Impactul schimbărilor climatice asupra mediului și societății

IMPACTUL ȘI CONSECINȚELE SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE PE GLOB

Săraru Sia, Mihăilă D., Petculescu N., Nicolae M., Eremia Fl.
Universitatea Bioterra București

Abstract. Climate change is one of the greatest challenges of the 21st century with extensive repercussions. Increased
drinking water shortages, floods and extreme weather events directly threaten the lives of millions of people around the world and, in
some cases, force them to migrate or engage in violent conflict.[1]

Cuvinte cheie: schimbări climatice, încălzire globală, reducerea emisiilor

INTRODUCERE
Pe data de 22 aprilie 2016, 175 de națiuni au semnat un acord de referință privind schimbările
climatice, ratificând Acordul de la Paris COP21, având ca obiectiv principal limitarea încălzirii
globale la 2 °C, cu scopul de a atinge o limită de 1,5 °C. Acordul prevede ca emisiile de gaze cu
efect de seră provocate de om să fie zero începând cu anul 2050. Obiectivul principal: Limitarea
încălzirii globale la maxim 2 °C, cu o țintă de creștere globală de maxim 1,5 °C, cifră care ar reduce
semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice. Termen de ratificare: Acordul va intra în
vigoare odată cu ratificarea acestuia de către min. 55 țări (din cele 178 care au semnat acordul în
iunie 2016, la New York), reprezentând minim 55% din totalul emisiilor de CO2[1]. Acordul de la
Paris este un mare succes reportat de Națiunile Unite, primul dintre acordurile majore ale secolului
XXI. Acest acord transmite un semnal clar și răsunător tuturor cu privire la faptul ca tranziția la
nivel global către energia regenerabilă, de la cea obținută din combustibilii fosili, este
OBLIGATORIE! Se stabilește astfel un plan comun de acțiune și un obiectiv clar, necesar pentru a
evita schimbările climatice dezastruoase, acela de a limita încălzirea globală la maxim 2 °C și de a
continua eforturile de a seta în viitor limita de creștere de maxim 1.5 °C.
Principalele reglementări: reducerea emisiilor, guvernele stabilesc un obiectiv pe termen lung
de a menține creșterea globală a temperaturii până la maxim 2 ˚C, să țintească o creștere globală de
maxim 1,5 °C, cifră care ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatic, nevoia
de a activa urgent acțiunile necesare atingerii obiectivelor, recunoscând astfel faptul că țările în curs
de dezvoltare vor necesita termene mai îndelungate. Înainte și după conferința de la Paris, țările
participante și-au prezentat planurile naționale de acțiune în vederea atingerii obiectivelor. Deși
măsurile reglementate nu sunt încă suficiente pentru a menține încălzirea globală în limita a maxim
2 °C, acordul stabilește următoarele măsuri necesare atingerii acestui obiectiv.
Transparență și responsabilizare. Guvernele stabilesc să se întâlnească odată la 5 ani pentru a
regândi obiectivele în concordanță cu descoperirile stiințifice, să raporteze evoluția implementării
măsurilor și rezultatele obținute, să urmărească rezultatele pe termen lung prin sisteme clare de
transparență și responsabilizare. Guvernele stabilesc în acelasi timp să întărească capacitatea
societăților de a se confrunta cu impactul schimărilor climatice, să ofere suport internațional
susținut în vederea întăririi capacității societăților de a se confrunta cu impactul schimbărilor
climatice. Acordul de la Paris recunoaște rolul părților interesate, precum a țărilor, a altor autorități
naționale, a societății civile, a sectorului privat și a altora. Aceștia sunt invitați să își îndrepte
eforturile și acțiunile de suport în vederea reducerii emisiilor, să promoveze cooperarea regională și
internatională în vederea atingerii obiectivelor. EU și țările dezvoltate vor continua să asigure suport
țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește acțiunile de reducere a emisiilor și capacitatea de
adaptare la schimările climatice. Toate țările sunt încurajate să asigure (sau să continue să asigure)
în mod voluntar tot suportul. Țările dezvoltate intenționează să atingă scopul deja existent, de a
mobiliza sumele necesare anuale până în 2020, cu termen extins până în 2025. După această
perioadă va fi stabilit un obiectiv nou mai îndrăzneț. Germania a făcut primii pași pentru
ratificare![2-7]

301
 Impactul schimbărilor climatice asupra mediului și societății

MATERIALE ȘI METODE
Clima = starea generală a atmosferei într-o anumită zonă sau regiune pe o perioadă mai lungă
de timp. Ca perioadă de referintă, Organizația Meteorologică Mondială recomandă cel puțin 30 de
ani, dar si consideratiile pe perioade mai lungi, de exemplu secole sau milenii, sunt folosite la
studiul climei. Clima este caracterizată cu ajutorul anumitor proprietăți statistice, cum ar fi valorile
medii, frecventele, durata si valorile extreme ale parametrilor meteorologici.
Efect de seră = fenomen prin care o parte din gazele atmosferei lasă radiația solară să treacă
spre Pământ, dar împiedică căldura reflectată de suprafața terestră să se împrăștie în spațiu.
Gaze cu efect de sera (GES) = vapori de apă (H2O), dioxid de carbon (CO2), ozon (O3), metan
(CH4), protoxid de azot (N2O).
Amprenta climatică personală = efectul pe care o persoană îl are asupra climei, ținând cont de
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră pe care le poate produce (măsurate în CO2).
Starea vremii = starea fizică a atmosferei într-o anumită regiune sau zonă, la un anumit
moment dat sau într-o perioadă scurtă de timp, de la câteva ore la câteva zile. Starea vremii este
descrisă cu ajutorul parametrilor meteorologici: temperatura aerului, viteza si directia vântului,
umiditatea, nebulozitatea si precipitatiile.
Condiții atmosferice = sintagma folosită de meteorologi când se referă la starea generală a
vremii într-o anumită regiune sau zonă, timp de câteva zile sau săptămâni.

Figura 1 - Iluminarea solară pentru perioada 1880-2000

În vederea adoptării celor mai bune măsuri de adaptare este necesară cunoaşterea cât mai
exactă a posibilelor efecte ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor economice şi sociale.
Având în vedere că până în prezent în România datele privind impactul schimbărilor climatice au
fost estimate cu un grad de exactitate redus şi nu au acoperit toate sectoarele economice şi sociale,
se impune continuarea activităţilor de cercetare ţinând cont de următoarele priorităţi:
- determinarea zonelor de vulnerabilitate la producerea anumitor evenimente extreme şi a
elementelor sistemelor naturale şi umane vulnerabile (populaţie, resurse de apă, plante, animale,
etc);
- identificarea schimbărilor climatice din România din datele de observaţie pe perioada 1961-
2007, la cea mai fină rezoluţie spaţială posibilă, detaliat pe principalii parametri climatici şi diferite
intervale de timp (anual, sezonier, lunar), incluzând şi indici ai evenimentelor extreme;
- dezvoltarea modelelor statistice de downscaling pentru proiectarea la scară fină, la nivelul
României, a efectelor schimbărilor climatice globale, estimate cu diferite modele climatice globale
disponibile şi diferite scenarii privind emisiile de gaze cu efect de seră;
- proiectarea şi rularea de experimente numerice cu modele climatice regionale pe sisteme de
calcul din România în vederea elaborării unor scenarii climatice la scară fină în România, pe baza
downscalingului fizic;
- estimarea scenariilor schimbărilor climatice pentru România folosind informaţiile rezultate
din modele de downscaling fizic şi statistic, disponibile pentru aria României şi evaluarea
incertitudinilor asociate acestor estimări. Scenariile vor fi elaborate atât pentru starea medie cât şi
pentru diferite evenimente extreme;
302
 Impactul schimbărilor climatice asupra mediului și societății

- dezvoltarea studiilor de estimare a impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor

sisteme socio-economice şi evaluarea incertitudinilor asociate acestora.[8-10]

Figura 2 - Schimbări în cantităţile de precipitaţii în timpul iernii în România obţinute din simulările
realizate cu modelul ICTP RegCM, în condiţiile scenariilor IPCC A2 (a) şi B2 (b).
(Sursa: Busuioc şi alţii, 2006)

REZULTATE SI DISCUTII
Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul
mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și
precipitațiile sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă
extreme. Se așteaptă o intensificare a acestor fenomene în următoarele decenii. Consecințele pentru
Europa sunt devastatoare. Europa Centrală și de Sud se confruntă mai frecvent cu valuri de căldură,
incendii forestiere și secetă. Zona mediteraneeană devine tot mai aridă, ceea ce o face vulnerabilă în
fața secetei și a incendiilor forestiere.
Nordul Europei devine considerabil mai umed și este posibil ca inundațiile pe perioada iernii
să devină un fenomen obișnuit. Zonele urbane, în care trăiesc în prezent 4 din 5 europeni, sunt
afectate de valuri de căldură, inundații sau creșterea nivelului mărilor, și adesea nu dispun de
mijloacele necesare pentru a se putea adapta schimbărilor climatice. Ploile torențiale și alte
fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente. Ca urmare a acestei situații, se
produc inundații și scade calitatea apei, iar resursele de apă devin tot mai precare în unele regiuni.
Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supraviețuirea multor specii de plante și animale
este amenințată. Multe specii terestre, de apă dulce și marine au migrat deja. Unele specii de plante
și animale riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor continua să crească necontrolat.
Clima României este influenţată de poziţia pe glob (strabătută de paralela de 45° lat.N), precum şi
de poziţia sa geografică pe continent.
Aceste particularităţi conferă climei din România un character temperat continental. Deşi
extinderea teritoriului ţării pe latitudine (5°) este mai micǎ decât cea pe longitudine (100), există
diferenţieri mai mari între sudul şi nordul ţării în ceea ce priveşte temperatura, decât între vest şi est.
Dacă temperatura medie anuală în sudul ţării se ridică la circa 11 °C, în nordul ţării, la altitudini
comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborâte cu circa 3 °C[11-13]

303
 Impactul schimbărilor climatice asupra mediului și societății

CONCLUZII
Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, ţinând seama
de condiţiile regionale: creşterea temperaturii va fi mai pronunţată în timpul verii, în timp ce, în
nord-vestul Europei creşterea cea mai pronunţată se aşteaptă în timpul iernii. După estimările
prezentate în AR4 al IPCC, în România a fost o creştere a temperaturii medii anuale faţă de
perioada 1980- 1990 similare întregii Europe, existand diferenţe mici între rezultatele modelelor în
ceea ce priveşte primele decenii ale secolului XXI şi mai mari în ceea ce priveşte sfârşitul secolului:
între
0,5 °C şi 1,5 °C pentru perioada 2020-2029; între 2,0 °C şi 5,0 °C pentru 2090-2099, în funcţie de
scenariu (ex. între 2,0 °C şi 2,5 °C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a
temperaturii medii globale şi între 4.0 °C şi 5.0 °C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată
creştere a temperaturii).
Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozează pentru
perioada 2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-est
(cu abateri negative faţă de perioada 1980-1990 mai mari de 20%). În ceea ce priveşte precipitaţiile
din timpul iernii, abaterile sunt mai mici şi incertitudinea este mai mare.
În cadrul unor colaborări internaţionale, Administraţia Naţională de Meteorologie a realizat
modele statistice de detaliere la scară mică (la nivelul staţiilor meteorologice) a informaţiilor
privind schimbările climatice rezultate din modelele globale. Rezultatele respective au fost ulterior
comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, realizându-se o mai bună estimare a
incertitudinilor.
Astfel, s-au obţinut rezultate cu o certitudine mai mare privind creşterea precipitaţiilor de
iarnă în vestul şi nord-vestul României cu 30-40 mm în perioada 2070-2099 faţă de perioada 1961-
1990. [14]

BIBLIOGRAFIE
[1] www.sosclima.ro
[2] www.apanovabucuresti.com, ,,Despre apă și canalizare’’
[3] Arpad Todor și Raluca Toma. Calitatea apei în Bucuresti. Analiza gestionării resurselor de apă și a impactului asupra calității
vieții,
Centrul pentru politici durabile Ecopolis, Martie 2012. http://www. ecopolis.org.ro/media/Calitatea%20apei%20in%20Bucuresti.pdf
[4] Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Monitorizare a Riscului din Mediu Comunitar, Raport pentru Sănătate
și Mediu 2014. http://insp.gov.ro/cnmrmc/images/rapoarte/Raport-SM-2014
[5] Distributia apei la nivelul globului. Water resources. In Encyclopedia of Climate and Weather, 1996, editata de S. H.
Schneider,
Oxford University Press, New York, vol. 2, pp.817-823, https://water.usgs.gov/edu/watercycleromanian.html#global
[6] Justin Gillis, For Drinking Water in Drought, California Looks Warily to Sea. The New York Times, 11 aprilie 2015
[7] Maria-Tzina Leira. Sustainable Development and Water: Desalination in the Arab World. ProJourno, 1 aprilie 2012,
http://projourno.org/2012/04/sustainable-development-and-water-are-we-really-running-out-of-freshwater/
[8] Mekonnen, M.M., Hoekstra, A.Y., 2012. A global assessment of the Water Footprint of Farm Animals Products. Ecosystems
401- 415
[9] Sarah Haig, MoBE Postdoctoral Fellowship: From Source to Tap: Linking the Drinking Water
[10] Microbiome to Human Health. Microbiology of the Built Environment network, 26 octombrie 2014,
http://microbe.net/2014/10/26/mobe-postdoctoral-fellowship-from-source-to-tap-linking-the-drinking-water-microbiome-to-
human-health/Sunderland City Council, Water quality monitoring. http://www.sunderland.gov.uk/index.aspx?articleid=1249
[11] Tudor A., Staicu C., Calitatea apei distribuite în sistem centralizat în zonele cu peste 5000 de locuitori sau cu un volum de
distribuție de peste 1000mc/zi în anul 2013 (ZAP mari) – Raport Sintetic, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul
Național de Monitorizare a Riscului din Mediul Comunitar http://insp.gov.ro/cnmrmc/images/rapoarte/Raport-sintetic-
2013.pdf
[12] United Nations Environmental Program (UNEP), Vital Water Graphics. An Overview of the State of the World’s Fresh and
Marine Waters - 2nd Edition -2008.http://www.unep.org/dewa/vitalwater/article5.html
[13] Urban Water Footprint. What is the water footprint? http://www.urban-wftp.eu/en/project/what-is-the-water-footprint
[14] www.meteoromania.ro

304