1 Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide, decât la

alimentele solide:
a) [x] Acalazia cardiei
b) [ ] Adenocarcinomul esofagian
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Diverticulii esofagieni
e) [ ] Esofagul Barrett

2 Indicați maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic:

a) [ ] Cancerul gastric
b) [ ] Acalazia cardiei
c) [x] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Gastrita cronică tip A
e) [ ] Gastrita cronică cauzată de Helicobacter pylori

3 Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală a mucoasei esofagiene:
a) [ ] Ulcerul esofagian
b) [ ] Stenoza esofagiană
c) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Esofagita erozivă
e) [ ] Esofagita candidozică

4 Identificați pentru care patologie monitorizarea pH esofagian, în 24 ore are valoare diagnostică:
a) [ ] Hernia gastrică paraesofagienă
b) [ ] Esofagul Barrett
c) [ ] Spasmul esofagian difuz
d) [ ] Acalazia cardiei
e) [x] Boala de reflux gastroesofagian

5 Numiți care țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului:

a) [x] Epiteliu scuamos pluristratificat
b) [ ] Epiteliu columnar
c) [ ] Epiteliu glandular
d) [ ] Ţesut conjunctiv lax
e) [ ] Ţesut muscular

6 Numiți locul unde localizării anastomozelor porto-cavale esofagiene:

a) [ ] În porţiunea proximală a esofagului
b) [ ] În treimea medie a esofagului
c) [x] În porţiunea distală a esofagului
d) [ ] Pe tot traiectul esofagului
e) [ ] La nivelul treimii superioare și medii a esofagului

7 Identificați caracteristica care definește odinofagia:

a) [ ] Mirosul neplăcut din cavitatea bucală
b) [x] Durerea ce însoţeşte procesul de deglutiţie
c) [ ] Dificultatea de înghiţire alimentelor lichide
d) [ ] Senzaţia de arsură în proiecţia esofagului
e) [ ] Durerea retrosternală însoţită de mers pe scări
 8 Indicați medicamentul destinat pentru tratamentul refluxului gastroesofagian:
a) [ ] Antibacteriene pentru eradicarea Helicobacter pylori
b) [x] Antisecretorii: IPP
c) [ ] Colinolitice
d) [ ] Diuretice
e) [ ] Beta- adrenoblocante

9 Prezenţa cancerului esofagian se confirmă prin:

a) [ ] Prezenţa regurgitaţiei
b) [ ] Prezenţa disfagiei
c) [ ] Scăderea în greutate
d) [ ] Anemia
e) [x] Rezultatul pozitiv al studiului histologic

10 Indicați tactica de tratament în cazul esofagitelor severe şi insucces la terapia medicamentoasă:

a) [ ] Administrarea de inhibitori ai pompei de proton (IPP) în doză dublă
b) [ ] Administrarea de antiacide şi alginaţi
c) [x] Aplicarea procedurilor endoscopice sau chirurgicale antireflux
d) [ ] Utilizarea blocanților de receptori H2 histaminici
e) [ ] Modificarea regimului igieno-dietetic

11 Marcați tactica de primă intenție la un pacient tânar cu simptome tipice de boală de reflux şi fără
semne de alarmă:
a) [ ] Efectuarea pH-metriei esofagiene
b) [ ] Aplicarea suturii endoscopice a joncţiunii eso-gastrice
c) [ ] Fundoplicaturarea Nissen
d) [x] Probă terapeutică cu inhibitori ai pompei de proton (IPP)
e) [ ] Endoscopia digestivă superioară cu scop diagnostic

12 Identificați situația clinică ce determină frecvenţa urmăririi endoscopice a pacienţilor cu

metaplazie intestinală la nivelul esofagului distal:
a) [ ] Scăderea ponderală
b) [ ] Apariția simptomelor atipice
c) [x] Gradul displaziei
d) [ ] Prezenţa tulburărilor motorii esofagiene
e) [ ] Eşecul terapiei cu inhibitori ai pompei de proton (IPP)

13 Identificați cauza principală a refluxului gastro-esofagian:

a) [ ] Gastropareza
b) [ ] Clinostatism dupa masă
c) [ ] Presiune gastrică crescută determinată de obezitate sau sarcină
d) [x] Contracţia insuficientă a sfincterului esofagian inferiorşi relaxarea lui patologică tranzitorie
e) [ ] Existenţa unei hernii hiatale mari

14 Marcați grupul de medicamente ce pot induce scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior:
a) [x] Anticolinergicele
b) [ ] Agoniştii a-adrenergici
c) [ ] Blocanţii canalelor de sodiu
d) [ ] Corticosteroizii
e) [ ] Antagoniştii p-adrenergici

15 Marcați simptomul extradigestiv în boala de reflux gastroesofagian:

a) [ ] Regurgitații acide
b) [ ] Durerea lombară
c) [x] Durerea toracică
d) [ ] Dispnea
e) [ ] Hemoragia digestivă inferioară

16 Numiți sinonimul gastritei cronice tip „B":

a) [ ] Gastrită rigidă
b) [ ] Gastrită granulomatoasă
c) [ ] Gastrită autoimună
d) [x] Gastrită indusă de Helicobacter pylori
e) [ ] Gastrită hipertrofică

17 Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier:

a) [x] Hipertrofică gigantică
b) [ ] Autoimună
c) [ ] Granulomatoasă
d) [ ] Polipoasă
e) [ ] Indusă de Helicobacter pylori

18 Identificați factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice întîlnite la tineri:

a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori
c) [ ] Alcoolul
d) [ ] Acidul acetilsalicilic
e) [ ] Fumatul

19 Indicați cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase la utilizarea:

a) [ ] Colereticelor
b) [ ] Prochineticelor
c) [ ] Steroizilor anabolici
d) [x] Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
e) [ ] Glicozidelor

20 Numiți durata terapiei "quadruple cu bismut" la tratamentul de eradicare a infecției

"Helicobacter pylori":
a) [ ] 10 zile
b) [x] 14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni

21 Numiți durata terapiei "quadruple nonbismut" la tratamentul de eradicare a infecției

"Helicobacter pylori":
a) [ ] 10 zile
b) [x]14 zile
c) [ ] 3 săptămâni
d) [ ] 4 săptămâni
e) [ ] 8 săptămâni

22 Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:

a) [x] Prostaglandinele E
b) [ ] Acizii biliari
c) [ ] Pepsina
d) [ ] Acidul clorhidric
e) [ ] Fosfolipaza

23 Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:
a) [ ] Stomac
b) [x] Peretele duodenal sau multifocal
c) [ ] Ganglionii limfatici
d) [ ] Splină
e) [ ] Colon

24 Identificați cauza gastritei cronice tip "B":

a) [ ] Formarea de anticorpi anti celulă parietală
b) [ ] Formarea de anticorpi anti factor intrinsec
c) [ ] Consumul de aspirină
d) [ ] Insuficienţa clopidogrel
e) [x] Helicobacterul pylori

25 Menționați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice:

a) [ ] Examenul clinic
b) [ ] Examenul radiologic
c) [x] Examenul histologic al bioptatului din mucoasei gastrice
d) [ ] Examenul biochimic
e) [ ] Monitorizarea pH-ului gastric

26 Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal:

a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Voma
d) [ ] Constipația
e) [ ] Diarea

27 Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului:

a) [ ] Rabeprazolul
b) [ ] Cimetidina
c) [x] De-nolul
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Omeprazolul

28 Numiți ce include alimentaţia recomandată pacienţilor diagnosticați cu Dumping-sindrom:

a) [ ] Dietă cu glucide uşor asimilate
b) [ ] Alimentaţie lichidă
c) [x] Dietă solidă şi semisolidă, bogată în proteine
d) [ ] Dietă lacto-vegetală
e) [ ] Dietă îmbogăţită cu fibre vegetale

29 Identificați patologia cu risc înalt de malignizare:

a) [x] Polipii adenomatoşi
b) [ ] Polipii hiperplazici
c) [ ] Hamartomul
d) [ ] Leiomiomul
e) [ ] Fibromul

30 Identificați celulele secretoare de gastrină:

a) [ ] Enterocromafine
b) [x] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Mucoide

31 Identificați celulele secretoare de pepsinogen:

a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [ ] Parietale
d) [x] Principale
e) [ ] Endocrine D

32 Identificați celulele secretoare de acid clorhidric:

a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D

33 Identificați celulele secretoare de factor intrinsec:

a) [ ] Istmice
b) [ ] Endocrine G
c) [x] Parietale
d) [ ] Principale
e) [ ] Endocrine D

34 Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:

a) [ ] Formarea mucusului
b) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
c) [ ] Prostaglandinele
d) [ ] Factorul de creștere epidermal
e) [x] Pepsina

35 Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:

a) [x] Acidul clorhidric
b) [ ] Formarea mucusului
c) [ ] Secreţia de bicarbonaţi
d) [ ] Prostaglandinele
e) [ ] Oxidul nitric

36 Identificați factorul de apărare implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase:

a) [ ] Acidul clorhidric
b) [ ] Pepsina
c) [ ] Dereglările de motilitate gastrică
d) [ ] Acizii biliari
e) [x] Prostaglandinele

37 Numiți preparatul la care" Helicobacter pylori" poate dezvolta rezistenţă:

a) [x] Claritromicina
b) [ ] Omeprazolul
c) [ ] De-nolul
d) [ ] Tetraciclina
e) [ ] Sucralfatul

38 Marcați investigația, care identifică cert prezența leziunii și caracterizează veridic a defectul
ulceros:
a) [ ] Examenul radiologic baritat
b) [ ] USG transabdominală
c) [x] Endoscopia digestivă superioară
d) [ ] Monitorizarea pH-ul gastric
e) [ ] Monitorizarea pH-ului duodenal

39 Identificați cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal

a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Vărsături
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea

40 Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori:

a) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig G
b) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig A
c) [ ] Cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter Pylori Ig M
d) [ ] Cercetarea histologică a bioptatelor
e) [x] Testul antigen HP din materii fecale cu anticorpi monoclonali

41 Numiți tratamentul empiric de prima linie preferat pentru eradicarea Helicobacter pylori la
pacienții cu alergie la penicilină într-o zonă cu rezistență crescută la claritromicină:
a) [ ] Terapia ghidată de testarea sensibilității antimicrobiene
b) [ ] Terapia secvențială
c) [ ] Terapia quadruplă non-bismut
d) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
e) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină

42 Numiți tratamentul de a doua linie recomandat pentru eradicarea Helicobacter pylori la pacienții
cu alergie la penicilină într-o zonă cu rezistență crescută la claritromicină:
a) [ ] Tratamentul antimicrobian nu se indică
b) [ ] Terapia secvențială
c) [ ] Terapia quadruplă non-bismut
d) [ ] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
e) [x] Regimul terapeutic care conține fluorochinolone

43 Numiți complicația ulcerului duodenal pentru care este caracteristică melena:

a) [x] Hemoragia
b) [ ] Perforarea ulcerului
c) [ ] Penetrarea ulcerului
d) [ ] Stenoza pilorică
e) [ ] Malignizarea

44 Numiți patologia care determină durei ritmice în epigastru peste 0,5 - 1 ore postalimentar:
a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [ ] Gastrita cronică atrofică
c) [x] Ulcerul gastric
d) [ ] Adenocarcinomul gastric
e) [ ] Boala de reflux gastroesofagian

45 Numiți sindromul clinic de bază în ulcerul duodenal:

a) [ ] Dispeptic
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Hemoragipar
d) [ ] Colestatic
e) [ ] Metabolic

46 Indicați funcția primară a intestinului subțire:

a) [x] Digestia și asimilarea nutrienților din alimente
b) [ ] Reglarea absorbției de apă și electroliți
c) [ ] Reglarea secreției apei și electroliților
d) [ ] Salvarea unor nutrienți după metabolismul bacterian de carbohidrați
e) [ ] Stocarea intraluminală a nutrienților

47 Indicați funcția primară a colonului:

a) [ ] Digestia și asimilarea nutrienților din alimente
b) [x] Reglarea absorbției de apă și electroliți
c) [ ] Reglarea secreției de apă și electroliți
d) [ ] Salvarea nutrienților după metabolism
e) [ ] Stocarea intraluminală a nutrienților

48 Indicați definiția corectă a pseudodiareei:

a) [ ] Creșterea cantității scaunului peste 200g/zi
b) [ ] Creșterea cantității scaunului fără creșterea frecvenței defecațiilor
c) [x] Creșterea frecvenței eliminărilor rectale fără creșterea cantității scaunului
d) [ ] Creșterea lichidității scaunului
e) [ ] Eliminarea involuntară a conținutului rectal
 49 Selectați durata corectă pentru definirea diareei cronice:
a) [ ] Mai mult de 7 zile
b) [x] Mai mult de 4 săptămâni
c) [ ] Mai mult de 3 luni
d) [ ] Mai mult de 6 luni
e) [ ] 2-4 săptămâni

50 Indicați cea mai frecventă etiologie a diareei acute:

a) [x] Agenții infecțioși
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibioticele
d) [ ] Ingestia de toxine
e) [ ] Laxativele

51 Indicați cea mai frecventă cauză a diareei cronice:

a) [ ] Agenții infecțioși
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibioticele
d) [x] Dereglările funcționale
e) [ ] Laxativele

52 Alegeți cea mai frecventă patologie cu diaree cronică:

a) [ ] Boala Crohn
b) [ ] Bolile inflamatorii intestinale
c) [ ] Colita ulceroasă
d) [ ] Sindromul intestinului contaminat
e) [x] Sindromul intestinului iritabil

53 Indicați tratamentul de bază în diareea acută:

a) [ ] Agenți antidiareici
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibiotice
d) [ ] Recomandări dietetice stricte
e) [x] Substituire hidroelectrolitică

54 Indicați cel mai efectiv tratament în diareea cronică:

a) [ ] Agenți antidiareici
b) [ ] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
c) [ ] Antibiotice
d) [x] Etiologic
e) [ ] Patogenetic

55 Alegeți exemplu clasic de boala cu diaree de tip osmotic:

a) [x] Boala celiacă
b) [ ] Boala Crohn
c) [ ] Colita microscopică
d) [ ] Colita ulceroasă
e) [ ] Enterocolita de iradiere
 56 Alegeți exemplu clasic de boală cu diaree de tip secretor:
a) [ ] Boala celiacă
b) [ ] Colita ulceroasă
c) [ ] Deficit de lactoză
d) [x] Holera
e) [ ] Sindromul intestinului scurt

57 Selectați exemplu clasic de boală cu diaree de tip inflamator:

a) [ ] Boala celiacă
b) [x] Boala Crohn
c) [ ] Holera
d) [ ] Pancreatita cronică cu insuficiență pancreatică
e) [ ] Sindromul intestinului scurt

58 Alegeți faza de absorbție ce include digestia parietală:

a) [ ] De transport
b) [ ] Luminală
c) [x] Parietală
d) [ ] Transmembranară
e) [ ] Transparietală

59 Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminei B12:

a) [ ] Colecistita acută
b) [ ] Colita
c) [x] Gastrita cronică
d) [ ] Hepatita cronică
e) [ ] Pancreatita cronică

60 Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminelor liposolubile:

a) [x] Colecistita cronică
b) [ ] Colita ulcerativă
c) [ ] Diverticulita
d) [ ] Gastrita cronică atrofică
e) [ ] Gastrita cronică hipertrofică

61 Selectați segmentul intestinal unde are loc absorbția acizilor biliari:

a) [ ] Duodenul
b) [x] Ileonul distal
c) [ ] Ileonul proximal
d) [ ] Jejunul
e) [ ] Stomacul

62 Selectați simptomele malabsorbției vitaminei A:

a) [ ] Glosită
b) [x] Nictalopie, xeroftalmie
c) [ ] Osalgii
d) [ ] Peteșii și echimoze
e) [ ] Slabiciuni musculare
 63 Selectați simptomele sindromului de malabsorbție de grad moderat:
a) [x] Edemele
b) [ ] Insuficiența cardiacă
c) [ ] Insuficiența hepatică
d) [ ] Insuficiența renală
e) [ ] Pierderea ponderală>15%

64 Indicați simptomul sindromului de malabsorbție de grad ușor:

a) [x] Anemia
b) [ ] Dermatita
c) [ ] Edemele
d) [ ] Scăderea ponderală >15%
e) [ ] Slabiciunile musculare

65 Indicați cea mai simplă metodă de detecție a sindromului de malabsorbție:

a) [ ] Determinarea cantității grăsimilor în scaun
b) [ ] Determinarea cantității proteinelor în scaun
c) [ ] Elastaza în materiile fecale
d) [x] Examenul calitativ a materiilor fecale
e) [ ] Examenul cantitativ a materiilor fecale

66 Alegeți testul cel mai des utilizat pentru evaluarea asimilării carbohidraților:
a) [ ] Elastaza în materiile fecale
b) [x] Testul cu D-xiloză
c) [ ] Testul direct cu secretină-pancreozimină
d) [ ] Testul indirect cu secretină-pancreozimină
e) [ ] Testul Schilling

67 Selectați cel mai eficient tratament pentru sindromul de malabsorbție:

a) [ ] Corecția necesităților de vitamine și minerale
b) [ ] Corecția necesităților energetice
c) [ ] Corecția necesităților proteice
d) [x] Etiologic
e) [ ] Substituirea cu enzime digestive

68 Selectați markerii pentru boala celiacă:

a) [ ] Anticorpii anti-citoplasmă neutrofilelor pANCA
b) [x] Anticorpii anti-endomisiali EMA
c) [ ] Anticorpii anti-fibră musculară netedă ASMA
d) [ ] Anticorpii anti-mitocondriali AMA
e) [ ] Anticorpii antinucleari ANA

69 Indicați afirmatia ce NU este corectă în patogeneza diareei în boala celiacă:

a) [x] Poate fi secundară colitei
b) [ ] Poate fi secundară deficitului de lactoză
c) [ ] Poate fi secundară malabsorbției acizilor biliari
d) [ ] Poate fi secundară malabsorbției grăsimilor
e) [ ] Poate fi secundară secreției de lichid endogen ce rezultă din hiperplazia criptelor
 70 Selectați semnul distinctiv pentru diagnosticul de boală celiacă:
a) [ ] Biopsia intestinului subțire anormală
b) [x] Normalizarea morfologiei mucoasei în urma unei diete fără gluten
c) [ ] Prezența anticorpilor anti-gliadinei
d) [ ] Prezența anticorpilor anti-mitocondriali
e) [ ] Sindrom de malabsorbție sever

71 Selectați complicațiile ce nu sunt caracteristice pentru boala celiacă:

a) [ ] Cancer de intestin
b) [x] Enterita eozinofilică
c) [ ] Hemoragia gastrointestinală
d) [ ] Perforația
e) [ ] Ulcerul intestinal

72 Selectați manifestările tipice ale pielii/mucoaselor în boala celiacă:

a) [x] Dermatita herpetiformă
b) [ ] Eritem nodos
c) [ ] Livedo reticularis
d) [ ] Pioderma gangrenosum
e) [ ] Stomatita aftoasă

73 Indicați medicamentele ce se recomandă în celiachia refractară:

a) [ ] 5-aminosalicilații
b) [ ] Acidul ursodeoxycholic și choledeoxycholic
c) [ ] Antiinflamatoarele nesteroidiene
d) [ ] Antispasticele selective
e) [x] Corticosteroizii

74 Alegeți semnul distinctiv în diagnosticul bolii Whipple:

a) [ ] Granulomul la microscopie optică (țesut intestinal)
b) [x] Incluziunile-PAS pozitive la microscopia optică (țesut duodenal, jejunal)
c) [ ] Triada de simptome: diaree, dureri abdominale, scădere în greutate
d) [ ] Triada de simptome: dureri abdominale, febră, scădere în greutate
e) [ ] Triada de simptome: dureri abdominale, scădere în greutate, artrită

75 Alegeți afirmația incorectă despre boala Crohn:

a) [ ] Este caracteristic semnul "piatra de pavaj"
b) [ ] Este caracteristică formarea de fistule
c) [x] Este o inflamație superficială
d) [ ] Este o inflamație transmurală
e) [ ] Poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal

76 Selectați segmentul care poate fi afectat în boala Crohn:

a) [ ] Numai colonul
b) [ ] Numai esofagul
c) [ ] Numai intestinul subțire
d) [ ] Numai stomacul
e) [x] Orice parte a tractului gastro-intestinal
 77 Indicați semne endoscopice ce nu sunt caracteristice bolii Crohn:
a) [ ] Aspect „ pietre de pavaj "
b) [ ] Leziuni ce alternează cu zone de mucoasă sănătoasă
c) [ ] Ulcerații aftoase
d) [ ] Ulcere longitudinale adânci
e) [x] Ulcere transversale superficiale

78 Alegeți cea mai comună localizare a bolii Crohn:

a) [ ] Doar colonul
b) [ ] Gastrică
c) [x] Ileocolonică
d) [ ] Segmentul inferior al tractului gastro-intestinal
e) [ ] Segmentul superior al tractului gastro-intestinal

79 Selectați pilonul principal al terapiei pentru forma usoară și moderată a colitei ulcerative:
a) [ ] Azatioprina
b) [ ] Corticosteroizii
c) [ ] Infliximab
d) [ ] Metotrexatul
e) [x] Sulfasalazina și mesalazina

80 Selectați semnul principal al colitei ulceative:

a) [ ] Aspect " pietre de pavaj"
b) [ ] Granulom la biopsie
c) [x] Inflamație continuă a colonului
d) [ ] Inflamație discontinuă a colonului
e) [ ] Inflamație transmurală

81 Selectați etiologia bolilor inflamatorii intestinale:

a) [ ] Bacteriană
b) [x] Necunoscută
c) [ ] Parazitară
d) [ ] Toxică
e) [ ] Virală

82 Indicați modelul cel mai frecvent de evoluție a colitei ulceative:

a) [ ] Continuă progresivă
b) [ ] Cu complicații generală severe
c) [ ] Cu debut acut sever
d) [x] Cu recidive rare
e) [ ] Fără recidive spontane

83 Selectați anticorpii caracteristici pentru colita ulceativă:

a) [x] Anticorpi anti citoplasma polinuclearelor neutrofile pANCA
b) [ ] Anticorpi anti microzomiali ficat-rinichi ALKM
c) [ ] Anticorpi anti-fibră musculară netedă ASMA
d) [ ] Anticorpi antimitocondriali AMA
e) [ ] Anticorpi antinucleari ANA
 84 Alegeți medicamentul de bază pentru menținerea remisiei în colita ulceativă ușoară și moderată:
a) [ ] 6-mercaptopurina
b) [ ] Azatioprina
c) [ ] Corticosteroizii
d) [ ] Infliximabul
e) [x] Mesalasina

85 Selectați medicamentul pentru menținerea remisiunii în colita ulceativă severă:

a) [ ] Antibiotice
b) [x] Azatioprină
c) [ ] Corticosteroizi sistemici
d) [ ] Mesalazină
e) [ ] Probiotice

86 Identificați celulele hepatice care funcţionează ca macrofage:

a) [ ] Celulele Ito
b) [ ] Celulele Pit
c) [x] Celulele Kupffer
d) [ ] Plasmocitele
e) [ ] Macrocitele

87 Identificați cauza apariţiei steluţelor vasculare:

a) [ ] Hipoestrogenemia
b) [ ] Hiperglucagonemia
c) [x] Hiperestrogenemia
d) [ ] Hiperaldosteronemia
e) [ ] Hiperinsulinemia

88 Identificați semnul caracteristic pentru ciroza hepatică:

a) [ ] Afte bucale
b) [ ] Gingivită necrozantă
c) [ ] Edeme labiale
d) [ ] Acrocianoză
e) [x] Ictericitatea sclerelor

89 Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic:

a) [ ] Hemangiomul hepatic
b) [ ] Metastazele hepatice
c) [x] Steatoza hepatică
d) [ ] Cancerl hepatic
e) [ ] Chisturile hepatice

90 Identificați indicele prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză hepatică:

a) [ ] Scăderea albuminei serice
b) [x] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
 91 Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gamaglutamiltranspeptidază:
a) [ ] Ulcer duodenal Hp+
b) [ ] Pancreatită cronică
c) [x] Hepatopatie alcoolică
d) [ ] Colecistită cronică
e) [ ] Gastrita autoimună

92 Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică:

a) [ ] Scăderea nivelului de gamaglutamiltransferază
b) [ ] Scăderea nivelului de aspartataminotransferază
c) [x] Creșterea nivelului de IgA serică
d) [ ] Creșterea nivelului de IgG serică
e) [ ] Creșterea nivelului de IgM serică

93 Indicați markerul infecţiei cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge:

a) [x] HBcAg
b) [ ] HBsAg
c) [ ] Anti-HBc
d) [ ] HBeAg
e) [ ] Anti-Hbe

94 Indicați patologia care poate fi declanşată de infecţia cu virusul hepatic C:

a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Colangita sclerozantă
c) [ ] Ciroza biliară primară
d) [ ] Infecţia cronică HDV
e) [ ] Infecţia cronică HBV

95 Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor

cronice:
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
b) [ ] Markerii autoimuni prezenți
c) [x] Aspectul histologic
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
e) [ ] Hipergamaglobulinemie

96 Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei, pentru devenirea ei ca cronică:

a) [ ] 3 luni
b) [ ] 5 luni
c) [ ] 9 luni
d) [x] 6 luni
e) [ ] 12 luni

97 Identificați când este recomandată terapia antivirală la tratarea hepatitei cronice virale B:
a) [ ] În faza de toleranță imunitară
b) [ ] În faza controlului imunologic
c) [x] În faza de reactivare imună
d) [ ] În faza de purtător inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infecției
 98 Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii antimitocondriali-M2:
a) [ ] Hepatita acută A
b) [ ] Ciroza alcoolică
c) [x] Colangita biliară primară
d) [ ] Boala Wilson
e) [ ] Colangita sclerozantă primitivă

99 Identificați simptomul care apare precoce în cazul cirozei biliare primare:

a) [ ] Icter
b) [ ] Febră
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
e) [ ] Ascită

100 Identificați sindromul pe baza căruia se poate presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:
a) [ ] asteno-vegetativ
b) [ ] de citoliză
c) [ ] imuno-inflamator
d) [ ] de colestază
e) [x] de hipertensiune portală

101 Numiți semnul histologic, caracteristic pentru ciroza hepatică:

a) [ ] Infiltratul inflamator limfo-plasmocitar portal
b) [ ] Necroză celulară
c) [ ] Distrofia hepatocitelor
d) [ ] Steatoza hepatică
e) [x] Nodulii de regenerare

102 Marcați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice:

a) [ ] Dispeptic
b) [ ] Imuno-inflamator
c) [ ] Asteno-vegetativ
d) [x] Insuficienţa hepatică celulară
e) [ ] Colestaza

103 Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară la bolnavii cu ciroză hepatică:
a) [x] Ruptura de varice esofagiene
b) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
c) [ ] Ulcerul gastric
d) [ ] Eroziunile esofagiene de reflux
e) [ ] Gastrita hemoragică

104 Indicați cauza ce determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică:

a) [ ] Hipocatabolismul
b) [x] Insuficienţa funcției de sinteză hepatică
c) [ ] Gastroenteropatia exsudativă
d) [ ] Sindromul de malabsorbţie
e) [ ] Proteinuria
 105 Indicați care este cea mai frecventă tumoare hepatică malignă:
a) [ ] Colangiocarcinomul
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [ ] Angiosarcomul
d) [ ] Hepatoblastomul
e) [ ] Carcinosarcomul

106 Menționați un semn caracteristic pentru cancerul hepatic:

a) [ ] Eritrocitoza
b) [ ] Trombocitopenia
c) [x] Nivelul majorat de -fetoproteina
d) [ ] Hipercalciemia
e) [ ] Prezenţa CA -125 în ser

107 Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
d) [ ] Schistosomiaza
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari

108 Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina la determinarea icterului
tegumentar:
a) [ ] > 10 mcmol/l
b) [ ] > 20 mcmol/l
c) [x] > 40 mcmol/l
d) [ ] > 60 mcmol/l
e) [ ] > 80 mcmol/l

109 Numiți contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică:

a) [ ] Ascita refractară
b) [x] Abdomenul acut, care necesită tratament chirurgical urgent
c) [ ] Ascita la debut
d) [ ] Suspecţia de peritonită bacteriană spontană
e) [ ] Suspecţia genezei tuberculoase

110 Indicați cea mai frecventă cauză de ascită:

a) [ ] Sindromul Budd-Chiari
b) [ ] Pericardita constrictiva
c) [ ] Peritonita eozinofilica
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Granulomatoza peritoneala

111 Numiți condiția ce indică geneza virală C a hepatitei:

a) [x] Anticorpi anti-VHC "+"şi ARN-VHC "+" în ser concomitent
b) [ ] ADN-VHB "+" în ser
c) [ ] Ag HBc în hepatocit
d) [ ] Anticorpi antinucleari în ser
e) [ ] Anticorpi anti-HBc în ser
 112 Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru prevenirea infectării
cu virusul hepatitei B:
a) [ ] Fierberea timp de 10 minute
b) [ ] Prelucrarea în alcool etilic de 70% timp de 1 oră
c) [x] Prelucrarea în autoclav timp de minimum 20 minute la presiunea de 2 atmosfere
d) [ ] Prelucrarea cu razele ultaviolete timp de 30 minute
e) [ ] Prelucrarea minuţiosă cu apă şi săpun

113 Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatita medicamentoasă:
a) [ ] Acidul acetilsalicilic
b) [ ] Izoniazida
c) [ ] Metotrexatul
d) [ ] Furadonina
e) [x] Paracetamolul

114 Marcați indicii normali ai bilirubinei serice:

a) [ ] 0,1-0,7 mcmol/l
b) [ ] 2,5-8,5 mcmol/l
c) [x] 8,5-20,5 mcmol/l
d) [ ] 3,5-6,5 mcmol/l
e) [ ] 7,6-12,6 mcmol/l

115 Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:
a) [x] Rezultatele examenului histologic al ficatului
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Subfebrilitatea periodică
e) [ ] Dureri în hipocondriul drept

116 Indicați simptomul cu care cel mai frecvent debutează ciroza biliară primitivă:
a) [ ] Icter
b) [ ] Hemoragii esofagiene
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
e) [ ] Ascită

117 Indicați patologia hepatică, care necesită tratamentul imunosupresiv:

a) [x] Hepatita autoimună
b) [ ] Ciroza biliară secundară
c) [ ] Hepatita cronică virală
d) [ ] Adenocarcinomul hepatic
e) [ ] Hemocromatoza

118 Marcați caracteristica decisivă pentru diagnosticul hepatitei cronice:

a) [x] Rezultatul examenului histologic al ficatului preluat prin biopsia hepatică
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Sindromul algic tipic
e) [ ] Alfa-fetoproteina serică crescută
 119 Indicați semnul de bază al cirozei hepatice:
a) [ ] Prezenţa sindromului citolitic
b) [ ] Prezenţa sindromului de colestază
c) [ ] Prezenţa sindromului de insuficienţă hepatică celulară
d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii ficatului depistată prin studiul histologic
e) [ ] Icterul extrahepatic

120 Indicați substanța consumul căreia trebuie de limitat în caz de comă hepatică:
a) [ ] Glucide
b) [x] Proteine
c) [ ] Grăsimi
d) [ ] Lichide
e) [ ] Vitamine

121 Menționați semnul distinctiv pentru hepatita virală B:

a) [ ] Hepertransaminazemia
b) [ ] Hepatomegalia
c) [x] Prezenţa ADN HBV în ser
d) [ ] Splenomegalia
e) [ ] Icterul mai puţin pronunţat

122 Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei
portale:
a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) [ ] Laparoscopia
c) [ ] Ecografia abdominală
d) [x] Angiografia
e) [ ] Biopsia hepatică

123 Menționați despre ce sugerează melena în asociere cu hepatosplenomegalia:

a) [ ] Ulcerul duodenal complicat cu hemoragie
b) [ ] Ulcerul gastric complicat cu hemoragie
c) [ ] Tromboza arterei mezenterice
d) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
e) [ ] Colita ulceroasă

124 Indicați situația clinică care determină sindromul citolitic maximal:

a) [x] Hepatită acută
b) [ ] Sindrom Gilbert
c) [ ] Hepatită cronică
d) [ ] Litiază biliară
e) [ ] Ciroză hepatică

125 Indicați marcherii serologici infecției ce conține virusul hepatic C:

a) [ ] Anticorpi anti-HBc
b) [ ] Anticorpi anti-HBs
c) [x] Anticorpi anti-VHC
d) [ ] Anticorpi anti-HBe
e) [ ] Ag HBe
 126 Indicați marcherii serologici a infecției ce conține virusul hepatic G:
a) [ ] Anticorpi anti-HBc
b) [ ] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-VHG
e) [ ] Ag HBs

127 Numiți medicamentul care se utilizează în schemele de tratament etiologic al hepatitei cronice
virale C:
a) [ ] Adefovirul
b) [ ] Entecavirul
c) [x] Ribavirina
d) [ ] Lamivudina
e) [ ] Tenofovir

128 Marcați afirmația corectă de tratare patogenetică a hepatitelor autoimune:

a) [x] Include prednisolonul în monoterapie sau asociat azatioprinei
b) [ ] La bolnavii cu ciroza inactivă se indică o perioadă de inducţie cu prednisolon
c) [ ] Include interferonterapie
d) [ ] Include acid ursodeoxicolic în monoterapie
e) [ ] Este doar simptomatic

129 Marcați alternativele terapeutice în cazul tratamentului hepatitei autoimune:

a) [ ] Monoterapie cu azatioprină în caz cu anemie, leucopenie şi trombocitopenie marcată
b) [ ] Metotrexatul
c) [ ] Antibioticoterapie
d) [ ] Mesalazină
e) [x] Tacrolimus, Ciclosporina A

130 Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimină tip 1:
a) [ ] Anticitoplasma neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [x] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA

131 Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimună tip 2:
a) [ ] Anticitoplasma neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinuclearii: ANA
d) [x] Antimicrosomii hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondrialii: AMA

132 Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor:
a) [ ] Transaminaze crescute > 10 x valoarea normală
b) [ ] Transaminaze crescute > 5 x valoarea normală şi gamaglobulina > 2 x valoarea normală
c) [ ] Semne histologice de necroze în punte sau multiacinară
d) [ ] Hepatită de interfaţă (periportală)
e) [x] Ciroză inactivă sau Ciroză hepatică decompensată cu hemoragie variceală, ascită,
encefalopatie hepatică

133 Identificați nivelul cărei imunoglobine serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M

134 Identificați medicamentul utilizat la scăderea hipertensiunii portale din ciroza hepatică pentru
prevenirea hemoragiei digestive superioare din varice:
a) [ ] Pantoprazolul
b) [ ] Rifaximina
c) [x] Propanololul
d) [ ] Lactuloza
e) [ ] Arginina

135 Marcați pentru care patologie este caracteristică prezenţa în hepatocite a "corpusculilor
Mallory":
a) [ ] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita alcoolică
c) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară

136 Marcați pentru care patologie histologic se evidenţiază aspectul de "sticlă mată" al
hepatocitelor (ground glass):
a) [ ] Hepatita autoimină
b) [ ] Hepatita alcoolică
c) [x] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară

137 Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii perinatale şi
intrauterine a infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-
pozitive, cu nivel înalt de viremie (AND HBV seric >106-7 IU/ml):
a) [ ] Adefovirul
b) [ ] Pegintronul
c) [ ] Ribavirina
d) [ ] Teofilina
e) [x] Tenofovirul

138 Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat
pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
 139 Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat
pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale

140 Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic, hiperlipidemie
mixtă, cu predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică și clinică: alterarea stării generale, dureri
abdominale, febră, sindrom colestatic, icteric:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [ ] Sindromul Crigler-Najjar
c) [ ] Sindromul Rotor
d) [x] Sindromul Zieve
e) [ ] Sindromul Mallory-Weiss

141 Selectați sindromul care constituie o formă caracteristică a bolii alcoolice a ficatului:
a) [ ] Sindromul Budd-Chiari
b) [ ] Sindromul Gilbert
c) [ ] Sindromul Mallory-Weiss
d) [ ] Sindromul Sicca
e) [x] Sindromul Zieve

142 Indicați care scor prognostic nu este specific pentru hepatita alcoolică:
a) [ ] Scorul ABIC
b) [ ] Scorul Glasgow
c) [ ] Scorul Lille
d) [ ] Scorul Maddrey
e) [x] Scorul MELD

143 Identificați tipul de medcație care nu este eficient în tratamentul hepatitei alcoolice:
a) [x] Androgenii
b) [ ] Corticosteroizii
c) [ ] N-acetil cisteina
d) [ ] Nutriția enterală
e) [ ] Pentoxifilina

144 Marcați terapia de bază utilizată în tratamentul hepatitei alcoolice:

a) [x] Corticosteroizii
b) [ ] D-penicilinamina
c) [ ] Insulina/ Glucoza
d) [ ] Nutriția parenterală
e) [ ] Silimarina

145 Selectați schema corectă a medicației cu prednisolon în tratamentul hepatitei alcoolice acute:
a) [ ] 5 mg/zi - 28 zile
b) [ ] 15 mg/zi - 28 zile
c) [ ] 25 mg/zi - 14 zile
d) [ ] 30 mg/zi - 14 zile
e) [x] 40-60 mg/zi- 28 zile

146 Selectați tratamentul alternativ al hepatitei alcoolice severe în cazul când steroizii sunt
contraindicați:
a) [ ] Androgenii
b) [ ] D-penicilinamina
c) [x] Pentoxifilina
d) [ ] Propiltiouracilul
e) [ ] S-Adenozimetionina

147 Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a ficatului:

a) [ ] Encefalopatia severă
b) [ ] Hepatita alcoolică severă
c) [ ] Hiperbilirubinemia severă
d) [ ] Indicele Maddrey > 32
e) [x] Steatohepatita cronică alcoolică

148 Alegeți aportul zilnic de alcool pur inofensiv pentru ficat la femei:
a) [x] 20 g/zi
b) [ ] 20-40 g/zi
c) [ ] 60-80 g/zi
d) [ ] 50-100 g/zi
e) [ ] 45 g/zi

149 Selectați din ce familie face parte virusul hepatic B:

a) [ ] Herpesviridae
b) [x] Hepadnaviridae
c) [ ] Papillomaviridae
d) [ ] Rhabdovirida
e) [ ] Orthomyxoviridae

150 Indicați situația ce caracterizează prezența simultană a anti-HBs și anti-HBc în ser:

a) [ ] Hepatită cronică cu VHB
b) [ ] Tratament antiviral ineficient
c) [ ] Prezența VHB în faza replicativă
d) [x] Infecție VHB trecută și acum inactivă
e) [ ] Infecție acută cu VHB

151 Indicați care este scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B:
a) [ ] Creșterea încărcăturii virale
b) [ ] Eliminarea riscului de aparitie a insuficientei cardiace
c) [ ] Scăderea riscului apariției unei boli autoimune
d) [x] Seroconversia AgHBs către anti-HBs
e) [ ] Creșterea valorilor transaminazelor

152 Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B:

a) [x] AgHBs- pozitiv; ADN VHB detectabil prin metoda PCR
b) [ ] Prezența icterului mai mult de 2 săptămâni
c) [ ] Transaminazele crescute
d) [ ] Ac anti-HBc pozitiv
e) [ ] Ac anti-HBs pozitiv

153 Selectați situația caracteristică infecției cronice cu VHD:

a) [ ] Este mai puțin severă decât infecția cu VHB
b) [x] Are evoluție rapidă spre fibroză
c) [ ] Scade riscul de dezvoltare a carcinomului hepatic
d) [ ] Întârzie decompensarea cirozei
e) [ ] Este asociată patologiilor autoimune

154 Selectați situația caracteristică prezenței în ser anti-HDV IgM :

a) [ ] Infecția cronică cu VHD
b) [ ] Prezența imunității pentru VHD
c) [x] Replicarea activă a VHD
d) [ ] Perioada posttratament
e) [ ] După eliminarea VHD din hepatocit

155 Selectați care cercetător a descoperit în anul 1965 virusul hepatic B:

a) [ ] Dane
b) [ ] Laennec
c) [x] Blumberg
d) [ ] Rontgen
e) [ ] Pasteur

156 Marcați care categorie de persoane mai frecvent dezvoltă hepatita autoimună:
a) [ ] Adulții
b) [ ] Bărbații
c) [ ] Copiii
d) [x] Femeile
e) [ ] Vîrstnicii

157 Numiți câte tipuri de hepatită autoimună se cunosc:

a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

158 Marcați care dintre următoarele afirmații, referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în
hepatita autoimună (HAI), nu este corectă:
a) [ ] ANA poate fi prezent singur sau în asociere cu anticorpii antifibră musculară netedă (ASMA)
la 67% dintre pacienţii cu HAI
b) [ ] ANA reprezintă markerul serologic cel mai frecvent, dar nespecific, al HAI
c) [ ] ANA reacţionează cu diverese antigene nucleare (ribonucleoproteine, antigene centromerice)
d) [x] ANA sunt anticorpi specifici pentru HAI tip 2
e) [ ] Tipul reactivităţii antinucleare al ANA în HAI este nespecific şi lipsit de semnificaţie clinică
sau prognostică
 159 Marcați care dintre urmatoarele afirmații, referitoare la anticorpii antimicrosomali hepatorenali
(LKM1), nu este corectă:
a) [x] Anticorpii anti-LKM1sunt mai frecvent întîlniți la vîrstnici
b) [ ] Anticorpii anti-LKM1sunt mai frecvent întilniți în populaţia pediatrică
c) [ ] Anticorpii anti-LKM1 se întâlnesc în absenţa ANA sau ASMA
d) [ ] Anticorpii anti-LKM1 pot fi întâlniţi şi în cadrul infecţiei cu VHC
e) [ ] Anticorpii anti-LKM1 sunt anticorpi specifici pentru HAI tip 2

160 Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună:
a) [x] Biopsia hepatică
b) [ ] Colangiopancreatografia retrogradă
c) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
d) [ ] Tomografia computerizată
e) [ ] Ultrasonografia organelor abdominale

161 Indicați care simptom clinic nu este caracteristic pentru hepatita autoimună:
a) [ ] Anorexia
b) [x] Constipația
c) [ ] Diareea
d) [ ] Poliartralgiile
e) [ ] Polimialgiile

162 Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces de lipide în ficat:

a) [x] Lipogeneza depășește lipoliza
b) [ ] Consumul lipidelor vegetale este în exces
c) [ ] Este dereglat metabolismul glucidic
d) [ ] Este dereglat metabolismul proteic
e) [ ] Lipoliza depășește lipogeneza

163 Marcați elemental principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea fibrogenezei hepatice în
steatohepatita non-alcoolică:
a) [ ] Mitocondriile
b) [x] Citokinele
c) [ ] Limfocitele
d) [ ] Insulina
e) [ ] Adipocitele

164 Identificati schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în steatohepatita

non-alcoolică:
a) [ ] Canități importante de cupru în hepatocite
b) [x] Prezența necrozei și a infiltratului inflamator
c) [ ] Leziunea ducturilor biliare interlobulare și septale
d) [ ] Prezența corpilor hialini Mallory
e) [ ] Balonizarea hepatocitelor

165 Marcați criteriul de diagnostic pentru steatohepatita non-alcoolică:

a) [ ] Sporirea nivelului cuprului în ser
b) [ ] Scăderea nivelului glucozei serice
c) [ ] Nivel sporit de T3, TSH
d) [x] Activitatea sporită a ALT, AST
e) [ ] Nivel redus al fierului seric

166 Selectați efectul adiponectinei în ficat:

a) [ ] Crește sinteza acizilor grași
b) [ ] Inhibă oxidarea mitocondrială a acizilor grași
c) [ ] Agravează rezistența la insulină
d) [x] Creste oxidarea acizilor grași hepatici și scade sinteza lor
e) [ ] Activează cascada fibrogenică

167 Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală:

a) [ ] Benzi groase care înconjoară insule de hepatocite
b) [ ] Fibroza difuză
c) [ ] Fibroza radială
d) [ ] Septuri centrozonale
e) [x] Zona triadelor portale

168 Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice:
a) [ ] Dispeptic
b) [x] Hepatopriv
c) [ ] Hiperglicemic
d) [ ] Hiperpotasiemic
e) [ ] Metabolic

169 Marcați modificările parametrilor de laborator care nu fac parte din ciroza hepatică:
a) [ ] Hipoalbuminemia
b) [ ] Creșterea nivelului ASAT, ALAT
c) [ ] Hipergamaglobulinemia
d) [ ] Creșterea nivelului GGTP
e) [x] Hiperglicemia

170 Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză:

a) [ ] Leucopenia
b) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
c) [ ] Hipomagneziemia
d) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei
e) [x] Trombocitopenia secundară

171 Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză:

a) [x] Hipertensiunea portală
b) [ ] Leucopenia
c) [ ] Prezența peptidului vasoactiv intestinal (VIP)
d) [ ] Hipomagneziemia
e) [ ] Scăderea nivelului vasopresinei

172 Selectați care este prima treaptă a tratamentului ascitei refractare la pacienții cu ciroza hepatică:
a) [ ] Diureticele
b) [x] Paracenteza
c) [ ] Șuntul transjugular intrahepatic portosistemic (TIPS)
d) [ ] Șuntul peritoneovenos
e) [ ] Transplantul hepatic

173 Selectați care este contraindicația pentru paracenteza terapeutică în ascita refractară la pacienții
cu ciroză hepatică:
a) [ ] Bilirubina serică sub 170 μmol/L
b) [ ] Creatinina serică sub 265 μmol/L
c) [x] Encefalopatia hepatică
d) [ ] Indicele de protrombină de peste 40 %
e) [ ] Trombocitele peste 40x10^9 (40000/mm^3)

174 Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice:

a) [x] Alcoolul
b) [ ] Denutriţia, by-passul
c) [ ] Factoriш toxici industriali
d) [ ] Parazitozele
e) [ ] Staza venoasă prelungită

175 Indicaţi care este semnul caracteristic sindromului insuficienţei hepatocelulare:

a) [x] Steluţele vasculare
b) [ ] Splenomegalia
c) [ ] Picăturile de rubin
d) [ ] Ascita
e) [ ] Sindromul hepatorenal

176 Indicaţi care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică:
a) [ ] Gradientul portal presional< 5 mmhg
b) [ ] Angioamele vasculare
c) [x] Varicele esofagiene
d) [ ] Unghiile albe
e) [ ] Epistaxisul

177 Identificați caracteristica scaunului care definește steatoreea:

a) [ ] cu puroi în cantităţi mari
b) [ ] cu mucus în cantităţi mari
c) [ ] cu cantităţi mari de fibre musculare
d) [x] cu cantităţi mari de grăsimi
e) [ ] cu cantităţi mari de amidon

178 Identificați caracteristica scaunului care definește creatoreea:

a) [ ] pleocromic
b) [ ] cu puroi
c) [x] cu cantităţi mari de fibre musculare
d) [ ] cu cantităţi mari de grăsimi
e) [ ] cu cantităţi mari de amidon

179 Identificați caracteristica scaunului care definește amiloreea:

a) [ ] cu mucus în cantităţi mari
b) [ ] cu sînge neschimbat
c) [ ] cu cantităţi mari de grăsimi
d) [x] cu cantităţi mari de amidon
e) [ ] cu cantităţi mari de fibre musculare

180 Identificați enzima pancreatică, care este secretată în formă activă:

a) [ ] Tripsinogenul
b) [ ] Chimotripsinogenul
c) [ ] Fosfolipaza A2
d) [ ] Procarboxi-peptidaza
e) [x] Lipaza pancreatică

181 Identificați stimulatorul celulelor pancreatice acinoase:

a) [ ] Glucagona
b) [ ] Somotostatina
c) [ ] Encefalina
d) [ ] Calcitonina
e) [x] Colecistokinina

182 Identificați stimulatorul celulelor pancreatice ductale:

a) [ ] Somatostatina
b) [ ] Calcitonina
c) [ ] Glucagona
d) [ ] Vasopresina
e) [x] Secretina

183 Identificați semnul, prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică
pentru a stabili pancreatita cronică certă:
a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
b) [ ] Test secretinic modificat
c) [ ] Modificările testului de toleranţă la glucoză
d) [ ] Insuficienţă exocrină nepronunțată
e) [x] Calcificare pancreatică

184 Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu
pancreatită cronică:
a) [ ] α-Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina

185 Numiți când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [ ] Prezenţa calcificărilor pancreatice
b) [ ] Prezența steatoreei >7g/24h, care s-a redus la administrarea terapiei enzimatice de substituţie
c) [x] Lipsa atât a calcificărilor pancreatice, cît şi a steatoreei şi diabetului zaharat
d) [ ] Prezenţa modificărilor canalare pronunţate
e) [ ] Prezenţa steatoreei şi diabetului

186 Indicați patologia pancreatică mai frecvent întâlnită:

a) [ ] Pancreatită cronică ereditară
b) [x] Pancreatită cronică recidivantă
c) [ ] Pancreatită cronică indurativă
d) [ ] Chistadenocarcinom pancreatic
e) [ ] Pancreatită autoimună

187 Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la aduți:
a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Hipercalciemia
c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
d) [x] Consumul excesiv de alcool
e) [ ] Pancreas divisum

188 Indicați după care enzim[ se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substituție:
a) [ ] Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina

189 Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice:

a) [ ] Anemia hemolitică
b) [x] Diareea cu steatoree
c) [ ] Creatoreea
d) [ ] Hemoragiile digestive
e) [ ] Durerea abdominală

190 Identificați cercetarea utilizată pentru a obiectiviza steatoreea:

a) [ ] Dozarea azotului din fecale
b) [x] Coloraţie cu Sudan III a materiilor fecale
c) [ ] Dozarea lactoferinei în materii fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) [ ] Dozarea activităţii chimotripsinei în materii fecale

191 Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiența exocrină
pancreatică avansată:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Lipaza
c) [x] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina

192 Marcați ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită
cronică:
a) [x] Neoplasmul la nivelul capului pancreasului
b) [ ] Anemia hemolitică
c) [ ] Insuficienţa hepato-celulară
d) [ ] Siondromul Gilbert
e) [ ] Stenoza duodenală
 193 Indicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice
d) [x] Testul cu secretină - pancreozimină
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină

194 Identificați manifestarea tipică a diareei în cazul insuficienţei exocrine pancreatice:

a) [ ] sangvinolentă
b) [ ] falsă
c) [ ] cu mucus
d) [x] cu steatoree
e) [ ] secretorie

195 Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6

196 Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de
maldigestie cu malabsorbţie:
a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%

197 Indicați semnul patognomonic pentru pancreatita cronică:

a) [x] Calcificările pancreatice
b) [ ] Dureri tipice pancreatice
c) [ ] Dereglări de scaun
d) [ ] Dereglări de digestie
e) [ ] Dereglări nutritive

198 Indicați semnul clinic cardinal la pancreatita cronică:

a) [ ] Scăderea ponderală
b) [ ] Icterul
c) [x] Durerea cronică tipică abdominală
d) [ ] Diareea
e) [ ] Constipaţia

199 Identificați nivelul de elastază-1 în fecale, care indică insuficienţă exocrină a pancreasului:
a) [ ] < 300 μg/g fecale
b) [x] < 200 μg/g fecale
c) [ ] < 500 μg/g fecale
d) [ ] > 200 μg/g fecale
e) [ ] > 300 μg/g fecale
 200 Marcați investigaţia care nu se utilizează la diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [x] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
b) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
c) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale
d) [ ] Tomografia computerizată a organelor abdominale
e) [ ] Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin

201 Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice:

a) [ ] Endocrin
b) [x] Dolor abdominal
c) [ ] Insuficienţei exocrine a pancreasului
d) [ ] Dispeptic
e) [ ] Alergic

202 Identificați tipul patologic de secreţie exocrină a pancreasului a cărui caracteristică este
scăderea secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal:
a) [ ] Hipersecretor
b) [x] Hiposecretor
c) [ ] Obstructiv, bloc superior
d) [ ] Obstructiv, bloc inferior
e) [ ] Ductular

203 Selectați tratamentul etiopatogenetic la pancreatita cronică autoimună:

a) [ ] Antibioticoterapia
b) [x] Corticoterapia
c) [ ] Terapia cu prochinetice
d) [ ] Terapia cu spasmolitice
e) [ ] Antidepresantele

204 Identificați cel mai frecvent factor de risc întîlnit în dezvoltarea pancreatitei cronice:
a) [ ] Alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
b) [x] Consumul excesiv de alcool
c) [ ] Hiperlipidemia
d) [ ] Disfuncţii ale sfincterului Oddi
e) [ ] Hipercalciemia

205 Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice
atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [ ] La 2 - 4 ore
b) [ ] La 6 - 8 ore
c) [ ] La 8-10 ore
d) [x] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână

206 Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei
pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [x] La 2 ore
b) [ ] La 8 ore
c) [ ] La 10 ore
d) [ ] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână

207 Identificați semnul clinic tipic pentru pancreatita cronică:

a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Voma
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea

208 Selectați formă clinică de pancreatită cronică care necesită tratament cu glucocorticosteroizi:
a) [ ] alcoolică
b) [x] autoimună
c) [ ] tropicală
d) [ ] obstructivă
e) [ ] recurentă

209 Identificați metoda de diagnostic a pancreatitei cronice cu sensibilitate înaltă, inclusiv pentru
pancreatita cronică cu modificări ușoare:
a) [ ] Radiografia abdominală panoramică
b) [ ] USG transabdominală
c) [x] USG endoscopică
d) [ ] Tomografia computerizată transabdominală
e) [ ] Rezonanța magnetică nucleară

210 Numiți tipul de celule ale pancreasului endocrin care secretă ghrelina:
a) [ ] Celulele  - insulocite acidofile
b) [ ] Celulele  - insulocite bazofile
c) [ ] Celulele  - insulocite definitive
d) [ ] Celulele PP
e) [x] Celulele ε – epsilon

211 Selectați tipul de celule ale pancreasului endocrin, care secretă insulina:
a) [ ] Celulele  - insulocite acidofile
b) [x] Celulele  - insulocite bazofile
c) [ ] Celulele  - insulocite definitive
d) [ ] Celulele PP
e) [ ] Celulele ε – epsilon

212 Selectați tipul de celule ale pancreasului endocrin, care secretă glucagona:
a) [x] Celulele  - insulocite acidofile
b) [ ] Celulele  - insulocite bazofile
c) [ ] Celulele  - insulocite definitive
d) [ ] Celulele PP
e) [ ] Celulele ε – epsilon

213 Selectați tipul de celule ale pancreasului endocrin, care secretă somatostatina:
a) [ ] Celulele  - insulocite acidofile
b) [ ] Celulele  - insulocite bazofile
c) [x] Celulele  - insulocite definitive
d) [ ] Celulele PP
e) [ ] Celulele ε – epsilon

214 Indicați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase:

a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Insulina
c) [ ] Colecistokinina
d) [ ] Secretina
e) [x] Somotostatina

215 Identificați forma clinică de pancreatită cronică, cînd pacienții se prezintă cu icter, dureri
abdominale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut de IgG4:
a) [x] cronică autoimună, tip 1
b) [ ] cronică autoimună tip II
c) [ ] cronică tropicală
d) [ ] cronică alcoolică
e) [ ] ereditară

216 Identificați medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia funcţiei exocrine a
pancreasului la pacienții cu pancreatită cronică:
a) [x] Polifermenţi
b) [ ] Inhibitorii proteazici
c) [ ] Cotazim
d) [ ] Viocaze-16
e) [ ] Wobwnzim

217 Numiți medicația utilizată pentru corecția insuficienței exocrine a pancreasului:

a) [x] Enzime pancreatice
b) [ ] Analgetice opioide
c) [ ] Antisecretoare
d) [ ] Antidepresante
e) [ ] Antiinflamatoare nesteroidiene

218 Selectați metoda mai sensibilă pentru diagnosticul pancreatitei cronice:

a) [ ] Ultrasonografia transabdominală
b) [ ] Radiografia abdominală pe gol
c) [ ] Tomografia computerizată abdominală
d) [ ] Rezonanța magnetică nucleară
e) [x] Ultrasonografia endoscopică

219 Marcați substanța sintetizată de insulocitele acidofile () ale pancreasului endocrin:
a) [ ] Insulina
b) [x] Gucagona
c) [ ] Gastrina
d) [ ] Grelina
e) [ ] Amilina

220 Marcați reducerea absorbției cărui nutrient are loc primar în insuficiența pancreatică exocrină:
a) [ ] Calciul
b) [ ] Hidrații de carbon
c) [x] Lipidele
d) [ ] Vitaminele
e) [ ] Proteinele

221 Definiți ce reprzintă maldigestia lipidică:

a) [x] Grăsimi neutre în materiile fecale
b) [ ] Acizi graşi în materiile fecale
c) [ ] Fibre musculare netede în materiile fecale
d) [ ] Amidon în materiile fecale
e) [ ] Prezența dextrinei în materiile fecale

222 Indicați cercetarea frecvent utilizată pentru identificarea litiazei biliare:

a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă
c) [ ] Colecistografia orală
d) [x] Ecografia transabdominală
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală

223 Numiți medicamentul indicat în terapia de dizolvare a calculilor biliari:

a) [ ] Spasmoliticele
b) [ ] M-holinoliticele
c) [ ] Mioliticele selective
d) [x] Acidul ursodeoxicolic
e) [ ] Uleiul de măsline

224 Identificați cel mai frecvent agent patogen cauzal al angiocolitei:

a) [ ] Stafilococii
b) [ ] Pneumococii
c) [x] Esherihia colii
d) [ ] Streptococii
e) [ ] Fungii

225 Indicați semnul clinic caracteristic litiazei biliare:

a) [ ] Dispepsia
b) [ ] Febra
c) [ ] Eructaţia
d) [ ] Steatoreea
e) [x] Colica biliară

226 Marcați standardul de aur la diagnosticarea disfuncţiei sfincterului Oddi:

a) [ ] Hepatobilioscintigrafia
b) [ ] FEGDS-ul
c) [x] Manometria sfincterului Oddi
d) [ ] USG-ul
e) [ ] Testarea cu morfină

227 Indicați tipul de autoanticorpi care se întâlneste în 60 - 80% cazuri în cazul colangitei
sclerozante primare:
a) [x] Anticitoplasma neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigenul-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinuclearii: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondrialii: AMA

228 Identificați patologia la care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare
cu aspect neregulat, de "arbore mort în picioare", de "şirag de mărgele":
a) [ ] Ciroza biliară primară
b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală
c) [x] Colangita sclerozantă primară
d) [ ] Carcinomul hepatocelular
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului

229 Marcați situația când nu se recomandă colecistectomia în caz de litiază asimptomatică a vezicii
biliare:
a) [ ] Corticoterapie de durată
b) [ ] Veziculă de porţelan, calcificată
c) [ ] Calculi mari, peste 3 cm
d) [x] Calculi colesterolici mici
e) [ ] Vezica biliară afunctională

230 Selectați maladia care mai frecvent se asociază cu colangita sclerozantă primară:
a) [ ] Artrita reumatoidă
b) [ ] Colecistectomia
c) [ ] Alcoolismul
d) [x] Colita ulceroasă
e) [ ] Tuberculoza pulmonară

231 Indicați cercetarea cea mai simplă la diagnosticarea disfuncţiei vezicii biliare:
a) [x] Sondajul duodenal polifracţionat
b) [ ] USG-ul
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] RMN-ul standard
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic "HIDA" Tc

232 Indicați metoda cea mai simplă şi mai răspîndită în diagnosticarea litiazei biliare:
a) [ ] Sondajul duodenal
b) [x] USG-ul transabdominal
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] USG-ul endoscopic abdominal
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic "HIDA" Tc

233 Marcați caracteristica inflamației care se referă la angiocolită (colangita):

a) [ ] acută sau cronică nespecifică a vezicii biliare
b) [x] acută sau cronică nespecifică a căilor biliare intra- și extrahepatice
c) [ ] acută sau cronică nespecifică a colonului
d) [ ] acută sau cronică nespecifică a căilor biliare şi veziculei biliare
e) [ ] acută sau cronică nespecifică a ducturilor pancreatice

234 Identificați preparatul cu efect litolitic pentru calculii biliari:

a) [x] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Himecromonul
c) [ ] Pancreatina
d) [ ] Antibacterienele
e) [ ] Mebeverina

235 Marcați componentul bilei ce deține cea mai mare valoare procentuală:
a) [x] Apa
b) [ ] Bilirubina
c) [ ] Colesterolul
d) [ ] Fosfolipidele
e) [ ] Acizii biliari

236 Marcați efectul fosfolipidelor din componența bilei asupra tractului digestiv:
a) [ ] Efect bacteriostatic
b) [ ] Induc formarea bilei în absența acizilor biliari
c) [x] Contribue la solubilizarea colesterolului
d) [ ] Activează funcția motorie a tractului digestiv
e) [ ] Scad adezivitatea bacteriilor către mucoasa căilor biliare

237 Identificați simptomatologia clinică ce caracterizează triada Charcot:

a) [x] Durere biliară urmată de febră şi apoi de icter
b) [ ] Colică biliară, febră şi vărsături bilioase
c) [ ] Durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă
d) [ ] Durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar
e) [ ] Colică biliară, hepatomegalie şi icter

238 Marcați cel mai frecvent agent patogen implicat în colangita bacteriană:
a) [ ] Streptococus epidermalis
b) [ ] Klebsiela
c) [ ] Proteus mirabilis
d) [x] Eșerihia coli
e) [ ] Citomegalovirusul

239 Selectați investigația ce permite exploararea bilei la un pacient cu patologia vezicii biliare:
a) [ ] Radiografia baritată
b) [ ] Rezonața magnetică nucleară în regim colangiografiс
c) [x] Sondajul duodenal polifracționat
d) [ ] Ecografia abdominală
e) [ ] FEGDS

240 Marcați medicația de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice:

a) [ ] Cefalosporinele
b) [ ] Macrolidele
c) [x] Derivații 8-oxichinolinici
d) [ ] Penicilinele
e) [ ] Inhibitorii pompei de protoni

241 Indicați semnele posibile la acalazia cardiei:

a) [x] Regurgitaţii cu alimente
b) [ ] Dureri sub rebordul costal stîng
c) [x] Scădere ponderală
d) [x] Dureri retrosternale în timpul glutiţiei
e) [x] Pernă umedă

242 Indicați care senzație de încetinire sau oprire sunt caracteristice pentru disfagie:
a) [x] prin cavitatea orală
b) [x] prin faringe
c) [x] prin segmentul proximal al esofagului
d) [ ] prin segmentul piloric
e) [x] prin segmentul distal al esofagului

243 Menționați maladiile conform cărora poate să apară disfagia:

a) [x] Sclerodermia sistemică
b) [ ] Insuficiența cardiacă
c) [x] Miastenia gravis
d) [x] Acalazia cardiei
e) [x] Cancerul esofagian

244 Identificați caracteristicile care definesc acalazia cardiei:

a) [x] Insuficienţa de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiţiei
b) [ ] Zonele de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
c) [ ] Mucoasa columnară a esofagului netedă sau cu cicatrice
d) [ ] Insuficienţa de contracţie a sfincterului esofagian inferior
e) [x] Absenţa undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian

245 Menționați complicaţiile posibile la bolnavii cu reflux gastroesofagian:

a) [x] Esofagul Barrett
b) [x] Ulcerul esofagian
c) [x] Hemoragia digestivă superioară
d) [ ] Stenoza pilorică
e) [x] Cancerul esofagian

246 Menționați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian:

a) [ ] Domperedonul
b) [x] Isosorbidul dinitrat
c) [x] Atropina
d) [x] Theophyllina
e) [ ] Metoclopramidumul

247 Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian:

a) [x] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Testul ureazic
d) [x] Impedansometria esofagiană
e) [ ] Examenul ecografic

248 Indicați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux

gastroesofagian:
a) [ ] Monitorizarea pH-ului esofagian
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Testul cu D-xyloză
d) [ ] Manometria monitorizată a esofagului
e) [x] Examenul histologic al fragmentelor de mucoasă esofagiană

249 Menționați strategiile pentru stabilirea diagnosticului de disfagie funcţională:

a) [ ] Este suficientă prezenţa senzaţiei de dificultate la deglutiţie
b) [x] Este necesar de exclus patologia esofagiană organică
c) [x] Este necesar de exclus acalazia cardiei
d) [x] Este necesar de exclus boala de reflux gastroesofagian
e) [x] Este necesar de confirmat diagnosticul

250 Indicați factorii care intervin la producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
c) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Creşterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsia funcţională

251 Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de
durerea din angina pectorală:
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii
b) [x] Încetarea la administrarea antiacidelor
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea IPP
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină

252 Identificați caracteristicile sindromului dispeptic funcţional:

a) [x] Disconfort în regiunea epigastrică
b) [ ] Dureri abdominale, care se ameliorează după defecaţie
c) [ ] Meteorism
d) [x] Saţietate precoce
e) [x] Dureri în epigastru

253 Identificați variantele clinice ale dispepsiei funcţionale:

a) [x] Cu predominarea durerii epigastrice
b) [ ] Cu predominarea greţei
c) [x] Cu predominarea senzaţiei de saţietate precoce
d) [ ] Cu predominarea balonării
e) [ ] Cu predominarea diareei

254 Menționați situațiile, în care este necesară o explorare paraclinică pentru diferenţierea
dispepsiei funcţionale şi organice:
a) [x] Subfebrilitate
b) [x] Simptome nocturne
c) [ ] Vârstă tânără
d) [x] Vârstă peste 55 ani
e) [x] Scădere ponderală nemotivată

255 Idențificați caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului:

a) [x] Unde peristaltice primare
b) [x] Unde peristaltice secundare
c) [ ] Unde peristaltice terţiare
d) [ ] Contracţii segmentare nonundulare
e) [ ] Lipsa contracţiilor peristaltice

256 Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior:

a) [x] Corespunde zonei cu presiune crescută în locul trecerii esofagului în stomac
b) [ ] Conţine fibre musculare striate
c) [x] Conţine fibre musculare netede
d) [x] Se supune influenţelor neurohormonale
e) [ ] Are presiune stabilă

257 Precizați situațiile în care este posibilă disfagia:

a) [x] Pareze,
b) [x] Achalazie
c) [ ] Pirozis funcţional
d) [x] Boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Dispepsie funcţională

258 Precizați situațiile în care este posibilă hemoragia digestivă superioară:

a) [x] Esofagita eroziv-ulceroasă
b) [x] Cancer esofagian
c) [ ] Pirozis funcţional
d) [x] Ciroză hepatică
e) [ ] Sindrom WPW

259 Marcați caracteristicile care se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian:

a) [x] Prezintă "standardul de aur" în diagnosticul refluxului gastroesofagian patologic
b) [x] Poate determina corelaţia dintre simptome şi refluxul gastroesofagian
c) [ ] La persoanele sănătoase nu înregistrează nici o secvenţă de reflux pe parcursul diurnei
d) [ ] Confirmă prezenţa complicaţiilor în boala de reflux gastroesofagian
e) [ ] Determină eficienţa contracţiilor peristaltice esofagiene

260 Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană:

a) [x] Esofagite acute destructive
b) [x] Anevrism de aortă
c) [ ] Diabet zaharat
d) [x] Vomă necontrolată
e) [ ] Sclerodermie

261 Marcați caracteristicile care se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker:

a) [ ] Diverticuli de tracţiune
b) [x] Diverticuli de pulsiune
c) [x] Diverticuli dobândiţi
d) [ ] Diverticuli congenitali
e) [x] Situaţi pe peretele posterior la nivelul joncţiunii faringo-esofagiene

262 Selectați medicamentele cu efect prokinetic:

a) [x] Domperidon
b) [x] Metoclopramida
c) [x] Itoprid
d) [ ] Loperamid
e) [ ] Atropină

263 Identificați situațiile, când se dezvoltă hipotonia esofagului:

a) [x] Sclerodermie
b) [x] Dereglări de inervaţie a esofagului
c) [x] Achalazie decompensate
d) [ ] Hipersensibilitate viscerală
e) [x] Administrarea de preparate colinolitice de durată

264 Enumerați motivele pe ce se bazează diagnosticul achalaziei cardiei:

a) [x] Tabloul clinic tipic
b) [ ] pH-metria intraesofagiană
c) [x] Manometria esofagiană
d) [ ] Testul cu antiacide
e) [x] Examenul baritat al esofagului

265 Marcați caracteristicile care se referă la boala de reflux gastroesofagian:

a) [ ] Se asociază în mod constant cu leziunile mucoasei esofagiene
b) [x] Se complică cu esofagul Barrett
c) [x] Este factor de risc pentru adenocarcinom esofagian
d) [ ] Se exclude în caz de prezenţă a leziunilor esofagiene
e) [x] Este cea mai frecventă patologie esofagiană

266 Indicați cui se datorează leziunile esofagiene în boala de reflux gastroesofagian:

a) [x] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a conţinutului gastric acid
b) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a Helicobacter pilory
c) [x] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a acizilor biliari
d) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a factorului ischemic
e) [ ] Acţiunii agresive asupra mucoasei esofagiene a florei din cavitatea bucală

267 Indicați simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian:

a) [ ] Greaţa
b) [x] Regurgitaţiile acide
c) [ ] Durerea epigastrică
d) [x] Pirozisul
e) [ ] Voma

268 Indicați situațiile în ce este recomandată endoscopia digestivă superioară:

a) [ ] Suspecţie la boala de reflux gastroesofagian indiferent de vârsta pacientului şi vechimea
simptomelor
b) [x] Simptome de reflux prezente la pacient cu vârsta >50 ani
c) [x] Simptome de reflux prezente mai mult de 10 ani
d) [x] Boală de reflux gastroesofagian cu disfagie
e) [ ] În dinamica tratamentului cu inhibitorii pompei de protoni după ameliorarea simptomelor

269 Indicați tacticile necesare pentru pacienţii cu simptome de reflux gastroesofagian

nonresponderi la tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 4 săptămâni:
a) [x] Precizarea diagnosticului prin pH-monitorizare intraesofagiană
b) [x] Majorarea dozei de IPP
c) [ ] Continuarea tratamentului substituind inhibitorii pompei de protoni cu antiacidele
d) [x] Precizarea diagnosticului prin endoscopie digestivă superioară
e) [ ] Intervenții chirurgicale antireflux

270 Indicați situațiile în care este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Ineficacitate a tratamentului acidosupresiv empiric
b) [x] Istoric îndelungat al simptomelor de reflux
c) [ ] Boală endoscopic negativă
d) [ ] Pacienţi după operaţii antireflux
e) [ ] Dispepsie funcţională asociată

271 Selectați cazurile în care este indicat tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni la
pacienţii cu simptome de reflux:
a) [ ] Asociere cu durere la deglutiţie
b) [ ] Asociere cu sindrom anemic
c) [x] Pacient tânăr
d) [ ] Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani
e) [x] Lipsă de simptoame alarmante

272 Indicați ce reprezintă Esofagul Barrett:

a) [ ] Displazia epiteliului squamos esofagian
b) [x] Metaplazia epiteliului squamos esofagian cu celule intestinale
c) [ ] Orice modificare a mucoasei esofagiene proximal de linia Z
d) [x] Complicaţia bolii de reflux gastroesofagian cu risc crescut pentru adenocarcinom de esofag
e) [x] Diagnosticul endoscopic şi histologic pozitiv

273 Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor:

a) [x] Hemoragii digestive superioare
b) [x] Stricturi esofagiene
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [x] Perforaţii de esofag
e) [ ] Atrezia esofagului

274 Marcați condițiile care pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux
gastroesofagian:
a) [ ] Regimul alimentar în prânzuri mici şi frecvente
b) [x] Alimentaţia înainte de somn
c) [x] Consumul alimentelor picante
d) [ ] Somnul cu extremitatea craniană ridicată, sub unghiul - 90°
e) [x] Consumul de alcool

275 Precizați indicaţiile pentru endoscopia digestivă superioară în cazul bolii de reflux
gastroesofagian:
a) [x] Prezenţa semnelor de alarmă
b) [x] Suspecţie la complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian
c) [x] Lipsa de răspuns la tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 2 săptămâni
d) [x] Necesitatea terapiei de durată
e) [ ] Prezența rezultatelor endoscopic-negative la prima investigaţie

276 Menționați semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei:

a) [x] Îngustarea segmentului inferior al esofagului
b) [x] Dilatarea esofagului
c) [x] Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa peristaltismului esofagian
d) [ ] Semne radiologice de duodenostază
e) [x] „Cioc" de pasăre

277 Precizați complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene:

a) [x] Hemoragiile gastroesofagiene superioare
b) [x] Esofagita de reflux
c) [x] Strangularea herniei
d) [ ] Diverticulii esofagieni
e) [x] Eroziunea pungii herniane

278 Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat în patologia esofagului:
a) [x] Particularităţile de formă şi poziţie ale esofagului
b) [x] Caracterul unghiului His
c) [x] Datele despre activitatea propulsivă a esofagului
d) [x] Stenoza esofagiană
e) [ ] Gradul esofagitei

279 Precizați informația oferită de endoscopia digestivă superioară privind precizarea patologiei
esofagului:
a) [x] Gradul esofagitei
b) [ ] Datele despre activitatea propulsivă a esofagului
c) [x] Stenozele esofagiene
d) [x] Malformaţiile esofagiene
e) [x] Leziunile esofagiene

280 Numiți afirmaţiile corecte pentru caracterizarea esofagospasmului:

a) [x] Poate fi consecinţa influenţelor psihoemoţionale
b) [x] Esofagul îşi păstrează capacitatea de a propulsa în mod peristaltic bolusul alimentar către
stomac
c) [ ] Diagnosticul se confirmă prin examen endoscopic
d) [x] Apare disfagie pentru alimente solide şi lichide, cu caracter brusc şi tranzitoriu
e) [x] Se manifestă prin dureri retrosternale, ce pot iradia în spate, umeri, mandibulă, cedează la
nitroglicerină şi nifedipina

281 Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux
gastroesofagian:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
e) [x] Testul cu inhibitorii pompei de protoni

282 Marcați afirmațiile caracteristice pentru esofagul Barrett:

a) [x] Are risc crescut de apariție a adenocarcinomului
b) [x] Se confirmă prin biopsii multiple
c) [x] Se suspectă endoscopic prin ascensionarea liniei Z
d) [ ] Apare ca rezultat al expunerii îndelungate la refluxul alcalin
e) [ ] Reprezintă o metaplazie de tip intestinal la nivelul esofagului proximal

283 Alegeți indicațiile certe pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare în boala de reflux
gastroesofagian:
a) [x] Istoricull familial de cancer de tract digestiv superior
b) [x] Apariția disfagiei
c) [ ] Prezența durerii toracice
d) [ ] Prezența disfoniei
e) [ ] Vârsta sub 50 de ani

284 Alegeți complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian:

a) [x] Ulceraţii esofagiene
b) [x] Sângerări din eroziuni esofagiene
c) [x] Esofagul Barrett
d) [ ] Acalazia cardiei
e) [x] Disfagie prin stenoze

285 Selectați factorii gastrici care pot determina boala de reflux gastroesofagian:
a) [x] Presiune gastrică crescută determinată de obezitate sau sarcină
b) [x] Evacuare gastrică întârziată
c) [x] Volum gastric crescut după mese
d) [x] Gastropareză
e) [ ] Evacuare gastrică accelerată

286 Selectați semnalele de "alarmă" în caz de reflux gastroesofagian:

a) [ ] Laringospasmul
b) [x] Istoricul familial de cancer de tract digestiv superior
c) [x] Hemoragia digestivă superioară
d) [ ] Senzaţia de corp străin faringian
e) [x] Scăderea în greutate

287 Selectați criteriile de spitalizare a unui pacient cu boală de reflux gastroesofagian:

a) [x] Stenoza esofagiană
b) [ ] Pirozisul intens
c) [x] Prezența maladiilor asociate
d) [ ] Vârsta mai mare de 50 ani
e) [ ] Sarcina
 288 Precizați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună:
a) [x] Autoanticorpi anti-celule parietale
b) [x] Semne endoscopice de gastrită atrofică fundală
c) [x] Anemia pernicioasă
d) [ ] Semne endoscopice de gastrită antrală
e) [x] Autoanticorpi anti-factor intrinsec

289 Marcați denumirile gastritei cronice de tip „A":

a) [x] Gastrită fundală
b) [ ] Gastrită de reflux biliar
c) [ ] Gastrită asociată cu Helicobacter pylori
d) [x] Gastrită autoimună
e) [ ] Gastrită limfocitară

290 Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar:

a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Acidul ursodeoxicolic
c) [ ] Atropina
d) [x] H2-blocatorii
e) [ ] Prednisolonul

291 Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison:

a) [x] Diareea
b) [x] Ulcerele refractare la tratament standard
c) [x] Sindromul algic pronunţat
d) [ ] Constipaţiile
e) [ ] Leucopenia

292 Marcați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer:

a) [ ] Gastrita hiperacidă
b) [x] Gastrita cronică atrofică cu metaplazie
c) [ ] Gastrita de reflux biliar
d) [x] Boala Menetrier
e) [ ] Gastrita eozinofilică

293 Selectați patologiile care pot determina gastrita granulomatoasă:

a) [x] Boala Crohn
b) [x] Tuberculoza
c) [x] Sarcoidoza
d) [ ] Infecţia cu Helicobacter pylori
e) [x] Sifilisul

294 Identificați tratamentul gastritei acute necomplicate:

a) [ ] Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
b) [ ] Propranolul per os sau în lavaj
c) [x] Întreruperea contactului cu substanţe iritante
d) [ ] Pungă de gheaţă pe regiunea epigastrică
e) [x] Inhibitori ai pompei de protoni per os
 295 Identificați simptomele ulcerului duodenal:
a) [x] Durerile epigastrale nocturne
b) [x] Ameliorarea durerilor după alimentaţie sau după administrarea de antiacidelor
c) [x] Posibilitatea de a mânca imediat după vărsături
d) [ ] Xerostomia
e) [ ] Diareea

296 Indicați cazurile cînd se indică fibrogastroduodenoscopia:

a) [ ] Suspecţie la abdomenul acut
b) [x] Suspecţie la hemoragia digestivă superioară
c) [x] Suspecţie la ulcerul gastric/duodenal
d) [x] Suspecţie la cancerul gastric
e) [x] Suspecţie la varice esofagiene

297 Identificați complicaţiile ulcerelor:

a) [x] Perforaţia
b) [x] Stenozarea
c) [x] Malignizarea
d) [ ] Esofagita de reflux
e) [x] Penetraţia

298 Identificați cazurile de ulcer cronic cînd se recomandă tratamentul chirurgical:

a) [ ] Hemoragia digestivă de orice grad
b) [x] Perforaţia
c) [ ] Ulcerul postbulbar
d) [x] Stenoza decompensată
e) [ ] Ulcerul cronic gastric

299 Identificați patologiile precanceroase:

a) [x] Boala Menetrier
b) [ ] Ulcerele cronice duodenale
c) [x] Polipii gastrici adenomatoşi
d) [ ] Ulcerele cronice cauzate de AINS
e) [ ] Gastrita hiperacidică

300 Identificați manifestările neoplasmului gastric:

a) [ ] Dureri abdominale colicative
b) [x] Anorexie selectivă
c) [x] Vărsături cu alimente ingerate în urmă cu mai mult de 24 ore
d) [ ] Diaree cu polifecalie
e) [x] Dureri în epigastru care nu sunt ameliorate de alimentaţie

301 Precizați modificările biologice, care pot apărea în neoplasmul gastric:

a) [x] Prezenţa antigenului carcinoembrionar
b) [x] Scăderea hemoglobinei
c) [x] Creşterea VSH-ului
d) [ ] Leucopenia
e) [ ] Creşterea acidului uric
 302 Identificați factorii ulcerogeni:
a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] Hipersecreţia HCl
c) [ ] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [x] Hipersecreţia de pepsină
e) [ ] Mărirea sintezei de prostaglandine

303 Identificați factorii de protecţie a mucoasei în patogenia bolii ulceroase:

a) [x] Mărirea secreţiei de prostaglandine
b) [ ] Mărirea secreţiei de pepsină
c) [x] Mărirea secreţiei de bicarbonaţi
d) [ ] Creşterea concentraţiei serice de gastrină
e) [x] Regenerarea normală a mucoasei

304 Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal:

a) [ ] Lipsa poftei de mâncare
b) [ ] Durerea difuză
c) [x] Durerea epigastrală localizată
d) [x] Ritmicitatea sindromului dolor
e) [x] Episodicitatea sindromului dolor

305 Marcați medicamentele antisecretorii:

a) [x] Famotidina
b) [x] Rabeprazolul
c) [ ] Almagel
d) [x] Omeprazolul
e) [ ] Metronidazolul

306 Identificați medicamentele care presupun schemele de eradicare a Helicobacterului pylori:

a) [ ] Platifilina
b) [x] Pantoprazolul
c) [x] Amoxicilina
d) [x] Preparatele de bismut
e) [x] Metronidazolul

307 Identificați medicamentele care presupune terapia triplă standard pentru eradicarea
Helicobacter pylori:
a) [x] Inhibitorii pompei de protoni
b) [x] Claritromicina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
d) [ ] Levofloxacina
e) [ ] Ciprofloxacina

308 Identificați ce medicamente presupune quadruploterapia cu preparate de bismut pentru

eradicarea Helicobacterului pylori:
a) [x] Tetraciclina
b) [x] Omeprazolul
c) [x] Preparatele de bismut
d) [ ] Levomicetina
e) [x] Metronidazolul

309 Marcați semnele caracteristice pentru dumpingul-sindrom:

a) [x] Palpitaţiile postprandiale
b) [ ] Disfagia
c) [x] Astenia fizică pronunţată postprandială
d) [ ] Necesitatea în alimentaţie lichidă
e) [ ] Ameliorarea stării în poziţie verticală

310 Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat:

a) [ ] Ulcerul duodenal
b) [x] Gastrita cronică a bontului gastric
c) [ ] Duodenita cronică
d) [ ] Sindromul de ansă aferentă
e) [x] Ulcerul gastric

311 Identificați factorii patogenetici la duodenita cronică:

a) [x] Agresiunea acido-peptică
b) [x] Dereglarea troficii mucoasei
c) [ ] Hipertensiunea arterială
d) [ ] Refluxul gastro-esofagian
e) [x] Staza duodenală

312 Identificați factorii etiologici ai duodenitei cronice:

a) [x] Helicobacterul pylori
b) [x] Corticosteroizii
c) [x] Antiinflamatorii nonsteroidieni
d) [x] Lamblia intestinalis
e) [ ] Clostridium difficile

313 Identificați simptomele tipice în duodenita cronică:

a) [x] Durerea de tip ulceros
b) [ ] Colica abdominală
c) [x] Durerea de tip dispeptic
d) [ ] Pierderea ponderală progresivă
e) [x] Dispepsia

314 Precizați indicațiile pentru polipectomia endoscopică:

a) [x] Polipii adenomatoşi
b) [ ] Polipii hiperregeratori
c) [ ] Polipii mai mari de 20 mm
d) [x] Polipii până la 20 mm
e) [ ] Formaţiunea protruzivă cu bază mare de implantare

315 Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune:

a) [x] Sindrom anemic
b) [x] Fenomene neurologice degenerative
c) [ ] Sindrom de intoxicaţie
d) [x] Sindrom dispeptic
e) [ ] Diaree hemoragică

316 Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul
gastrointestinal:
a) [x] Tuberculoza
b) [x] Sarcoidoza
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Sifilisul
e) [ ] Amiloidoza

317 Identificați factorii de risc ai ulcerului gastric/duodenal:

a) [x] Bacteria Helicobacter pylori
b) [x] AINS, aspirina
c) [x] Stresurile psihoemoţionale
d) [ ] Diureticele tiazidice
e) [x] Fumatul, alcoolul

318 Marcați caracteristicile ulcerului gastric:

a) [ ] Are incidenţă maximă între 20-30 de ani
b) [x] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
c) [x] Are potenţial de malignizare majorată
d) [ ] Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
e) [x] Este frecvent cauzat de AINS

319 Marcați caracteristicile ulcerului duodenal:

a) [x] Are incidenţă maximă între 30-40 de ani
b) [ ] Are incidenţă maximă între 50-70 de ani
c) [x] Este mai frecvent decât ulcerul gastric
d) [ ] Are potenţial de malignizare majorată
e) [x] Este mai frecvent cauzat de infecţia cu Helicobacter pylori

320 Precizați mecanismele de acțiune a fumatului asupra ulcerului gastric si duodenal:

a) [x] Creşte secreţia de acid clorhidric
b) [x] Scade secreţia de mucus gastric
c) [ ] Stimulează secreţia de prostaglandine
d) [ ] Stimulează secreţia de bicarbonat
e) [x] Crește secreţia de pepsinogen

321 Selectați factorii de risc în ulcerul gastric/duodenal:

a) [x] Predispoziţia genetică
b) [x] Fumatul
c) [ ] Excesul de grăsime în alimentație
d) [x] Consumul de alcool
e) [ ] Excesul de glucide în dietă

322 Marcați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice si duodenale:

a) [x] Acidul clorhidric
b) [x] Pepsinul
c) [ ] Mucina
d) [x] Histamina
e) [ ] Bicarbonatul

323 Identificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice si duodenale:

a) [ ] Gastrina
b) [x] Mucusul
c) [x] Prostaglandinele
d) [ ] Histamina
e) [x] Bicarbonatul

324 Identificați rolul prostaglandinelor în cazul bolii ulceroase:

a) [x] Stimulează sinteza de mucus
b) [x] Ameliorează microcirculaţia sanguină din stomac şi duoden
c) [ ] Stimulează secreţia de pepsină
d) [ ] Stimulează secreţia de gastrină și de HCL
e) [x] Stimulează secreţia de bicarbonat

325 Marcați hormonii şi mediatorii, care intensifică secreţia de HCl:

a) [x] Gastrina
b) [x] Histamina
c) [ ] Somatostatina
d) [ ] Secretina
e) [ ] Motilina

326 Marcați caracteristicile morfopatologice ale ulcerului cronic:

a) [ ] Pierderea localizată de substanţă care nu depăşeşte submucoasa
b) [ ] Pierderea localizată de substanţă care nu depăşeşte musculara mucoasei
c) [x] Pierderea localizată de substanţă care depăşeşte musculara mucoasei
d) [x] Afectarea submucoasei și stratului muscularei propria
e) [x] Poate penetra întregul perete gastric/duodenal

327 Indicați cu ce se pot asocia ulcerele simptomatice:

a) [x] Sindromui Zollinger-Ellison
b) [ ] Sindromul Barrett
c) [ ] Sindromul Jilbert
d) [x] Hiperparatireoza
e) [ ] Hipotireoza

328 Marcați formele de bază a ulcerelor gastrice/duodenale simptomatice:

a) [x] de stress
b) [x] endocrine
c) [x] medicamentose
d) [ ] asociate refluxului gastro-esofagian
e) [x] hepatogene

329 Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic al ulcerului duodenal:

a) [ ] Durerea epigastrică postprandială precoce
b) [x] Durerea epigastrică „pe foame"
c) [x] Durerea nocturnă
d) [ ] Lipsa poftei de mâncare
e) [x] Sindromul dispeptic

330 Indicați caracteristicile tabloului clinic clasic al ulcerului gastric:

a) [x] Durerea epigastrică postprandială
b) [ ] Durerea epigastrică „pe foame"
c) [x] Sindromul dispeptic
d) [ ] Durerea nocturnă
e) [ ] Diareea

331 Menționați indicațiile pentru preluarea obligatorie a biopsiei cu examinarea morfologică:

a) [x] Ulcer cronic gastric
b) [ ] Ulcer cronic duodenal
c) [ ] Gastrită antrală erozivă
d) [x] Cancer gastric
e) [x] Polipi gastrici

332 Marcați particularitățile sindromului dolor la ulcerul duodenal:

a) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie
b) [x] Durerile apar ritmic, în legătură cu mesele
c) [ ] Lipsa durerilor nocturne
d) [x] Durerile nocturne
e) [x] Durerea poate lipsi

333 Indicați cele mai informative simptome ale ulcerului duodenal:

a) [x] Durere epigastrică nocturnă
b) [ ] Durere postprandială precoce
c) [x] Ameliorarea durerii epigastrice după alimentaţie
d) [ ] Sitofobie
e) [ ] Greaţă şi discomfortul postprandial

334 Marcați metodele de diagnostic a infecţiei cu Helicobacter pylori:

a) [x] Testul respirator cu uree marcată
b) [x] Aprecierea antigenului Helicobacter pylori în materii fecale
c) [x] Testul rapid cu urează
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [x] Examinarea histologică a bioptatului

335 Marcați explorările paraclinice ale ulcerului gastric/duodenal:

a) [x] Metoda radiologică
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [x] Diagnosticul infecție Helicobacter pylori
d) [ ] pH-metria esofagiană
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală cu substanţă de contrast

336 Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului gastric:
a) [x] Cancerul gastric
b) [x] Leziunile exulcerate din tumori benigne
c) [x] Localizarea gastrică a bolii Crohn
d) [ ] Gastrita antrală
e) [ ] Colita ulcerativă

337 Identificați situațiile în care poate fi utilizată cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter pylori Ig
G:
a) [ ] Pentru confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
b) [x] Diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori în cazul consumului recent de medicamente
antisecretorii
c) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de ulcer cu hemoragie gastrică
d) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de atrofie gastrică
e) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de MALT-limfom

338 Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
după tratamentul de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată, peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de
eradicare
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de eradicare
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale peste 4-6 săptămâni
după finisarea tratamentului de eradicare
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile fecale, imediat după
finisarea tratamentului de eradicare
e) [ ] Testul serologic

339 Marcați complicaţiile ulcerului gastric/duodenal:

a) [x] Penetrarea
b) [x] Perforarea
c) [x] Stenoza bulbului duodenal
d) [ ] Diverticuloza
e) [x] Hemoragia

340 Indicați antiacidele neabsorbabile:

a) [ ] Bicarbonatul de sodiu
b) [ ] Carbonatul de magneziu
c) [x] Maalox
d) [x] Fosfalugelul
e) [x] Almagelul

341 Marcați influențele antiacidelor, care conţin aluminiu:

a) [ ] Induc diaree
b) [x] Induc constipație
c) [x] Influenţează absorbţia unor medicamente
d) [x] Fixează sărurile biliare şi lizolecitina
e) [ ] Au durata lungă de acţiune - 8-10 ore

342 Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni:

a) [x] Reprezintă cele mai active antisecretorii
b) [x] Inhibă H+/K+-ATP-aza
c) [ ] Stimulează H+/K+-ATP-aza
d) [x] Au eficienţă maximă, când celula parietală este stimulată
e) [ ] Au acțiunea la nivelul receptorilor H2 histaminici

343 Indicați tratamentele incluse în terapia quadruplă cu bismut pentru eradicarea Helicobacter
pylori:
a) [ ] Inhibitorii pompei de protoni în doza standard
b) [x] Inhibitorii pompei de protoni în doza standard dublată
c) [x] Bismutul subsalicilat/subcitrat
d) [x] Tetraciclina
e) [x] Metronidazolul

344 Marcați tipurile de terapie de linia a doua pentru eradicarea Helicobacter pylori pentru regiunile
sau populațiile cu rezistență redusă la claritromicină:
a) [ ] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă cu preparate de bismut
c) [x] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
d) [ ] Terapia triplă cu levomicitină
e) [ ] Terapia quadruplă non-bismut

345 Marcați tipurile de terapie empirică de linia 1, pentru eradicarea Helicobacter pylori pentru
regiuni sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină:
a) [x] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă cu preparate de bismut
c) [ ] Terapia ghidată de testarea sensibilității antimicrobiene
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut
e) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină

346 Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă:

a) [x] Metronidazolul
b) [ ] Tetraciclina
c) [x] Claritromicina
d) [ ] Bismut subcitrat
e) [x] Levofloxacina

347 Identificați afirmațiile caracteristice pentru cazurile de ulcer la senili:

a) [x] Frecvent se complică cu hemoragii
b) [x] Evoluţie cu simptomatică clinică ştearsă
c) [x] Se localizează de obicei în stomac
d) [ ] Se localizează de obicei în duoden
e) [x] Frecvent au dimensiuni mari

348 Menționați caracteristicile sindromul dolor din ulcerul duodenal:

a) [x] Prezența durerilor nocturne
b) [x] Ameliorarea durerii după alimentaţie
c) [x] Ameliorarea durerii după vărsături
d) [ ] Lipsa durerilor nocturne
e) [x] Ameliorarea durerii după administrarea de antiacide

349 Numiți factorii de risc la apariţia ulcerului gastric și duodenal:

a) [x] Infecţia cu Helicobacter pylori
b) [x] Fumatul, alcoolul
c) [x] Stresurile psihoemoţionale
d) [x] Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
e) [ ] Administrarea antibioticelor

350 Numiți cauzele ulcerului cronic gastric și duodenal:

a) [x] Infecția cu Helicobacter pylori
b) [x] Consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
c) [x] Factori legați de modul de viață
d) [x] Stresul sever
e) [ ] Consumul de prostoglandine

351 Numiți medicamentele care cresc riscul de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu ulcer
peptic:
a) [x] Aspirina
b) [ ] Antibioticele
c) [x] Cumarinele
d) [x] Anticoagulante orale noi
e) [ ] Antihipertensivele

352 Numiți medicamentele care cresc riscul de boală ulceroasă la subiecții Helicobacter pylori
infectați:
a) [x] Aspirina
b) [x] Diclofenacul
c) [ ] Prednisolonul
d) [ ] Duspatalina
e) [ ] Pancreatina

353 Numiți caracteristicele nișei din ulcerul gastric observate la radiologia baritată:
a) [x] Proiemină în raport cu conținutul stomacului
b) [x] Are formă pediculată
c) [ ] Are forma în menisc sau lacună
d) [x] Modificări periulceroase: prezent digul ulcerului - linia Hampton
e) [ ] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului

354 Numiți caracteristicele nișei maligne, observate la radiologia baritată:

a) [x] Este retrasă din contur în raport cu conținutul stomacului
b) [ ] Proiemină în raport cu conținutul stomacului
c) [ ] Are formă pediculată
d) [x] Are forma în menisc, lacună sau platou
e) [x] Modificări periulceroase: relief anarhic, pliuri întrerupte

355 Numiți medicamentele la care s-a observat rezistență la Helicobacter Pylori:

a) [x] Claritromicina
b) [x] Metronidazol
c) [ ] Tetraciclina
d) [ ] Amoxicillina
e) [x] Levofloxacina
 356 Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic sau de hemoragie din ulcer peptic:
a) [x] Antiinflamatoarele nonsteroidiene
b) [x] Coxibi
c) [x] Aspirina
d) [ ] Metronidazolul
e) [ ] Misoprostolul

357 Numiți situațiile când poate să apară rezultat fals negativ pentru testul ureazic rapid:
a) [x] Hemoragie gastro-intestinală recentă
b) [x] Utilizarea recentă de inhibitorilor pompei de proton
c) [x] Consumul recent de antibiotice
d) [x] Atrofia excesivă a mucoasei gastrice și metaplazie intestinală
e) [ ] Metaplazia gastrică a mucoasei duodenale

358 Selectați situațiile în care tratamentul cu inhibitorii pompei de proton se continuă după terapia
de eradicare a Helicobacter Pylori:
a) [x] Ulcerul duodenal cu hemoragie digestivă superioară
b) [x] Ulcerul gastric fără complicații
c) [x] Ulcerul duodenal la pacient cu boli concomitente, care necesită medicaţie permanentă cu
AINS
d) [ ] Ulcerul duodenal necomplicat și fără risc la persoană tânără
e) [x] Ulcerul duodenal necomplicat la persoană cu vârsta peste 65 ani

359 Numiți testele invazive pentru determinarea infecţiei cu Helicobacter pylori:

a) [x] Testul ureazic rapid
b) [ ] Testele serologice
c) [x] Examenul histologic
d) [ ] Testul respirator cu uree marcată C13
e) [ ] Cercetarea antigenului Helicobacter Pylori în materiile fecale

360 Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric:

a) [x] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) reprezintă un factor independent de risc
b) [ ] Antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) nu sunt implicate în geneza ulcerului gastric
c) [x] Helicobacter pylori reprezintă un factor independent de risc
d) [x] Repetarea gastroscopiei este necesară după tratament
e) [ ] Biopsia din ulcerul gastric nu se face

361 Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice:

a) [x] Retenția urinară
b) [x] Senzația de gură uscată
c) [ ] Sindrom de malabsorbție
d) [x] Tulburarile de vedere
e) [ ] Urină de culoare orange

362 Selectați cauzele posibile a diareei cronice:

a) [x] Diabetul zaharat
b) [ ] Hipercalcemia
c) [x] Sindromul intestinului contaminat
d) [x] Sindromul intestinului scurt
e) [x] Sindromul Zollinger-Ellison

363 Selectați criteriile pentru diareea cronică:

a) [ ] 3 defecații pe zi
b) [ ] Acuze la tensionare excesivă
c) [x] Cantitatea >200 g/zi
d) [x] Durata >4 luni
e) [ ] Durata >10 zile

364 Indicați criteriile pentru incontinență de fecale:

a) [ ] Cantitatea scaunului >200 g/zi
b) [x] Cea mai frecventă cauză este patologia neuromusculară
c) [ ] Evacuarea intestinală totală <200 g/zi
d) [x] Evacuarea involuntară a conținutului rectal
e) [ ] Mai mult de trei evacuări intestinale pe zi

365 Selectați semnele pentru pseudodiaree:

a) [ ] Crește frecvența defecațiilor și cantitatea scaunului
b) [x] Creșterea frecvenței defecațiilor fără creșterea cantității scaunului
c) [ ] Eliminarea frecventă de fecale cu mucus și puroi
d) [x] Eliminarea frecventă de mucus și puroi fără fecale
e) [ ] Frecvența defecațiilor normală dar volumul scaunului mărit

366 Indicați tipurile fiziopatologice de diaree acută:

a) [ ] Dismetabolică
b) [x] Inflamatorie
c) [x] Osmotică
d) [x] Prin dismotilitate intestinală
e) [x] Secretorie

367 Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip secretor:

a) [ ] Boala celiacă
b) [x] Holera
c) [ ] Insuficiența pancreatică
d) [x] Sindrom carcinoid
e) [x] VIP-tumoare

368 Alegeți criteriile clinice pentru diareea de tip osmotic:

a) [x] Ameliorare pe fon de foame
b) [x] Asocierea cu sindromul de malabsorbție
c) [ ] Lipsa răspunsului la foame
d) [x] Osmolaritatea scaunului majorată (>50 mOsm)
e) [x] Sânge și puroi absente

369 Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip osmotic:

a) [x] Celiachia
b) [x] Deficit de lactoză
c) [x] Insuficiența pancreatică
d) [ ] Sindromul carcinoid
e) [x] Sindromul intestinului scurt

370 Selectați criteriile clinice a diareei de tip inflamator:

a) [ ] Diaree apoasă de volum mare
b) [x] Dureri abdominale
c) [x] Febră
d) [x] Leucocite în scaun
e) [x] Scaun cu sânge

371 Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip inflamator:

a) [x] Boala Crohn
b) [x] Colita ulcerativă
c) [ ] Holera
d) [ ] Insuficiența pancreatică
e) [ ] Sindromul carcinoid

372 Alegeți criteriile clinice a diareei cauzate de dismotilitate intestinală:

a) [x] Alternarea diareei și constipației
b) [x] Asocierea posibilă cu sindrom de malabsorbție
c) [ ] Asocierea posibilă cu sindrom inflamator
d) [ ] Diaree apoasă de volum mare
e) [x] Scaun neformat de volum normal

373 Indicați patologiile ce evoluează cu diaree cauzată de dismotilitate intestinală:

a) [ ] Celiachia
b) [x] Diabet zaharat
c) [x] Hipertiroidism
d) [ ] Insuficiența pancreatică
e) [x] Sindrom de intestin iritabil

374 Indicați metodele imagistice pentru evaluarea patologiilor intestinului subțire:

a) [x] Entero-CT
b) [x] Entero-RMN
c) [x] Enteroscopia cu dublu balon
d) [x] Examinarea cu capsula endoscopică
e) [ ] Irigoscopia

375 Selectați caracteristicile diareei funcționale:

a) [x] Absența semnelor de inflamație
b) [x] Absența simptomelor de alarmă
c) [x] Absența steatoreei
d) [ ] Leucocite în scaun
e) [x] Mucus în scaun

376 Selectați nozologiile care reprezintă cea mai frecventă cauză de malabsorbție a vitaminelor
liposolubile:
a) [x] Colecistita cronică
b) [ ] Colita
c) [ ] Gastrita cronică
d) [x] Hepatita cronică
e) [x] Pancreatita cronică

377 Selectați tipurile de rezecție extinsă ce ar putea fi cauza steatoreei:

a) [ ] Rezecția colonului transversal
b) [x] Rezecția duodenală
c) [x] Rezecția gastrică
d) [x] Rezecție de ilion
e) [x] Rezecție jejunală

378 Selectați definiția corectă a malabsorbției în practica clinică (în sensul larg):
a) [ ] Absorbția dificilă la nivelul mucoasei
b) [ ] Alterarea digestiei și absorbției la nivelul mucoasei
c) [x] Alterarea digestiei și/sau absorbției și/sau transportării nutrienților în circulația sangvină sau
limfatică
d) [ ] Hidroliza intraluminală a nutrienților dificilă
e) [x] Toate aspectele legate de asimilarea dificilă a nutrienților

379 Selectați cauzele malabsorbției conform clasificării fiziopatologice:

a) [x] Insuficiența digestiei intraluminale
b) [x] Insuficiența digestiei parietale
c) [x] Tulburări combinate
d) [ ] Tulburări în faza arterială
e) [x] Tulburări în faza de transport

380 Selectați condiția care ar putea provoca tulburări de malabsorbție în faza luminală
(maldigestia):
a) [x] Insuficiența de săruri biliare
b) [x] Insuficiența pancreatică
c) [x] Patologia gastrică (rezecție gastrică, gastrita atrofică etc.)
d) [ ] Patologiile colonului
e) [x] Patologiile intestinului subțire

381 Indicați criteriile pentru gradul moderat de malabsorbție:

a) [ ] Absența manifestărilor clinice a deficitului de nutrienți
b) [ ] Absența manifestărilor clinice a insuficienței de vitamine
c) [x] Manifestări clinice a deficitului de nutrienți
d) [x] Manifestări clinice a insuficienței de vitamine
e) [x] Scădere ponderală <15%

382 Indicați manifestările clinice ale sindromului de malabsorbție:

a) [ ] Dermatită herpetiformă
b) [x] Echimoze
c) [x] Glosită
d) [x] Hipercheratoză
e) [x] Neuropatie periferică

383 Selectați enzimele ce participă în digestie:

a) [x] Amilaza
b) [x] Elastaza
c) [x] Lactaza
d) [x] Pepsina
e) [ ] Transglutaminaza

384 Indicați cauzele malabsorbției în duodenita severă:

a) [ ] Insuficiența de HCl
b) [ ] Insuficiența de pepsină
c) [x] Insuficiența enterokinazei
d) [x] Insuficiența relativă de lipază
e) [x] Sindrom de intestin subțire contaminat

385 Selectați semnele clinice a malabsorbției vitaminei B12:

a) [x] Anemia hipercromă
b) [ ] Anemia hipocromă
c) [x] Neuropatia periferică
d) [ ] Dermatita
e) [ ] Echimozele

386 Alegeți testul informativ pentru evaluarea asimilării grăsimilor:

a) [x] Evaluarea cantitativă a grasimilor în scaun
b) [x] Examenul calitativ a materiilor fecale
c) [ ] Testul cu D-xiloză
d) [ ] Testul respirator cu lactoză
e) [ ] Testul Schilling

387 Indicați posibile metode de tratament a malabsorbției:

a) [x] Dieta restrictivă
b) [x] Enzimoterapia
c) [x] Suport nutrițional enteral
d) [x] Suport nutrițional parenteral
e) [ ] Tratament anti-enzimatic

388 Alegeți factorii etiopatogenetici pentru boala celiacă:

a) [x] De mediu (gliadina)
b) [ ] Fumatul
c) [x] Genetici
d) [x] Imunologici
e) [ ] Ingestia îndelungată de concentrații ridicate de nitrați din alimentele afumate și sărate

389 Indicați modificările histologice tipice în boala celiacă:

a) [ ] Atrofia criptelor
b) [x] Atrofia vilozitaților
c) [x] Creșterea limfocitelor și celulelor plasmatice în lamina propria
d) [x] Hipertrofia criptelor
e) [ ] Hipertrofia vilozitaților

390 Selectați markerii serologici în boala celiacă:

a) [x] Anticorpi anti-endomisiali EMA
b) [ ] Anticorpii anti-citoplasmă neutrofilică pANCA
c) [ ] Anticorpii anti-mitocondriali AMA
d) [ ] Anticorpii anti-nucleari ANA
e) [x] Anticorpii anti-transglutaminază tisulară anti-tTG

391 Indicați produsele ce ar putea conține gliadină:

a) [x] Berea
b) [ ] Carnea
c) [x] Crenvuștii
d) [ ] Fructele
e) [x] Pâinea

392 Alegeți principalele metode de diagnostic în boala celiacă:

a) [x] Histologică
b) [x] HLA asocieri
c) [ ] Radiologică
d) [ ] RMN
e) [x] Serologică (anticorpi specifici)

393 Selectați formele clinice posibile a bolii celiace:

a) [x] Atipică
b) [x] Clasică
c) [ ] Combinată
d) [x] Latentă
e) [x] Silențioasă

394 Selectați semnele sindromului de intestin subțire contaminat:

a) [x] Culturile jejunale pozitive
b) [x] Malabsorbția vitaminei B12
c) [ ] Nivelurile crescute de acid folic
d) [x] Steatoreea
e) [x] Testul respirator cu acizi biliari patologic

395 Selectați factorii etiopatogenetici ale sindromului de intestin subțire contaminat:

a) [ ] Anticorpii circulanți împotriva factorului intrinsec
b) [x] Comunicarea directă între intestinul subțire și gros (ex. fistule)
c) [ ] Inhibiția sintezei factorului epidermal de creștere
d) [x] Modificări în anatomia intestinală (stază anatomică)
e) [x] Tulburări de peristaltism (stază funcțională)

396 Selectați condiția care poate provoca sindromul de intestin subțire contaminat:
a) [ ] Dumping sindrom
b) [x] Sindromul de ansă aferentă
c) [x] Sindromul de ansă oarbă
d) [x] Sindromul de intesin stagnant
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison

397 Indicați simptomele clasice ale bolii Whipple:

a) [x] Artralgiile
b) [ ] Diareea cu sânge
c) [ ] Durerea epigastrică
d) [x] Febra
e) [x] Pierderea ponderală

398 Alegeți simptomele de intoleranță la lactoză:

a) [x] Balonarea
b) [ ] Сonstipația
c) [x] Diareea
d) [ ] Febra
e) [ ] Pirozisul

399 Indicați factorii care determină tipurile de simptoame în sindromul intestinului scurt:
a) [x] Boala reziduală în intestinul rămas
b) [x] Integritatea valvei ileocecale
c) [x] Lungimea segmentului rezecat
d) [x] Segmentul rezectat
e) [ ] Tipul de anastomoză

400 Alegeți patru manifestări clinice cardinale ale bolii Whipple:

a) [x] Artralgii / artrita
b) [x] Diareea
c) [x] Durerea abdominală
d) [ ] Hepatita
e) [x] Pierderea în greutate

401 Alegeți semnele mai caracteristice pentru colita ulcerativă decât pentru boala Crohn:
a) [x] Afectare de colon
b) [ ] Aspectul „ pietre de pavaj"
c) [ ] Extinderea inflamației sub nivelul mucoasei intestinale
d) [ ] Formarea de fistula
e) [x] Inflamația difuză

402 Alegeți semnele mai caracteristice pentru boala Crohn decât pentru colita ulceativă:
a) [x] Formarea de fistulă
b) [x] Granulomul la biopsie
c) [x] Implicarea intestinului subțire
d) [ ] Implicarea uniformă a colonului de la rect la cecum
e) [ ] Leziunile segmentare

403 Selectați testele de laborator asociate cu recidiva în colita ulcerativă:

a) [x] Crește viteza de sedimentare a hematiilor
b) [x] Creșterea numărului de trombocite
c) [x] Creșterea proteinei C-reactive
d) [x] Nivelul scazut al hemoglobinei
e) [ ] Scăderea numărului de trombocite

404 Alegeți indicațiile pentru corticosteroizi în boala inflamatorie a intestinului:

a) [x] Colita distală severă
b) [ ] Colita distală ușoară
c) [x] Colita totală severă
d) [ ] Colita totală ușoară
e) [ ] Terapia de întreținere

405 Indicați manifestările clinice ale bolii Crohn:

a) [ ] Demenția
b) [x] Diareea
c) [x] Episoadele recurente de durere în fosa iliacă dreaptă
d) [x] Febra
e) [x] Pierderea în greutate

406 Alegeți complicațiile tipice ale bolii Crohn:

a) [x] Abcesul intra-abdominal
b) [x] Formarea fistulei
c) [ ] Megacolonul toxic
d) [ ] Peritonita
e) [x] Stenoza intestinală

407 Selectați posibilele localizări în boala Crohn:

a) [x] Doar zona gastroduodenală
b) [ ] Numai apendicele
c) [x] Numai ilionul
d) [x] Numai jejunul
e) [ ] Numai zona perianală

408 Indicați simptomele majore în colita ulcerativă:

a) [x] Crampe abdominale
b) [x] Diareea
c) [ ] Episoade recurente de durere în fosa iliacă dreaptă
d) [x] Sângerare rectala
e) [x] Tenesme

409 Alegeți caracteristicile tipice ale colitei ulcerative:

a) [x] Febra și pierderea în greutate
b) [ ] Răspunsul terapeutic la antibiotice
c) [x] Răspunsul terapeutic la corticosteroizi
d) [ ] Recidiva bolii după o intervenție chirurgicală adecvată
e) [x] Sânge proaspăt în scaun

410 Indicați medicamentele utilizate în tratamentul colitei ulcerative:

a) [x] Agenți de 5-ASA
b) [ ] Antiinflamatoarele nesteroidiene
c) [x] Azatioprina
d) [x] Corticosteroizii
e) [ ] Medicamentele antisecretorii

411 Selectați bolile ce sunt incluse în bolile inflamatorii intestinale:

a) [x] Boala Crohn
b) [ ] Colita cauzată de Clostridium difficile
c) [ ] Colita cauzată de Yersinia enterocolitică
d) [ ] Colita pseudomembranoasă
e) [x] Colita ulcerativă

412 Indicați caracteristicile modificărilor inflamatorii în colita ulcerativă:

a) [x] Implicarea mucoasei și submucoasei colonice
b) [ ] Implicarea mucoasei și submucoasei intestinului subțire
c) [ ] Implicarea mucoasei și submucoasei oricărui segment al tractului gastro-intestinal
d) [x] Tip continuu de inflamație
e) [ ] Tip discontinuu de inflamație

413 Indicați caracteristicile bolii Crohn:

a) [ ] Doar inflamația mucoasei
b) [x] Inflamație în orice segment al tractului gastro-intestinal
c) [ ] Inflamație de tip continuu
d) [x] Inflamație de tip discontinuu
e) [x] Inflamație transmurală

414 Selectați zonele cu prevalență mai mare a bolilor inflamatorii intestinale:

a) [ ] Cu nivelul scăzut de igienă
b) [x] Cu nivelul socio-economic ridicat
c) [ ] Cu nivelul socio-economic scăzut
d) [ ] Rurale
e) [x] Urbane

415 Indicați factorii patogenetici majori în bolile inflamatorii intestinale:

a) [x] Factorii de mediu
b) [x] Factorii genetici
c) [x] Factorii imunitari
d) [ ] Infecția virală
e) [x] Microbioza intestinală

416 Alegeți manifestările cutanate extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale:

a) [ ] Dermatita herpetiformă
b) [x] Eritemul nodular
c) [ ] Exema
d) [ ] Lichen plan
e) [x] Pyoderma gangrenosum

417 Indicați principalele caracteristici clinice ale colitei ulcerative:

a) [x] Chemări imperioase și frecvente la toaletă
b) [x] Crampe înainte de defecație
c) [x] Diareea cu sânge
d) [ ] Durerea abdominală surdă constantă
e) [x] Sângerarea rectală

418 Selectați complicațiile întîlnite în colita ulcerativă:

a) [ ] Abcesul abdominal
b) [x] Megacolonul toxic
c) [x] Perforarea cu peritonită
d) [x] Sângerarea masivă
e) [ ] Stenoza

419 Selectați caracteristicile endoscopice ale colitei ulcerative:

a) [x] Leziuni continui de la rect la segmente proximale ale colonului
b) [ ] Leziuni discontinui
c) [ ] Membrane fibrinoase
d) [x] Pierdere a vascularizării la nivelul mucoasei
e) [x] Ulcerații superficiale

420 Selectați principalele caracteristici clinice ale bolii Crohn:

a) [x] Diareea
b) [x] Durerea abdominală
c) [x] Pierderea ponderală
d) [ ] Pruritul
e) [ ] Sîngerarea rectală

421 Indicați complicațiile frecvente ale bolii Crohn:

a) [x] Abcesul abdominal
b) [ ] Dilatarea toxică a colonului
c) [x] Fistulizarea
d) [ ] Paucitisul
e) [x] Stricturi și obstrucții intestinale

422 Alegeți caracteristicile endoscopice ale bolii Crohn:

a) [ ] Friabilitate difuză a mucoasei
b) [x] Aspect "pietre de pavaj"
c) [x] Ulcerații aftoase
d) [ ] Ulcerații superficiale
e) [x] Ulcere liniare adânci

423 Selectați tratamentul patogenetic al bolilor inflamatorii intestinale:

a) [x] 5-ASA
b) [x] Agenții anti-TNF
c) [ ] Anticolinergicele
d) [x] Corticosteroizii
e) [x] Tiopurinele

424 Selectați factorii de risc pentru neoplazia în colita ulceativă:

a) [ ] Activitatea bolii
b) [ ] Bioterapia în istoric
c) [x] Durata bolii
d) [x] Extinderea afectării
e) [ ] Rezistența la tratament

425 Indicați factorii de risc pentru neoplazia în boala Crohn:

a) [ ] Bioterapia în istoric
b) [x] Durata bolii
c) [x] Extinderea bolii
d) [ ] Rezistența la tratament
e) [x] Stricturi de colon

426 Indicați agenții medicali utilizați în bioterapia colitei ulcerative:

a) [x] Adalimumabul
b) [ ] Entecavirul
c) [x] Infliximabul
d) [ ] Ribavirina
e) [ ] Tenofovirul

427 Alegeți agenții medicali utilizați în bioterapia bolii Crohn:

a) [x] Adalimumabul
b) [ ] Entecavirul
c) [x] Golimumabul
d) [x] Infliximabul
e) [ ] Lamivudina

428 Indicați medicamente pentru tratamentul de menținere in colita ulcerativă severă:

a) [x] Adalimumabul
b) [x] Azatioprina
c) [ ] Ciclosporina
d) [x] Infliximabul
e) [ ] Metilprednisolon

429 Alegeți medicamente pentru tratamentul de menținere în colita ulcerativă ușoară:

a) [ ] Azatioprina
b) [ ] Corticosteroizii
c) [ ] Infliximabul
d) [x] Mesalazina
e) [x] Toate medicamentele care conțin 5-aminosalicilați

430 Selectați formele de evoluție ale bolii Crohn:

a) [x] Cu afecțiuni perianale
b) [x] Cu penetrare
c) [ ] Cu perforație
d) [x] Cu stenoză
e) [x] Fără stenoză sau penetrare

431 Indicați criteriile de evaluare a activității în colita ulcerativă:

a) [x] Febra
b) [x] Frecvența de scaun cu sange
c) [ ] Nivelul de albumină
d) [x] Nivelul de proteină C reactivă
e) [x] Pulsul

432 Alegeți criteriile de laborator pentru evaluarea activității în colita ulcerativă:

a) [ ] Albumină
b) [x] Hemoglobină
c) [x] Nivel de proteină C reactivă
d) [ ] Proteină totală
e) [x] VSH

433 Selectați caracteristicile epidemiologice ale bolilor inflamatorii intestinale:

a) [x] Clase socio-economice ridicate au o prevalență mai mare decât clasele socio-economice
inferioare
b) [x] Vîrsta de vârf de debut este între 15 și 30 de ani
c) [ ] Vîrsta de vârf de debut este între 45 și 60 de ani
d) [ ] Zonele rurale au o prevalență mai mare decât zonele urbane
e) [x] Zonele urbane au o prevalență mai mare decât zonele rurale

434 Indicați regiunile cu prevalență ridicată a bolilor inflamatorii intestinale:

a) [ ] Africa
b) [x] America de Nord
c) [ ] Asia
d) [x] Europa de Nord
e) [x] Israel

435 Alegeți factorii de risc pentru cancerul colorectal:

a) [x] Abuzul alimentar de grăsime animală
b) [x] Boala inflamatorie intestinală îndelungată
c) [x] Polipoza adenomatoasă familială
d) [x] Sindromul nonpolipos (sindromul lui Lynch)
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison

436 Selectați preparatele utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale C:
a) [ ] Azatioprina
b) [x] Sofosbuvir
c) [x] Daclatasvir
d) [ ] Entecavir
e) [ ] Telbivudina

437 Enumeraţi stările clinice, în cadrul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) [ ] Icterul mecanic
b) [x] Anemie hemolitică
c) [x] Hepatita alcoolică cu sindromul Zieve
d) [ ] Hepatita medicamentoasă
e) [x] Sindromul Gilbert

438 Enumeraţi stările clinice, în cadrul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [x] Cancerul papilei Fater
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
d) [ ] Anemia B12 - deficitară
e) [x] Cancerul capului pancreasului
 439 Enumeraţi stările, în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic:
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) [ ] Curele de foame îndelungată
c) [x] Sindromul Gilbert
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
e) [ ] Sindromul Dubin – Johnson

440 Selectați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic B:

a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] Anticorpi anti-HBs
c) [ ] Anticorpi anti-VHC
d) [x] Anticorpi anti-HBe
e) [x] Ag Hbe

441 Indicați marcherii serologici ai infecției cu virusul hepatic B:

a) [x] Anticorpi anti-HBc
b) [x] AgHBe
c) [ ] AgHBc
d) [x] AgHBs
e) [x] Anticorpi anti-Hbe

442 Numiţi afecţiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie:

a) [x] Hepatitele acute
b) [x] Colestaza medicamentoasă
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [x] Ciroza hepatică
e) [ ] Calcinatele hepatice

443 Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia:

a) [x] Tromboza venelor hepatice
b) [ ] Boala Menetrie
c) [x] Boala Wilson
d) [x] Hemocromatoza
e) [x] Steatoza hepatică

444 Identițicați tipurile care se includ în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice:

a) [x] Hepatita autoimună
b) [x] Hepatita cronică virală B
c) [x] Hepatita medicamentoasă sau toxică
d) [x] Boala Wilson
e) [ ] Boala Malt-Limfom

445 Identițicați care afecțiuni pot determina insuficienţă hepatică fulminantă:

a) [x] Hepatitele virale acute
b) [x] Hepatitele medicamentoase
c) [ ] Hemocromatoza
d) [x] Intoxicaţiile acute
e) [ ] Sindromul Gilbert
 446 Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat:
a) [ ] Steatoza hepatică
b) [x] Chistul hidatic hepatic
c) [x] Ciroza primară biliară
d) [x] Colangita sclerozantă primitivă
e) [ ] Hemangiomul hepatic

447 Marcați afecțiunile hepatice care pot determina apariţia febrei:

a) [ ] Hemangiomul hepatic
b) [x] Hepatita alcoolică acută
c) [x] Instalarea angiocolitei
d) [x] Prezenţa abcesului hepatic
e) [ ] Sindromul Pickwick

448 Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a) [x] Eritemul palmar
b) [x] Steluţele vasculare
c) [x] Ginecomastia
d) [ ] Eritemul nodos
e) [ ] Hiperpigmentare în jurul ombilicului (simptomul Terner)

449 Selectați afecțiunile, care determină creşterea evidentă a consistenţei hepatice la palpare:
a) [x] Metastaze hepatice
b) [ ] Hepatita acută
c) [ ] Hemangiomul hepatic
d) [ ] Steatoza hepatică
e) [x] Ciroza hepatică

450 Identificați indicii sindromului colestatic de labotator:

a) [x] Fosfataza alcalină
b) [x] Bilirubina conjugată
c) [ ] Aspartataminotransferaza
d) [x] Gamaglutamiltranspeptidaza
e) [ ] Alaninaminotransferaza

451 Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de labotator:

a) [ ] Hipersideremia
b) [x] Hipoalbuminemia
c) [x] Scăderea protrombinei
d) [ ] Creşterea ceruloplasminei
e) [ ] Scăderea activității lipazei serice

452 Identificați semnificaţiile creşterii fosfatazei alcaline în cazul icterului:

a) [ ] Sindrom Rotor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari
c) [x] Cancer de cap de pancreas
d) [x] Litiază biliară
e) [ ] Sindrom Gilbert
 453 Identificați semnele mai frecvent întâlnite în cazul icterului prehepatic:
a) [ ] Urină decolorată
b) [ ] Fecale decolorate
c) [x] Fecale intens colorate
d) [ ] Leziuni de grataj determinate de prurit
e) [x] Splenomegalia

454 Identificați semnele care caracterizează icterul obstructiv:

a) [ ] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei indirecte
b) [x] Hiperbilirubinemie pe seama componenţei directe
c) [ ] Prezența stercobilinei prezentă în cantităţi mari în materii fecale
d) [x] Prezenţa bilirubinei în cantităţi mari în urină
e) [ ] Hipolipidemie

455 Identificați afecţiunile care pot evolua cu ascită:

a) [ ] Hepatita cronică
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [x] Pericardita constrictivă
d) [ ] Pneumonia acută
e) [x] Carcinomatoza

456 Indicați caracteristicile steatozei hepatice alcoolice:

a) [x] Formă benignă
b) [x] Formă reversibilă
c) [x] Acumulare de lipide în ficat
d) [ ] Formă malignă, ireversibilă
e) [ ] Prezenţa depozitelor de Cu

457 Marcați caracteristicele afectării etilice a ficatului:

a) [x] Episoade repetate de „hepatită acută"
b) [x] Manifestări ale hipoavitaminozei
c) [x] Etilism în anamneză
d) [ ] Autoanticorpi către membrana hepatocitelor
e) [ ] Prurit cutanat timp îndelungat

458 Marcați semnele care se referă la caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micşorat în volum
b) [x] Mărit în volum
c) [ ] Culoare roşietică
d) [x] Culoare galbenă
e) [ ] Culoare brună

459 Indicați rezultatele analizelor de laborator sugestive pentru o hepatopatie etanolică:

a) [ ] Scăderea gama-globulinelor
b) [x] Creşterea importantă a IgA
c) [ ] Creşterea ureei
d) [x] Creşterea indexului AST/ALT
e) [ ] Creşterea importantă a IgM
 460 Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei:
a) [x] Hepatomegalie
b) [x] Pigmentare brună sau cenuşie
c) [x] Diabet zaharat
d) [ ] Icter colestatic
e) [ ] Sindrom extrapiramidal

461 Indicați situațiile în care este posibilă hepatita de etiologie virală D:

a) [x] Coinfecţia VHB+VHD
b) [x] Superinfecţia VHD+VHB
c) [ ] Coinfecţia VHD+VHC
d) [ ] Superinfecţia VHD/VHC
e) [ ] Monoinfecţia VHD

462 Marcați indicațiile pentru tratamentul antiviral în cazul hepatitei cronice B:

a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor

463 Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon a bolilor hepatice virale:
a) [x] Maladiile autoimune
b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
c) [x] Afecţiunile cronice decompensate non-hepatice
d) [x] Sindromul depresiv
e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală D compensată

464 Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului :

a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) [x] Alopecie
c) [ ] Endocardită fibrinoasă
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Labilitate emoţională, depresie

465 Marcați care simptome sunt caracteristice hepatitei autoimune:

a) [x] Fatigabilitate
b) [x] Anorexie
c) [x] Polimialgii, poliartralgii
d) [x] Icter
e) [ ] Hipertensiune arterială

466 Marcați manifestările extrahepatice autoimune care sunt întâlnite la hepatita autoimună:
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu
b) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiforme
c) [x] Capilarită alergică
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarterită nodoasă
 467 Marcați care autoanticorpi sunt caracteristici hepatitei autoimune:
a) [x] antinucleari
b) [x] antimicrosomali hepatici şi renali
c) [x] către musculatura netedă
d) [ ] antistreptolizina O
e) [ ] antimitocondriali

468 Identificați preparatele utilizate la tratamentul hepatitei autoimune:

a) [ ] Imunostimulatorii
b) [x] Glucocorticosteroizii
c) [ ] Interferonii
d) [x] Azatioprina
e) [ ] β-blocantele

469 Identificați manifestările caracteristice hepatitei autoimune:

a) [x] Hepatită periportală, infiltraţie preponderent limfo-plasmocitară
b) [ ] Apare mai frecvent la bărbaţii tineri
c) [x] Hipergamaglobulinemie
d) [ ] Etiologie predominant medicamentoasă
e) [x] Evoluţie severă

470 Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune:

a) [x] IgG >1,1 N
b) [x] ALT, AST >5 N
c) [x] Hipergamaglobulinemia
d) [ ] Mărirea evidentă a bilirubinei neconjugate
e) [ ] Trombocitoza

471 Identificați preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în cazurile

hepatitelor autoimune:
a) [ ] Silimarina
b) [ ] Vitaminele B6, B12
c) [ ] Fosfolipidele esenţiale
d) [x] Azatioprina
e) [x] Prednizolona

472 Identificați manifestările extrahepatice întâlnite la hepatita autoimună:

a) [ ] Endocardita
b) [x] Pleurita
c) [x] Sindromul articular
d) [x] Manifestări cutanate
e) [ ] Astmul bronşic

473 Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună:

a) [ ] Hiperalbuminemia
b) [ ] Hipoglobulinemia
c) [x] Hipergamaglobulinemia semnificativă (peste 20 g/l)
d) [ ] IgA - crescută
e) [x] IgG - crescută evident (peste 20 g/l)
 474 Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală:
a) [ ] Eritem facial
b) [x] Eritem palmar
c) [ ] Acrocianoză
d) [x] Steluţe vasculare
e) [ ] Eritem nodular

475 Marcați indicii care arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Hipoalbuminemia
b) [ ] Hipergamaglobulinemia
c) [x] Scăderea indicelui protrombinic
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline

476 Marcați semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.

a) [ ] Distrofia hepatocitară
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară
d) [x] Septuri conjunctive aparente
e) [ ] Necroze în puncte

477 Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice:

a) [x] Hemoragiile digestive
b) [x] Tratamentul intens cu diuretice
c) [ ] Administrarea dizaharidelor non absorbabile
d) [x] Administrarea benzodiazepinelor
e) [ ] Creşterea catabolismului proteic

478 Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism:

a) [ ] Leucocitoză
b) [x] Leucopenie
c) [x] Anemie normocitară, normoblastică
d) [x] Trombocitopenie
e) [ ] Trombocitoză

479 Selectați manifestările hipertensiunii portale:

a) [x] Splenomegalia
b) [x] Dilatarea varicelor esofagiene
c) [x] "Сapul de meduză"
d) [ ] Sindrom cutanat hemoragipar (echimoze, peteșii)
e) [ ] Trombocitoza

480 Identificați care sunt măsurile terapeutice în encefalopatia hepatică:

a) [x] Administrarea de lactuloză
b) [ ] Administrarea sedativelor
c) [ ] Perfuziile cu Dextran
d) [ ] Dieta bogată în proteine
e) [x] Administrarea Ornitinei
 481 Precizați simptomele caracteristice tabloului clinic al colangiocarcinomului:
a) [x] Pierdere în pondere
b) [x] Icter
c) [x] Hepatomegalie
d) [ ] Hemoragie gastrică
e) [x] Anorexie

482 Marcați care dintre următoarele afirmații are referire la hepatita cronică:
a) [ ] Poate fi considerată un sindrom
b) [ ] Semnifică persistenţa obligatorie a markerilor autoimuni timp de mai mult de 6 luni
c) [x] Este o afecţiune necro-inflamatorie a ficatului care persistă peste 6 luni
d) [ ] Se complică cu ciroză biliară primitivă
e) [x] Poate determina complicaţii severe precum ciroza hepatică şi carcinom hepatocelular

483 Indicați metodele utile pentru diagnosticul de hepatită cronică:

a) [x] Testele imunologice
b) [ ] Testele bacteriologice
c) [x] Examenul histologic al bioptatului hepatic
d) [x] Testele moleculare virusologice
e) [x] Testele de laborator pentru cercetarea sindroamelor hepatice

484 Marcați ce se poate menționa despre examenul histologic ale hepatitelor cronice:
a) [x] Este indispensabil pentru diagnosticul de hepatită cronică
b) [x] Permite evaluarea activităţii necroinflamatorii şi a fibrizei
c) [x] Hepatocitele în sticlă mată sunt caracteristice infecţiei VHB
d) [ ] Steatoza sugerează ciroza biliară primitivă
e) [ ] Modificările degenerative ale hepatocitelor includ balonizarea, încărcarea grasă şi rozetarea

485 Selectați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după Child-
Pugh:
a) [x] Nivelul bilirubinei
b) [x] Nivelul albuminei
c) [ ] Nivelul proteinei generale
d) [x] Prelungirea timpului de protrombină
e) [ ] Nivelul ALT

486 Indicați efectele adverse ale interferonului:

a) [x] Anemie
b) [ ] Prurit
c) [x] Febră
d) [x] Artralgii
e) [x] Neutropenie

487 Marcați contraindicaţiile absolute în cazul tratamentului cu interferon al infecţiei cronice cu

virus hepatic Delta:
a) [x] Depresia severă necontrolată
b) [x] Diabetul zaharat necontrolat
c) [ ] Ciroză hepatică cu scor Child-Pugh 5-7 puncte
d) [ ] Graviditatea
e) [x] Bolile autoimune

488 Numiți medicamentele care se utilizează la tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B:
a) [x] Adefovirul
b) [x] Entecavirul
c) [ ] Ribavirina
d) [x] Lamivudina
e) [x] Tenofovirul

489 Numiți markerii serologici pentru infecţia cu VHB:

a) [x] AgHBs
b) [x] Ac anti HBc
c) [x] AgHBe
d) [ ] AgHBc
e) [ ] Ac anti VHC

490 Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazurile etiologiei virale cu VHB sau cu
VHC:
a) [x] Pentru VHB - dispariţia HBsAg circulant şi realizarea seroconversiei HBsAg
b) [x] Pentru VHC - eliminarea infecţiei cu VHC
c) [x] Pentru VHB - suprimarea susţinută a replicării VHB
d) [ ] Pentru VHC - clearance-ul Ac anti HBc
e) [x] Pentru ambele - prevenirea carcinomului hepatocelular

491 Selectaţi afirmaţiile corecte privind indicaţiile pentru terapia etiologică la hepatita cronică
virală C
a) [x] Toţi bolnavii cu HCV care nu au primit anterior tratament pot fi consideraţi candidaţi pentru
tratament.
b) [x] Se supun tratamentului bolnavii cu fibroză moderată - scor F2 şi tratamentul este promt pentru
bolnavii cu activitate necroinflamatorie şi fibroză scor F3, F4 - METAVIR.
c) [x] Indicaţiile pentru bolnavii cu forme de hepatită mai puţin avansată (fibroză scor F0, F1 -
METAVIR) se hotărăsc individual
d) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament doar atunci cînd au viremie
înaltă.
e) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament, doar atunci cînd au ALT mai sus
de limita superioară a valorilor normale

492 Marcați afirmațiile corecte privind hepatita cronică virală D:

a) [x] Poate fi urmarea coinfectiei B plus D sau a suprainfectiei D la un infectat anterior cu VHB
b) [x] Suprainfecţia se poate manifesta ca o agravare a infecţiei cu VHB
c) [ ] Se confirmă prin cercetarea ARN HCV
d) [x] În general nivelul transaminazelor este crescut
e) [x] Este necesară cercetarea infecţiei cu VHD în toate cazurile de agravări ale cursului infecţiei cu
VHB

493 Numiți factorii predectivi pentru răspunsul eficient la tratamentul antiviral în cazul hepatitei
cronice virale C:
a) [x] Genotipul viral (genotipul non-1)
b) [ ] Vîrsta înaintată
c) [ ] Prezenţa fibrozei în punţi
d) [x] Sexul feminin
e) [x] Lispa coinfecţiei cu alte virusuri hepatotrope

494 Marcați afirmațiile corecte care caracterizează hepatita autoimună:

a) [ ] Evoluează cu prurit intens
b) [ ] Apare la bărbați
c) [x] Apare preponderent la femei tinere
d) [x] Prezintă simptomatică de afectare extrahepatică
e) [x] Determină titru semnificativ de autoanticorpi specifici

495 Marcați patologiile care sunt asociate hepatitei autoimune în cazul overlap sindrom:
a) [x] Ciroza biliară primitivă
b) [x] Colangita sclerozantă primitivă
c) [x] Colangita autoimună
d) [ ] Mucoviscidoza
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului

496 Identificați semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita autoimună:

a) [x] Gamaglobulinele sunt crescute dublu faţă de valorile normale
b) [ ] Raportul Fosfataza alcalină /AST este >3
c) [x] Raportul Fosfataza alcalină/ AST este <1,5
d) [x] Titrul anticorpilor ANA, ASMA sau anti-LKM1este de peste 1/80
e) [ ] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali

497 Marcați indicatorii caracteristici pentru ciroza biliară primară:

a) [ ] Elevarea nivelului IgA
b) [ ] Elevarea nivelului IgG
c) [x] Elevarea nivelului IgM
d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1
e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali

498 Marcați datele de laborator determinate în cazul hepatitei autoimune, tip 2:

a) [x] Anticorpi anti-microsomali ficat-rinichi în titru înalt
b) [ ] Anticorpi anti-nucleari în titru înalt
c) [ ] Elevarea nivelului IgM
d) [x] Elevarea nivelului IgG
e) [ ] Elevarea nivelului IgA

499 Selectați tratamentul pentru formele overlap în cazurile hepatitelor autoimune:

a) [x] Prednisolon plus acid ursodeoxicolic la cei cu asocierea cirozei biliare primitive
b) [ ] Doar Prednisolon la cei cu asocierea colangitei sclerozante primitive
c) [x] Acidul ursodeoxicolic plus prednisolon în asocierea colangitei sclerozante primitive
d) [x] Acidul ursodeoxicolic plus prednisolonul în asocierea colangitei autoimune
e) [ ] Doar acidul ursodeoxicolic în asocierea colangitei sclerozante primitive

500 Marcați semnele clinice întâlnite la ciroza hepatică care se pot datora hipertensiunii portale:
a) [x] Ascita
b) [ ] Icterul
c) [x] Splenomegalia
d) [x] Dezvoltarea circulaţiei colaterale în "cap de meduză"
e) [ ] Steluţele vasculare

501 Indicați factorii care pot provoca hipertensiunea portală:

a) [x] Hemoragiile digestive superioare din varicele gastroesofagiene
b) [x] Hemoroizii
c) [x] Ascita
d) [ ] Febra
e) [ ] Apraxia

502 Precizați cauzele dezvoltării hipertensiuni portale:

a) [x] Creşterea volumului fluxului venos portal
b) [ ] Scăderea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
c) [x] Creşterea rezistenţei în circulaţia porto-hepatică
d) [ ] Creşterea debitului cardiac
e) [ ] Hipersplenismul

503 Marcați la care pacienţi se poate dezvolta steatoza hepatică nonalcoolică:

a) [x] Cu diabet zaharat
b) [x] Cu obezitate
c) [ ] Cu deficienţă α1-antitripsinei
d) [x] Cu sindrom metabolic
e) [ ] Cu hepatită alcoolică

504 Enumeraţi markerii de laborator ai sindromului de colestază:

a) [x] Fosfataza alcalină
b) [ ] Alaninaminotransferaza
c) [x] -glutamil-transpeptidaza
d) [x] Bilirubina conjugată
e) [ ] Proteina totală

505 Selectaţi manifestările clinice ale sindromului colestatic:

a) [x] Prezenţa pruritului cu leziuni de grataj
b) [x] Icterul cu nuanţă verzuie (verdin)
c) [ ] Edemele gambiene
d) [ ] Icter cu nuanţă galbenă (flavin)
e) [x] Prezenţa xantoamelor, xantelasmelor

506 Selectaţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică:

a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Consumul de alcool
c) [ ] Tratamentul diuretic adecvat
d) [x] Peritonita bacteriană spontană
e) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice

507 Selectaţi factorii care pot provoca insuficienţa hepatică:

a) [x] Administrarea preparatelor hepatotoxice
b) [ ] Consumul proteinelor de origine vegetală
c) [x] Tratamentul diuretic neadecvat
d) [x] Administrarea drogurilor
e) [x] Paracenteză cu evacuarea lichidului ascitic în cantităţi mari

508 Selectaţi afecţiunile care pot evolua cu ascită:

a) [x] Cirozele hepatice
b) [x] Procesele canceromatoase
c) [x] Insuficienţa cardiacă
d) [ ] Pneumonia franclobară
e) [x] Tuberculoza

509 Marcați care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice:

a) [x] Hemoragia
b) [ ] Icterul
c) [x] Hemoperitoneumul acut
d) [x] Perforaţia intestinală
e) [ ] Trombocitoză

510 Marcați afirmaţiile caracteristice infecţiei cu VHB:

a) [x] Virusul hepatic B (VHB) se depistează în concentraţie mai mare în sânge decât în spermă
b) [ ] VHB se depistează în concentraţie mai mică în sânge, decât în salivă
c) [x] VHB se păstrează în mediul ambiant mai mult de 7 zile
d) [ ] VHB nu este rezistent în mediul ambiant
e) [x] Infecţia cu virusul hepatic B este de 100 ori mai contagioas în comparaţie cu infecţia HIV

511 Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice active:

a) [x] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
b) [x] Prezenţa necrozei parcelare (piecemeal necrosis)
c) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
d) [ ] Respectarea plăcii limitante
e) [ ] Necroza focală

512 Identificați caracteristicele morfologice ale hepatitei cronice lobulare:

a) [ ] Prezenţa unui infiltrat inflamator, cu celule mononucleare în spaţiile porte
b) [x] Inflamaţia intralobulară
c) [x] Necroza focală
d) [ ] Existenţa unui infiltrat inflamator limfo- şi plasmocitar periportal, inter- şi intralobular
e) [ ] Prezenţa piecemeal necrosis

513 Indicați căile de transmitere a infecţiei cu virus hepatitic B:

a) [x] Calea percutană şi parenterală
b) [x] Sexuală
c) [ ] Respiratorie
d) [x] Perinatală - transimterea verticală
e) [x] Habituală - transmiterea orizontală

514 Selectați markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic C:

a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [ ] Anticorpi anti-HBc
c) [x] Anticorpi anti-VHC IgM
d) [ ] Anticorpi anti-VHD
e) [ ] Anticorpi anti-Hbe

515 Alegeți markerii serologici ai infecţiei cu virus hepatitic D:

a) [x] Anticorpi anti-VHD IgM
b) [ ] Anticorpi anti-VHC IgM
c) [x] Anticorpi anti-VHD
d) [ ] Anticorpi anti-HBe
e) [x] ARN VHD

516 Identificați prin ce se caracterizează infecţia ocultă cu VHB:

a) [ ] HBsAg se determină în ser
b) [x] HBsAg nu se determină în ser
c) [x] ADN VHB nedetectabil în ser
d) [x] ADN VHB detectabil în ficat
e) [x] Anticorpi anti-HBcor cu sau fără anti-HBs se determină în ser

517 Enumeraţi factorii de risc la achiziţionarea virusului hepatitic B:

a) [x] Tatuaje, piersing şi acupunctură
b) [ ] Elevii
c) [x] Tratamentului stomatologic
d) [x] Lucrătorii medicali expuşi la inocularea accidentală cu sînge infectat
e) [x] Membrii familiei care au contact sexual sau habitual cu pacientul cu AgHBs pozitiv

518 Factori de risc în achiziţionarea infecţiei cu virusul hepatitic B:

a) [x] Administrarea percutană a medicamentelor şi drogurilor cu utilaj medical nesteril
b) [x] Persoanele din instituţiile penitenciare
c) [ ] Persoanele care nu au contact cu sânge
d) [x] Copiii născuţi de mame infectate cu VHB
e) [x] Procedurile medicale

519 Selectaţi contraindicaţiile pentru vaccinare contra infecţiei cu virus hepatitic B:

a) [ ] Tratamentul stomatologic
b) [x] Reacţia de anafilaxie la prima doză de vaccinare
c) [ ] Sistemul imun competent
d) [x] Reacţia anafilactică la drojdii
e) [ ] Vaccinarea contra infecţiei cu VHB cu 5 ani în urmă

520 Precizați caracteristicile replicării virusului hepatitei D (VHD):

a) [x] VHD este un ARN-virus defectiv, pentru expresia şi patogenitatea căruia este necesară funcţia
ajutătoare a VHB-ului
b) [x] Virusul VHD nu se poate replica singur şi este total dependent de prezenţa virusului B pentru
a-şi asigura multiplicarea
c) [ ] VHD este un ADN-virus
d) [x] Tropismul hepatic al virusului este condiţionat de învelişul HBsAg
e) [x] Replicarea acestui virus are loc numai în hepatocite

521 Marcați investigațiile folosite pentru determinarea infecţiei cu virusul hepatitei C:

a) [x] Anticorpi anti-VHC
b) [x] ARN VHC calitativ
c) [ ] Anticorpi anti- LKM
d) [x] ARN VHC cantitativ
e) [ ] Anticorpi anti- SLA

522 Marcați manifestările cirozei hepatice:

a) [x] Ascita
b) [x] Steluţele vasculare
c) [x] Dilatarea venelor esofagiene
d) [ ] Asocierea frecventă cu pielonefrita cronică
e) [x] Activitatea mai crescută a AST-ului, comparativ cu ALT

523 Marcați consecințele pentru manifestarea cirozei hepatică:

a) [x] Ascita
b) [x] Steluţele vasculare
c) [x] Dilatarea venelor esofagiene
d) [ ] Asocierea frecventă cu pielonefrita cronică
e) [x] Activitatea mai crescută a AST-ului, comparativ cu ALT

524 Marcați complicaţiile cirozei hepatice:

a) [x] Insuficienţa hepatică
b) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
c) [ ] Tulburările de conductibilitate atrio-ventriculară
d) [x] Encefalopatia hepatică
e) [x] Sindromul hepato-renal

525 Marcați semnele caracteristice pentru ciroza biliară primitivă:

a) [x] Prurit cutanat
b) [x] Icter
c) [x] Xantelasme
d) [x] Activitate crescută a fosfatazei alcaline
e) [ ] Prezența calculilor renali

526 Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză:

a) [x] Hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] Hiperglicemia
c) [x] Conţinutul crescut de fier în ficat
d) [x] Conţinutul crescut de fier în ser
e) [ ] Conţinutul redus de fier în ficat

527 Selectați recomandările terapeutice pentru bolnavul cu ciroză hepatică:

a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Excluderea preparatelor medicamentoase hepatotoxice
c) [x] Tratamentul continuu cu evidenţă la dispensar
d) [x] Controlul periodic a indicilor biochimici hepatici
e) [ ] Continuarea terapiei cu androgeni

528 Identificați metodele de tratament a ascitei în cazul cirozei hepatice:

a) [x] Dieta hiposodată
b) [x] Administrarea de Spironolacton
c) [x] Administrarea de Furosemid
d) [ ] Administrarea de Acid ursodeoxicolic
e) [x] Paracenteza curativă

529 Indicați complicaţiile care pot surveni la tratamentul diuretic agresiv al cirozei hepatice:
a) [ ] Hiperalbuminemie
b) [x] Encefalopatie hepatică
c) [x] Tromboză în sistemul portal
d) [x] Hipotonie pronunţată
e) [ ] Hiperkaliemie

530 Marcați indicii care se includ în sindromul de hipersplenism:

a) [ ] Leucocitoza
b) [ ] Eritrocitoza
c) [x] Trombocitopenia
d) [x] Leucopenia
e) [ ] Eozinofilia

531 Marcați semnele caracteristice pentru ciroza hepatică:

a) [x] Icterul
b) [x] Hipertensiunea portală
c) [x] Insuficienţa hepatică
d) [ ] Anemia hemolitică
e) [x] Encefalopatia hepatică

532 Identificați semnele care pot fi prezente la ciroza hepatică:

a) [x] Icterul
b) [x] Insuficienţa hepatică
c) [x] Micşorarea ficatului în dimensiuni
d) [x] Dezorganizarea arhitectonicii hepatice
e) [ ] Arhitectonica hepatică nemodificată

533 Alegeți semnele caracteristice pentru ciroza biliară primară:

a) [x] Icterl persistent
b) [x] Pruritul cutanat
c) [x] Activitatea majorată a fosfatazei alcaline
d) [ ] Degetele în formă de „beţe de tobă"
e) [x] Osteoporoza

534 Identificați particularităţile morfologice distinctive ale hepatitelor virale cu virus hepatic C:
a) [x] Destrucţii de căi biliare
b) [x] Steatoză hepatică
c) [ ] Inflamaţie
d) [ ] Necroză
e) [ ] Fibroză extinsă

535 Identificați care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale:

a) [x] Vascularizaţia colaterală
b) [x] Splenomegalia
c) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
d) [x] Ascită
e) [ ] Icterul

536 Indicați marcherii de laborator al sindromului citolitic la patologia hepatică:

a) [x] AST-ul
b) [x] ALT-ul
c) [x] LDH-4; LDH-5
d) [ ] Fosfataza alcalină
e) [x] Monofosfataldolaza

537 Selectaţi indicatorii sindromului colestatic de laborator:

a) [ ] ALT-ul
b) [ ] Proba cu timol
c) [ ] Lactatdehidrogenaza
d) [x] Gama-glutamiltranspeptidaza
e) [x] Fosfataza alcalină

538 Selectaţi indicatorii de laborator al sindromului de inflamaţie mezenchimală în patologia

hepatică:
a) [x] Proba cu timol
b) [ ] Proba cu antipirină
c) [x] Globulinele serice
d) [ ] Proba cu brom-sulfaleină
e) [ ] Conţinutul de colesterol

539 Indicați maladiile în care pot fi prezente hepato- şi splenomegalia:

a) [x] Boala Wilson
b) [ ] Infarctul miocardic
c) [ ] Anemia ferodeficitară
d) [ ] Hiperbilirubinemia funcţională
e) [x] Ciroza hepatică

540 Indicați care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru manifestările hepatitei autoimune:
a) [x] Se poate dezvolta poliserozită
b) [x] Deseori se determină hiperbilirubinemie
c) [x] Se determină conţinut crescut de gama-globuline în ser
d) [ ] Se determină sindrom colestatic pronunțat
e) [x] Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon

541 Marcați semnele caracteristice pentru sindromul colestatic:

a) [x] Hiperbilirubinemia directă
b) [x] Fosfataza alcalină crescută
c) [x] Nivelul crescut de 5-nucleotidază
d) [ ] Aspartataminotransferaza majorată
e) [x] Nivelul crescut al acizilor biliari în sânge
 542 Marcați datele incluse în tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu activitate
moderată:
a) [x] Sindromul astenic
b) [x] Hepatomegalia
c) [x] VSH crescută
d) [x] Activitatea majorată a AST şi ALT
e) [ ] Ureea serică majorată

543 Marcați caracteristicile icterului mecanic (prin obstrucţie):

a) [x] Debut acut
b) [ ] Splenomegalie
c) [x] Bradicardie
d) [x] Scaun acolic
e) [x] Hiperbilirubinemie în contul fracției conjugate

544 Selectaţi indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică:

a) [x] Arginaza
b) [x] Monofosfataldolaza
c) [x] Glucozo-6-fosfataza
d) [ ] Albuminele
e) [x] ALT-ul

545 Selectaţi indicatorii sindromului colestatic în cazul patologiei hepatice:

a) [x] Fosfotaza alcalină
b) [ ] Transaminazele (ALT, AST)
c) [ ] Lactatdehidrogenaza
d) [x] 5-nucleotidaza
e) [x] Acizii biliari în ser

546 Marcați caracteristicile sindromului hepatopriv în patologia hepatică:

a) [x] Albumina serică scăzută
b) [ ] Gama-glutamiltranspeptidaza crescută
c) [ ] Activitatea ALT crescută
d) [x] Hipoprotrombinemia
e) [x] Factorii de coagulare a sângelui scăzuţi

547 Indicați maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic:

a) [x] Hepatita alcoolică acută
b) [ ] Sindromul Gilbert
c) [x] Hepatita medicamentoasă
d) [x] Hepatita virală cronică
e) [ ] Hemangiomul hepatic

548 Marcați caracteristicile bolii alcoolice a ficatului:

a) [ ] Dezvoltarea precoce a icterului
b) [x] Polineuropatia periferică
c) [x] Nivelul crescut al GGTP
d) [ ] Prezenţa de anticorpi antimitocondriali
e) [x] Valorile majorate ale Ig A în ser
 549 Marcați semnele caracteristice cirozei hepatice:
a) [ ] Dureri colicative în hipocondrul drept însoțite de febră și frison
b) [x] Splenomegalie
c) [x] Teleangiectazii
d) [x] Ginecomastie
e) [x] Ascită

550 Identificați situațiile în care se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă:

a) [x] Adenocarcinom hepatic
b) [x] Insuficienţă cardiacă de stază
c) [ ] Hiperbilirubinemia Gilbert
d) [x] Ciroză hepatică macronodulară
e) [x] Hemocromatoză

551 Indicați semnele caracteristice cirozei hepatice:

a) [x] Steluţele vasculare
b) [x] Ginecomastia
c) [x] Hepatosplenomegalia
d) [x] Accentuarea colateralelor pe peretele anterior al abdomenului (caput medusae)
e) [ ] Hiperpigmentare pe partea stîngă laterală a abdomenului (simptomul lui Culen)

552 Selectaţi factorii declanșatori ai comei hepatice:

a) [x] Hemoragia din varicele esofagiene
b) [x] Administrarea incorectă a diureticelor tiazidice
c) [x] Administrarea de durată a barbituricelor
d) [x] Excesul de proteine
e) [ ] Administrarea preparatelor hepatoprotectoare

553 Identificați afirmațiile corecte ce se referă la steatoza hepatică alcoolică:

a) [x] Procesul hepatic este reversibil în caz de abstinenţă totală de la alcool
b) [ ] Necesită tratament coleretic
c) [x] Este prezentă hepatomegalia
d) [ ] Necesită tratament cu citostatice
e) [x] Nu este însoţită de activitate crescută a transaminazelor

554 Selectați caracteristicile sindromului Zieve:

a) [x] Anemia hemolitica
b) [ ] Ascita
c) [x] Hiperlipidemia
d) [x] Icter colestatic
e) [ ] Hipergamaglobulinemie

555 Selectați care sunt contraindicatiile de utilizare a corticosteroizilor în tratamentul bolii alcoolice
a ficatului:
a) [x] Diabetul zaharat
b) [ ] Encefalopatia severă
c) [x] Hemoragia gastrointestinală
d) [ ] Hepatita alcoolică severă
e) [x] Infecție sistemica
 556 Identificați efectele patogenetice ale pentoxifilinei în tratamentul hepatitei alcoolice:
a) [x] Este un agent anti-TNF
b) [x] Exercită efect antifibrotic
c) [ ] Participă în metabolismul si conjugarea componentilor lipofilici
d) [x] Protejează contra peroxidării lipidelor
e) [x] Reduce incidența sindromului hepatorenal

557 Selectați indicațiile pentru administrarea сorticosteroizilor în hepatita alcoolică:

a) [ ] Asocierea infecției sistemice
b) [x] Encefalopatia hepatică severă
c) [x] Hepatita alcoolică severă
d) [ ] Indicele Maddrey > 15
e) [x] Indicele Maddrey > 32

558 Identificați caracteristicile funcției discrimanante (DF)/Scorul Maddrey:

a) [x] Corelează cu bilirubina si protrombina
b) [ ] Corelează cu AST si trombocitele
c) [x] Este un scor prognostic specific pentru hepatita alcoolică
d) [x] Un scor > 32 este asociat cu mortalitate înaltă
e) [x] Un scor > 32 constituie o indicație pentru administrarea steroizilor

559 Care dintre urmatoarele sindroame clinice reflectă ciroza alcoolică în stadiile avansate (Child-
Pugh B și Child-Pugh C):
a) [x] Sindromul ascitic edematos
b) [x] Sindromul hemoragic
c) [x] Sindromul de hipertensiune portală
d) [ ] Sindromul colestatic
e) [x] Sindromul icteric

560 Selectați manifestarile clinice în ciroza alcoolică a ficatului:

a) [x] Contractura Dupuytren
b) [x] Eritemul palmar
c) [x] Hepatomegalia
d) [ ] Inelul Kayser-Fleischer
e) [x] Splenomegalia

561 Selectați afirmațiile corecte despre patogeneza bolii hepatice alcoolice:

a) [ ] Are loc interacțiunea complexă a celulelor intestinale si celor hepatice
b) [x] Factorul de necroză tumorală (TNF-a) și endotoxinele derivate din intestin facilitează
apoptoza hepatocitelor și necroza
c) [x] Ficatul gras alcoolic este considerat a fi un precursor al dezvoltării cirozei alcoolice
d) [x] Hepatita alcoolică este considerată a fi un precursor al dezvoltării cirozei
e) [x] Se produce activarea celulelor stelate și sinteza de colagen

562 Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil în boala alcoolică a ficatului:
a) [x] Ascita
b) [x] Encefalopatia hepatică
c) [x] Hemoragia variceală
d) [ ] Infiltrarea lipidică a ficatului
e) [x] Sindromul hepatorenal

563 Indicați strategiile pentru controlul transmiterii infecției nozocomiale cu VHB:

a) [ ] Spălarea mâinilor
b) [ ] Aerisirea încăperilor
c) [x] Sterilizarea instrumentelor chirurgicale
d) [x] Utilizarea acelor și mănușilor de unică folosință
e) [ ] Folosirea veselei de unică folosință

564 Selectați cauzele leziunii hepatice în infecția cu virusul hepatic B:

a) [ ] Afectarea directă a hepatocitului de către VHB
b) [ ] Administrarea îndelungată de hepatoprotectoare
c) [ ] Creșterea tensiunii arteriale
d) [x] Reacția imună continuă indusă de VHB
e) [x] Procesul inflamator hepatic consecvent

565 Descrieți caracteristicele antigenul core al VHB:

a) [ ] Este detectabil în ser
b) [x] NU este detectabil în ser
c) [x] Este un antigen intracelular
d) [ ] Este un antigen extracelular
e) [ ] Este prezent atât în hepatocitele infectate cât și în cele neinfectate

566 Indicați variantele de evoluție a coinfecției VHB+VHD:

a) [x] Însănătoșire completă cu diminuarea virusului
b) [ ] Insuficiență poliorganică
c) [ ] Apariția imunității pentru toate tipurile de hepatită
d) [x] Hepatită fulminantă cu comă hepatică la a 4-5-a zi de icter
e) [x] Rareori dezvoltarea hepatitei cronice

567 Descrieți caracteristicile tratamentului cu analogi nucleozidici și nucleotidici în hepatita delta:

a) [x] Nu au impact asupra replicării VHD
b) [x] Pot avea efect terapeutic prin reducerea nivelului AgHBs plasmatic
c) [ ] Scade nivelul ARN VHD în ser
d) [ ] S-a dovedit a fi extrem de eficient
e) [ ] Este mai eficient decât tratamentul cu interferon

568 Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB:
a) [x] Stabilirea diagnosticului de hepatită
b) [x] Inițierea tratamentului antiviral
c) [x] Monitorizarea eficacității și aderenței la tratament
d) [ ] Evidențierea factorilor de risc
e) [ ] Identificarea tulpinilor virale rezistente

569 Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în hepatita
cronică virală B:
a) [x] Rezistența virală
b) [ ] Încărcătură virală înaltă
c) [ ] Prezența patologiilor asociate
d) [x] Lipsa complianței la tratament
e) [ ] Administrarea concomitentă a tratamentului antihipertensiv

570 Identificați caracteristicele unei hepatite cronice virale B cu AgHBe negativ:

a) [x] AgHBs pozitiv
b) [x] ADN viral detectabil
c) [x] Anti-HBe pozitiv
d) [x] Valori crescute a enzimelor hepatice
e) [ ] Valori crescute a glucozei

571 Definiți criterii de evaluare a răspunsului la terapie antivirală în hepatita cronică virală B:
a) [ ] Scăderea poftei de mâncare
b) [x] Scădere susținută a ADN-ului VHB, până la cel puțin sub 10 4 copii/ml
c) [x] Normalizarea susținută a nivelului transaminazelor
d) [x] Reducerea activității inflamatorii
e) [x] Ideal, eliminarea AgHBs

572 Selectați indicațiile pentru inițierea tratamentului antiviral la pacienții cu VHB:

a) [x] Nivelul transaminazelor serice
b) [ ] Locul de muncă al pacientului
c) [x] Gradul de fibroză hepatică
d) [x] Gradul de inflamație a ficatului
e) [x] Nivelul replicării virale

573 Selectați manifestările clinice a hepatitei autoimune:

a) [x] Durerea abdominală
b) [x] Fatigabilitatea
c) [x] Icterul
d) [ ] Odinofagia
e) [ ] Xerostomia

574 Identificați manifestările clinice ale hepatitei autoimune:

a) [x] Anorexia
b) [x] Aspectul Cushingoid
c) [ ] Bulimia
d) [x] Diareea
e) [x] Febra

575 Specificați semnele clinice întîlnite în hepatita autoimună:

a) [x] Encefalopatia
b) [ ] Exoftalmia
c) [x] Hepatomegalia
d) [x] Icterul
e) [x] Splenomegalia

576 Selectați manifestările extrahepatice ce pot fi întîlnite în hepatita autoimună:

a) [x] Crioglobulinemia esenţială
b) [ ] Dermatita atopică
c) [x] Eritemul nodos
d) [x] Hirsutismul
e) [x] Lichen planul

577 Selectați care din patologiile endocrine autoimune se asociază mai frecvent cu hepatita
autoimună:
a) [x] Boala Graves
b) [ ] Diabetul zaharat gestational
c) [x] Diabetul zaharat juvenil
d) [ ] Feocromocitomul
e) [x] Tiroidita autoimună

578 Identificați criteriile diagnostice ale hepatitei autoimune:

a) [x] Creșterea predominantă a aminotransferazelor, mai mult de 5-10 ori decât norma
b) [ ] Hiperalbuminemie și creșterea indexului protrombinic
c) [ ] Hiperbilirubinemie ,mai mult de 10 ori decît norma
d) [x] Hipergamaglobulinemie de peste 1,5 ori față de valoarea normală (>4,5-5 g/dl)
e) [x] Prezenţa de autoanticorpi: antinucleari ANA, antifibră musculară netedă ASMA,
antimicrosomali hepatorenali anti-LKM1

579 Numiți modificările biochimice ce pot fi întilnite în hepatita autoimună:

a) [x] Fosfataza alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza normal sau uşor crescute
b) [ ] Gamaglobulinele scăzute
c) [x] Hiperbilirubinemia
d) [x] Hipoalbuminemia şi scăderea indexului protrombinic
e) [x] Transaminazele serice majorate de 5 - 10 ori

580 Selectați modificările hematologice ce pot fi întinite în hepatita autoimună:

a) [x] Anemia normocromocitară
b) [x] Leucopenia
c) [ ] Leucocitoza
d) [ ] Trombocitoza
e) [x] Trombocitopenia

581 Numiți modificările sistemului imun celular întilnite în hepatita autoimună:

a) [x] Creşterea activităţii citolitice a T-kilerilor
b) [x] Creşterea nivelului T-helperi (CD -4)
c) [ ] Diminuarea activității T-kilerilor și creșterea nivelului T-supresori
d) [x] Diminuarea nivelului de T-supresori (CD-8)
e) [x] Sensibilizarea limfocitelor T faţă de lipoproteinele ficatului uman

582 Selectați elementele tabloului histopatologic în steatohepatita non-alcoolică:

a) [x] Incărcarea grasă a țesutului hepatic
b) [x] Necroza piece-meal centrolobulară
c) [x] Inflamația lobulară
d) [x] Alterările hepatocelulare
e) [ ] Corpusculii de hialin Mallory

583 Identificați factorii ce predispun la apariția steatohepatitei non-alcoolice:

a) [ ] Hepatita virală B
b) [x] Obezitatea
c) [x] Diabetul zaharat tip 2
d) [x] Hiperlipoproteinemiile
e) [x] Antecedentele heredo-colaterale

584 Identificați hormonii responsabili de metabolismul acizilor grași:

a) [x] Catecolaminele
b) [x] Glucagonul
c) [x] Hormonul de creștere
d) [x] Insulina
e) [ ] Corticosteroizii

585 Marcați peptidele mediatoare secretate de adipocite:

a) [x] TNF-alfa
b) [x] Leptina
c) [ ] Interleukina
d) [x] Adiponectina
e) [ ] Insulina

586 Selectați caracteristicile leptinei:

a) [x] Este un hormon al sațietății
b) [ ] Este un hormon al foamei
c) [x] Este un derivat din adipocite
d) [ ] Este o enzimă
e) [x] Controlează aportul alimentar

587 Identificați care ținte moleculare sunt implicate în inhibarea acțiunii insulinei:
a) [x] Transferina carbohidrat deficitară
b) [ ] Pepsina
c) [x] Leptina
d) [x] Acizii grași
e) [x] TNF-alfa

588 Selectați elementele ce stimulează procesul de fibroză hepatică:

a) [x] Citokinele
b) [x] Angiotensina
c) [x] Alterările matricii extracelulare
d) [ ] Hormonii glandei tiroide
e) [x] Stresul oxidativ

589 Selectați markerii biologici ai consumului de alcool ce se utilizează pentru a diferenția

steatohepatita alcoolică de steatohepatita non-alcoolică:
a) [x] GGTP
b) [ ] VSH
c) [x] Nivelul ASAT, raportul ASAT/ALAT
d) [x] Nivelul ASAT mitochondrial
e) [x] Valoarea transferinei desializate

590 Marcați formele de ciroză hepatică pentru care nu este caracteristică fibroza centrolobulară:
a) [x] Etiologia virală
b) [x] Etiologia biliară
c) [ ] Etiologia alcoolică
d) [x] Hemocromatoza
e) [ ] Etiologia cardiacă

591 Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatică:

a) [x] Scăderea magneziului
b) [ ] Creșterea potasiului
c) [ ] Creșterea sodiului
d) [x] Scăderea potasiului
e) [x] Scăderea sodiului

592 Selectați factorii de risc pentru hemoragia din varicele esofagiene:

a) [ ] Vîrsta
b) [ ] Sexul
c) [x] Mărimea varicelor esofagiene
d) [x] Gradul de decompensare a funcției hepatice
e) [x] Consumul frecvent de alcool

593 Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice care apar în hipertensiunea portală:

a) [x] Varice esofagiene
b) [x] Circulația colaterală periombilicală
c) [x] Varicele hemoroidale
d) [ ] Circulația colaterală portojugulară
e) [ ] Șuntul cavo-uterin

594 Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului seric în ciroza hepatică:
a) [ ] Acidoza metabolică
b) [x] Pierderile prin vomă
c) [x] Tratamentul cu Furosemid
d) [ ] Pierderile prin transpirații
e) [ ] Tratamentul cu Spironolactonă

595 Selectați care sunt metodele de tratament în caz de ascită refractară în ciroza hepatică:
a) [ ] Aminoacizii ramificați
b) [x] Paracenteza
c) [x] Șuntul transjugular intrahepatic portosistemic (TIPS)
d) [x] Șuntul peritoneovenos
e) [x] Transplantul hepatic

596 Selectați care sunt indicațiile paracentezei terapeutice în ciroza hepatică:

a) [x] Ascita rezistentă la tratamentul medicamentos
b) [ ] Absența răspunsului la regim alimentar hiposodat
c) [x] Efectele adverse a diureticilor
d) [x] Pentru rezolvarea rapida a ascitei voluminoase
e) [x] Pentru usurarea examenului ecografic la pacienti cu ascita voluminoasa

597 Selectați indicațiile pentru tratamentul ascitei refractare prin aplicarea șuntului transjugular
intrahepatic portosistemic în ciroza hepatică:
a) [x] Paracenteze repetate frecvente - mai des de 3 ori pe lună
b) [x] Pacienții care prost tolerează paracentezele
c) [x] Pacienții la care paracenteza este contraindicată sau ineficientă
d) [ ] Pacienții cu presiunea în vena portă mai mică decît cea din vena hepatică
e) [ ] Ascita care cedează după tratament cu diuretice

598 Selectați indicațiile pentru șuntul peritoneovenos în tratamentul ascitei refractare din ciroza
hepatică:
a) [x] Distanța îndepărtată a medicului care efectueaza paracentezele repetate
b) [ ] Pacienții care sunt candidați pentru transplant hepatic
c) [ ] Pacienții cu șunt transjugular intrahepatic portosistemic (TIPS)
d) [x] Pacienții care nu sunt candidați pentru transplant hepatic
e) [x] Plasarea TIPS-ului sau paracenteze repetate nu sunt accesibile din cauza cicatriciilor
postchirurgicale

599 Selectați contraindicațiile pentru transplantul hepatic în tratamentul cirozei hepatice cu ascită
refractară:
a) [x] Abuzul de alcool
b) [x] Asocierea hepatocarcinomului
c) [ ] Herniile ombilicale mari
d) [x] Infecțiile
e) [ ] Pacienții cu TIPS

600 Identificaţi cauzele vasculare ce duc la dezvoltarea cirozei hepatice:

a) [ ] Hemocromatoza
b) [x] Insuficienţa cardiacă severă
c) [x] Sindromul Budd-Chiari
d) [ ] By-passul
e) [ ] Ficatul gras non-alcoolic

601 Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice:

a) [x] Ficatul gras non-alcoolic
b) [ ] Ciroza biliară primitivă
c) [x] Deficitul de Alfa 1 antitripsină
d) [ ] Sindromul Budd Chiari
e) [x] Hemocromatoza

602 Selectaţi factorii etiologici ai pancreatitei cronice:

a) [x] Alcoolismul
b) [ ] Astmul bronșic
c) [ ] Reumatismul
d) [x] Disfuncţiile ale sfincterului Oddi
e) [ ] Tireoidita autoimună

603 Menționați factorii implicaţi în patogenia pancreatitei cronice:

a) [ ] Activarea enzimelor proteolitice în duoden
b) [x] Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
c) [x] Refluxul colangio-pancreatic
d) [x] Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
e) [ ] Refluxul duodeno-gastral

604 Indicați semnele clinice caracteristice pancreatitei:

a) [x] Durerile abdominale tipice postprandiale
b) [x] Steatoreea
c) [ ] Simptomul Kernig pozitiv
d) [ ] Splenomegalia
e) [ ] Limfadenopatia

605 Marcați manifestările pancreatitei cronice în faza de acutizare:

a) [x] Hiperamilazuria
b) [x] Durerea epigastrică cu iradiere în centură
c) [ ] Simptomul Courvoisier pozitiv
d) [x] Hiperlipazemia
e) [ ] Proteinuria

606 Identificați medicamentele utilizate la tratamentul pancreatitei cronice în acutizare:

a) [ ] Glucocorticosteroizii
b) [x] Antisecretoarele
c) [x] Antispasticele
d) [ ] Fosfolipidele esenţiale
e) [x] Analgeticele

607 Identificați ce includ măsurile întreprinse la tratamentul pancreatitei cronice cu sindrom algic
persistent:
a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
b) [x] Înlăturarea aportului de alcool
c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare
e) [x] Evitarea fumatului

608 Indicați metodele utilizate la diagnosticarea pancreatitei cronice:

a) [x] Examenul coprologic
b) [x] Ecografia abdominală
c) [x] Tomografia computerizată
d) [x] Colangiopancreatografia retrogradă endoscopică
e) [ ] Colecistocolangiografia perorală

609 Selectaţi complicaţiile pancreatitei cronice:

a) [x] Icterul mecanic
b) [x] Diabetul zaharat
c) [x] Deficitul de vitamine liposolubile
d) [ ] Sindromul Mallori-Veiss
e) [ ] Sindromul Zollinger-Ellison

610 Marcați caracteristicile pancreatitei cronice:

a) [x] Evoluţia îndelungată poate conduce spre malabsorbţie
b) [ ] Scăderea secreţiei de enzime proteolitice predomină asupra scăderii secreţiei de lipază
c) [x] Durerea se accentuează postalimentar
d) [x] Evoluţia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
e) [x] Diabetul zaharat poate fi o complicaţie a pancreatitei cronice

611 Selectaţi medicamentele utilizate la tratamentul sindromului algic a pancreatitei cronice:

a) [x] Somatostatina
b) [x] Analgezicele nonopioide
c) [ ] Nicotinamida
d) [x] Enzimele pancreatice, forma tabletată
e) [ ] Riboxina

612 Indicați mecanismele ce cauzează apariţia durerii la un pacient cu pancreatita cronică:

a) [ ] Creşterea concentraţiei de glucagonă
b) [x] Inflamaţia perineurală şi fibroza nervilor intrapancreatici
c) [ ] Hiperinsulinemia
d) [x] Obstrucţia ductală cu mărirea presiunii intraductale
e) [x] Afectarea de vecinătate a peritoneului şi /sau duodenului

613 Marcați explorările utile pentru diagnosticarea în stadiile precoce a puseului acut al pancreatitei
cronice:
a) [x] Amilaza serică
b) [ ] Testul Şhilling
c) [x] Lipaza serică
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [x] Amilaza în urină

614 Indicați semnele caracteristice pentru durerea pancreatică:

a) [ ] Localizarea retrosternală
b) [ ] Durerea în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliacă stângă
c) [ ] Cedează la administrarea de fenobarbital
d) [x] Se accentuează postprandial
e) [x] Durere în epigastru cu iradiere în centură

615 Indicați factorii etiologici ai pancreatitei cronice:

a) [x] Etilismul
b) [x] Patologia căilor biliare
c) [x] Factorii nutriţionali
d) [x] Hipercalciemia
e) [ ] Hipolipidemia

616 Marcați complicaţiile timpurii ale pancreatitei cronice:

a) [x] Formarea pseudochisturilor pancreatice
b) [x] Icterul mecanic
c) [x] Hipertensiunea portală, forma subhepatică - tromboză şi/sau compresiune a venei portale sau a
venei lienale
d) [x] Ruperea chistului pancreatic
e) [ ] Peritonita bacteriană spontană

617 Marcați semnele sau manifestările sindromului de maldigestie-malabsorbție la pancreatita

cronică:
a) [x] Scaune anormale
b) [x] Pierdere ponderală
c) [x] Semne clinice de hipovitaminoze
d) [ ] Disfagie
e) [x] Steatoree

618 Indicați caracteristicele durerii cauzate de pancreatita cronică:

a) [x] Durerea se instalează sau se intensifică la ingerarea alimentelor
b) [ ] Durerea poate fi calmată de ingerarea de alimente
c) [x] Durerea poate lipsi dimineaţa, dar cu apariție după prînz si se accentuează spre seară
d) [x] Durerea epigastrală cu iradiere în centură
e) [x] Durerea se agravează în decubit dorsal

619 Indicați caracteristicile unui scaun „pancreatic" tipic:

a) [x] Polifecalie
b) [ ] Conţine mucus şi sînge
c) [x] Consistenţă păstoasă
d) [x] Neformat - sub formă de terci
e) [x] Culoare galbenă-surie, aspect grăsos

620 Marcați criteriile diagnosticului cert al pancreatitei cronice (conform Criteriilor M-ANNHEIM
de diagnostic al pancreatitei cronice):
a) [x] Calcificările pancreasului
b) [x] Leziunile marcante (severe) ale ductului pancreatic (conform clasificării Cambridge)
c) [x] Insuficienţa pancreatică exocrină marcantă sau persistentă exprimată prin steatoree
d) [x] Modificările histologice specifice
e) [ ] Modificările ductale minime (conform clasificării Cambridge)

621 Marcați criteriile diagnosticului probabil al pancreatitei cronice (conform Criteriilor M-

ANNHEIM de diagnostic al pancreatitei cronice):
a) [x] Modificări ductale moderate (conform clasificării Cambridge)
b) [ ] Hepatomegalie
c) [x] Pseudochisturi recurente sau persistente
d) [x] Testele ale funcţiei pancreatice exocrine pozitive (testul elastaza-1 în materiile fecale, testul
secretin-pancreozimină)
e) [x] Insuficienţa endocrină (testul toleranţei la glucoză - modificat)

622 Marcați sindroamele proprii manifestărilor clinice ale pancreatitei cronice:

a) [ ] Hemoragipar
b) [x] Dolor abdominal
c) [x] Endocrin
d) [x] Al insuficienţei exocrine a pancreasului
e) [x] Dispeptic

623 Identificați complicaţiile precoce ale pancreatitei cronice:

a) [x] Perioade de icter tranzitor, apărut după criza de durere
b) [x] Formarea chisturilor şi pseudochisturilor pancreatice
c) [ ] Stenoză duodenală şi ocluzie duodenală cronică
d) [ ] Eliminarea de grăsimi în cantităţi mari prin fecale
e) [x] Flegmonă retroperitoneală

624 Alegeți tipurile de celule, care formează pancreasul endocrin:

a) [x]  (alfa)
b) [x]  (beta)
c) [x]  (delta)
d) [x] PP
e) [ ] Acinoase

625 Identificați hormonii secretaţi de celulele  (insulociţii bazofili) ale pancreasului endocrin:
a) [x] Insulină
b) [x] Amilină
c) [ ] Glucagonă
d) [ ] Somatostatină
e) [ ] Polipeptide pancreatice

626 Identificați enzimele proteolitice:

a) [x] Tripsina
b) [x] Chimotripsina
c) [x] Elastaza
d) [ ] Lipaza
e) [ ] α-Amilaza

627 Selectați enzimele pancreatice, care se secretă în forma activă:

a) [x] Ribonucleazele
b) [ ] Elastaza
c) [ ] Tripsina
d) [x] Lipaza
e) [x] α-Amilaza

628 Identificați ce poate indica hiperamilazemia serică în cazul pancreatitei:

a) [x] Puseu acut de pancreatită cronică
b) [x] Pancreatită acută
c) [ ] Hepatită acută
d) [ ] Hepatită cronică
e) [ ] Ciroză hepatică

629 Marcați testele utilizate pentru explorarea funcţională indirectă a pancreasului:

a) [x] Enzimele pancreatice în serul sanguin a jeun-ului
b) [x] Enzimele pancreatice în serul sanguin, după testele de stimulare a funcţiei exocrine a
pancreasului
c) [x] Enzimele pancreatice în urină şi fecale
d) [x] Studierea acţiunii secreţiei pancreatice la procesele de digestie
e) [ ] Activitatea enzimelor pancreatice în conţinutul duodenal în dinamica testului secretin-
pancreoziminic

630 Marcați datele ce se pot atesta în cazul pancreatitei cronice cu insuficienţa funcţiei exocrine şi
endocrine:
a) [x] Steatoree
b) [x] Creatoree
c) [x] Amiloree
d) [x] Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei
e) [ ] Chetoacidoză

631 Marcați caracteristicile sindromului dolor abdominal, care se referă la pancreatita cronică:
a) [x] Durere pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămâni
b) [x] Sediul durerii epigastric ori în hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centură"
c) [x] Durere care se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului
d) [ ] Durere care se ameliorează după prânzuri
e) [x] Durere persistentă, profundă, sâcâitoare

632 Indicați consecințele statutului nutrițional deficient în pancreatita cronică:

a) [x] Creșterea mortalității
b) [x] Evenimente cardiovasculare
c) [x] Risc de fracturi
d) [x] Risc de infecții
e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore

633 Selectați testele sangvine necesare pentru evaluarea nutrițională în cazul pancreatitei cronice:
a) [x] Hemoglobina
b) [ ] Creatinina
c) [x] Pre-albumina
d) [x] Proteina ce leagă retinolul
e) [x] Transferina

634 Precizați cercetările necesare pentru evaluarea nutrițională la pacienții cu pancreatita cronică:
a) [x] Estimarea stilului de viată
b) [x] Analiza simptomelor de anorexie, nausea, vomă, durere, diaree
c) [x] Cercetările antropometrice
d) [x] Testele sangvine
e) [ ] Cercetările imagistice abdominale

635 Marcați măsurile de profilaxie a recidivei de pancreatită cronică:

a) [x] Excluderea consumului de alcool
b) [x] Renunţarea la fumat
c) [ ] Alimentaţia copioasă
d) [x] Complianța la tratament
e) [ ] Consumul moderat de alcool

636 Indicați simptomele caracteristicele pancreatitei cronice:

a) [x] Dureri abdominale superioare tipice
b) [x] Steatoree
c) [x] Polifecalie
d) [x] Diabet zaharat
e) [ ] Melenă

637 Selectați simptomele caracteristice pentru pancreatita cronică:

a) [x] Durerea abdominală postprandială
b) [x] Sitofobia
c) [ ] Rectoragia
d) [x] Diareea cu steatoree, polifecalie
e) [ ] Disfagia

638 Selectați parametrii ce includ diagnosticul paraclinic al pancreatitei cronice în acutizare severă:
a) [x] Cresterea amilazemiei
b) [x] Cresterea amilazei urinare
c) [x] Evidențierea dimensiunilor mărite ale pancreasului - ecoscopic
d) [ ] Leucopenia
e) [x] Cresterea lipazei serice

639 Numiți semnele clinice caracteristice pentru pancreatita autoimună:

a) [x] Icterul
b) [ ] Ascita
c) [ ] Hipotonia
d) [x] Durerile abdominale
e) [x] Pierderea în greutate

640 Selectați caracteristicile pancreatitei cronice autoimune, tip 1:

a) [x] Raportul bărbați/femei este de aproximativ 60/40
b) [x] Nivelul crescut al IgG4 în ser
c) [x] Colangita sclerozante -LgG4 pozitivă este unul dintre principalele manifestări
extrapancreatice
d) [ ] Bolile extrapancreatice asociate în 15 - 20% cazuri: colita ulceroasă și boala Crohn
e) [x] Rezoluția de simptome (pancreatice și / sau extrapancreatice) sau ameliorarea semnificativă
după utilizarea de steroizi

641 Numiți testele sangvine care au valoare diagnostică pentru evaluarea nutrițională în pancreatita
cronică:
a) [x] Hemoglobina
b) [x] Albumina serică și pre-albumina
c) [x] Proteina ce leagă retinolul
d) [ ] IgG4 în ser
e) [x] Transferina

642 Identificați stimulatorii secreției pancreatice:

a) [x] Colecistokinina
b) [x] Secretina
c) [x] Insulina
d) [ ] Glucagona
e) [ ] Somotostatina

643 Numiți pozițiile care ajută la remiterea durerii din pancreatita cronică:
a) [x] Șezând, cu trunchiul aplecat înainte
b) [x] Poziţia genu-cubitală
c) [ ] Decubitul dorsal
d) [ ] In "cocoș de pușca"
e) [ ] Vertical

644 Numiți caracteristicele morfopatologice ale pancreatitei cronice:

a) [x] Inflamaţia
b) [x] Atrofia glandulară
c) [x] Formarea de ţesut fibros
d) [ ] Nodulii de regenerare
e) [ ] Fibroza fiziologică focală asociată cu hiperplazie papilară ductală

645 Numiți formele clinice de pancreatită cronică în care frecvent sunt întâlnite calculele
pancreatice:
a) [x] Alcoolică
b) [x] Ereditară
c) [x] Tropicală
d) [ ] Autoimună, tip 1
e) [ ] Autoimună, tip 2

646 Numiți simptomele clinice care pot fi observate în pancreatita cronică:

a) [x] Durerea abdominală superioară
b) [x] Icterul
c) [x] Steatorea
d) [ ] Voma, care aduce uşurare
e) [x] Pierderea în greutate

647 Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive:

a) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K
b) [x] Ciroza biliară secundară
c) [x] Colangiocarcinomul
d) [x] Insuficienţa hepatică
e) [ ] Adenocarcinomul

648 Enumeraţi factorii etiopatogenetici ai colangitei:

a) [ ] Diabetul zaharat
b) [ ] Ulcerul cronic
c) [ ] Ischemia acută a peretelui veziculei biliare
d) [x] Contaminarea cu germeni bacterieni a căilor biliare
e) [x] Obstrucţia completă sau parţială a căilor biliare

649 Marcați medicația indicată pentru tratamentul colicii biliare:

a) [ ] Colekineticele
b) [x] Antispasticele
c) [ ] Antiacidele
d) [x] Analgezicele
e) [ ] Colereticele

650 Marcați factorii care participă la formarea calculilor biliari:

a) [x] Staza biliară
b) [x] Infecţia cronică a căilor biliare
c) [ ] Prezenţa ulcerului duodenal
d) [x] Schimbările litogenice ale bilei
e) [ ] Prezenţa ulcerului stomacal

651 Identificați investigaţiile informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice:

a) [x] Rezonanța magnetică nucleară standard
b) [x] Ecografia transabdominală
c) [x] Sondajul duodenal şi bilicultura
d) [ ] Duodenoscopia
e) [ ] Gastroscopia

652 Menționați consecițele sindromului postcolecistectomic:

a) [x] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Abcese hepatice
c) [x] Bont cistic lung
d) [x] Litiaza reziduală postoperatorie
e) [ ] Icter parenchimatos

653 Marcați manifestările clinice ale colangitei cronice:

a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Icter
c) [x] Febră şi frisoane
d) [x] Hepatomegalie
e) [ ] Dureri în regiunea paraombilicală

654 Indicați mecanismele care participă la dezvoltarea litiazei colesterolice:

a) [x] Creşterea concentraţiei de colesterol în bilă
b) [x] Reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
c) [x] Scăderea secreţiei biliare de acizi biliari şi fosfolipide
d) [ ] Creşterea cantităţii de bilirubină neconjugată în bilă
e) [ ] Hiperfermentemia pancreatică

655 Marcați componentele medicaţiei colecistitei cronice alitiazice:

a) [x] Drenante biliare (preparate coleretice)
b) [ ] H2 - blocatori
c) [x] Tratament antimicrobian
d) [x] Preparate antispastice
e) [ ] Antiinflamatori nonsteroidieni

656 Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic:

a) [x] Dureri de tip biliar
b) [x] Intoleranţă faţă de alimentele colecistochinetice
c) [ ] Ascită
d) [ ] Hemoragie digestivă
e) [ ] Diabet zaharat

657 Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticarea colecistitei cronice în acutizare:
a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c) [x] Colecţia fluidă pericolecistică
d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e) [x] Aspectul de dedublare a peretelui veziculei biliare

658 Indicați factorii predispozanţi ai litiazei biliare:

a) [x] Obezitatea
b) [x] Hipercolesterolemia
c) [ ] Administrarea de hormoni androgeni
d) [ ] Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
e) [x] Sindromul Gilbert

659 Indicați manifestările colicii biliare tipice:

a) [ ] Iradierea durerii în spate și sub rebordul costal stâng
b) [x] Iradierea durerii spre vârful scapulei
c) [x] Debutul brusc al durerilor
d) [ ] Localizarea paraombilicală
e) [x] Localizarea în hipocondrul drept sau în epigastru

660 Marcați complicaţiile litiazei veziculare:

a) [x] Neoplasmul vezicular
b) [x] Pancreatita acută
c) [x] Hidropsul vezicular
d) [ ] Colesteroloza veziculară
e) [x] Colecistita acută

661 Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare:

a) [ ] Acidul ursodeoxicolic
b) [ ] Cefalosporine din generaţia a III-a
c) [x] Antispasticele
d) [x] Analgeticele
e) [x] Anticolinergicele

662 Marcați semnele disfuncţiei sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I):
a) [x] Durerea biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Coledocul dilatat > 12 mm
c) [x] Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min
d) [x] Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
e) [ ] Micşorarea albuminei serice

663 Marcați semnele disfuncţiei sfincterului Oddi de tip II (biliar posibil):

a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Durere tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile: coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea
contrastului în coledoc > 45 min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
c) [ ] Modificarea structurală a sfincterului Oddi
d) [ ] Modificarea structurală a ampulei Vater
e) [x] Dereglarea funcţională a sfincterului Oddi

664 Indicați medicamentele care au efect relaxant asupra sfincterului Oddi:

a) [ ] Acidul ursozdeoxicolic
b) [x] Mebeverina hidrocloridă
c) [x] Hymecromona
d) [ ] Silimarina
e) [x] Drotaverina

665 Marcați datele care se includ în screeningul de laborator pentru diagnosticul disfuncţiei
sfincterului Oddi:
a) [ ] Protrombina
b) [x] AST, ALT
c) [x] Fosfataza alcalină
d) [x] Lipaza şi amilaza serică
e) [ ] Glicemia

666 Indicați particularităţile colangitei sclerozante primitive:

a) [x] Inflamație şi fibroză în căile biliare intrahepatice şi extrahepatice
b) [x] Tendinţă către progresare care conduce la dezvoltarea cirozei biliare secundare
c) [ ] Inflamație şi fibroză doar în căile biliare intrahepatice
d) [ ] Scleroza sistemică
e) [ ] Asocierea diabetului zaharat

667 Marcați caracteristicile care se urmăresc la colangita sclerozantă primară:

a) [x] Preponderent se observă la bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
b) [ ] Preponderent se observă la femeile de vîrstă tînără şi medie
c) [x] Dureri repetate în hipocondrul drept, simptomul Ortner pozitiv, subfebrilitate
d) [x] Icter slab pronunţat îndelungat, practic permanent
e) [x] Prurit cutanat

668 Indicați modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare:

a) [x] Creşterea fosfatazei alcaline, a GGTP și bilirubinei conjugate
b) [x] Creşterea gama-globulinelor, din contul IgM
c) [x] Anticorpi perinucleari anticitoplasmă neutrofilică (pANCA)
d) [x] Stenozele cu dilatări suprastenotice
e) [ ] Prezenţă corpusculilor Mallory în hepatocite

669 Indicaţi complicaţiile colangitei sclerozante primare:

a) [x] Ciroza biliară secundară
b) [x] Colangiocarcinomul
c) [ ] Insuficienţa vitaminelor hidrosolubile
d) [x] Steatorea
e) [x] Malabsorbţia vitaminelor: A, D, E, K

670 Indicați complicaţiile acute ale litiazei veziculare:

a) [x] Colecistita acută
b) [x] Pancreatita acută
c) [ ] Hepatita acută
d) [x] Litiaza coledocului, angiocolita (colangita) acută
e) [x] Ileusul biliar

671 Indicaţi factorii de risc la formarea calculilor biliari:

a) [x] Foamea
b) [x] Obezitatea
c) [ ] Genul masculin
d) [x] Graviditatea

e) [x] Caracterul alimentaţiei: alimente grase, bogate în colesterol

672 Indicați caracteristicele hipertonusului veziculei biliare:
a) [ ] Pirozisul
b) [x] Colicele biliare frecvente
c) [x] Gustul amar
d) [x] Greţurile, vomele bilioase
e) [ ] Constipaţia

673 Marcați criteriile hipotoniei vezicii biliare constatate la sondajul duodenal polifracţionat:
a) [x] Majorarea cantităţii bilei în porţia B (mai mult de 60 ml)
b) [ ] Reducerea timpului fluxului bilei în porţia B
c) [x] Sporirea timpului fluxului bilei vezicale
d) [x] Reducerea duratei etapei sfincterului Oddi „închis „ < 3 min (hipotonia sfincterului)
e) [ ] Volumul normal al vezicii biliare

674 Indicaţi simptomele clasice caracteristice pentru acutizarea colangitei cronice:

a) [x] Dureri în hipocondrul drept
b) [x] Febră
c) [x] Icter
d) [ ] Pirozis
e) [ ] Dureri retrosternale

675 Marcați afirmaţiile corecte care se referă la colangita primară sclerozantă:

a) [x] ≈ 30% bolnavi suferă concomitent de colita ulceroasă sau boala Crohn
b) [x] Diagnosticul se confirmă prin colangiopancreatografie endoscopică retrogradă
c) [x] Boala se întâlneşte preponderent la bărbaţi
d) [ ] Tratamentul constă în stabilirea de anastamoze chirurgicale între căile biliare și intestin
e) [x] Pentru suspectarea bolii: biochimic - fosfataza alcalină, GGTP, bilirubina directă crescute

676 Indicați caracteristicele sindromului algic din colica biliară:

a) [x] Localizarea: epigastru şi hipocondru drept
b) [x] Durerea iradiază în/sub omoplatul drept, în umărul drept
c) [ ] Durerea se ameliorează după consumul alimentelor
d) [x] Accesul poate fi provocat de consumul alimentelor copioase
e) [x] Durerea este de mare intensitate

677 Selectați simptomele colangitei cronice septico-lente:

a) [x] Dureri surde permanente în hipocondru drept
b) [x] Leucocitoză
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Frisoane și subfebrilitate
e) [x] Creşterea bilirubinei, fosfatazei alcaline

678 Identificați semnele clinice caracteristice colangitei sclerozante primare:

a) [x] Icterul sclerotegumentar asociat cu pruritul cutanat
b) [ ] Constipațiile
c) [x] Afectează preponderent bărbaţii de vîrstă tînără şi medie
d) [x] Frecvent se asociază cu bolile inflamatorii intestinale
e) [x] Dureri în hipocondrul drept, subfebrilitate

679 Indicați factorii etiopatogenetici ai colecistitei cronice:

a) [x] Calculii biliari
b) [x] Procesele infecţioase
c) [ ] Esofagul Barrett
d) [x] Opistorhoza
e) [x] Disfuncţiile vezicii biliare

680 Identificați căile de infectare a sistemului biliar:

a) [x] Hematogenă
b) [x] Limfogenă
c) [x] Ascendentă
d) [ ] Respiratorie
e) [ ] Percutană

681 Indicați medicamentele care se indică în terapia colecistitei cronice:

a) [x] Antibioticele
b) [x] Derivaţii 5-nitrofuranului
c) [x] Derivaţii 8-oxichinolinici
d) [ ] Glucocorticosteroizii
e) [ ] Azatioprina
682 Indicați semnele clinice caracteristice coledocolitiazei:
a) [x] Dureri biliare tipice
b) [x] Icter
c) [ ] Pirozis
d) [x] Febră
e) [x] Hepatomegalie

683 Identificați caracteristicile definitorii ale disfuncției sfincterului Oddi de tip pancreatic:
a) [x] Durerea tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Reţinerea contrastului în ductul pancreatic > 10 min
c) [x] Elevarea lipazei/amilazei în timpul accesului
d) [x] Simptomele recurente cu diferite intervale, nu neapărat zilnice
e) [ ] Durerea tipică continuă cu durata mai mare de 2 zile

684 Indicați caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante primare:

a) [x] Fibroză periductală (în foi de ceapă)
b) [x] Proliferare ductulară, ductopenie
c) [x] Infiltrat inflamator periductular
d) [ ] Infiltrat inflamator portal
e) [x] Aspect de hepatită cronică a parenchimului hepatic

685 Indicați criteriile de diagnostic a disfuncţiei vezicii biliare:

a) [x] Durere continuă localizată în epigastru
b) [x] Simptomele se manifestă > de 1-2 ori timp de 12 luni
c) [x] Dereglarea funcţiei vezicii biliare
d) [ ] Afectarea organică a vezicii biliare
e) [x] Lipsa dovezilor de afectare organică

686 Selectați hormonii intestinali ce induc contractarea vezicii biliare:

a) [ ] Pepsinogenul
b) [x] Glucagonul
c) [ ] Histamina
d) [x] Secretina
e) [x] Colecistochinina

687 Indicați ducturile biliare extrahepatice:

a) [ ] Ductul hepatic drept
b) [ ] Ducturile interlobulare
c) [x] Coledocul
d) [ ] Ductul hepatic stâng
e) [x] Ductul hepatic comun

688 Indicați funcțiile fiziologice ale bilei:

a) [ ] Scade peristaltica intestinală
b) [x] Neutralizează HCl și pepsina
c) [x] Induce emulgarea grăsimilor în duoden
d) [ ] Inhibă enzimele pancreatice
e) [x] Accelerează absorbția vitaminelor liposolubile

689 Selctați componentele bilei:

a) [ ] Pepsina
b) [x] Apa
c) [ ] HCl
d) [x] Fosfolipidele
e) [x] Colesterolul

690 Numiți factori ce favorizează dezvoltarea colecistitei cronice:

a) [x] Invaziile parazitare
b) [ ] Alimentația vegetariană
c) [x] Disfuncțiile vezicii biliare și a căilor biliare intrahepatice
d) [x] Procese infecțioase în căile biliare
e) [ ] Alimentația hiperproteică

691 Marcați sindroamele clinice de bază în cadrul colecistitei cronice:

a) [x] Sindromul dolor
b) [ ] Sindromul hemoragipar
c) [x] Sindromul alergic
d) [x] Sindromul astenoneurotic
e) [ ] Sindromul de hipertensie portală

692 Selectați tipurile evolutive ale colecistitei cronice:

a) [x] Monotonă
b) [ ] Trenantă
c) [x] Latentă
d) [ ] Subclinică
e) [x] Atipică

693 Indicați comlicațiile posibile în colecistita cronică:

a) [ ] Peritonita bacteriană spontană
b) [x] Pericolecistita
c) [x] Hepatita reactivă
d) [ ] Pancreatita autoimună
e) [x] Hidropsul vezicular

694 Selectați preparatele ce scad tonusul vezicii biliare:

a) [x] Gastrocepina
b) [x] Platifilina hidrotartrat
c) [ ] Colecistochinina
d) [ ] Sulfatul de Mg
e) [x] Metacina

695 Marcați tipurile disfuncțiilor biliare conform Criteriilor Roma III:

a) [ ] Сoledociene
b) [x] Sfincterului Oddi de tip biliar
c) [x] Sfincterului Oddi de tip pancreatic
d) [ ] Sfincterului Oddi de tip hepatic
e) [x] Vezicii biliare

696 Indicați criteriile de diagnostic a disfuncțiilor biliare:

a) [ ] Durerea este provocată de peristaltica intestinală
b) [x] Creșterea durerii în dinamică până la un nivel stabil și rezistent
c) [x] Episoade dureroase cu dupata de 30 min și mai mult
d) [ ] Ameliorarea durerilor după antacide
e) [x] Durerea nu este influențată de modificarea poziției posturale

697 Selectați criteriile de diagnostic pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip biliar:
a) [ ] Prezența nivelului crescut de amilază serică și lipază
b) [ ] Vome repetate cu caracter bilios
c) [x] Nivel normal de amilază serică și lipază
d) [x] Activitate sporită a valorilor transaminazelor
e) [x] Prezența datelor de sindrom colestatic

698 Enumerați modificările depistate la ultrasonografie în cadrul sindromului Caroli:

a) [x] Ducturile biliare intrahepatice dilatate
b) [x] Prezența aerobiliei
c) [ ] Splenomegalie marcată
d) [ ] Ducturi biliare extrahepatice dilatete
e) [ ] Prezența lichidului liber în abdomen

699 Selectați posibilitățile evolutive ale unei colecistite cronice netratate:

a) [x] Colecistita gangrenoasă
b) [ ] Sindrom Mirizzi
c) [x] Abcesul subhepatic
d) [x] Peritonita biliară
e) [ ] Comprimarea caii biliare prin inflamatie