Sunteți pe pagina 1din 13

FLORI PENTRU ALGERNON – DANIEL KEYES (1966), TRAD.

DAN
RĂDULESCU, ED.ART (2013)

Flori pentru Algernon e o carte tip articol de ziar: in prima pagina isi comprima mesajul, iar restul de
300 ilustreaza ce s-a spus in aceasta si, la o adica, nu e neaparat nevoie sa le cititi. Dar, daca totusi o
faceti, nu e un roman tocmai de lepadat.

Aceasta prima pagina e de fapt un citat din Republica de Platon si este superb – este un indemn la
toleranta fata de cei mai nestiutori sau mai redusi intelectual decat noi. Personajul lui Daniel Keyes,
Charlie, e un retardat simpatic si bun la suflet, care se supune unui experiment in urma caruia ii
creste brusc inteligenta. De aici rezulta o serie de patanii si chinuri sufletesti care ilustreaza ceea ce
filosoful antic a comprimat in cateva randuri.

Ca sa se ridice cat de cat la inaltimea mult prea ilustrului sau predecesor, Keyes face cateva artificii
de stil care ii ies: scrie romanul la persoana I, sub forma unui jurnal si stalceste ortografia ca sa
sugereze intelectul in ascensiune sau declin al protagonistului. Nu stiu daca premeditat sau nu,
pasajele cand Charlie e jos de tot cu IQ-ul sunt cele mai emotionante, iar celelalte greoaie, siropoase
si plictisitoare.

La final, nu eram convins ca voi mai citi ceva de Daniel Keyes, dar Republica lui Platon a intrat in topul
prioritatilor.

P.S. Algernon e un soarece supus aceluiasi experiment, iar evolutia lui o prefateaza pe cea a eroului,
omorand astfel din suspansul si asa firav. Oricum, o concluzie ar fi ca prea multa invatatura tampeste,
asa ca eu unul as interzice aceasta carte in Romania, pentru ca exista sanse mari sa fie luata prea in
serios:).

1
1.rapor de progrs l 3 matie

Dr Strauss zice sa sciu ce gndesc şi ţiu minte şi orcei cu mine de acum mai deprate. Nu ştidece da —
zice cai imprtant ca sa vadă pot folosi pe mine. Aş vrea ca da finea Dra Kinnianzice că ei poate face
pe-mine deştept. Io vrea să fi deştept. Numele meo ie Charlie Cordon.Lucrz în brutăria Donners. Dl
Donner da mie 11 dolri pe săptnîna şi pîne şi cozonac daca vreaio. Am 32 de an şi zioa mea ie pesteo
lună. Leam zis lui Dr Strauss şi profesor Nemur că nu scri bine, da iei zice nui nimic zice să scri aşa
cum vrbesc şi cum scri copuneri la clasa Iu DraKinnian dela centru dela colegiu beekmin pentr adult
întîrziaţ unde merg sănvăţ 3 ori pesaptmîna în timpu meo liber. Dr Strauss zice seri mult totce gndesc
şi totce săntîm-plă danuma pot gndesc fiincă nam cesa seri aşa termin penlr az... al dtale credincios
Charlie Cordon.

2.rapor de progrs 6lea 8mar

Prof Nemur zice dacă merge bine şi ţine tot aşa iei o să facă şi alt oameni ca minedeştept. Poate
oameni din toată lumia. Şa zis catunci io fac ceva mare pentru ştinţă şam să fiurenumit şi osă seri
numele meo în cart. Numănteresează aşa mult să fi renumit Vreau numa săfi deştept ca alt oamen
casă am preteni mulț caresă le placă de mine.

3.RAPOR DE PROGRES 7 11 MARTIE

Daia trebe să ţin bine rapoartele de progrco. Burt zice căi parte din esperenţă şi co săfacă fotografi
după rapoarte casă vadă cei în mintea mea. Nu ştiu cum osă şti cei în minteamea dacă se uită la
rapoarte. Eu le citesc mereu de multe ori să văd cea în scris şi nu şti cei înmintea mea aşa căcum osă
şti ei.

4. 12 martie

Nu trebue să seri RAPORT DE PROGRES sus în orce zi numai cînd încep unteanc nou după-ce Prof
Nemur leia pe cele vechi. Trebue numai să pun data sus. Aşa nu sămai pierde timpu. Io ideie bună.
Pot să stau aşezat în pat şi samă uit pe fereastră la earbă şi pomiafară. Sora slăbănoagă să numeşte
Hilda sii foarte bună cu mine. Meaduce lucrur de mncatşimi face păru simi zice cam fost un om foarte
curajos săi las sămi facă ceva la cap. Zice cănar lăsa pentru nimic în lume pe cineva săi umble la crieri,
lam zis că iam lăsat casă mă facădeştept. şi ia mea zis că poate că naveau dreptu să mă facă deştept
că dacă vrea dumnezeu săfiu deştept mar fi făcut iei aşa. şi dai cu Adan şi leva şi păcatu cu pomu
cunoaşteri şi mncatumărului şi cu căderea. Şi poate Prof Nemur şi Dr Strauss samestecă în trebur în
care naredreptu săsamestece.

5. 13 martie

Şi iam zis că asta num place finea mam gndit că osă fiu deştept ciar acum sică o samăduc la brutăria
să learăt ce deştept sînt şi să vorbesc de toate lucrur şi poate ciar samă facăajutor de brutar. Şi
săncerc şi să găsesc pe mămica şi tăticu. Sar mira să vadă ce deştept sînt cămama tot timpu vrea să
fiu deştept. Poate că nu mar mai goni dacă vede cît de deştept sînt.

6.RAPORT DE PROGRES 8. 16 MARTIE

Am zis că numi pasă dacă oamen rîde de mine. Mult oamen rîde de mine şi sînt preteni cu mine şi ne
distrăm.

2
7. 17 martie

Nam ştiut niciodată că ieram mai prostcaun şoarice. […]De asta Algernon mă bate tot timpu la jocu cu
laberintu finea fost şi el operat. Vreu să lucrz iar la brutărie şi sănu mai seri rapoarte de progria
progres.[...] Poate cântro zi am săi bat pe Algernon.

8.20 martie

Şi Dl Donner mă bătut pe umăr şi azis Charlie cîţi an ai.lam zis 32 de an merg pe 33 la zioa mea care
vine. Şi decînd eşti aici a zis. lam zis că nu ştiu.Mea zis ai venit aici acum 17 ani.

9.20 martie

Az dimineaţă Gimpy ie brutaru şef şi ie şceop căi doare piceoru la strigat pe Ernie cu numele meu
finea Ernie a pierdut un cozonac de comandă. Azis Ernie pentru numele Iu dumnezeu nu fi ca Charlie.
Nuştiu decea zis asta că eu nam pierdut niciun pacet.

10.26 martie

A scris numele peo hîrtie şi Frank a rîs şa zis să vezi să najungi prea leducat ca să maivorbeşti cu
pretini vechi. Am zis nai grijă no sămi las niciodată preteni vechi chiar dacă ştiu săcitesc şi să scriu.

11. 29 martie

Am întrebat dacă pot săi dau să mănînce finea mea părut rău că lam bătut şi vreau săfiu bun cu el şi
sa fim preteni. Burt a zis că nu Algernon e un şoarice special căi operat camine. A fost primu animal
care a stat deştept aşa mult timp şia zis că Algernon iasă deştept cătrebui sănveţe să deschidă altă
încuietoare fiecare dată cînd să duce să mănînce.

12. RAPORT DE PROGRES 9. 1 aprilie

Frank Reilly a zis taci din gură Fanny ie ziua de păcăleli a Iu aprilie şi dacă Charliearanjează bine
malaxoru o savem toţi o zi liberă. Leam zis că nu pot să aranjez maşina da că pot să lucrez cu ea finea
mam uitat la Oliver cum face decînd mam întors la lucru.

13. 1 aprilie

Dl Donner ia trimis pe toţi la treaba lor şi mă luat cu el în faţa prăvăliei.Mea zis Charlie nu ştiu cum ai
făcut da să vede cai învăţat ceva cum trebuie. Vreau săfi atent şi să faci cum poţi mai bine. Ai un
servici nou şio să iei cu 5 dolari mai mult.Am zis că numi trebui un servici nou fincămi place să mătur
şi să fac curat şi să ducmarfa şi să fac ceva pentru prieteni da Dl Donner a zis lasăi pe prieteni am
nevoie de tine înlocu ăsta. Numi place de oameni care nu vrea să avanseze [...]da nu ştiu dece Frank
şiJoe sînt furioşi pe mine. Cred căssupăraţi cam lucrat cu maşina şi nau avut ziua liberă cum au crezut.

14. 4 aprilie

[Dra Kinnian] Mia zis că nu trebuie sămi pară rău dacă văd că nui toată lumea cumsecade aşa cum
cred eu.[...] lam zis că toţi prieteni mei sînt oameni deştepţi şi căs buni. Mă iubesc şi nu meau făcut
niciodată nimic rău. Atunci ia intrat ceva în ochi şia trebuitsă fugă la toaleta pentru doamne.

3
15. 8 aprilie

Sînt un mare prost! Nici măcar n-am înţeles despre ce-mi vorbea. Am citit cartea de gramatică
noaptea trecută şi acolo se explică tot. Am văzut că era tot acelaşi lucru ceîncerca Dra Kinnian să-mi
spună, dar n-am înţeles. M-am trezit la mijlocul nopţii şi toate lucrurile s-au aranjat în mintea mea.

16.10 aprilie

Sînt bolnav. Nu aşa ca să merg la doctor, dar simt ceva gol în piept, ca după o lovitură şi totodată ca
un fel de arsură. N-aş fi scris despre asta, dar cred că trebuie să scriu, pentrucă este important. Azi
este prima zi cînd am lipsit dela lucru într-adins.Seara trecută Joe Carp şi Frank Reilly m-au invitat la o
petrecere. Erau multe fete şi Gimpy era acolo şi Ernie. Mi-am adus aminte ce rău mi-a fost ultima
oară cînd am băut prea mult şi i-am spus lui Joe că nu vreau să beau nimic. Mi-a dat să beau doar
Coca Cola. Avea un gust ciudat dar am crezut că-i un gust rău în gura mea. Ne-am distrat bine la
început.„Dansează cu Ellen", a zis Joe. „O să te înveţe paşii." Atunci i-a făcut semn cu ochiul. Ea a zis,
„De ce nu-l lăsaţi în pace?"El m-a bătut pe spate. „Asta-i Charlie Cordon, prietenul meu. Nu-i oricine
— a fost avansat să lucreze la maşina care frămîntă aluatul. "[...] Am căzut de trei ori şi nu înţelegeam
de ce, pentru că nu dansa nimeni afară de Ellen şi cu mine. Şi de fiecare dată m-am împiedicat de
piciorul unuia dintre ei.[...] Şi asta era ce făceau Joe şi ceilalţi, îşi băteau joc de mine.

17. 13 aprilie

Lumea crede că-i ceva de rîs cînd un om prost nu poate să facă ce fac ceilalţi. în orice caz, acum ştiu
că mă fac mai deştept în fiecare zi.[...] Uneori pot să închid ochii şi să mă gîndesc la o pagină şi totul
se întoarcela mine ca o fotografie.Dar îmi vin în cap şi alte lucruri. Cîteodată închid ochii şi văd clar un
tablou. Azi-dimineaţă, după ce m-am trezit, stăteam culcat în pat cu ochii deschişi. Era ca şi cum
sedeschidea o gaură mare în pereţii minţii mele şi puteam să păşesc prin ea. [...]Acum ştiu că pe
firmă este scris BRUTĂRIA DONNER'S, dar dacă privesc înapoi în memoriamea la firma aceea nu pot
să citesc vorbele cu ochii lui. Nimic din tot ce-i scris n-are sens.Cred că tînărul cu privirea speriată sînt
eu.

18. (tot despre el, evocarea amintirii)

S-a oprit să vadă micile jucării mecanice în care negustorul ambulant răsuceşte o cheiţă — ursuleţul
care face tumbe,căţelul care sare, foca cu mingea care i se în-vîrteste pe nas. Tumbe, salturi, mingi.
Dacă ar avea toate jucăriile astea ar fi omul cel mai fericit din lume.

19. 14 aprilie

Dr Strauss este un psihiatru şi un neurochirurg. Nu ştiam asta. Credeam că este doar un doctor
obişnuit. Dar cînd m-am dus la cabinetul lui azi-diminea-ţă mi-a spus cît este deimportant pentru
mine să ştiu cum sînt eu ca să pot să înţeleg care sînt problemele mele. Amspus că nu am probleme.A
rîs şi apoi s-a ridicat din scaun şi s-a dus la fereastră. „Cu cît devii mai inteligent cuatît o să ai mai mu l
te probleme, Charlie. Creşterea ta intelectuală va depăşi creşterea ta afectivă.

4
20. 16 aprilie

Cînd o să devin aşa de inteligent cum zice prof. Nemur, cu mai mult decît de două ori I. Q.-ul meu de
70, poate că arunci oamenii or să mă placă şi or să fie prietenii mei.

21. 17 aprilie

Este ceva în legătură cu senzaţia pe care o am cînd dra Kinnianciteşte rapoartele mele de progres, în
orice caz, sînt mulţumit că acum nu mai trebuie să mărog de nimeni ca să scrie în locul meu.

22. RAPORT DE PROGRES W - 21 aprilie

Am născocit un fel nou de a programa malaxoarele la brutărie pentru a grăbi producţia. Dl Donner
spune că va economisi costurile şi va mări profitul. Mi-a dat un premiu de cincizeci de dolari şi mi-a
mărit leafa cu zece dolari pe săptămînă.Am vrut să-i invit la prînz pe Joe Carp şi Frank Reilly ca să
sărbătorim, dar Joe Carptrebuia să cumpere ceva pentru soţia lui şi Frank se întîlnea pentru prînz cu
un văr de-al lui.Cred că o să le ia ceva timp ca să se obişnuiască cu schimbarea mea.[...] Nici unul de
acolo nu mai vorbeşte cu mine şi nu mai glumeşte ca înainte.

23. 22 aprilie

Oamenii de la brutărie s-au schimbat. Nu doar pentru că nu mă iau înseamă. Pot să le simt
duşmănia. Donner aranjează să fiu primit în sindicat, şi mi-a mărit dinnou leafa. Treaba proastă este
că nu-mi mai face plăcere, fiindcă ceilalţi se simt jigniţi, într-un fel, nici nu pot să le găsesc o vină. Ei
nu înţeleg ce mi s-a întîmplat, şi eu nu pot să le spun. Nu sînt mîndri de mine aşa cum m-am aşteptat
— chiar deloc.

24.24 aprilie

Îi vedeam prima oară limpede [ pe cercetatori ]— nu erau zei şi nici măcar eroi, doar doi oameni
îngrijoraţi de cese va alege din munca lor.

25.

[...] înţeleg acum că a merge la colegiu şi a căpăta o educaţie te face să vezi că lucrurile în care ai
crezut toată viaţa nu sînt adevărate şi că nimic nu este aşa cum pare să fie.Tot timpul cît îi ascultam
vorbind şi discutînd simţeam cum clocoteşte în mine emoţia.Asta era ce doream să fac — să merg la
colegiu şi să-i ascult cum vorbesc despre lucruri importante. Imi petrec acum mai tot timpul liber la
bibliotecă, citind şi încercînd să reţin ce pot dincărţi. Nu mă concentrez pe ceva anume, acum citesc
multe romane — Dostoievski, Flaubert,Dickens, Hemingway, Faulkner —, tot ce-mi cade în mînă,
hrănind o foame care nu poate fi săturată.

26.

Deodată, îmi amintesc că ea se numeşte Rose şi el Matt. E ciudat să uiţi numele părinţilor tăi. Şi ce-i
cu Norma? Curios că nu m-am gîndit la ei de-atîta vreme. Aş vrea să văd faţa lui Matt, să ştiu la ce se
gîndea în clipa aceea.

5
27. RAPORT DE PROGRES 11 – 1 mai

„începi să vezi ce este dedesubtul suprafeţei lucrurilor.

28.

Cînd m-a expediat aşa, am simţit că sînt neîndemînatic şi totodată caraghios. Mi-era necaz pe mine şi
m-am retras în colţul meu privind pe fereastră. O uram cum nu urîsem niciodată pe cineva — cu felul
ei calm de a fi şi cu grija ei maternă pentru mine.

29. 8 mai

Chiar dacă am înţeles acum ce se petrece în spatele dlui Donner, nu-mi vinesă cred. Am observat că
ceva nu era în regulă acum două zile, la ora de vîrf. Gimpy era la tejghea şi ambala un cozonac pentru
unul din clienţii noştri obişnuiţi — un cozonac care sevinde cu 3 dolari 95. Dar cînd Gimpy a
înregistrat vînzarea, contorul maşinii arăta doar 2 dolari 95. Mă pregăteam să-i spun că a greşit, dar
am văzut în oglinda din dosul tejghelei cum clientul îi făcea cu ochiul lui Gimpy şi cum îşi zîmbeau
amîndoi.[...] Mi-a aruncat o privire rea. „Ce pot să-ţi spun este că o să te căiesti că ţi-ai băgat nasul
unde nu trebuia. Am ţinut întotdeauna cu tine. Cred că nu eram sănătos la minte." Şi a plecat
şchiopătînd.Poate că ar fi trebuit să-i spun toată povestea lui Donner. Dar ce-am făcut are o
justificare. Oricum, s-a terminat. Cîţi oameni se folosesc, ca Gimpy, de semenii lor?

30. Cum arătau aceşti oameni odată şi cum arată acum! Şi ce prost eram cînd credeam că profesorii
sînt nişte uriaşi intelectuali. Sînt şi ei oameni — şi se tem că restul lumii va afla că sînt doar oameni.

6
PROIECT DIDACTIC

DATA: 2. 12. 2013


CLASA: a IX-a B
PROFESOR: Dindelegan Corina-Nicoleta
SUBIECTUL: Aplicatii ale mitului cavernei- D.Keyes, Flori pentru Algernon
Competenţă generală:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor în
diferite situații de comunicare
Competenţe specifice:
 1.1.Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
 1.3..Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele
receptate
 1.5.Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse
situaţii de comunicare
Conţinuturi:
• formatul jurnalului de lectura
• utilizarea jurnalului de lectura ca instrument auxiliar utilizat pentru receptarea și
interpretarea operelor literare
Motivaţie
a. de ce este valoroasă această lecţie
Valoarea lecţiei este atât de natură informativă cât şi de natură formativă.
În primul palier importanţa rezidă din faptul că-i oferă elevului posibilitatea de a trăi
un alt tip de experiență ca cititor și de a înțelege importanța înregistrării reacțiilor generate de
lectura inocentă, care are ca scop dezvoltarea personalității.
Al doilea palier este relevant pentru că jurnalul de lectură valorifică reacțiile
emoționale la prima lectură a unui opere literare, pregătind elevul pentru lectura competentă și
oferindu-i posibilitatea de a nota gândurile, ideile și sentimentele provocate de întâlnirea cu
textul literar ( de la stadiul de lector inocent se trece spre cel de lector eficient).
b. cum se leagă ea de ceea ce s-a predat şi de ceea ce se va preda mai departe
1. În orele anterioare s-a discutat Platon, Republica - Mitul peșterii/cavernei și au fost
abordate texte literare/ nonliterare care puteau fi discutate din perspectiva interpretării
mitului: M.H.Simionescu – Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici, A.Blandiana –
Cele patru anotimpuri.Proiecte din trecut, documentar despre deportările din Bărăgan.
2. În perspectivă, jurnalul de lectură va deveni un instrument de lucru la clasă pentru
predarea noilor texte literare.
1. Continuturi
a. ce cunoştinţe şi semnificaţii vor fi transmise
- Cunoştinţele sunt organizate conform subiectului, adică de ordin practic:
– modalitatea de realizare a unui jurnal de lectură
- utilizarea jurnalului de lectura pentru inregistrarea opiniilor, pe marginea textului, aşa cum rezultă
din lectura personală

b. ce vor putea face elevii cu acestea


1. Cunoştinţele vor fi utilizate pe parcurs în cadrul celorlalte ore alocate studiului textelor
literare

7
2. Cunoştinţele dobândite sunt utile, jurnalul de lectură devenind un instrument auxiliar
de predare-învățare.
3. Deprinderile sunt utile în timpul lung al dezvoltării personalităţii.
4. Abilităţile – care ca şi deprinderile sunt actualizate prin metodele interactive - vor fi
folositoare atât în perioadele diverselor forme de evaluare cât şi în conturarea unei
forme de gândire critica bazată pe experienţa personală.
5. Modalităţile de abordare a temei pun în valoare abilitatea de a lucra individual prin
exprimarea scrisă a gândurilor, ideilor, sentimentelor;

Condiţii prealabile
Ce trebuie să ştie şi să poată face un elev deja pentru a putea învăţa această lecţie
1. Trebuie să poată exprima, în scris, propriile gânduri, idei, sentimente, în contact cu
textul;
2. Să cunoască elementele definitorii ale unui jurnal;
3. Să aplice tehnici de activitate individuală;
Evaluare
Ce dovezi vor exista că elevul a învăţat lecţia?
Dovada se concretizează prin elaborarea unui jurnal de lectură în care vor fi notate
impresiile elevilor pe marginea romanului lui Daniel Keyes, Flori pentru Algernon.

Managementul resurselor
Timp de lucru: 50 de minute

Resurse:
 Umane: colectiv eterogen de elevi
 Ştiinţifice: bibliografie specifică pentru lecțiile de gândire critică – M.Onojescu, Lectură
metodică.Lectură cursivă (curs de formare)
 Materiale: sala de clasă, fișe cu jurnalul de lectură, fragmente multiplicate din Daniel
Keyes, Flori pentru Algernon
 Metodologice: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, scrierea
reflexivă
 activitate individuală, în perechi

Parcursul didactic:
I. EVOCAREA (5’)

Exerciţiu de încălzire: Elevii sunt rugați să noteze pe foaia primită, timp de trei minute, un
enunț legat de activitățile recente realizate la orele de română, indicând activitatea și
evidențiind reacțiile generate de aceasta.( 3 min)
 Alegeți una din activitățile relaizate la orele din săptămâna trecută. Care este
activitatea? Ce sentimente v-a trezit activitatea realizată?

II. REALIZAREA SENSULUI (40’)


 Discuție frontală (3min)
Li se cere elevilor să precizeze dacă există situații în care își notează impresiile din
viață. Elevii sunt anunțați despre posibilitatea de a constitui un jurnal personal care să le
ofere posibilitatea de a nota aspecte importante din existența lor. In acest jurnal pot fi
notate si impresii legate de pasiunile lor, respectiv de lectura particulară. Prin analogie cu

8
jurnalul personal este introdusă ideea jurnalului de lectură, un instrument de lucru care va
fi folosit la clasă pentru a inregistra primele reacții legate de întâlnirea cu textul literar.
 Brainstorming(2 min)
Li se cere elevilor să răspundă individual la întrebarea: Ce am putea nota într-un
jurnal de lectură? Profesorul va nota pe tablă raspunsurile elevilor.
 Insusirea noilor conținuturi (35 min)
 Se citește primul fragment din textul ales. Elevii ascultă lectura operei apoi vor
completa o parte din jurnalul de lectură.

o Impresia dupa prima lectură:- elevii răspund în scris la întrebări precum: La


ce m-a făcut să mă gândesc textul citit? Ce nedumeriri am în legătură cu textul
citit?Ce sentimente/ amintiri mi-a trezit lectura? (scrierea liberă în jurnal).
Prezentarea impresiei de lectură si notarea reacțiilor, urmate de citirea notițelor
în fața clasei.
o Problematizarea: După completarea și discutarea rezultatelor muncii
individuale, profesorul solicită elevii să raspundă la întrebarea: La ce ne-ar
putea folosi un jurnal de lectură? Iși găsește el utilitate?Opiniile elevilor pot fi
notate pe tablă
o Se continuă lectura fragmentelor.

III. REFLECTIA (3min)


Activitate in perechi
Se cere elevilor ca împreună cu colegul de bancă să identifice alte aspecte ce pot fi
cuprinse într-un jurnal de lectură.
Se va oferi elevilor o fișă model de jurnal de lectură. Fișa va fi aplicată pe textul ce se va
studia în orele următoare.

IV. EXTENSIA(2 min)


Tema: Elevii vor completa în timpul orei 2 și acasă toate punctele prevăzute în fișa model
a jurnalului de lectură.

9
JURNAL DE LECTURĂ

Data.........

I.Titlul operei și autorul

Ce am reţinut din textul citit?

Ce sentimente mi-a provocat lectura?(De ce?)

Ce amintiri din experienţa proprie mi-a trezit lectura textului? (De ce?)

II.Ce mi s-a părut interesant/ deosebit în textul respectiv? (De ce?)

Ce nu mi-a plăcut în textul citit?

Cu ce alte texte pot să compar textul citit? (motivarea alegerii făcute).

În ce măsură aşteptările mele la începutul lecturii au fost satisfăcute de conţinutul textului?

Ce cred despre experiența trăită de personaj?

III.Ce fel de cititor sunt?


a.Lector inocent (cel care realizează un prim nivel de lectură, interesul căzând pe reacţiile personale
în faţa textului)/b.Lector eficient (capabil să surprindă semnificaţia de ansamblu a unei opere
literare, lectura fiind orientată de obiective bine precizate)/c.Lector competent (cititorul care şi-a
educat gustul literar printr-o bogată experienţă de lectură).

10
11
12
13