociale anti-fumat
- Un procent de 1005 nu ştiu dacă mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele de ţigări cu
caracter personal şi direct i-ar infuenta mai mult
- Aproape toţi un procentaj de trei treimi nu sunt deloc impresionaţi de pictogramele de pe
pachetele de ţigări.
În tabelul trei de corelaţie din anexa 2 prin corelarea variabilei venit lunar cu alte
variabile rezultă:
- Tinerii cu venit lunar al întregii familii cuprins între 1000-1500 lei nu ştiu de existenţa
campaniilor sociale anti-fumat
- Mai mult de două treimi (67%) nu ştiu dacă mesajele de pe pachetele de ţigări cu caracter
personal sau direct i-ar infuenta mai mult
- Mai mult de jumătate sunt de sex feminin
- Jumătate (50%) au vârstă cuprinsă între 15-18 ani
- Nu sunt impresionat deloc de pictogramele de pe pachetele de ţigări, un procent de 45%.

23
 Capitol IV
Concluzii si sugestii

Fumatul este cel mai cunoscut şi acceptat viciu din societate, cu toate că afectează vieţile
consumatorilor de ţigări cât şi sănătatea celor din jur. Mulţi dintre consumatori gândesc şi
găsesc zeci de variante prin care să se lase de fumat, însă doar 2-3 dintre aceştia spun “stop”
dintr-o dată şi nu mai trag din vreo ţigară.
Curios este curajul (nu vreau să o numesc ignoranta) fumătorilor. Toate asociaţiile de
combatere a consumului de nicotină şi toate campaniile antifumat îi lasa indiferenţi, ba chiar
uneori amuzaţi de situaţiile în care cer un pachet cu o imagine cu cancer la plămâni în locul
unuia pe care este ilustrata o ţigară “impotenţă”.
Deoarece există tot mai multe campanii sociale împotriva fumatului, care manifestă foarte
multe proiecte şi activităţi pentru că oamenii să se lase de acest viciu, aceştia le ignoră.
Cu toate că şi producători de ţigări au fost obligaţi să afişeze pe pachetele de ţigări diferite
mesaje cu scopul de ai convinge pe fumători să renunţe la acest viciu distrugător, aceştia nu
i-au în considerare aceste mesaje sau pictograme considerându-le neimportante şi inutile.
Cei mai tentaţi spre acest viciu acela de a fuma sunt în special tinerii considerându-l un
trend al zilelor noastre.
Ce am putea face ?
- Să ne încurajăm prin informarea asupra disponibilităţii tratamentelor care dau rezultate în
abandonarea fumatului
- Să ne gândim că suntem capabili să renunţăm
- Să cerem ajutorul uni prieten, exprimându-ne faţă de acesta părerea actuală despre
lăsarea de fumat, să cerem suportul acestuia
- Putem cere ajutorul unui psiholog sau al unui medic, vorbind despre motivaţia personală,
informându-ne despre caracterul de dependenţa al fumatului.

"Dacă vrei cu adevărat poţi. Suntem totdeauna mult mai puternici

decât credem".

24
 Anexe metodologice
Anexa nr 1

Chestionar
• Ce te-a determinat să te apuci de fumat?

1.1 -părinţii

1.2 -şcoala

1.3 -plictiseala

1.4 –prietenii

1.5 – iubita/iubitul

1.6 – altă variantă

• De câti ani fumaţi?

• -sub un an

• –între un an şi 3 ani

• –peste 3 ani

• La ce vârstă te-ai apucat de fumat?

• –până în 10 ani

• – 10-12 ani

• – 12-15 ani

• - 15-18 ani

25
• Câte pachete de tigari fumezi pe săptămână?

• –mai puţin de un pachet

• –între unu şi două pachete

• –peste două pachete

• Ai avut momente în care ai încercat să te laşi de fumat?

• –Da

• –Nu

• Dacă ’’DA’’, de câte ori ai avut această tentativă?

• –odată

• –de două ori

• – nu îmi amintesc

• Cunoşti sau ai auzit de campanii sociale anti-fumat?

• –Da

• –Nu

• -Nu ştiu

• Dacă ai auzit, cum le-ai caracteriza?

• –Slabe

• –Plictisitoare

• –Foarte educative

• –Altcumva. Cum....

26
 • Cum te impresionează pictogramele de pe pachetele de ţigări?

• –Deloc

• -Mă pun pe gânduri

• Există vre-un mesaj dintre cele menţionate pe pachetele de ţigări pe care le-ai reţinut?

10.1-Da , Care?

10.2-Nu

• Consideri că dacă mesajele anti-fumat(inscripţionate pe pachetele de ţigări) ar avea un

caracter mai personal şi mai direct, te-ar influenţa mai mult?

11.1-Da

11.2-Nu

11.3-Nu ştiu

• Dacă ar fi să sugerezio variantă de mesaj anti-fumat, (care să fie inscripţionată pe

pachetele de ţigări), care ar fi acesta?

13. Consideri că se poate renunţa la mesajele anti-fumat inscripţionate pe pachetele de

ţigări?

13.1-Da

13.2-Nu

13.3-Nuştiu

27
14.Ce te-ar determina pe tine sa te laşi de fumat?

14.1-parinţii

14.2-profesorii

14.3-prietenii

14.4-iubitul/iubita

14.5-nimic- sunt un fumător înrăit

14.6-altă variantă

15. Sexul

15.1-Masculin

15.2-Feminin

16. Vârsta

16.1-Între 12-15 ani

16.2-Între 15-18 ani

16.3-Peste 18 ani

• Venitul lunar al întregii familii

17.1-851-1000 lei

17.2-1000-1500 lei

17.3-peste

28
 Anexe statistice
Anexa nr. 2 Tabel corelație nr.1

Corelarea variabilei sex cu alte variabile.

Sex
M F Total
% %
Variabila
15-18 ani - 100 100
Vârsta

Peste 18 61,11 38,89 100

ani

851-1000 - 100 100

Venit lunar 1000- 44,45 55,55 100

1500

Peste 77,77 22,23 100

1500

Cunoști Da 60,00 40,00 100

campanii anti-
fumat
Nu 40,00 60,00 100

Cum te
impresioneaz Deloc 55,00 45,00 100
a
pictogramele

Consideri că Nu 47,00 53,00 100

mesajele te-ar
influența mai
mult Nu 100 - 100
stiu

29
 Tabel corelație nr.2

Corelarea variabilei vârsta cu alte variabile.

Vârsta
Între 15-18 ani Peste 18 ani Total
Variabila % %

M - 100 100

Sex

F 22,23 77,77 100

851-1000 - 100 100

Venit
lunar 1000-1500 11,12 88,88 100

Peste 11,12 88,88 100

1500

Cunoști Da 12,50 87,50 100

campanii anti-
fumat Nu - 100 100

Nu stiu - 100 100

Cum te
impresioneaz
ă Deloc 10,00 90,00 100
pictogramele
Consideri că
mesajele te-ar Nu 11,70 88,30 100
influența mai
mult
Nu stiu - 100 100

30
 Tabel corelație nr.3

Corelarea variabilei venit lunar cu alte variabile.

Venit lunar
Între 851- Între 1000- Peste 1500
1000 lei 1500 lei lei Total
Variabila % % %

Sex M - 36,37 63,63 100

F 22,22 55,56 22,22 100

15-18 - 50,00 50,00 100

Varsta ani
Peste
18 ani 16,66 38,90 44,44 100

Cunoști
campanii anti- Da 12,50 43,75 43,75 100
fumat
Nu - 33,34 66,66 100

- 100 - 100
Nu știu
Cum te
impresioneaz Deloc
a 10,00 45,00 45,00 100
pictogramele
Consideri ca
mesajele te-ar Nu 11,00 42,00 47,00 100
influența mai
mult
Nu știu - 66,67 33,33 100

31
 Bibliografie

1.Necula Virgil,Fumatul,Editura Medicală,București 1971

2.Anastasatu Constantin,Riscurile fumatului pentru fumători și nefumatori,Editura

Medicală,București 1982

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/fumat

4. www.referate.ro

5. www.ghidul-parintilor.ro

6. http://www.semneletimpului.ro/

32
 Lista tabelelor din text

Tabel nr.1 Împartirea după sex..............................................................................pg.13

Tabel nr.2 Împărțirea după vârsta..........................................................................pg.14

Tabel nr.3 Împărțirea după venit lunar...................................................................pg.14

Tabel nr.4 Fenomenele fumatului..........................................................................pg.15

Tabel nr.5 De câți ani fumați..................................................................................pg.16

Tabel nr.6 Vârsta apucări de fumat........................................................................pg.16

Tabel nr.7 Numărul de pachete de țigari fumate pe săptămână............................pg.17

Tabel nr.8 Încercarea de a te lăsa de fumat..........................................................pg.17

Tabel nr.9 Numărul încercărilor de a te lăsa de fumat...........................................pg.18

Tabel nr.10 Cunoașterea de campanii sociale anti-fumat......................................pg.18

Tabel nr.11 Caracterizarea campaniilor sociale.....................................................pg.19

Tabel nr.12 Impresia pictogramelor........................................................................pg.19

Tabel nr.13 Influența lăsatului de fumat..................................................................pg.20

Tabel nr.14 Mesajele anti-fumat..............................................................................pg.20

Tabel nr.15 Reținerea mesajelor de pe pachetele de țigări.....................................pg.21

Tabel nr.16 Renunțarea la mesajele de pe pachetele de țigari...............................pg.21

Tabel nr.17 Varianta de mesaje anti-fumat.............................................................pg.22

33