Sunteți pe pagina 1din 256

·Maria Tai ban Valeria JS'istor

Ecaterina Birseti Maria Petre


Valeria Vornicu Antonia Berescu

Cuno1tinfe despre nafura 1i om


in gradinifa de copii
(observari, plimbari, vizite, excursii ?i activitOJi
cu caracter practic)

Coordonator: Maria Taiban

Editura didactica ?i pedagogica


Bucure?ti - 1979
Lucrarea a fost elaborata dupa cum urmeaza :
- I, 1, 2, 3, 4, 5 Maria Taiban
- I, 5 (10 planuri) Valeria Kistor
-II, 1. Ecaterina Birseti
-II, 1, 2. :Maria Petre
-II, 1. Valeria Vomicu
-II, 2. Antonia Berescu

Redactor : Ileana Mihalache


Tehnoredactor : Constantina Velcovici
Coperta : Octavia 'faralunga
CUPRINS

Prefata 5
I. Observarea, cale de cunom;;tere nemijlocitli a mediului inconjurator 7
I. I,ocul observarii ?i caracteristicire ei in procesul de cunoaj1tere
a realitatii de catre pre.;;colari . 7
2. Felurile activitiiti!or de ob.servare 10
3. Structura diferitelor feluri de activitiiti de observare cu grupa
intreaga . 19
4. Principalele probleme ale conducerii activitiitii de observare.
Metode $i procedee aplicate de educatoare 30
5. Speqificul desfii:;mriirii dijeritelor feluri
de activitiiti de ob-
servare in functie de continutul Zar 41
6. Prezentarea unor planuri 48
a) Observarea animalelor . 48
!J_si£.iL:- grupa miea 48
Pisica - grupa mijlocie . 50
Pisica - grupa mare . 53
Pui$orul - grupa m1Qa. . 57
Iepurele - grupa mijlocie 59
Ursul grupa mijlocie . 6:l.
<Gafo~ - grupa mijlocie' . ~~~
Pe!;>tele grupa mare . 68
Lupul 9i vulpea grupa mare 71
Elefantul - grupa mare 76
Barza ~i rindunica grupa mare . 79
b) Observarea plantelor 83
Miirul - grupa midL 87
-GhTocelui grupa.. mici'.i. 90
!Tu!~h~~~~ . 92
Morcovul - grupa mijlocie 94
Panseaua - grupa mijlocie 97
Cireal?a - grupa mijlocie . 100
Strugurele - grupa mare . 103
R01?ia 9i ardeiul grupa mare ~..
Castanul - grupa mare 110
Crizantema - grupa mare ll4
Portocala 9i liimiia - grupa mare . 117
Procesul de incoltire - grupa mare 120
Bujorul 9i trandafirul - grupa mare . 12:1
c) Observarea obiectelor $i fenomenelor 125
_§.ania - gruga mica . 129
Laptele - grupa mica . 131

3
~- 133
Batista. f?erve\elul $i prosopul - grupa mijlocie . 134
Farfuriile grupa mijfocie . 138
Oul - grupa mijlocie 141
Automobilul - grupa mijlocie 145
Apa - grupa mare . 148
Laptele - grupa mare . 150
Piinea - grupa mare . 153
Zaharul $i sarea - grupa mare l:JJ55
Rechizite !/'COlare - grupa mare 159
Uniforma $COlara grupa mare 165
Focul eyi efectele lui - grupa mare 167
Trenul - grupa mare . 171
d) Observarea unor aspecte de viata t?i activitate sociala . 174
Activitatea in gradina a copiilor din gn4pa mare l77
Cabinetul medical al gradinitei ~i activitatea rnedicului $i
a asistentei medicale - grupa mijlocie . 178
Frizeria t?i munca frizerului grupa mijlocie 180
Croitoria grupa mare . 181
Libraria - grupa mare . . 184

II. Alte cai de cunoal?tere nemijlocita a mediului inconjurator 187


1. Plimbiirile, vizitele $i excursiile . 187
a. Valoarea lor educativa 187
b. Organizarea ;;i plimbarilor, vizitelor J?i excursi-
ilor . 188
c. ValorHicarea plimbarilor, vizitelor J?i excursiilor 192
d. Exemple pentru grupa mica, mijlocie :;;i mare . 193
e. Propuneri de tematica pentru. plimbari. vizite :;;i excursii la
cele trei grupe . 203
2. ActivitiiJHe ct< caracter practic in cadrul naturii . 218
a. Importanta desf~urarii activitatilor cu caracter practic 218
b. Organizarea :;;i desfa:;;urarea acUvitatilor cu caracter practic . 219
c. Propuneri privind ~ccesiunea activitatilor cu caracter practic
desfaJ?urate in interiorul dadirii gradinitei : grupa mica, gru-
pa mijlocie, grupa mare . 224
d. Propuneri privind succesiunea activitatilor cu caracter practic
desf~urate in mijlocul naturi : grupa mica, grupa mijlode
!:Ii mare in cursul celor patru anotimpuri : toamna, iarna,
primavara, vara 233
Bibliografie selectiva . 253
PREF ATA

Cartea de fatii, rezultatul unor cautari indelungi in scopul punerii


£n valoare a metodelor Ji procedeelor de cunoa$tere a mediului inconju-
riitor de ciitre preJcolari, prezinta doar o mica parte din materialul adu-
nat, in majoritatea cazurilor sub forma unor planuri, a unor tematici,
a unor inregistrliri de lectii desfa$urate in griidinita de copii.
Pentru cei care vor avea interesul s-o riisfoiascii sau s-o studieze,
dorim sli precizlim, de la bun inceput, ca nu am intentionat sli elaboram
o metodicii a cunoaJterii mediului. Dealtfel, din multitudinea de cai de
cunoa$tere a mediului inconjuriitor, cartea noastrli. abordeaza pe cea mai
semnificativli, respectiv cunoaJterea realitatii prin contactul direct $i in
cadrul unor actiuni simple : observliri, plimbiiri, vizite, excursii §i acti-
vitiiti · practice, ca forme de muncii desfa$urate in natura. Celelalte
modalitliti care vizeaza Uirgirea, aprofundarea, fixarea datelor acumulate
prin contactul nemijlocit, vor fi tratate intr-o .lucrare aparte.
Lucrarea de f atli este conceputa, in consecintli, ca un material au.<:i-
liar pentru educatoare, autoarele propunindu-$i prin intermediul exem-
plelor sli ofere sugestii de indrumare a perceptiei in dif eritele impreju-
rari pe care le oferli viata copiilor din grlidinita §i nu retete. Exemplele
sint redactate de preferinta sub forma unor planuri, care trebuie intelese
doar ca o modalitate de lucru posibila, dintre multe altele.
Am utilizat aceasta forma de prezentare, deoarece este mai succintii,
la obiect $i cu valoare practica sporitii.
Planurile au caracter de proiectare §i pot fi aplicate door cu circum-
spectia necesara, prin adaptare la nivelul $i la posibilitatile grupei. Toate
planurile existente au fost elaborate pe baza practicii $i verificate in
practica. Pentru unele dintre ele s-a asistat de mai multe ori la aceeasi
tema de observare realizata la grupe dif erite, de educatoare diferite. Cu
toate acestea prezentiim materialul doar ca pe un punct de plecare pentru
conceperea, in forme variate, de catre fiecare educatoare in parte a pro-
cesul ui de cunoa§tere nemijlocita a mediului inconjurator.
Dealtfel, insa§i proiectarea unei activitati constituie doar una din
etapele realizarii unei activitati, reu§ita acesteia reprezentind o fericita
ingemanare intre o conceptie clarii $i o conducere rationala, inspirata cu
metode $i procedee adecvate a intregului proces de cunoa§tere.
Ideea calauzitoare a cartii a fost necesitatea de realizare a unui
inviitiimint f ormativ-educativ §i de ace ea am insist at asupra giisirii moda-
litatilor de stimulare in cadrul diferitelor activitati a perceptiei # gin-
dirii. a activitatii proprii a copiilor.
Astfel, am fost preocupate de:
- glisirea oricliror prilejuri de a pune pe copii sa actioneze cu
obiectele, sa le investigheze activ ;

5
- familiarizarea copiilor cu unele tehnici simple de cercetare a rea-
litiitii, sprijindu-ne pe interesele lor spontane.
In sfiq;it, am urmiirit punerea in evidenta a unor procedee de reali-
zare ce se drcumscriu tendintei de inovare, de modernizare a actualului
.sistem de l ucru.
Mentionam ca in lucrare au fost cuprinse $i citeva planuri elaborate
de eleve ale liceului pedagogic, care au avut ca punct de plecare activi-
tiitile cele mai reu$ite pe care ele insele le-au sustinut cu succes.
Din piicate, inspiratia nu ne-a f ost indeajuns de favorabilii in giisi- ifi
rea unor actiuni §>i experiente simple pe baza carora s-ar putea construi
un proces de cunoa$tere simplu $i eficient. Problema riimine deschisa
pentru cei ce vor simti imboldul sa continue §>i sa completeze aceste
incercari.
In schimb, am urmarit peste tot o strinsii corelatie intre scopul pro-
pus, accesibilitatea continutului, asigurarea conditiilor optime la grupa
la care se efectueaza observarea $i stabilirea sistemului de actiuni, me-
tode, procedee, reflectind personalitatea $i nivelul de miiiestrie atins de
educatoarea care le aplicii.
Dacii exemplele cuprinse in aceastii carte vor fi astfel privite, ne
exprimiim convingerea ca ele vor fi utile pentru educatoare, mai ales
pentru cele ce se aflii la inceputul carierei lor.

AUTOARELE
I. OBSERVAREA, CALE DE CUNOA$TERE NEMIJLOCITA
A MEDIULUI INCONJURATOR

1. LOCUL OBSERVARII ~I CARACTERISTICILE EI


lN PROCESUL DE CUNOA~TERE A REALITA'fll
DE CATRE PRE~COLARI

In limbaj curent, termenul ,,observare" indica atit actiunea ca atare


cit 9i rezultatul ei, respectiv, acumularea de impresii. Sensul principal
al termenului decurge din continutul a ceea ce face omul : urmare9te,
contempla, cerceteaza sistematic lucrurile care-i suscita interesul, care ii
provoaca curiozitatea, care ii declan9eaza activitatea de orientare in am-
bianta bogata de fenomene, elemente, actiuni etc.
Teoria 9i practica pedagogica au largit semnificatia termenului men-
tionat. In gradinita de copii activitatea de observare este o activitate spe-
cifica de percepere activa 9i sistematica a obiectelor 9i fenomenelor lumii
inconjuratoare. tn cele mai multe cazuri, aceasta activitate se realizeaza
in prezenta adultului care stimuleaza 9i indruma perceptia pre9colarilor.
Activitatea de observare are 9i sensul de :
- forma de organizare a activitatii de cunoa9tere nemijlocita a rea-
litatii de catre adult ;
- mijloc de realizare a contactului direct al copilului cu obiectele
care trebuie cunoscute ;
- activitate desfa9urata cu grupa intreaga de pre9colari, una din
formele clasice ale lectiei de comunicare de cuno9tinte cunoscuta in prac-
tica 9i sub denumirea de : lectie de intuitie, exercitii de observare etc.
Dupa parerea pedagogului francez Leandri, a observa inseamna ,,a
cauta sa cuno9ti in mod cit mai exact 9i precis posibil ceea ce ne in-
conjura, a vedea cit mai bine, a pipai, a simti, a asculta 9i, de asemenea,
a-\i aminti 9i a compara, a descoperi 9i a stabili raporturile logice intre
fapte, a le introduce in categoriile mintale"''.
Observarea profesata de diverse discipline 9tiintifice consta in : cer-
cetare, examinare atenta a realitatii in vederea obtinerii unor date pre-
cise despre un obiect sau fenomen.
Uneori cu sensul de supraveghere, control al actiunilor cuiva, terme-
nul de observare este substituit in mod eronat cu termenul de observatie.
In gnoseologie, observatia este un procedeu al cunoa9terii 9tiintifice,
constind in contemplarea metodica 9i intentionata a unui obiect sau

"' F. Le and r i !?i A. Sa 1 a, L'obseri:ation des choses, Paris, Collection


Bcurrelier Librairie Fernand Nathan, 1968, p. 3.

7
proces. Ea constituie o metoda ,de cercetare fundamentala in majoritatea
~tiintelor, inclusiv in pedagogie 9i psihologie. .
Ca proces psihic observarea este definita ca fiind o perceptie inde-
pendenta, sistematica 9i organizata, · odentata catre un scop. Ea repre-
zinta o eta pa superioara a percep~iei, manif estindu-se numai la un anu-
mit nivel de dezvoltare ontogenetica.
In pedagogie, respectiv in didactica, observatia este o metoda de
invatamint utilizata cu scopul de a orienta perceptia elevilor in vederea
desprinderii aspectelor caracteristice obiectului 9i fenomenului studiat.
Intilnim, de asemenea, in activitatea educativa, in arsenalul masu-
rilor restrictive termenul de observatie in acceptia de ,admonestare ver-
balB., obiectie, repro9 ·etc.
In cadrul lucrarii de fata, vom utiliza termenul de observare pentru
a desemna activitatea obligatorie, activitatea cu grupa intreaga, practi-
cata in gradinita de copii in vederea asigurarii cuno~terii - pe calea
intuirii active a realitatii utilizind ca metoda de baza observatia.

Caracteristicile observarii ca activitate cu gr,upa intreagii


Caracteristicile principale ale acestui fel de activitate se stabilesc in
functie de mai multi parametri, dintre care mentionam : sarcina didactica,
continutul, structura, valoarea formativa.
Din punctul de vedere al sarcinii didactice, observarea este conside-
rata ca principala activitate de formare a reprezentarilor 9i notiunilor
celor mai simple despre natura 9i despre viata sociala. Ca tip de activi-
tate, in mod firesc se incadreaza in rindul activitatilor de comunicare
de noi cunoE?tin~e 9i de formare a unor deprinderi 9i priceperi simple de
activitate practica 9i intelectuala.
Orice observare se sprijina pe valprificarea experientei de viata,
vizeaza atit consolidarea, dt 9i precizarea reprezentarilor dobindite de
copii in activitatea de cunoa9tere spontana, proprie. Este de la sine in-
teles, ca orice copil a vazut fructe 9i legume pina la activitatile de ob-
servare cu tema respectiva. El a consumat mere, struguri, morcovi, dupa
cum s-a jucat cu pisici 9i ciinL a mingliat un iepura9. Planta sau anima-
lul nu prezinta o noutate in sine ; in schimb, modul de abordare, modul
de urmarire ca 9i explicatiile, completarile au menirea sa intregeasca
imaginea globala, incompleta, pe care copilul 9i-a faurit-o despre lucru-
rile respective.
Functia principalii a activitaW de observare este de a forma repre-
zentari 9i notiuni simple, corecte, cu un continut 9tiintific accesibil virstei
pre9colare, restructurind, valorificind datele anterioare 9i integrindu-le
intr-un sistem deschis de imagini cu privire la mediul inconjurator al
copilului. · ·
1n ceea ce prive~te continutul, observarea se caracterizeaza printr-o
varietate tot atit de mare pe cit de diversa este realitatea ce se ofera
,;imturilor copiilor. Copilului ii sint prezentate cu precadere : animale,
plante, fenomene ale aaturii, obiecte uzuale ale lumii materiale 9i aspecte
tipice ale vietii sociale.
Activitatea de observare este cea mai importanta sursa de impresii
pe care copiii le acumuleaza 9i le valorifica in intreaga lor viata. Aceste

8
impresii ~;i cuno:;;tinte vor constitui punctul de plecare al intregului pro-
ces organizat de 'cunoa:;;tere, de rnai t~rziu.
In structura sa, activitatea de observare irnbina analiza :;;i sinteza
datelor lumii reale, bazata pe investigarea activa a acestei realitati de
catre copii.
Pe plan formativ, contributia principala a acestei activitati decurge
din specificul sau :;;i consta in antrenarea analizatorilor, in stirnularea
capacitatilor perceptive, in ad1ncirea contactului direct cu realitatea in-
conjuratoare, in verbalizarea corecta a celor percepute.
In aceasta ordine de idei pedagogii francezi J. Deunff :;;i L. Dulau
precizeaza : ,,A observa inseamna a izola un obiect asupra caruia se con-
centreaza atentia, a-1 delimita 9i, in afara oricarei influente subiective,
a-i desprinde elementele esentiale. !n acest sens, exercitiul de observare,
pornind de la o cercetare rnetodica, asigura forrnarea rationarnentului
obiectiv 9i conditioneaza elaborarea ideilor generale. Investigarea spon-
tana :;;i rationala, interpretarea masura, comparatia, plasate
intr-un sistem din ce in ce mai complex, iata etapele esentiale ale dez-
voltarii intelectuale al carei punct de plecare il constituie observarea".
Din caracteristicile mentionate mai sus, se desprind obiectivele prin-
cipale :;;i secundare ale acestei forme de cunoa9tere a mediului inconju-
rator, :;;i anurne :
a) perceperea multilaterala a obiectelor lumii reale imbinata cu ac-
tiunHe simple cu aceste obiecte ;
b) acumularea de impresii despre realitatea inconjuratoare 1n vede-
rea construirii unor imagini clare 9i diferentiate ; imbogatirea vocabu-
larului cu termenii corespunzatori datelor dobindite ;
c) elaborarea unor generalizari simple 9i corecte despre lucrurile
percepute;
d) largirea :;;i adincirea intereselor cognitive, stirnularea curiozitatii ;
e) formarea primelor elemente ale unei viziuni corecte despre viata,
natura, societate ;
f) formarea unei atitudini corespunzatoare fata de realitate.
Dupa pedagogul francez Jeanne Schneider':-, scopul imediat al obser-
varilor s-ar putea exprima in urmatoarele aspecte ce concretizeaza obiec-
tivele cu caracter general enuntate mai sus. Astfel, orice observare tre-
buie sa dedan9eze o serie de operatii intelectuale semnificative, ca : .
- identificarea obiectului sau a proprietatii obiectului, selectionind,
aratind, pipaind ;
- diferentierea obiectelor distincte, a insu9irilor distincte ale obiec-
telor;
- construirea a face, a asambla, a desena, a schita, a cladi ;
- denu.mirea - a spune (mai tirziu a scrie, a citi) ;
- ordonarea - a aranja, a clasifica dupa o singura insu9ire la in-
ceput, apoi dupa mai multe ;
- descrierea - a raporta, a compara ;
- demonstrarea - a realiza o experienta, a prezenta o experienta ;
- elabornrea unei reguli, unei definitii;
- aplioare.a unei reguli, a unei definitii.

* Pedagogie de l'ecole maternelle. Principes et pratique, Tome 2, Paris, Bi-


bliotheque pooagogique Fernand Nathan, 1973, p. 130.

9
2. FELURILE OBSERVARILOR

Varietatea obiectelor si fenomenelor lumii materiale. a conditiilor


de dezvoltare ale acestora, · ca 9i a moclalitatilor de apropiere a copiilor
de ele, impun in practica educe!tiva cu pre9colarii numeroase feluri de
realizare a activitatii de observare. Fiecare dintre acestea prezinta in
acela9i timp avantaje, dar 9i limite care le fac aplicabile numai intr-un
anumit context. Cunoa9terea 9i alegerea celui mai potrivit fel de obser-
vare in raport cu tematica, sarcinile 9i continutul programei, cu nivelul
grupei :;d cu etapa respectiva din cursul anului, influenteaza hotaritor
reu:;;ita activitatii de cunoa9tere.
Stabilirea diferitelor feluri de observare se face in functie de criterii
cu 0 semnificatie mai mare sau mai redusa. 0 ierarhizare
s-a facut plna in prezent :;;i nici nu ne propunem acest lucru.
a acestora nu

Cea mai uzuala clasificare a observarilor are drept criteriu modul


de selectionare 9i de planificare a acestora. Din acest punct de vedere se
<listing doua categorii :
a) Observiiri planificate selectionate din tematica programei, in con-
cu in planificarea grupei intr-o anumita
ordine, succesiune.
b) Observiiri neplanificate a caror tema nu este stabilita dinainte,
ci se contureaza pe moment, fn functie de imprejurarile pe care viata
de fiecare zi le ofera. Aceste observari au un caracter intimplator. Fiind
impuse de ocaziile intilnite de copii :;;i educatoare, ele poarta i;>i denu-
mirea de observari ocazionale.
Observarile planificate au ponderea cea mai mare in activitatea gra-
dinitei. Prin ele se asigura parcurgerea gradata 9i sistematica a continu-
tului programei. La rindul lor aceste activitati se diferentiaza dupa ca-
racterul mai riguros sau mai labil al planificari.i 9i dupa locul pe care-I
ocupa in programul zilei. Observarile, ca numar ~i tema, se extrag din
programa 9i se e9aloneaza in planificarea trimestriala, unele dintre ele
fiind fixate cu data precisa a efectuarii lor, intr-o ordine anumita. Acestea
au loc in cadrul organizat al activitatilor comune (obligatorii) 9i se des-
fa9oara in succesiunea prevazuta. Din planificarea trimestriala ele sint
trecute in orarul zilnk, intocmit de educatoare. Modificarea, inlocuirea
unei astfel de observari atrage dupa sine multe perturbari in desfa9u-
rarea normala a procesului instructiv-educativ, deoarece o mare parte
din celelalte activitati sint fixate in strinsa legatura cu observarea, cu-
noscind faptul ca ea este izvorul principalelor reprezentari ale copiilor
ce urmeaza apoi sa fie fixate, aplicate sau prelucrate in functie de ceea
ce ei 9i-au insrn?it. In planificare se fac schimbari numai atunci cind este
o situatie pe deplin justificata. Observarile incluse in cadrul activitatilor
comune cuprind teme a caror realizare este posibila in conditiile muncii
in interiorul gradinitei, in sala de grupa sau in alt loc (coltul naturii,
bucatarie, cabinetul medical, curtea etc.). Ele au in vedere cunoa9terea
acelor plante, animale, obiecte care pot fi procurate $i prezentate cu u9u-
evitind pe a caror procurare :;;i prezentare la o data dinainte
fixata este incerta. Asemenea plante 9i animale ce pof constitui tema acti-
vitatii de observare sint : ghiocelul, marul, morcovul, pisica, porumbelul,
rechizitele 9colarului, obiecte de imbracaminte, vesela, tacimuri, uneltele
gradinarului, sania, animale prezentate prin intermediul mulajului sau
tabloului.

10
Exista observari care prin natura lor nu pot fi programate intr-o
anumita zi $i moment al zilei. De aceea ele sint obligatorii doar sub
aspectul indeplinirii lor, dar momentul realizarii lor este dependent de
aparitia fenomenului. Este cazul mai ales al observarii fenomenelor na-
turii : ploaia, ninsoarea, bruma, caderea frunzelor, inflorirea unor pomi,
vintul, furtuna etc. Acestea i:;;i pastreaza caracterul de activitate planifi-
cata in sensul ca sint incluse in planificarile trimestriale, insa fara o data
precisa $i sint realizate, in genere, in cadrul celorlalte momente ale pro-
gramului zilei : plimbari, )ocuri 9i activitati in aer liber. Ele antreneaza
grupa intreaga de copii, dar forma de activitate are un caracter mai
spontan, datorita faptului ca observarea este initiata in momentul apa-
ritiei fenomenului : caderea zapezii, jocurile de iarna sau de vara, activi-
tatea oamenilor in parcuri, pe cimpii, in livezi etc. In genere aceste acti-
vitati se consemneaza in ziua in care au avut loc, dupa efectuarea lor.
Observarile planificate prezinta avantajul ca se pot succeda conform
unei tematici precise, e9alonate in timp conform cerintelor de ordin pe-
dagogic. Respectarea unei succesiuni logice, 9i a unei gradari in functie
de complexitatea continutului favorizeaza o cunoa9tere mai sistematica
a realitatii, o delimitare mai precisa a ceea ce este cunoscut de copii de
ceea ce este nou, o dozare mai rationala a volumului de cuno:;;tinte noi,
o evidenta $i evaluare obiectiva a rezultatelor obtinute. De asemenea,
cunoa9terea din timp a temei observarii permite o pregatire temeinica
din partea educatoarei din punctul de vedere al obiectivului de obser-
vat, ·al copiilor, atlt sub aspectul pregatirii psihologice cit :;;i al docu-
mentarii personale. Alegerea din timp a materialului, stabilirea explica-
tiilor pentru cuno:;;tintele noi contribuie la realizarea unor activitati cu
un nivel 9tiintific corespunzator. Numai in aceste conditii se poate realiza
osmoza dintre accesibil 9i corect din punct de vedere $tiintific.
Dupa cum am mai afirmat, sfera de aplicabilitate a observarilor este
larga; cu toate acestea ea nu poate cuprinde multiplele posibilitati pe
care le ofera natura i?i viata sociala. Pe de alta parte, dependenta in ale-
gerea temelor fata de programa restringe posibilitatea de valorificare a
intereselor spontane ale copiilor fata de anumite aspecte pe care le in-
tilnesc in experienta lor zilnica : unele mijloace de locomotie, ma9ini-
unelte, fenomene care apar mai rar (eclipsa, incendiu, inundatie etc.),
accidente, obiceiuri $i datini populare, manifestari ocazionale, competitii
sportive etc. Cuprinderea acestei pe fenomene ale realitatii se rea-
lizeaza prin observarile ocazionale (neplanificate). Ele se organizeaza cind
se ivei;;te imprejurarea favorabila. De exemplu, copiii se joaca in curte,
prin fata gradinitei trece o coloana de osta9i pregatiti pentru defilare,
ma$ina salvarii sau ma:;;ina de pompieri. Educatoarea poate valorifica
faptul ca toti copiii s-au indreptat in directia din care se ive:;;te coloana
de soldati sau 9irul de mar;;ini ale pompierilor r;;i poate declanr;;a o ob-
servare. In principiu, observarile ocazionale nu antreneaza obligatoriu
grupa r;;i au o durata foarte scurta. Ele se pot realiza atit la
propunerea educatoarei, cit r;;i la aceea a copiilor. Cind sint urmarea ini-
tiativei copiilor, caraderul de activitate Iibera, spontana, este mai preg-
nant.
Valoarea acestor observari se manifesta incontestabil pe linia for-
marii spiritului de observatie, a stimularii curiozitatii $i spiritului de
investigare independenta, a initiativei. in schimb, slaba posibilitate de
a asigura o legatura a lor cu alte activitati, de a integra impresiile astfel
dobindite intr-un sistem, ca i;;i aceea de a influenta modul de receptare

11
a cuno9tintelor fac ca nbservarile neplanificate sa ocupe numai un loc
secundar in procesul dt:: cunoa9tere 9i deci sa se conteze mai putin pe
aportul lor pe plan inform1tiv.
Dupa locul desfii9urarh, observarile se pot clasifica in observari zn
mediul natural 9i observari in mediul organizat.
Observarile desfa9urate in rnediul natural necesita in cele mai multe
cazuri deplasarea copiilor in atara gradinitei 9i, in aceste cazuri, ele se
organizeaza in cadrul plimbarilor, al vizitelor sau al excursiilor. !n ca-
drul acestor observari scopul principal il constituie asigurarea contactu-
lui direct al copiilor cu obiectivul propus in mediul lui obi9nuit de viata
respectiv pomii in gradina, pare etc., pasarile domestice in ograda sau
la crescatoria de pasari, vrabiute pe copac sau llnga cuibul lor, oile 9i
vacile la pa9une sau in grajduri, saivane etc. Aceasta situatie prezinta un
avantaj real deoarece da posibilitatea copiilor sa stabileasca relatii intre
mediul specific unui animal sau al unei plante 9i manifestarile, obiceiu-
rile lor. In acela9i timp insa, studierea lucrurilor in mediul lor poate
constitui un impediment pentru o analiza sistematica 9i amanuntita da-
torita bogatiei stimulilor l?i conditiilor in care pot percepe copiii in
natura, pe strada etc. Greutatile intimpinate in concentrarea atentiei
sint generate 9i de faptul ca in mediul natural copiii trebuie sa stea tot
timpul in picioare, la distanta inegala unii fata de altii, de obiectul ce
urmeaza sa fie observat. Inghesuiala ce se creeaza pentru asigurarea unei
mai bune vizibilitati, ca 9i oboseala determinata de statul indelungat
in picioare, impiedica in mare masura desfa9urarea normala a observarii.
Toate acestea obliga pe educatoare sa renunte la verbalizarea celor ob-
servate 9i, in consecinta, la con9tientizarea materialului faptic. Din
aceasta cauza, in cadrul acestor observari se urmare9te mai mult aspectul
exterior, o privire de ansamblu asupra obiectelor propuse a fi cunoscute.
Observarile desfa.9urate in mediul natural pot sa imbrace mai multe
forme de organizare : plimbari, vizite 9i excursii.
Plimbiirile constituie deplasari de scurta durata .realizate pe un
traseu dinainte stabilit, cu un scop clar in directia largirii orizontului
de cuno9tinte. Ceea ce caracterizeaza plimbarea este faptul ca procesul
de percepere a mediului ambiant are loc in tot cursul deplasarii, even-
tual, cu ocazia unor mid popasuri stabilite de educatoare, in functie de
ceea ce 9i-a propus sa faca cunoscut copiilor. tn consecinta, sursa cuno:;;-
tintelor o reprezinta aspectele intilnite in cursul deplasarii. Astfel, in
plimbarea cu tema : ,,Cartierul nostru", copiii sint orientati spre ceea ce
este mai reprezentativ in drumul parcurs : strazi, institutii, intreprin-
deri, magazine etc. In plimbarea cu tema ,,Strada noastra" se pot e9alona
in decursul mai multor deplasari obiective ca: familiarizarea cu .aspectu]
specific al strazii (trecerea pietonilor, circulatia intensa a mijloacelor de
locomotie etc.), cunoa9terea mijloacelor de locomotie, cunoaf?teFea regu-
lilor de circulatie etc.
Excursia reprezinta o deplasare organizata, de lunga durata, in locuri
mai departate de gradinita, in genere, in afara localitatii. 0 excursie ne-
cesita o organizare mai complexa, datorita faptului ca ea impune mai
multe momente distincte, 9i anume:
- deplasarea copiilor cu ajutorul mijloacelor de transport la locul
propus;
cercetarea locului stp.bilit pentru a fi cunoscut ;
activitatea libera la locul excursiei, luarea gustarii, odihna;
reintoarcerea la gradinita.

12
Spre deosebire de plimbare, in cazul excursiei momentul observarii
reprezinta o parte relativ scurta fata de durata deplasarii !?i a celorlalte
activita:\i ce au loc in acest context. Astfel, in excursia cu tema ,,La
padure" observarea are loc dupa ce copiii au ajuns la locul respectiv.
Cu acest prilej, ei pot observa cele mai reprezentative aspecte ale lo-
cului : copacii, iarba, florile, mui?chii, insectele, pasarelele i?i eventual
unele animale care nu prezinta pericol (veverite, arid etc.).
Spre deosebire de plimbare, vizita are in vedere cunoa!?terea organi-
zata a unui loc de muncB,, a unei institutii sau intreprinderi, asigur1n-
du-se in prealabil deplasarea la locului. Observarea propriu-zisa se
desfai?oara, prin urmare, numai dupa ce s-a ajuns la locul stabilit. Astfel,
in vizitele cu tema : Casa pionierilor ~i ~oimilor patriei, Muzeul de istorie,
s:>coala, Po!?ta, Frizeria, Libraria, Policlinica etc., problemele cognitive
sint rezolvate prin cercetarea in ansamblu a amenajarii localului sau
incaperii in care se desfa~oara activitatea specifica locului respectiv.
Observarile desfii$urate in mediul organizat pot sa aiba loc in gra-
dini ta, fie in clasa, fie in alte locuri special amenajate in acest scop. Ele
sint planificate din timp, tinind seama de necesitatea pregatirii condi-
tiilor. Sub raportul obiect-fond, ele asigura cele mai favorabile conditii
de evidentiere a elementelor principale 9i, astfel, se compenseaza difi-
cultatile pe care copiii le intimpina in mediul natural. Sint cazuri cind
initial se organizeaza o plimbare sau o excursie pentru a observa o planta
sau un animal in mediul natural, punindu-se mai mult accentul pe con-
ditiile de viata, dupa care se reia aceasta observare in mediul organizat.
De exemplu, plimbarea cu tema ,,Parcul, primavara" este urmata de
observarea unor flori de primavara intllnite cu aceasta ocazie : pansele,
lalele etc. in cadrul observarilor desf~urate in mediul organizat se asi-
gura o organizare mai buna a colectivului de copii, o vizibilitate mai
buna a obiectului ales ca i;;i o antrenare mai sistematica a celorlalti
analizatori. A vantajul principal il constituie faptul ca mediul este sub-
ordonat cerintelor observarii obiectului propus, spre deosebire de ob-
servarea in mediul natural in care ambianta mascheaza, pune in umbra
obiectivul principal. De aid decurge insa 9i o 1imita a acestui gen de
observare, respectiv ea face posibila numai o cercetare izolata, rupta
intr-o anumita masura de ambianta in care aM loc anumite fenomene.
Observarile se pot clasifica in· functie de locul desfa~urarii. Astfel,
ele se pot desfa9ura :
- in sala de grupa;
in interiorul gradinitei, in alte incaperi cu diverse functionali-
rati pentru a se familiariza cu ele;
- in curtea gradinitei ;
in afara gradinitei sub forma deplasarilor de diferite feluri
(plimbari, vizite, excursii) ;
- in cadrul unei activitati cu caracter practic (in interior sau in
exterior). '
Un alt factor care determina clasificarea observarilor in tipuri va-
riate il constituie durata lor. In principiu, orice observare are o durata
limitata. Ceea ce determina insa deosebirea este masura in care in acel
interval de timp se epuizeaza sau nu cele propuse spre a fi cunoscute.
de catre copii. Din acest punct de vedere se poate vorbi de observare
de scurta durata ~i observare de lunga durata sau observare in timp.
1n observarea de scurta durata se indepline9te scopul urmarit, se incheie

13
in princ1prn analiza aspectelor propuse spre a fi cunoscute. De exemplu,
in observarile : morcovul, salata, lupul, yulpea:, barza, leul i;;i tigrul, apa,
piinea, oul etc., planta, animalul sau obiectul sint cercetate in stadiul
pe care 1-au atins in momentu1 desfai;;urarii activitatii.
Durata unei astfel de observari este echivalenta cu durata unei
comune (15'-30') in func\j.e de virsta copiilor. Exista E;i posi-
bilitatea de a esalona obiectivele unei observari de durata in mai multe
activitati de scu~ta durata. Aceasta in cazurile in care actiunile respective
nu se pot petrece in intervalul limitat al unei observari de scurta durata.
Astfel, se pot eE;alona unele actiuni specifice unui animal : cum maninca,
cum se spala, cum se joaca, cum ii;;i alapteaza puii. Este o forma de
trecere spre observarea in timp.
Observarea in timp se deosebei;;te de observarea de scurta durata nu
atit prin durata in sine, cit mai ales prin scopul pe care aceasta 11 are
de indeplinit, respectiv de a observa in diferite etape evolutia unor fe-
nomene, a unor plante, a unor animale, transformarile care au loc sub
actiunea diferitilor factori. Ea se eE;aloneaza pe un interval de timp
corespunzator duratei procesului ce urmeaza sa fie cunoscut. La grupa
mica nu pot fi urmarite procese evolutive indelungate, deoarece copiii
de 3 ani nu retin aspecte percepute anterior. Din aceasta la aceasta
grupa se pot urmari in eel mai fericit caz doua secvente ale procesului.
De pilda, momentul de inflorire a unui porn 9i momentul de scuturare
a florilor sau momentul de aparitie a fructului verde 9i momentul cind
fructele sint coapte, inclusiv de culegere a acestora. La grupele mari,
observarea fiecarui moment se face in strinsa legatura cu toate obser-
varile anterioare, astfel incit cuno9tintele sa se inlantuie in ordinea lor
fireasca. Astfel, se poate urmari in timp viata unei familii de rindunele
care 9i-a facut cuib la streaE;ina casei, de la sosirea lor primavara, pina
la plecarea lor, toamna; transformarea unui copac in cursul mai multor
anotimpuri (castanul, din primavara pina iarna), 1ncolµrea i;;i cre9terea
bobului de griu (fasole) in diferite conditii create la coltul naturii, scoa-
terea puilor din oua 9i creE;terea lor etc.
Cele rnai interesante i;;i complexe observari in tirnp sint cele care
vizeaza un ciclu complet de viata a unei plante sau a unui animal de
la nai;;tere pina la stadiul de sarninta sau pui. Iata citeva din etapele mai
semnificative ale ciclului de viata a fasolei, care pot fi surprinse de
pre9colari :
- semanarea boabelor de fasole pe lotul gradinitei ;
incoltirea boabelor de fasole ;
- creE;terea plantei cu tulpina 9i frunze ;
inflorirea plantei ;
- formarea fructului (pastaia cu boabele);
-- uscarea pastaii, coacerea boabei atingind stadiul de a fi consu-
mata sau semanata din nou.
!n ceea ce privei;;te ciclul de viata al animalelor se pot alege pentru
gradini~a, cu mai multa u9urinta, pasarile, pe~tii sau mamif erele mici
(pisica, ciinele, iepurele etc.). Din dclul de viata al unor canari se pot
retine urmatoarele momente:
canarii 1.i;;i pregatesc culcu.i;; in voliera ;
- femela depune un numar anumit de oua ;
- femela cloce9te ouale un numar anumit de zile ;
pui9orii incep sa iasa din oua ;
- puiE;orii cresc E;i ajung la rindul lor mari, ca parintii lor.

14
Valoarea acestor observari cu pnv1re la un ciclu de viata al plan-
telor sau al animalelor este. evidenta deoarece ele prezinta natura in
mi9carea ei continua 9i-i obii;;nuie9te pe copii cu sesizarea transformari-
lor pe care le sufera obiectele, cu inl<inWirea dintre fenomene, datorita
legaturilor lor de cauza-efect. Valoarea acestor observari se mare9te daca,
odata cu urmarirea fenornenelor, copiii sint deprin9i sa inregistreze, in-
dependent sau cu ajutorul educatoarei, modificarile constatate. Aceasta
:Se poate realiza in cadrul calendarului naturii sau prin rnarcaje spedale,
desene, beti9oare etc. Astfel, cre9terea unei plante poate fi transpusa pe
o fi9ie de hirtie pe care se noteaza cu creionul ini.Utimea atinsa in dife-
rite momente, la care se poate adauga de catre educatoare data inre-
gistrarii.
Un alt criteriu de clasificare a observarilor are in vedere numarul
copiilor antrenati 9i forma de organizare a acestora in cadrul activitatii.
Din acest punct de vedere se impune modalitatea clasica de realizare
a observarii : observarea care antreneazii grupa intreaga de copii. Dupa
cum am mai aceste observari pot sa fie desfai;mrate in diferite
momente ale programului zilei :
- observari realizate ca activitati comune, avind un caracter mai
apropiat de lectie, solicitind de obicei un mediu special amenajat ;
- observari desfa9urate in cursul plimbarilor, vizitelor 9i excursi-
ilor, valorificind mai ales conditiile naturale in care se petrec unele
fenomene sau vietuiesc unele fiinte ;
observiiri realizate in cadrul formelor de rnunca efectuate in
dinita, la coltul naturii sau in gradina etc.
Observarile se pot desfa9ura in cadrul activitaWor comune, copiii
fiind repartizati in doua subgrupe antrenate simultan in doua activitati
diferite, dintre care una de observare iar cealalta de desen, de rnodelaj,
de constructie etc.';. Pe rind, fiecare din subgrupele respective este an-
trenata in activitatea de observare. Acest mod de organizare pe sub-
grupe, asemanator cu activitatea grupei combinate, permite o antrenare
mai sustinuta a copiilor la perceperea obiectivului, o participare rnai
intensa la verbalizarea celor constatate, o cuprindere mai eficienta a
colectivului, inclusiv un control mai sustinut asupra modului in care
copiii i9i insu9esc cuno9tintele. Eventual, se poate avea in vedere diferen-
tierea predarii continutului, in functie de nivelul 9i posibilitatile celor
doua subgrupe.
Observarile pot fi organizate cu grupuri mici in diferite rnomente
ale zilei, cind copiii manifesta interes 9i curiozitate. Astfel, in cadrul
jocurilor 9i a~tivitatilor alese se r:::::ate relua, la prop~nerea copiilor sau
a educatoarei, observarea unor obiecte de care copiii se folosesc, pot fi
realizate exercitii de observare asupra unor jucarii alese de educatoare
sau de catre copii. Se poate relua observarea papu9ii, a automobilului,
a trenului, utilizind acela9i material sau material diferit fata de obser-
varea cu grupa intreaga. In cadrul serviciului la coltul naturii, copiii re-
partizati vor urmari zilnic ce aspecte noi au intervenit in dezvoltarea
plantelor. Actiuni imbinate cu observarea in grupuri mid se pot organiza
in curtea gradinitei sau in cadrul jocurilor in pare, al plimbarilor. Un

"' A n d re es(!. u F l o r i c a, M odaliti'iti de modernizare a activitatii cu toatl!.


prupa de copii, 'in ,,Copilul 9i rnediul social", culegere metodica editata de ,,Re-
vista de pedagogic", 1976, p. 20-2'5.

15
grup de copii gasind un melc sau un pui de pasare poate efoctua obser-
vatii interesante. Asemanatoare ca mod de desfa9urare 9i ca efecte for-
mative si!it observiirile individUale efectuate de copii in procesul actiunii
cu obiectele. Care dintre copii nu se opre9te indelung sa cerceteze meca-
nismul de functionare al unei jucari~, partile componente ale unei
triciclete, modul in care plute9te o frunza sau o barcuta de hirtie pe
suprafata apei ? Aceste observatii intreprinse in cele mai multe cazuri
din proprie initiativa, mobilizeaza mai intens activitatea psihica a copi-
lului. Ele il pun in situatia de a formula probleme cognitive complexe :
de ce nu se poate d,eplasa tricicleta fara sa fie condusa de copil, cum
poate o baterie electrica sa puna in mi9care un tren-jucarie etc.
!n realizarea observarilor cu grupuri mid sau in mod individual
intilnim, dupa cum am mai aratat, doua modalitati distincte, din punctul
de vedere al initiativei organizarii 9i al modului de indrumare : observari
realizate la propunerea copiilor 9i observiiri cu tema propusii de educa-
toare. Acestea din urma sint indicate cind la observarea unui anumit.
obiect au lipsit unii copii sau atunci cind al~ii au intirnpinat greutati in
sau verbalizarea celor observate. Ele sint oportune, de ase-
menea, cu copiii care depa9esc ca nivel interesele celorlal\i copii. La..
rindul lor, aceste observari pot sa se desfa$oare in mod independent,
fara o indrumare din partea educatoarei sau pot fi conduse direct i;;i
sistematic de catre aceasta in functie de obiectivele educative stabilite.
Chiar ~i atunci cind observarea are loc in mod independent, ea poate sa
fie urmarita de educatoare fara sa intervina in desfa9urarea ei fireasca.
!n acest caz se inregistreaza preferintele, actiunile, eventual, discutiile·
copiilor.
Observarile se deosebesc ca structura 9i mod de indrumare in func~ie
de materialul utilizat. !n practica curenta intilnim doua feluri de obser-
vari care nu se exclud, ci dimpotriva se .imbina, se completeaza :
- observari cu material natural ;
observari cu material confectionat.
Dealtfel, in mod curent se folosesc -~i observari cu material com-
binat, natural i;;i confectionat. Observarile cu material natural au prio-
ritate la virsta pre~colara, deoarece dau posibilitatea formarii unei ima-
gini corecte 9i complete asupra realitatii, ofera posibilitatea cercetarii
lor in cadrul unor experiente simple. Ele pot fi realizate cu ajutorul
direct al obiectelor, plantelor, animalelor 9i fenomenelor.
Observatiile cu material confectionat difera dupa natura materialului,
9i anume : observarea mulajelor, a machetelor, a modelelor obiectuale
(materiale in volum) 9i observarea tablourilor, ilustratiilor, fotografiilor,.
fotomontajelor (materiale bidimensionale, plane). La acestea se adauga
observarea imaginilor furnizate prin intermediul mijloacelor audio-
vizuale : diapozitive, diafilme, filme 9i emisiuni de televiziune.
!n functie de numarul speciilor observate se pofi realiza observari
ale unui singur exemplar (ciinele, ardeiul, crizantema), observari ale
exemplarelor unei singure specii (crizantema 9i tufanica) 9i observarea
exemplarelor din doua sau mai multe spedi (gaina i;;i rata, veverita $i
iepurele, calul $i camila etc.). In cadrul acestor ultime doua feluri de
observari se poate aplica sau nu procedeul comparatiei exemplarelor,
dupa cum i9i propune educatoarea.
Felurile observarilor se pot stabili in functie de criterii formative,.
respectiv participarea analizatorilor, dt 9i introducerea operatiilor gin-.
dirii.

16
Din punctul de vedere al participarii analizatorilor, mai frecvent.
se intilnesc in practica educativa doua feluri : observarea cu participarea
tuturor analizatorilor (observarea plantelor, a obiectelor de uz individual),
in genere, cu material distributiv ~i observarea cu predominarea analiza-
torului vizual (animale vii, impaiate, mulaje, aspecte din viata sociala,
tablouri).
In cadrul observarilor, prezenta diferitelor operaW ale gindirii i!;d.
are un scop formativ evident, i;;i anume de a contribui la organizarea ~i
aprofundarea perceptiei, ·la restructurarea reprezentarilor, la desprinde-
rea esen~ialului etc. In raport cu tema aleasa i;;i cu nivelul atins de fiecar~
grupa, :in diferite momente ale anului se introduc ~i au un rol predo-
minant anurnite operaW ale gindirii. Incercarile de tipologii existente au
ca punct de plecare raportul dintre analiza ~i sinteza privit mai ales din
punctul de vedere al participarii educatoarei t;ii al copiilor la efectuarea
lor. In acest sens mentionam contributia tovarai;;elor A. V. Lovinescu i;;i
V. 1VIanasia.
Reproducem':· tabelul cuprinzind succesiunea introducerii operatiilor
gindirii efectuate de catre pre~colari in mod explicit, in activitatile de

1. Analiza efectuata de educatoare


(li repetata de copii
2. Analiza efectuata de educatoare Analiza :;d sinteza s-au efec- Grupa
9i repetata de copii tuat folosind criteriile sim- de
Sinteza efectuata de educatoare ple 3-4 ani
3. Analiza efectuata de copii
Sinteza efectuata de educatoare
4. Analiza efectuata de copii
Sinteza efectuata de educatoare
(li repetata de copii Analiza (li comparatia au fost
5. Analiza (li sinteza efectuate de facute pe baza unor crite- Grupa
cop ii rii simple de
6. Analiza 9i sinteza efectuate de Comparatia a fost facuta in- 4-5 ani
copii tre indivizi de aceea9i
Comparatia efectuata de educa- specie
toare
7. Analiza 9i sinteza efectuate de Analiza, sinteza 9i compara-
copii tia au fost efectuate la
Comparatia efectuata de educa- inceput pe baza criteriilor
toare (li repetata de copii simple, apoi pe baza de cri-
8. Analiza, sinteza (li comparatia terii complexe Grupa
efectuate de copii de
9. Analiza, sinteza 9i compara\ia Comparatia s-a facut intre 5-6 ani
efectuate de copii indivizi de aceea:;;i specie
Generalizarea efectuata de edu- Generalizarea s-a fa.cut nu-
catoare mai in urma comparatiei
intre indivizi de aceea~i
specie

* A. V. Lovin es cu, V. Man as i a, Cercetiiri privind dezvoltarea unor·


aspecte ale personalitiitii copiilor intre 3 $i 7 ani, Bucur~ti, E.D.P:,. 1970, p. 87.
(schema prelucrata, adaptata la 3 grupe de virsta).

2 - CunOfiltinte defi!P~ natura ljli om 1n gractinita de copii - ed. 422


-0bservare, care poate determina tipuri diferentiate, in functie de niv~lul
participarii gindirii in procesul cunoa9terii la pre9colari. Treptat se re-
marca o cre9tere a gradului de independenta a copiilor in efectuarea
diferitelor procese, operatii implicate in perceperea obiectelor.
Din tabelul prezentat se desprind dteva tipuri de observari :
- observari in care diferitele operatii sint efectuate de educatoare,
ro:ul acesteia fiind preponderent ;
observari in care operatiile sint efectuate atit de educatoare dt
$i de copii, contributia copiilor la insu9irea cuno!?tintelor fiind din ce in
ce mai bine conturata;
observari in care operatiile sint efectuate independent de ciitre
copii, rolul acestora manifestindu-se mult mai in tens,, invatarea reali-
zindu-se pe seama unor ac~iuni efectuate de copii anterior.
Privind tipologia din punctul de vedere al gradarii in introducerea
operatiilor gindirii se contureaza patru grupuri distincte :
a) observari in care se cere efectuarea intr-o forrna explicita a ope-
ratiilor de analiza 9i sin teza ;
b) observari in care pe linga obi~nuirea copiilor cu efectuarea opera-
i;iilor de analiza ~i se cere ~i efectuarea operatiei de comparatie ;
c) observari in care pe linga analiza, sinteza ~i comparatie se intro-
·duce operatia de abstragere ;
d) observari in care se introduce
Un alt criteriu pentru clasificarea observarilor 11 constituie continu-
,tul lor, respectiv domeniul, sfera realitatii la care se refera. In genere,
observarile realizate in gradinita au in vedere doua aspecte : natura 9i
viata sociala, care se intrepatrund in cele mai multe situatii. De exem-
plu : observarea muncilor agricole (de primavara, vara), vizeaza natura,
locul de desfa9urare al muncilor fiind, fie gradina, via, cimpul, deci un
colt al naturii, in timp ce activitatea e_ste preponderent sociala, fiind
,efectuata de un grup de oameni intre care exista diverse relatii sociale.
In lucrarea de fata am incercat sa surprindem dteva teme de baza in
jurul carora graviteaza activitatea de cunoa:;;tere in gradinita de copii :
lumea animalelor ;
lumea plantelor ;
obiectele lumii reale ;
fenomenele naturii ;
viata 9i activitatea social8. : munca, intreprinderi 9i institutii uncle
'Se desfa~oara munca, relatHle dintre oameni, cadrul social in care i9i
,desfa9oara copiii viata etc.
Este evident ca enumerarea facuta nu reprezinta o clasificare stricta,
deoarece sfera ~i continutul fiecarei categorii se poate interfera cu cele-
lalte categorii. Observarea omului poate fi inclusa tot atit de bine in
-cadrul vietii sociale, ca 9i in cadrul naturii. De asemenea, fenomenele
naturii vizeaza atit fenomene intilnite in lumea plantelor : germinarea,
1nflorirea, coacerea fructelor, cit i;;i in lumea animalelor: n~­
terea, cre9terea, inmultirea animalelor etc.
Sarcina didactica, problema de baza a observarii, poate sa constituie
un punct de plecare pentru o tipologie a activitatilor de observare.
Aceasta tipologie reflecta aspectele de baza pe care $i le poate propune
educatoarea :

18
familiarizarea globala, sumara cu obiectul sau fenomenul propus,
(de exemplu, grupa mica - sala de grupa ; grupa mijlocie - cabinetul
medical sau munca pe ogor ; grupa mare atelierul de timplarie) ;
- cunoa:;;terea analitica, amanuntita a obiectului, cu structura $i
acestora (grupa mica - cirea9a ; grupa mijlocie $i mare - ma~
rul, morcovul, crizantema, obiecte de uz personal, alimente etc.) :
- insu9irea unor tehnici de investigare a realitatii sau de aplicare
a acestora (de exemplu, grupa mica cana $i paharul ; grupa mijlocie
nuca, panseaua ; grupa mare - laptele $i produsele lactate, oua $i pre-
parate din oua) ;
perceperea independenta pe baza actiunii, a cercetarii sistematic~
proprii (grupa mare - cartoful, veverita, pisica) ;
stabilirea asemanarilor $i deosebirilor intre diferite obiecte ale
lumii reale (grupa mare - ro9ia $i ardeiul, cirea9a $i cap9una, vulpea
$i lupul, barza $i rindunica).
La baza clasificarii observarilor pot sa stea $i alte criterii ce au in
vedere metodele utilizate, modul in care s!nt imbinate. In cadrul acestora
elementul semnificativ n constituie gradul de interventie al educatoarei.
Dupa acest criteriu se pot intilni urmatoarele tipuri de observari :
- observarea structurata in functie de interesele $i emotiile pozi-
tive ale copiilor ;
observare structurata in functie de un plan de intrebari :
elaborat de educatoare ;
elaborat de copii cu ajutorul educatoarei ;
observare structurata in functie de expunerea educatoarei sau
a copiilor;
observare structurata in functie de modul de antrenare a anali-
zatorilor :;;i de tehnicile de investigare' folosite :
- observare structurata in functie de comparatia elementelor pre-
zentate;
- observare independenta a realitatii de catre copii.

3. STRUCTURA DIFERITELOR FELURI DE ACTIVITA'fl


DE OBSERVARE CU GRUPA lNTREAGA

In literatura metodica, observarea este considerata ca o activitat~


cu o structura relativ precisa ce cuprinde doua momente principale ale,
procesului de cunoa:;;tere : contemplarea vie a realitatii, perceperea orga-
nizata a obiectelor, pe de o parte, 9i stabilirea unor generalizari simple
pe baza celor percepute in vederea formarii de reprezentari generale,
asupra obiectului observat sau in vederea incadrarii acestuia intr-o cate-
gorie mai Iarga, pe de alta parte. In acest gen de activitate accentul cade,
insa, cum este dealtfel firesc, pe perceperea sistematica a realitatii. Acest
lucru impune ca momente cheie in toate observarile analiza $i sinteza
celor observate. Incercarile de tipologii existente au ca punct de plecare,
raportul dintre analiza !?i sinteza privit mai ales din punctul de vedere
al participarii educatoarei 9i copiilor la efectuarea lor, dupa cum am
aratat ca reiese din lucrarea ,,Cercetari privind dezvoltarea unor aspecte,
ale personalitatii" de V. Manasia 9i A. V. Lovinescu, comentata anterior.
Aceste feluri de structuri ale observarii se caracterizeaza prin dteva
trasaturi comune :
- e1e pot fi introduse intr-o anumita succesiune, pornind de la for-
mele cele mai simple, in care nivelul operatiilor gindirii se mentine la
actiuni obiectuale, iar educatoarea este cea care prin actiunile r;;i cuvintul
€i constituie un permanent model ;
- conceptia care sta la baza acestor tipuri de observare porner;;te
de la ideea ca operatiile gindirii se insur;;esc treptat, in cadrul procesului
de cunoar;;tere dirijat in mod sistematic de adult, esenta constind in asi·
milarea acestora pe baza unor modele ce se complica cu fiecare nouii
achizitie pe planul operatiilor mintale ;
- se contureaza o varietate mare de posibilitati · de desfar;;urare a
observarilor determinate de multiplele posibilitati de imbinare a modali-
tatilor r;;i gradului de participare a educatoarei r;;i a copiilor la efectuarea
diferitelor operatii.
in practica curentii s-au impus l?i s-au mentinut acele tipuri de ob-
servare care au ca punct de plecare modul in care sint orientate proce-
sele perceptiei. Desfalj\urarea acestor observari prezintii o varietate mai
restrinsa, iar analiza strU1cturilor s-a facut intr-o mai mica masura in
materialele metodice existente.
Dupii obiectivul principal al observiirii se evidentiaza : observiiri in
care se evidentiazii ansamblul obiectului de observat, intregul cu piirtile
lui componente, structura obiectului perceput. Acest fel de observare se
intemeiaza pe experienta acumulata de invatamintul din tara noastra
prin lectiile de intuitie.
Etapele principale ale unei astfel de observari sint in principiu ace-
lea~i cu etapele intilnite in activitatea clasicii de observare, i?i anume.:
prezentarea obiectului de observat ;
- perceperea libera a obiectului, ,exprimarea impresiilor imediate
asupra obiectivului prezentat ;
- perceperea sistematkii a obiectului pe baza unui plan de in-
trebiiri : desprinderea piirtilor componente ;
- sintezele, generalizarile simple asupra celor observate, reconsti-
tuirea intregului pe plan mintal in vederea elaborarii reprezentiirii sau
notiunii corespunziitoare.
In exemplificiirile din prezenta carte, intilnim o asemenea conceptie
la planurile unor observari ca, de exemplu, iepurele - la grupa mijlocie.
In aceste observari, pe plan informativ primeazii cunor;;tintele des-
prinse pe bq.za perceperii materialului intuitiv (partile componente ~i
unele caracteristici ale animalului) 9i a experientei curente de viatii a
copiilor (foloasele aduse de animal). Caracterul dirijat al perceptiei prin
intermediul unui numar relativ mare de intrebiiri are o mare valoare
formativa. De asemenea, faptul ca pre9colarii sint stimulati sa se inca-
dreze in disciplina intrebare-riispuns are valoare educativa. In schimb in
aceasta forma a observarii copiii nu sint pu~i in situatia sa cerceteze r;;i
sa descopere noul. In cadrul discutiei (analizei) sint puse cu prio-
ritate intrebari care fac apel la observarea propriu-zisa sau la experienta
anterioara r;;i in mai mica masura sint solicitate actiunile copiilor cu
-0biectele de observat. Aceasta este 9i cauza care determina o antrenare
unilateralii a analizatorului vizual.

;20
Al doilea tip de observare, realizat prin exercitii de observare, are
ca obiectiv principal determinarea unor insu~iri caracteristice ale obiec-
tului de observat prin intermediul unor exercitii senzoriale variate. In
atentia educatoarei sta de data aceasta asigurarea unei succesiuni de
actiuni prin care se urmare9te antrenarea multilterala a tuturor anali-
zatorilor, actiuni pe baza carora copiii sa desprinda datele semnificative
ale obiectului de observat. Prin traditie, in gradinitele din tara noastra,
observarea de acest fel P!Jrta denumirea de exercitii de observare $i avea
multe elemente comune cu exercitiile senzoriale. Obiectivul principal il
constituie dezvoltarea acuitatii senzoriale, latura formativa prevalind in
mod evident asupra celei informative. Analiza materialului pus la dis-
pqzitia copiilor se face pe baza actiunilor savir9ite de ei sub indrumarea
educatoarei. Drumul cunoaeyterii intr-o astfel de activitate este de la
particular la particular, sau de la particular la un grad mai restrins de
generalitate.
Structura unei observari de acest tip are ca etape principale :
prezentarea obiectului de observat;
- efectuarea unor actiuni simple de catre copii in vederea stabilirii
1nsueyirilor prin intermediul diferitilor analizatori, verbalizarea celor
constatate ;
- largirea informatiilor prin materiale suplimentare ;
- integrarea datelor senzoriale intr-un tot .
. Aceasta modalitate de realizare a unei observari prezinta urmatoa-
rele avantaje :
- realizeaza o mai buna sudura intre aspectul informativ 9i eel
formativ;
- informatiile dobindite de copii sint, in cele mai multe cazuri,
rezultatul procesului de investigare proprie a obiectivului prezentat;
- se asigura o partidpare mai larga a copiilor, atit prin utilizarea
unui material distributiv, cit 9i prin conditiile create pentru a-i pune sa
actioneze organizat cu acesta ;
- se insista mai mult asupra insui;;irii unor tehnici simple de ma-
nipulare a lucrului supus observarii, facind apel in forme cit mai variate
la toti analizatorii ;
- copiii sint deprin~i sa-9i utilizeze la maximum capacitatile sen-
zoriale 9i actionind cu obiectele sa dobindeasca cunoeytinte temeinice
<lespre ceea ce-i inconjura ;
- se formeaza calitati senzoriale ca : profunzime, nuantare, obiecti-
vitate, caracter sistematic, spirit analitic, capacitate de diferentiere, spirit
de observare.
Acest fel de observare s-a impus in practica mai ales ca expresie
a cautarilor in domeniul metodelor moderne.
In partea a doua a prezentei carti, am exemplificat .un tip de obser-'
vare asemanator celui de mai sus, bazat pe exercitii de observare gru-
pate in functie de analizatorul antrenat. In aceste observari, analiza este
realizata nu atit in functie de structura lucrului observat, cit, mai ales,
1n functie de activitatea analizatorilor implicati, ca, de pilda, observarea
cu tema ,,oul" la grupa mijlocie, sau observarea cu tema ,,panseaua",
tot la grupa mijlocie.
Caracteristica principala a acestui fel de observare il constituie faptul
ca desprinderea insW?irilor obiectelor, se face prin apel la un anumit

21
analizator sau la mai multi analizatori concomitent. Logica analizei este
determinata de relatii de tipul : ,
Ce aflam despre . daca il mirosim ?
,, ,, ,, daca il pipaim ?
" ,, ,, daca n privim ?
Activitatea conceputa in acest fel este, de asemenea, favorabila lar-
girii experientei senzoriale a copiilor, imbinarii perceptiei cu actiunea.
Ea faciliteaza comunicarea in cadrul lectiei pe baza relatarii de catre
copii a constatarilor lor directe, a unor asocieri simple facute de ei intre
cele percepute in momentul respectiv i;;i datele acumulate anterior in
experienta personala.
Structura acestor observari se bazeaza pe succesiunea actiunilor
diferitilor analizatori, $i anume :
- prezentarea obiectului de observat;
cercetarea obiectului prin intermediul vazului, pipaitului, miro-
sului :;;i gustului, eventual $i al auzului ;
- efectuarea unor actiuni cu caracter aplicativ.
Acela$i fel de observare poate sa puna pe primul plan inSU$irea teh-
nicilor simple de investigare a realitatii. in acest caz, scopul principal
il constituie familiarizarea copiilor cu modul de utilizare a propriilor ca-
pacitati perceptive $i, mai ales, de formare a unor deprinderi l?i priceperi
corespunzatoare ca, de exemplu: cum sa procedeze pentru a afla forma
obiectelor, asperitatea, densitatea, starea de agregare etc. Accentul se
pune pe relatia intre o anumita insui;;ire i;;i tehnica utilizarii diferitilor
analizatori pentru determinarea acesteia. In astfel de observare relatia
de baza care se stabile9te in cadrul perceperii obiectului este de tipul :
Ce trebuie sa facem ca sa aflam daca ..... este tare?
- Cum putem afla ce gust are ..... ?
Cum am facut pentru a afla gustul ..... ?
- Ce trebuie sa facem pentru a afla ·daca .... este neted ?
Aceste observari pot fi planificate la inceputul ciclului de observari
a unor fructe, legume, alimente (sare, zahar, faina, orez, gri$, otet, ulei,
cacao, scortii;;oara vanilie, ceai etc.) sau a unor materiale utilizate in
viata curenta (sticla, lemnul, materialul plastic). In cadrul lor se pune
accentul pe formarea unor deprinderi de percepere independenta, de
investigare organizata, valorifidnd experien~a senzoriala dobindita pina
atunci.
Structura unei astfel de activitati poate fi conceputa 9i in functie de
tehnicile de investigare a insu9irilor caracteristice. In acest caz, va cu-
prinde citeva ~tape :
prezentarea 9i intuirea obiectului de observat ; "
- reactualizarea treptata sau in ansambh1 a tehnicilor de investi-
gare a obiectului, incepind cu tehnicile cunoscute anterior ;
- aplicarea acestor tehnici in vederea determinarii caracteristicilor
obiectelor observate ;
- introducerea unor tehnici (procedee) noi de investigare;
caracterizarea, intr-o expunere sintetka, a obiectului perceput;
- completarea datelor perceptive cu date din experienta senzoriala
a copiilor.
In lucrarea de fata, exista $i planuri de observari de acest .fel.

22
Aceasta variantii a obser'.Viirii, in care domina exercitiile pentru in-
su9irea tehnicilor de investigare, prezinta urmatoarele avantaje :
- permite concentrarea atentiei copiilor asupra tehnicilor de cerce-
tare 9i cunoa.;;tere a realitatii 9i prin aceasta insu9irea deprinderilor de
a utiliza corect analizatorii ;
obii;muie9te pe copii sa facii legatura fireascii intre insrn~irile care
se pot desprinde 9i procedeele care sfnt potrivite pentru detenninarea
acestora; .
- permite organizarea 9i aprofundarea perceptiei acestora ;
favorizeaza utilizarea procedeelor simple de !nva\are prin desco-
perire.
1n teofia pedagogica'~ exista tendinta de a descrie doua tipuri opuse
de observare, in functie de modul de indrumare aplicat in perceperea
obiectivului : observarile libere 9i observarile conduse. Fiecare din aceste
feluri de observare favorizeaza un anumit mod de perceptie ; in primul
caz, o perceptie spontana dupa intrebarile .;;i dorintele copiilor, iar in al
doilea caz, o percepere organizata, realizata in funqie de un plan de
intrebari stabilit de educatoare.
Observarea liberii este activitatea construita cu precadere in functie
de constatarile copiilor in raport cu obiectul propus spre a fi observat.
Ea impune o restringere, la minimum, a interventiilor educatoarei,
o adaptare continua a acestora la perceptia de moment a copiilor. Acest
gen de observare prezinta avantajul de a favoriza manifestarea intere-
selor cognitive ale copiilor, a curiozitatii lor, formarea spiritului de obser-
vatie pe baza cautarilor 9i eforturilor personale. in schimb, lasa la ini-
tiativa copiilor ce, cit 9i cum sa se perceapa din lumea reala. Dupa
parerea lui Leandri, ,,trebuie lasat ca observarea sa se produca in mod
spontan, caci numai atunci cind vine de la copil este fructuoasa". El
sustine ca ,,ar fi o grava eroare de a voi sa impunem un sistem, un
plan, de a dori ca observarea sa se desfa9oare in ordinea pe care intelep-
ciunea prevazatoare a adultului i-a fixat-o"**. In aceasta conceptie, inter-
ventiile educatoarei ar trebui sa se limiteze la intrebari de genul : Ce
vedeti? Ce ati observat? Ce va place mai mult? Daca aceste intrebari
dau intr-adevar o mare independenta de alegere, ele au in schimb un
€feet minim - dupa parerea noastra - in ceea ce prive.;;te imbunatatirea
calitatii perceptiei 9i orizontului de cuno:;;tinte al copiilor. Noi credem
ca observarea libera poate fi un punct de plecare, la grupa mica, in etapa
de inceput de an, sau poate constitui dimpotriva o forma superioara de
observare, la care se ajunge ca rezultat al unei indrumari sistematice
ce vizeaza interiorizarea schemelor de perceptie a realitatii aplicate
intr-un mai mare de activita~i. La aceasta ultima forma ne vom referi
intr-un alt context.
Observarii libere, i se opune cum am vazut observarea condusii
(dirijata) sau structurata, a carei caracteristica este indrumarea de catre
adult a perceptiei :;;i actiunilor copiilor pe baza unui plan de intrebari.
Fire9te ca planul elaborat de adult pentru indrumarea perceptiei
copiilor trebuie sa porneasca de la particularitatile grupei, de la inte-
resele 9i preferintele copiilor studiate anterior.

* F. Le and r i, A. Sa 1 a, L'observation des choses, Paris, Fernand Nat-


han, 1968, p. 12-13.
** Ibidem, p. 13.

23
Treptat, in practica pedagogica s-au asimilat diverse structuri de
observari iri care adultul a conceput mersul activitatii fi::dnd modul
specific de actiune 9i de in.tuire al copiilor 9i raportindu-1 continuu la
experien\;a acestotia. Daca planul este astfel elaborat, rigiaitatea este (laca
nu exclusa, oricum atenuata.
Observarile dirijate (structurate) prezinta, la rindul lor, mai multe
variante, intre care mentionam :
a) observare realizata pe baza expunerii model a celor percepute de
grupa, de catre educatoare;
b) observarea realizata pe baza unui plan de intrebari formulate
de educatoare ;
c) observare realizata pe baza unei succesiuni de indicatii care orien-
teaza actiunea 9i implicit perceptia copiilor.
Optiunea pentru un fel sau altul de observare este de fapt rezultatul
confruntarii structurilor de lectii cu nivelul grupei, cu tema 9i conditiile
concrete de desfa~urare. Trebuie retinut ca nu exista o structura infa-
ilibila 9i ca numai folosirea unei varietati de structuri este capabila sa
satisfaca dezideratele unei dezvoltari armonioase a copiilor.
In practica inaintata a unor educatoare se aplica observarea cu pla-
nul de intrebliri stabilit dinainte, fie de educatoare, fie de educatoare cu
antrenarea copiilor. Este de la sine inteles, ca nu se fixeaza decit intre-
barile principale, in functie de succesiunea reclamata de analiza propusa.
Dupa stabilirea firului lectiei, se reia analiza in funci;ie de jaloaneie
stabilite. Acest gen de observare prezinta multiple avantaje :
antreneaza pe copii la elaborarea unui plan de intrebari, pornind
de la material simplu, la indemina fiecaruia dintre ei;
- ii obi~nuie9te cu desprinderea esentialului in prezenta unui mate-
rial intuitiv, determinindu-i sa opereze concomitent pe cele doua pla-
nuri ale cunoa9terii - senzorial 9i rational ;
organizeaza, structureaza perceptia copiilor, invatindu-i inca de
mid cum s-o subordoneze planului de cunoaf1tere rationala, logica.
Acest fel de observare, ca ~i altele la care ne vom referi in conti-
nuare (observare cu intrebari formulate de copii, observarea indepen-
denta a copiilor), necesita un anumit nivel in dezvoltarea capacitatilor
de percepere ~i verbalizare ale copiilor. De aceea nu poate fi aplicat la
inceputul anului ~colar.
Structura desfa~urarii unei astfel de observari cuprinde ca principale
momente:
- prezentarea obiectului de observat !?i intuirea sumara;
- stabilirea planului de percepere a obiectului de observat, even-
tual a actiunilor principale ;
efectuarea analizei amanuntite a obiectului in functie de prin-
cipalele etape stabilite ;
sintetizarea, unificarea informatiilor intr-un tot fie descriere,
ghicitoare, desen etc.
Cea mai complexa structura o are observarea independenta a obiec-
telor sau fenomenelor lumii reale, care prin sarcina ei de baza pune
problema sa se centreze pe descrierea efectuata de copii cu cit mai putin
ajutor din partea educatoarei. 0 astfel de observare nu trebuie confun-
data ell observarea nedirijata (libera). Problema pe care o ridica obser-
varea independenta este de a se ajunge la un astfel de nivel de percepere
la copiii grupei, incit sa nu mai fie necesara intervenµa educatoarei in

24
analiza .obiectului prezentat. Cu alte cuvinte, este de dorit ca pe baza
activitatilor de observare desfa9urate cu o indrumare sistematica prin
intermediul intrebarilor, explicatiilor, completarilor educatoarei, ca 9i pe
baza observarilor in care se preconizeaza analiza cu ajutorul unui plan
6au a intrebarilor formulate de copii sa se ajunga la nivelul interiori-
Larii schemelor de analiza a diferitelor obiecte ale lumii reale, !?i, in
.:onsecinVi, pre9colarii sa poata fi in stare sa verbalizeze tot ce observa,
sa desprinda cu un ajutor minim aspectele caracteristice.
Aparant, observarea independenta nu are o structura diferita fata
de observarea clasica. Cu toate acestea, ea are elemente de noutate 9i
complexitate, care sint determinate de relatia dintre educatoare 9i copil,
de modalitaWe de indrumare ale educatoarei, de natura, felul 9i numarul
interventiilor ei in cursul desfa9urarii activitatii. In consecinta, observa-
rea independenta se poate desfa9ura dupa urmatoarea succesiune de
momente:
- prezentarea materialului de intuit :
reactualizarea, cu ajutorul copiilor, a unor cerinte cu privire la
manipularea materialului eyi verbalizarea celor observate ;
perceperea 9i descrierea sistematica a obiectului de catre copii;
- completarea observatiilor copiilor pe diferite cai ;
- concluzii, stabilirea de sarcini, de perspective de viitor pentru
cunoaeyterea, in continuare, a obiectului observat.
Observarea independenta este, a~adar, numai in aparenta o observare
,,libera", deoarece spontaneitatea copilului este rezultatul unei indelungi
evolutii pe calea insu~irii 9i aplicarii procedeelor celor mai variate de
investigare. Copiii reactioneaza benevol, dar tin seama de cerintele unei
observari corecte, se comporta conform unor reguli asimilate in cursul
experientei organizate de adult in dif erite imprejurari similare.
0 varianta mai complexa a observarii independente o constituie
observarea care vizeaza obi!1nuirea copiilor de a adresa intrebari adecvate
in legatura cu obiectul de observat l?i de a gasi raspunsurile corespun-
zatoare. ~i aceasta forma de observare presupune un nivel superior in
dezvoltarea perceptiei 9i acumularea unei experiente in observarea cate-
goriei de obiecte sau fenomene la care intentionam s-o aplicam. Cu alte
cuvinte, ea se planifica numai dupa un !1ir de observari ale unor plante,
animale cu aspecte similare.
Structura unei astfel de observari nu difera atit ca succesiune a
momentelor, Git mai ales in privinta naturii interventiilor educatoarei.
Acestea urmaresc, in primul rind, sa-i obi9nuiasca pe copii sa formuleze
intrebari, sa raspunda la intrebarile colegilor lor, sa poarte 0 discutie
animata pe o tema precisa.
Reproducem un fragment dintr-o observare bazata pe intrebarile
copiilor pe care am inregistrat-o :
Observare: Calul (desfalJurata la grupa mare)
Ed. - Ce v-am adus in clasa?
C. - Un cal.
Ed. - Este un cal adevarat ?

Ed. - Voi ati vazut cai ? Cum sint ei ca marime?


C. - Caii sint mari.
Ed. - Deci poate fi cal adevarat ?
C. - Nu. Este mult mai mic.

25'
Ed. Privi\i bine calul . din fai;a voastra. Astazi voi vei;i pune intrebarile ~i
tot voi veti raspunde. Ginditi-va cum am pus 1ntNMrile dnd am
observat oaia $i Puteti pune intrebari despre ceea ce ai;i dori
sa aflati despre cal.
Ed. - Sa incepem cu capuL Ce intrebari s-ar putea pune pentru a 1?ti cum
este?
C. - Calul are..... .
Ed. - Eu n-am pus nici o intrebare. Puneti mai intli o intrebare f?i dupa
aceea dai;i tot voi raspunsul.
C. - Cum este capul calului ?
C. - Este oval.
Ed. - Ce mai putem intreba in legatura cu capul ?
C. - Capul are ochi.
Ed. - Nu este intrebare. Pentru a obi;ine raspunsul ,,Capul are ochi", cum
punem intrebarea ?
C. Cu ce vede calul ?
Ed. - Da, ~a. Alta intrebare. Privi\i bine capul calului !?i vedei;i ce se mai
poate intreba.
C. ochi are calul ?
C. - Doi ochL
C. - Cu ce maninca el ?
Ed. Cine vrea sa raspunda ?
C. - Calul maninca cu gura.
Ed. Gindii;i-va bine, unde se afla gura?
C. - Gura se afla la bot.
C. - Ce maninca el ?
C. - El maninca iarba.
C. - Calul pa$te iarba.
C. Cu ce se acopera el ?
Ed. Mai bine ar fi : ,,Cu ce este acoperit aapul !?i gitul ?"
C. Capul '!?i gitul calului sint acoperite cu o coama.
c. Cu par.
Ed. - Cine vrea sa puna alta intrebare ?
C. Cu ce aude calul ?
C. Calul aude cu urechile.
C. - Cu ce vede calul?
C. Calul ve<le cu ochii.
Ed. Ce s-ar mai putea intreba despre ochi 'ii urechi ?
C. - Cite urechi f?i ci\i ochi are calul ?
C. - Calul are doua urechi ')i doi ochi.
Ed. - Cum. sint ~ezati ochii $i urechile?
C. Si'nt de o parte :;;i de alta a capului.
Ed. - Cineva sa spuna tot ce ati vazut la capul calului.
C. Calul are un cap oval, la care are nari, gura, oehi 'Ii urechi.
Ed. - Ce intrebare sa punem ca sa aflam altceva <lespre cal (despre git de
exemplu)?
C. - Cu ce merge calul ?
Ed. - Calul nu merge cu gitul.
C. - Calul, cu ce se apleaca ?
Ed. - Mai bine, cum se poate spune ?
C. Calul, cu ce apleaca capul?
C. El apleaca capul cu gltul.

26
Aceasta observare, de un tip rnai putin cunoscut 9i practicat in gra-
dinita, are citeva avantaje de necontestat :
copiii rnanifesta un interes sporit fata de discutie 9i depun un
efort suplirnentar pentru a formula intrebari; in consecinta, participa-
rea lor cre9te ;
se asigura o independenta vadita in perceperea obiectelor 9i feno-
menelor, solicitind aplicarea unor cuno9tinte 9i tehnici insu9ite anterior ;
permite manifestarea creativitatii in formularea unor intrebari,
sugerind adultilor scheme noi in stabilirea de relatii in procesul perce-
perii. De pilda, in practica curenta, intrebarea de orientare a copiilor
spre observarea gitului unui animal se pune astfel : ,,Prin ce se leaga
capul de trunchi ?" Copiii au gasit insa o formulare mai sugestiva, 9i
anume : Cu ce-9i apleaca calul capul ?
- copiii introduc intrebari care solicita motivari, dovedind nevoia
de a depa~;d stereotipia. (A9a, de exemplu, au pus intrebarile : De ce are
calul patru picioare? De ce are calul coada? De ce are coada calului
multe fire de par?).
Reu9ita unei astfel de activitati este dependenta de respectarea
unor cerinte de ordin metodic :
- sa se insiste, la inceputul activitatii, ca pre9colarii sa invete sa
puna intrebari, sa se urmareasca diferentierea de catre ei a formei inte-
rogative de cea expozitiva;
sa se completeze succesiunea logica a intrebarilor, nurnai daca
pre9colarii n-"1u putut deduce singuri, din sugestiile sau indicatiile edu-
catoarei, ce au de intrebat ;
sa se intervina in reformularea intrebarilor numai in cazurile
flagrante, preferindu-se procedeul antrenarii copiilor in corectarea intre-
barilor;
- sa se imprirne un ritm sustinut activitatii, prin numirea rapida
a copiilor care participa la discutie.
Este de la sine inteles, ca o astfel de observare are ~i ea unele
limite, fapt care impune educatoarei s-o aplice cu multa atentie, sa
evite introducerea ei atunci cind nu sint conditiile create.
In cadrul acestor observari, perceperea nu se realizeaza intotdeauna
indeajuns de sistematic, copiii fiind aceia care au rolul hotaritor in sta-
bilirea ordinii, a succesiunii analizei. De asemenea, interventiile educa-
toarei folosite pentru deprinderea copiilor de a formula intrebari, in-
greuiaza initial mersul lectiei 9i determina uneori o prelungire a
activitatii. Este nevoie uneori de mai mult tirnp pentru ca sa se ajunga
la o formulare clara. Se impun uneori mai multe reveniri, antrenarea
unui numar mare de copii pentru imbunatatirea formularii.
Acest fel de observare nu poate fi aplicat la orice tema, la orice
continut. A!?a, de exemplu, la observarea fenomenelor mai complexe ale
naturii, a aspectelor de viata sociala, a activitatii adultilor, a mijloacelor
de locomoµe, un astfel de mod de desfa:;;urare ar inca!ca cerintele prin-
cipiului accesibilitatii.
Un loc distinct in varietatea felurilor de activitati de observare il
ocupa observarea prin comparatie. Prezenta unui nu~ar mai mare de
obiecte, dar mai ales desprinderea asemanarilor 9i deosebirilor dintre ele,
constituie factori care determina modificarea modului de organizare ~i
desfa9urare a acestei activitati. Observarea prin comparatie ofera edu-

27
catoarei posibilitatea de a folosi mai multe modalitati de prezentare 9i
analiza a obiectelor propuse pentru activitatea respectiva.
In practica curenta s-ati impus patru modalitati, ca mai frecvent
intilnite, de realizare a comparatiei. A.plicarea uneia sau a alteia din
ele depinde de mai multe conditii :
felul obiectelor (animalelor sau plantelor) supuse comparatiei
din punctul de vedere al structurii, al insu9irilor caracteristice, al deo-
sebirilor existente intre acestea. In cazul unor legume sau fructe, cu care
copilul se intilne9te frecvent in viata zilnica, se recomanda odata cu
compararea 9i analiza acestora;
- nivelul atins de procesul perceptiei la grupa respeetiva, in special
din punctul de vedere al sistematizarii 9i gradului de independenta, al
experientei senzoriale acumulate de copii ;
- etapa din anul 9colar in care se desfa9oara activitatea;
conditiile materiale ce se pot asigura in activitatea respectiva.
Este de la sine inteles ca fiecare modalitate de realizare a compa-
ratiei prezinta avantaje 9i limite, a;;a ca aplicarea ei trebuie raportata
la toti factorii mentionati.
Cea mai simpla modalitate de realizare a comparatiei cuprinde ini-
tial analiza separata a fiecarui element propus pentru observare 9i
stabilirea numai in cadrul sintezei finale de catre educatoare sau de
catre educatoare cu ajutorul copiilor, a deosebirilor 9i asemanarilor.
A.ceasta modalitate este recomandata la copiii cu un nivel de experienta
senzoriala mai redus, la grupa mijlocie mai ales, la inceputul anului
9colar i;;i numai in cazurile in care obiectele alese nu sint prea complicate,
astfel incit analiza lor sa nu se prelungeasca prea mult. Cu aceasta
structura, se realizeaza o mai buna analiza, comparatia fiind doar un
moment de scurta durata in economia lectiei, un procedeu aplicat in
cadrul generalizarilor din final.
0 alta modalitate cunoscuta in practica gradinitelor de copii, pre-
conizeaza ca in prima parte a observarii prin comparatie, sa se efec-
tueze o analiza detaliata a primului element al comparat.iei. Indeob:;;te se
selectioneaza pentru acest moment aspectul eel mai complex, eel mai
putin cunoscut. In partea a doua a observarii, se introduce analiza celui
de-al doilea element al comparatiei, care se realizeaza printr-o rapor-
tare permanenta la obiectul analizat anterior. 0 astfel de structura are
planul ,,Roi;>ia 9i ardeiul" de la grupa mare.
Aceasta varianta prezint21 avantajul di favorizeaza utilizarea tuturor
operatiilor ginqirii in egala masura pe baza valorificarii sistematice a
materialului intuitiv. Prin folosirea ei se realizeaza i;;i o oarecare econo-
mie de timp, deoarece comparatia se include in analiza celui de-al doilea
termen observat.
In practica gradinitelor s-au experimentat>=· observari prin compa-
ratie al caror specific consta in prezentarea inca de la inceputul acti-
vitatii a ambelor obiecte supuse comparatiei imbinind permanent com-
para\ia cu analiza, subordonind analiza 9i sinteza cerin\elor desfa9urarii
compara\iei. 0 astfel de observare solicita stabilirea unor criterii de

* D o m n i ca Far ca~. I o an Ni co 1 a, Folosirea diferitelor variante ale


procedeului comparatiei in cadrul activitiitilor obligatorii, 1n ,,Revista de peda-
gogic", supliment pentru invatamintul pre~colar, nr. 1/1971, p. 3-8.

28
comparatie l?i orientare permanenta a copiilor spre deta~area de la in-
ceput a ceea ce este asemanator de ceea ce difera. Valoarea unui astf el
de sistem de comparatie a fost astfel motivata in articolul mentionat :
prezenta celor doua obiecte supuse comparatiei faciliteaza enu-
merarea cu aceea!?i U!?Urinta, a asernanarilor ~i a deosebirilor;
- se poate inlatura cu U!?urinta fenornenul mascarii, datorita con-
ditiilor create pentru mentinerea unui echilibru intre focarele de exci-
tatie f?i inhibitie ; ·
- se creeaza premise pentru desfal?urarea ulterioara a comparatiei
pe plan mintal, cit 9i pentru corelarea comparatiei cu operatiile de ana-
liza l?i sinteza implicate in mod nemijlocit in acest proces;
- da posibilitatea copiilor sa foloseasca mai multe criterii in acti-
vitatea de comparare, in functie de o insui;;ire sau alta, fapt care facili-
teaza insui;;irea unor caracteristici comune.
AceiW?i autori atrag atentia asupra dezavantajului acestei variante,
l'ji anume ca unii copii ,,intimpina greutati in formarea unor reprezen-
tari de ansamblu privitoare la fiecare element al comparatiei".
Aceasta varianta a observarilor prin comparatie a fost aplicata ~i in
prezenta carte, in planurile observarilor cu tema : Lupul l?i vulpea, Za-
harul ~ sarea, Bujorul i;;i trandafirul, toate tinute la grupa mare.
'rrebuie retinut faptul ca reU1?ita acestui fel de observari depinde
de existenta unor posibilitati mai ridicate de percepere !?i verbalizare
la copii.
Cea mai complexa forma de observare prin comparatie, pe care o
mentioneaza literatura pedagogica, o constituie aceea bazata pe o com-
paratie intre un element prezent i;;i unul absent dar perceput anterior.
In practica curenta aceasta varianta este intilnita mai rar, deoarece pre-
supune o capacitate mare de concentrare, posibilitatea de a opera cu
datele asirnilate anterior, de a le prelucra $i restructura in functie de
contextul nou la care sint raportate.
Modalitatea de lucru poate i;;i aici sa difere. Astfel, se poate incepe
observarea sistematica a primului element, iar comparatia se efectueaza
in cadrul sintezelor. In acest caz, comparatia servel'jte ca o modalitate
de opunere a lucrului perceput altuia cunoscut anterior, cu scopul de a
stabili insu$irile lor comune $i diferenta lor specifica. 0 alta modalitate
consta in imbinarea observarii obiectului prezent cu compararea intre
acesta !?i obiectul absent. In acest al doilea caz, se simte nevoia sa se
reactualizeze bine impresiile copiilor despre obiectul absent (cu citeva
zile inainte de activitatea propriu-zisa), pentru a preintimpina dificul-
tatile pe care copiii le-ar putea intimpina datorita influentei puternice
pe care o exercita perceptia obiectului prezent asupra reprezentarilor in
legatura cu obiectul care lipse9te. Oricum, se remarca o tendinta de defor-
mare a datelor reprezentarii in raport cu datele mult mai vii ale per-
ceptiei.
Structurile de activitati de observare prezentate mai sus nu epui-
zeaza nici pe departe numeroasele posibilitati de desfa9urare pe care le
ingaduie $i le reclama practica.
Creativitatea fiecarei educatoare poate interveni din plin l'ji in
aceasta direc\ie.

29
4. PRINCIPALELE PROBLEME ALE <:;ONDUCERII ACTIVITA'fll
DE OBSERVARE. METODE ~I PROCEDEE APLICATE
DE EDUCATOARE

.Asigurarea conditiilor favorabile pentru desfil$Urarea observiirii


Realizarea obiectivelor complexe ale observarii, ca activitate cu
,grupa intreaga, ca 9i antrenarea copiilor la insu9irea activa a cunoi?tin-
telor pe baza perceperii i?i actiunii cu obiectele lumii reale, sint intr-o
:mare masura dependente de conditiile de ordin organizatoric pe care
educatoarea le asigura 1n prealabil i?i in cursul activitatii.· Aceste conditii
vizeaza, in principal, locul unde se desfai?oara observarea, amenajarea
lui cit mai adecvata in raport cu continutul 9i forma de organizare. Dar
problema principala pe care o ridica locul desfi'i~urarii observarii este
.aceea a stabilirii unui raport corespunzator intre obiectul perceptiei !?i
fondul ei, respectiv intreaga ambianta. In acest sens, este indicat ca
obiectul perceptiei sa fie scos in evidenta prin simplitatea ambiantei,
_printr-o amenajare speciala sau chiar printr-un aranjament estetic. A.:;t-
fel, in cazul observarii obiectelor (arta populara, vesela, imbracaminte)
este necesar sa fie indepartate orice alte obiecte care ar putea sustrage
.atentia copiilor (jucarii, bibelouri, alimente etc.). Atunci dnd sint pre-
zentate fructe, aranjarea lor intr-o fructiera, pe o tava sau farfurie,
aducerea lor intr-un paner sau intr-un co~ de nuiele, le scoate in evi-
denta mai bine. Florile invelite in celofan capata o stralucire care susdta
interesul copiilor. De asemenea, a~ezarea lor intr-o vaza frumoasa, dar
simpla ca ornamentatie, subliniaza de la inceput mesajul lor. In unele
'Cazuri, afi9area obiectelor pe un panou, pe o draperie de culoare con-
trastanta cu acesvea cotribuie la precizia perceptiei (uniforma ~colara,
,obiecte de arta populara). Un element important al amenajarii locului
~observarii il reprezinta mobilierul, modul iui de asezare. In aceasta pri-
vinta criteriul hotaritor e~te de a asigura o vizibiTitateoit mai buna pen-
tru toti copiii, indiferent de unghiul in care sint plasati. In cazul unei
·Observari organizate in interior, educatoarea poate opta pentru scaunelele
a9ezate in semicerc, dispuse in careu deschis sau in doua arcuri de cerc,
atunci cind copiii nu actioneaza cu material distributiv. Situatia aceasta
este mai frecvent intilnita la observarea animalelor 9i la unele observari
dupa tablou (mijloace de locomotie).
Observarile cu material distributiv impun, fara discutie, prezenta
meselor, pe care sa actioneze copiii cu m;;urinta. Ideal ar fi ca la o masa
sa stea 3 copii,. astfel incit o latura sa nu fie ocupata 9i sa permita cu-
prinderea operativa a copiilor de catre educatoare, precum 9i vizibilitatea
maxima a acestora. A9ezarea meselor la observari poate sa fie facuta
sub forma unui careu deschis, fie cu mesele lipite unele de altele, fie
cu spatiu intre ele, astfel incit sa fie bine valorificate 9i locurile laterale.
Desigur, modul de a9ezare va fi stabilit 9i in functie de forma mesei
(dreptunghiulara sau patrata) 9i de dimensiunile ei. Pentru unele obser-
vari la care materialul este folosit in corrtun de catre doi copii (de exem-
plu, bujorul 9i trandafirul, portocala 9i lamiia), mesele pot fi dispuse ca
la 9coala, cite 4 pe orizontala 9i cite 4 in adincime. 0 modalitate mai
.Putin obh;muita de aranjare a meselor este sub forma unui unghi deschis
(sau literei V) cu virful unghiului in partea opusa mesei educatoarei.

.30
Buna vizibilitate a demonstratiilor educatoarei este deterrninata nu numaf
de a:;;ezarea meselor copiilor, ·dar mai ales de locul unde este pusa masa
cu materialul folosit de aceasta. In genere, masa educatoarei trebuie sa
se afle in fata careului sau semicercului copiilor, astfel incit fiecare din.
copii sa poata distinge cit mai clar tot ce se prezinta.
Pentru observarile desfa9urate in afara salii de grupa trebuie, de·
asernenea, asigurat un mobilier adecvat la locul respectiv, de pilda :
banci in curtea gradinitei, in pare, in gradina etc. Dar sint i;;i situatii in
care copiii urmaresc obiectul, in picioare, ceea ce impune efectuarea
unor mici deplasari in jurul sau, atit pentru a-1 cuprinde mai bine, cit
i;;i pentru a alterna mi9carea cu statul intr-un loc, extrem de obositor
pentru pre9colari. A9a, de exemplu, in cadrul observarii croitoriei, libra-
riei, casei pionierului, a bucatariei gradinitei, aceasta este singura so-
lutie de a9ezare a copiilor.
Modul de a9ezare a mobilierului se stabile9te, in rnulte cazuri, in
functie de natura si cantitatea materialului didactic folosit. Unele obser-
vari 'ca, de pilda, sarea 9i zaharul, laptele, apa necesita spatiu mai mare
pentru fiecare copil, astfel incit educatoarea trebuie sa aranjeze mesele
ca la 9coala. In cazuri extreme pot fi imprumutate mese de la alte grupe
pentru a da posibilitatea copiilor sa efectueze toate actiunile 9i expe-
rientele propuse.
Alegerea 9i pregatirea materialului didactic folosit de educatoare 9i
de c6pii atrage dupii sine respectarea unei serii de cerinte referitoare la
aspectul, miirimea, coloritul, numarul de exemplare, modul de prezentare,
probleme ce vor fi analizate la timpul potrivit, in partea de exemplifi-
care. Important este ca exemplarul luat sa fie reprezentativ pentru spe-
cia aleasa, curat (in cazul plantelor 9i legumelor), proaspat (in cazul
plantelor), intreg 9i fiira deteriorari (in cazul obiectelor - batista, rechi-
zite, uniforma 9colarului).
0 problema, indeob9te neglijata, este cea a organizarii copiilor. In
conditiile obi9nuite, copiii trebuie sa aiba o ocupatie precisa in timp
ce educatoarea ajutata de copiii de serviciu pregate9te cadrul. In unele
aceasta activitate se poate desfii9ura in apropierea locului obser-
varii, cu conditia ca nid un copil sa nu stinjeneascii activitatea de pre-
giitire. Uneori, cerinta de a realiza un moment de surpriza prin 1nsa9i
noutatea materialului (observarea porumbelului, obiecte de arta popularii,
bujorul 9i trandafirul etc.) cer ca aducerea acestuia sa se faca in absenta
copiilor, fapt care ingreuiaza munca educatoarei, ea fiind obligata sii-i
lase nesupravegheati pentru intervalul de timp cit asigura conditiile·
necesare.
Distribuirea materialului necesar copiilor in cursul observarii se
face, de cele mai multe ori, de catre copiii de serviciu inainte de intra-
rea 9i a£?ezarea copiilor la rnese. Pentru a evita a9teptiirile prea inde-
se recomanda ca fiecare copil, inainte de a se a9eza la locul lui,.
sa treacii pe la rnasa educatoarei 9i sa-9i ia tava sau farfuria cu mate-
rialul individual. Acest procedeu este aplicabil la oricare dintre activi-
tiitile in care se observa plante sau obiecte mici, care pot fi duse fara
nici o dificultate de fiecare copil. In cazuri mai rare, mai ales la grupele
rnici, distribuirea materialului se poate face dupii ce copiii s-au af?ezat
la mese, pentru a marca mai bine momentul sau pentru a evita utili-
zarea lui !nainte de a fi observat exemplarul din material folosit de edu-
catoare (de exemplu, ghiocelul, castanul). Unele de detaliu sint
expuse in planurile elaborate in partea a doua a acestui capitol.

3.L
In principiu, conditiile pregatite cu D;ligala $i atentie sc.utesc pe
educatoare de intreruperi fara rost, favorizeaza continuitatea observarii
9i mentin disciplina copiilor prin metode cu caracter vadit educativ.

Desfa$urarea activitatii de observare $i rolul


educatoarei in conduce1·ea ei
Cerinta principala in asigurarea unei conduceri $tiintifice a activi-
tatii de observare este, dupa parerea majoritaW autorilor, stabilirea unui
raport corespunzator intre continutul, structura, metoda $i procedeele
utilizate. Atunci cind continutul este accesibil grupei, interesant 9i atrac-
tiv, bine selectionat $i dozat in functie de durata observarii, iar structura
exprima clar obiectivele principale ale activitatii, tine seama de conti-
nutul specific fiecarei teme, de materialul utilizat, de locul desfa9urarii,
de nivelul copiilor $i etapa anului cind are loc activitatea, alegerea meto-
delor $i procedeelor este intrucitva simplificata, raminind totu9i cea mai
complexa sarcina a educatoarei.
Continutul fiecarei observari este prefigurat in programa gradini~ei
de copii. Transpunerea lui la nivelul copiilor respectivi se bazeaza pe o
seama de operatii importante de filtrare, prelucrare, de ordonare 9i siste-
matizare, pe care fiecare educatoare le efectueaza pe plan mintal sau
scrie inainte de a sustine lectia propriu-zisa. tn lucrarea de fata, am
acordat atentie continutului diferitelor observari, intelegind prin aceasta
volumul de cuno1?tinte $i deprinderi prezentat in succesiunea 9i organi-
zarea interioara impuse de ansamblul de conditii pe care 1-am amintit
anterior. Pentru o educatoare cu experienta, proiectarea acestuia este un
lucru obif?nuit, deoarece ea poate oricind prevedea eventualele raspunsuri,
intrebari sau nedumeriri ale copiilor. Educatoarele incepatoare trebuie
sa recurga fie la intocmirea planului, fie la elaborarea unor fi9e de lucru.
Stabilirea unei structuri adecvate in functie de parametrii enumerati
este, de asemenea, o cerinta hotaritoare pentru reu9ita fiecarei activitati.
Este de la sine inteles ca, in ansamblu, desfa1?urarea observarii cuprinde
acelea:;;i etape ca $i alte activitati, respectiv : introducerea in activitate,
desfa9urarea propriu-zisa care cuprinde ca eel mai important moment
perceperea sistemC1tica a obiectului de observat pe baza antrenarii anali-
zatorilor :;;i incheierea. Ceea ce deosebe:;;te observarea de alte activitati
sint sa:rdnile ei specifice :;;i modul in care sint imbinate metodele :;;i
procedeele pentru a respecta eseni;a ei ca activitate de cunoa9tere nemij-
locita $i organizata a realita~ii. Din analiza efectuata in capitolul ante-
rior, se poate _desprinde ideea ca structura clasica mai sus,
poate imbraca forme :;;i variante diferite pe care numai educatoarea
fiecarei grupe este in masura sa le stabileasca.
Alegerea metodelor # procedeelor adecvate momentelor principale
ale unei observari inseamna stabilirea cailor de transfo:rmare a datelor
realitatii in achizitii, actiuni i;d fapte psihice, in asimilarea de catre pre-
9colari $i in valorificarea lor ulterioara in relatiile permanente cu mediul
inconjurator. Prefocrarea realitatii in :raport cu structura mintala a copi-
lului este rezultatul aplicarii unui sistem de actiuni 9i tehnici a carui
formare e facilitata de metode 9i procedee - acele curele de transmisie
fara de care nu este posibila o cunoa9tere organizata 9i efidenta.

32
Introducerea in activitate are consecin~e multiple in trezirea intere-
sului !ii captarea atentiei copiilor pentru activitate, pe de o parte, !,ii in
incadrarea observarii !,ii a temei respective in sistemul activitaµlor cu un
continut asemanator pe de alta parte. Pentru infaptuirea acestor sarcini
prindpale ale momentului respectiv se pot utiliza mai multe atjiuni
pedagogice :
stabilirea legaturii cu alte activitati de acela!,ii fel sau cu acee~i
tema (fie observari anterior desfii!iurate, fie jocuri, convorbiri ce l!lrmeaza
sa fie organizate in continuar.e) ;
reactualizarea experientei de via\a a copiilor ;
- prezentarea obiectului de observat. comunicarea temei observarii
!,ii a felului ei, precizarea sarcinilor copiilor, eventual !,ii a unor reguli
de comportare ;
- motivarea efectuarii observarii, a akgerii temei de observare !,ii
prezentarea perspectivelor cunoa!,iterii obiectului propus.
In practica gradinitei se aplica numeroase procedee care contribuie
la realizarea actiunilor mentionate i;;i cai·e prin concordanta lor cu in-
treaga atmosfrea a grupei ;;i a rnomentului respectiv confera lectiei atrac-
tivitatea atit de pretuita de copii.
Stabilirea legaturii cu alte activitati preocupa mai putin pe practi-
denele noastre, ele concepind frecvent fiecare observare doar ca punct
de plecare pentru un ciclu de activitati ulterioare cu tema asemanatoare.
Din aceasta cauza, in majoritatea cazurilor, aceasta legatura se infap-
tuiei;;te sumar, printr-o discutie succinh'1, care solicita o enumerare a
obiectelor sau fenomenelor anterior cunoscute. De exemplu, la obser-
varea ,,Nuca" s-a adresat intrebarea ,,Ce fructc ati observat pina acum ?"
sau ,,Ce fructe cunoa~teti ?" Simpla enumerare a unor fructe, legume
sau flori cunoscute nu asigura, in fond, incadrarea temei in sistemul de
activita\i. La grupa mare, aceasta convorbire este necesar sa intre mai
in profunzime. Astfel, la observarea ,,Oaia i;;i porcul'' se poate preciza
din introducerea in activitate sensul notiunii de ,,animal domestic", con-
cepind intreaga activitate pe baza unui plan ale carui idei principale sa
fie caracteristicile animalelor domestice (aduc foloase numeroase, sint
ingrijite de om care le asigura hrana i;;i adapost, au un comportament
supus, imblinzit atunci cind omul nu le chinuie sau le prornaca). La
observarea cu tema ,,Peiitele", conversatia poate sa aiba drept scop dife-
rentierea animalelor care traiesc in apa de cele care traiesc pe pa.mint,
idee care ajuta pe copii sa se orienteze de la inceput asupra succesiunii
perceptiei.
Reactualizarea experientei de viata a copiilor este justificata de
faptul ca in multe cazuri copiii au avut ocazii sa observe un anumi t
lucru, in prealabil, intr-o plimbare, vizita sau excursie, la care este bine
sa se faca apel pentru a valorifica impresiile dobindite pina la act1 vi-
tatea respectiva. Daca inainte de a observa ,,Rata", la grupa mijlocie, a
fost vizitata o ferma de pasari, se pot adresa citeva intrebari care sa
sistematizeze observatiile facute de copii cu acest prilej ~i prin care sa
se efectueze o trecere fireasca spre activitatea in care se vor adinci cu-
no~tintele copiilor. Observarea dupa tablou a unui mijloc de locomotie
poate fi anticipata printr-o conversatie asupra imprejurarilor in care
copiii au utilizat mijlocul de locomotie respectiv. Ocazii certe ofera ob-
servarea alimentelor (lapte, oua, carne, zahar, sare et'.::.) in legatura cu
<:are orice copil are nenumarate experiente de viata, pentru ca au parti-
S - Cuno-(!~inj;e despre natura ~i om in grlidinita de copU ed. 422 33
eipat la procurarea, la prepararea ~i la consumarea lor. In orice caz,
actualizarea experientei de viata a copiilor se face pe tot parcursul
observarii ~i daca se recurge la ea la inceputul lectiei; aceasta se face
cu scopul de a-i antrena pe copii mai ·intens ~i a-i face con!}tienti de
posibilitatile de a completa ceea ce vad cu ceea ce au trait ~i au cunoscut.
Cele mai variate procedee de introducere au fost concepute pentru
prezentarea obiectului ce urmeaza sa fie observat. Acest lucru este de
la sine inteles, deoarece orice introducere trebuie sa duca, in cele din
urma, la familiarizarea cu tema observarii, prin intermediul materialu-
lui utilizat. De aid l?i tendinta multor practiciene de a recurge la nume-
roase artificii, care sa dea impresia de spectaculos. Se intilnesc educa-
toare care in cadrul introducerii organizeaza inca o activitate, consumind
uneori mai mult de 10 minute pentru a crea acea atmosfera de surpriza.
De multe ori, dorinta de surpriza se concretizeaza in imbracarea unor
copii intr-o costumatie speciala - zina primaverii care aduce florile el,
zina toamnei incarcata cu fructe sau legume, florareasa pentru a imparti
flori. Nu opinam pentru asemenea procedee, deoarece copiii vor fi mai
atra1?i de personajele respective decit de obiectul de observat. intr-o si-·
tuatie asemanatoare se afla prezentarea obiectelor de observat :in cadrul
teatrului de papu~i. De pilda, s-au intilnit educatoare care au plasaL
initial ridichea, barza, r1ndunica, batista, l?ervetelul, prosopul la teatru
de papu1?i. S-au elaborat i;;i indicatii metodice in acest sens, in publicatii
mai recente sau mai vechi. In alte cazuri, dorinta de spectaculos se mani-
festa in modul in care sint ambalate obiectele, plantele, animalele ce
urmeaza sa fie prezentate. $i aici trebuie multa masura. Aducerea unei
pasari intr-un co~ de piata - acoperit sau nu, introducerea unei pasari
intr-o colivie, a iepura~ului in tare, prezentarea unor plante in ghivece,
vaze, Iadite cu pamint sint modalitati recomandabile daca momentul este
utilizat cu discernamint. In schimb sint contraindicate, de exemplu,
ambalarea intr-o cutie ornamentata a morcovilor, cartofilor sau cepeL
acoperirea cu !?ervetele a unor produse arhicunoscute de copii ca, de
pilda: sarea, zaharul, piinea, numai de dragul de a crea acel moment
de surpriza, in care multe educatoare vad cheia reu~itei. De multe ori,
intilnim un gen de ,,hocus-pocus" care invita copilul mai degraba la
superficialitate in perceptie, il distrage, in loc sa-1 concentreze spre ceea
ce are de observat. Nu trebuie inteles, din considerentele de mai sus,
ca sintem impotriva elementelor de surpriza, ci ca pledam pentru ma-
sura, pentru armonie i;;i echilibru in orice moment al unei activitati, cu
atit mai mult in observare, in care spectaculosul, artificialul ar putea
sa impieteze asupra efectului urmarit. Exista numeroase proceciee sau
imbinari de procedee care actioneaza pe diferite planuri !'?i converg in
cele din UrtT'a spre imbunatatirea calitatii observarii. Mentionam citeva
situatii, care au dus la crearea unei atmosfere de concentrare pe un fond
de plilcere, de bucurie :
- deplasarea libera a pui1?orului intr-un spa\iu limitat; (pui9orul,
pisica) ;
ascultarea glasului unui animal inregistrat pe banda de magne-
tofon urmata de prezentarea lui sau a mulajului lui (porumbelul, ciinele,
cocol?ul, ursul, vaca) ;
aducerea unui co:;; cu fructe in ritmul unei melodii populare
(cirea9a, strugurele) ;
- cercetarea libera a obiectului de observat (ro9ia, oul) ;

34
prezentarea unor produse ale unui animal pentru a ajunge pe
cale deductiva la tema observari.i (ouiile pentru gaina) ;
- executarea unor actiuni caracteristice cu obiectul ce urmeaza sa
fie observat unelte de gradina);
- prezentarea unui cadru simplificat, schematizat, dar adecvat ani-
malului sau plantei date, intuirea lui, apoi plasarea obiectului de obser-
vat in ambianta pregatita (zarzavaturi pe rafturile magazinului, jungla
prin intermediul unui tablou pentru maimu\a, de9ert pentru camila,
padure pentru vulpe 9i lup, acvariu pentru pe9te etc.) ;
- ascultarea sunetului clopotelului de 9coalii pentru pregatirea at-
rnosferei in vederea prezentarii unor copii imbracati in uniforma 9colara.
practica curenta, prezentarea se face fie direct prin orientarea
copiilor spre elementul nou gasit in clasa, fie prin descoperirea treptata,
d1nd posibilitatea copiilor sa ghiceasca dupa o parte a acestuia care este
obiectul 'intreg.
Este deosebit de valoros procedeul de joc utilizat cu precadere la
grupa mica sau incadrarea observarii intr-un joc (de-a brutaria - pentru
a observa piinea, educatoarea asumindu-~i rolul de brutar ; de-a libraria,
educatoarea interpretind rolul de vinzator 1j>i dirijind de pe aceasta po-
zitie firul observarii). In unele activitatL educatoarea creeaza o situatie
de joc care reprezinta rndrul 1;ii justificarea pentru intreaga observare :
sosirea papu::;ii in vizita pentru obsen·area corpului omenesc, dezbracarea
:,;i imbracarea papu~ii pentru observarea imbracamintii acesteia.
Motivarea alegerii temei se realizeaza practic fie printr-o
scurtii expunere a educatoarei. fie prin relatarea unei intimplari (pentru
a arata sursa materlalului), fie printr-o povestire sau un alt text literar
adecvat. Povestirea este utila mai ales inainte de prezentarea unor lu-
cruri mai putin obi~nuite pentru copil - elefantul, leul, tigrul, ursul,
avionul ~i elicopterul etc. pentru a-i familiariza intr-o forma indirecta
cu aspectele ce ar putea impresiona negativ pe copii.
Intre procedeele care incep sa aiba o apreciere din ce in ce mai mare
in practica, pentru efectele lor multiple pe plan formativ, sint povestirile
cu un fond problematizat (un copil a plecat in vizita la o ferma 9i a
cautat un animal pe care sa-1 poata folosi la transportul unor greutati),
deci de ce fel de animal avea nevoie (mare, puternic, cu picioate lungi
~d iuti 1n rni1')care, cu un spate puternic). Dupa ce se vor denumi anima-
lele posibile a fi utilizate la transporturi : cal, 1nagar, vaca, bou se va
prezenta mulajul animalului ales de copil ~i se va putea construi, in
continuare, analiza pe schema insu9irilor 9i foloaselor aduse de animalul
respectiv. 0 alta situatie problema poate fi creata prin relatarea unei
scurte intimplari din viata unui copil care s-a jucat afara, in frig $i a
racit tare. El avea nevoie de un obiect cu care sa-9i 9tearga nasul. Dupa
ce copiii 1-au denumit, se trece la perceperea batistei in mod sistematic.
0 alta rnodalitate de organizare a inceputului unor observari, folo-
situ cu precadere la grupa mare, este de a sonda interesele cognitive,
de a solicita 1ntrebarile la care copiii ar dori sa primeasca raspuns in
legatura cu ceea ce Ii s-a prezentat (zaharul 9i sarea, autocamionul, flu-
turele l'?i albina etc.).
Prezentarea perspectivei activitatii de cunoa9tere a unor obiecte
este. de asemenea, o cale eficienta de cointeresare a copilului in pro-
cesul de informare. Astfel, perspectiva de a planta o pansea, de a urmari
cre9terea unei plante dintr-o saminta, de a face compot din fructele

35
aduse (para), de a face salata din zarzavaturile prezentate (ro~ii, ardei
sau salata, ceapa, ridichi), de a ingriji u_n animal procurat de educatoare
(veverita, arid. broasca, porumbel) contribuie la trezirea i;;i mentinerea
interesului pe tot parcursul observarii.
Esential in conceperea introducerii in observare este de a mobiliza
toate fortele psihice ale copilului pe fondul curiozitatii ~i dorintei lui de
a cuno<ll?te ~i de a patrunde realitatea cu care acesta este pus in contact.
De asemenea, este important ca fiecare copil sa !?tie ce are de facut in
cursul activitatii, cum trebuie sa se comporte, cum sa actioneze pentru
a afla cit mai mult despre lucrul prezentat.
Perceperea sistematica a obiectului de obse1rvat pe baza analizelor
~i sintezelor multiple, a compara?.ilor constituie partea centrala a acti-
vitatii de observare, ~i dupa cum am aratat in capitolul anterior, modul
de irnbinare a diferite!or metode !?i procedee pot sa-i confere o anurnfta
structura, o anumita ,,personalitate" fiecarei observari. Avalan!?a de im-
presii, care ar putea sa-1 coplei;;easca pe copilul neavizat, poate fi stapi-
nita printr-o analiza conceputa cu multa competenta in raport cu infreg
complexul de factori care concura la obtinerea rezultatelor dorite.
Analizarea are in principiu, doua etape : analiza libera, nedirijata"
in care copiii observa i;;i exprima ceea ce-i impresioneaza pe Joe, urmata
de analiza sistematicc1 (structurata) c::ire urmare~te prelucrarea, ordona-·
rea impresiilor intr-un tot.
In efectuarea analizei se pot aplica rnai multe scheme de lucru.
Unele pot sa aiba, ca punct de plecare, criteriul afectiv sau ,,logica
inimii" cum s-ar putea numi. In acest caz, se pune accentul pe ceea ce·
le place ropiilor, lasindu-i sa aleaga f,>i sa se manifeste cit mai deschis.
0 a<;;tfel de analiza prezinta avantajul cc'i stimuleaza spontaneitatea copi-·
ilor, dar in acela~i timp risca sa lase in mintea lor informatiile de-a
valma. In teoria pedagogica, autori ca: F. Leandri, Marga Arndt etc.
opteaza la aceasta virsta exclusiv pentru spontaneitate.
Analiza sistematica orientata de adult poate sa pastreze atmosfera
de spontaneitate prln modul in care sint aplicate diversele procedee de·
indrumare a percep~iei copiilor, dar ea are in prim plan, realitatea cu
caracteristicile ei ~i nu modul in care este ea privita de copil. In con-
tinuare, men?onam ca principale strategii de influentare a perceptiei
copiilor:
- orientarea printr-o succesiune de intrebari introduse treptat in.
cursul observarii ;
- orientarea pe baza unui plan de intrebari elaborat de educatoare-
l?i expus inainte de cercetarea obiectului de observat ;
orientarea pe baza intrebarilor formulate de copii in tot cursu1
observarii ;
- elaborarea in colectiv de catre copii, indrumati de educatoare,..
a unui plan de cercetare sub forma de intrebari sau indicatii ;
utilizarea intrebarilor orientative de catre educatoare numaii.
atunci cind se fac omisiuni;
- analiza !?i descrierea obiectului pe baza unui plan propriu de in-
vestigare, elaborat de fiecare copil in mod independent.
Analiza sistematica are eficienta numai in masura in care reu~e11te
sa puna de acord logica nbiectii'ti cu logica subiectiPa. $i logica obiectiva
36
poate sa aiba variate criterii din care vom selec~iona pe cele care ni se
par mai frecvent aplicate in practica :
trecerea de la aspectul global, de la intregul a9a cum se infati-
i?eaza simturilor copiilor la parti, la aspectele izolate, criteriul de abor-
dare a realitatii fiind descompunerea intregului in par~i ;
trecerea de la pa~·tile obiectului, de la aspectele de amanunt spre
intreg, criteriul principal de abordare a realitatii fiind de la pa.rte la
'intreg, cu alte cuvinte de parcurgere, in sens invers, a drumului pro-
priu-zis al analizei obiectului, de reconstituire a intregului din partile
Jui componente ;
- trecerea de la partile componente ale obiectului de observat la
insu~irile care-I caracterizeaza, logica dominanta fiind logica structu-
rilor realitatii ;
trecerea de la insu:;;irile caracteristice ale obiectului la partile
Jui de care apartin, apelind in primul rind la logica simturilor (Cum
e~te ·~ - Ce este ?) ;
trecerea de la partile componente ale obiectului la functiile 9i
actiunile caracteristice acestor parti, logica structurala fiind dominata
:;;i de aceasta dat;;1 (Ce este ? Ce face cu acesta ?) ;
trecerea de la functiile diferitelor parti, de la actiunile care se
efectueaza, la partiJe componente carora acestea le apartin, logica func-
rioriala fiind cea care i:;;i pune amprenta asupra orientarii copiilor de
catre adult (Ce face ? Cu ce face ?).
Grice analiza a obiectelor :;;i fenomenelor realitatii trebuie sa stabi-
leasca in cele din urma ce este, din ce este alcatuit, la ce serve~te ~i cum
se prezinta sub raportul dimensiunilor, culorii, formei, ai;;ezarii spa-
\iale etc. Ordinea in care are Joe desprinderea structurii, functiilor ~i
1nsu5irilor, depinde de mai multi factori intre care sint hotaritori : na-
tura obiectivului, experienta copiilor 9i nivelul lor general. In genere,
copiii grupelor mici se orienteaza cu mai multa u9urinta spre coloiitul,
dimensiunea, forma lucrurilor, respectiv spre insu:;;irile exterioare. In
consecinta, se va incepe analiza cu aceste aspecte, mai ales la plante 9i
obiecte, partile componente urmind sa fie percepute in func?e de aceste
insu~iri. La grupa mare, se acorda intiietate structurii 9i, in functie de
aceasta, se diferentiaza insu9irile intregului i;;i ale partilor. Sint nume-
ronse situatii 1n care analiza structurala se imbina cu analiza insu9irilor.
Un raport asemanator poate fi intilnit 9i intre analiza functionala 9i
analiza structurala. La virstele mici, copiii sint mai receptivi fata de
ac\iunile indeplinite de animalele sau obiectele percepute. 0 succesiune
fireasca poate fi deci de la ,,Ce face ?" la ,,Cu ce face ?" $i ,,Cum face ?".
Succesiunea analizei poate fi stabilita in fu:sctie de interesele ime-
diate ale copiilor :;.i in functie de a!?ezarea in spatiu a partilor sau ele-
mentelor de observat. In analiza insu:;;irilor caracteristice se pot aplica
criterii simple sau criterii complexe'". Analiza pe baza criteriilor simple
impune stabilirea unei insu!?iri (fie culoare, forma sau marime) 9i cerce-
t<Jrea tuturor p<ir~ilor componente din acest punct de vedere. In cazul
analizei pe baza criteriilor complexe, se solicita sa se precizeze toate

* :\. 'l. Lovin cs cu, .:lru:iliz:a ;;i co.mparatia pe baza criteriilor simple $i
cumµle.Te, in : .. nevista de µcclagogie ... supliment pcntru invatamintul pre!?colar,
1:r. 1/1918, i). 58-61.

37
insu:;;irile pe care le are o anumlta parte :;;i se continua in acesl mod
pentru toate partile componente ale lucrului observat.
Alegerea celor mai eficiente metode :;;i .procedee de indrumare a
ceptiei este o hotaritoare. Rem,;ita observarii depinde de
in care metodele :;;i procedeele stimuleaza depunerea unui efort, partici-
parea activa a copiilor prin investigatie proprie. pentru a descoperi rela-
tiile sau a deduce unele concluzii. Didactica modernfi acorda prioritate
metodelor observatiei independente, experimentului, invatarii prin dec;-
coperire :;;i problematizarii. In acest context se pune accentuL din ce In
ce mai mult pe actiunile copiilor care s[l favorizeze la rindul lor prin-
cipalele operatii mintale :
sa formuleze singuri intrebari in cu ceea ce obsel'va ;
- sa emita ipoteze, sa incerce sa le verifice prin ob"-.erva~ie :;;i ex-
perimente;
- sa clasifice, sa ordoneze, sa masoare ;
Sa SOlicite 0 informatie unei persoane ';'i S-0 utilizeze
corect;
sa descifreze unele dupa desene alte
grafice.
Dupa parerea pedagogului Frank J. Estvan'\ legea fundamentala in
actiunea de sprijinire a copiilor pentru insu~irea priceperilor de investl-
gatie este ,,Nu relata, intreaba !". In legatura cu ac:easta este important
de retinut ca nu orice intrebare are acela~i efect pe plan formativ. Tre-
buie stimulata tendinta de a scadea ponderea inirebfirilor cu caracter
situativ, de tipul ,,Ce este aceasta ?", ,,Ce vezi la ... ?'· ~i de a d:e9te
numarul intrebarilor cu caracter problematic. In afara de intrebarile
precise care vizeaza numai un singur raspuns (Ce parte a plantei cre!jte
in pamint ? Cu ce se termina labele pisicii ?) este posibila adresarea unor·
1ntrebari care sa solicite deducerea unei insu.;;iri dintr-o experienta sau
actiune data ca, de exemplu : ,,De ce se rostogole9te nuca ?" ,,De ce se
aude zgomot la rostogolirea unei nuci ~i de ce nu se aude nimic b rosto-
golirea unei prune?". De asemenea, intrebarile care ii orienteaza pe
copii spre tehnicile de investigare utilizate sau ce s-ar putea utilii:a au
consecinte pozitive in evolutia psihica ca, de exemplu : trebuie sa
facem pentru a l?ti daca strugurele este zemos '?" ; ,,Ce trebuie s;;l focem
pentru a afla ce se afla sub coaja perei '?" ; ,,Dad\ pipaim piinea. ce
aflam despre ea ?" ; ,,Daca putem rupe w;;or hirtia, cum este ea '!" ;
,,Cum putem afla aceasta ?" ; ,,Cum am mai putea stabili acest lucru ''".
In gradarea interventiilor educatoarei, este important s[1 se
seama de stadiile de formare a capacitatii de a participa la o
pe care Frank J. Estvan**, in articolul mention.at le descrie dupa cum
urmeaza. Intr-o prima faza, copiii trebuie deprin~i sa fie atenti la ac-
tiunile educatoarei l?i, eventual, sale reproduca. Intr-o mai avansata
copiii relateaza cu exactitate fazele implicate intr-o experien~£1 efectuata
de catre educatoare sau de catre colegii s£1i de grup[t. Ulterior, executa
singuri o experienta dupa instructiunile date de educ:atoare. In

* Est van, Frank J., Teaching the very young: prncedures for deve-
loping inquiry skills, in ,,Phi - Delta - Kappan, Bloomington", 1969, nr. I.
**ibidem.

38
ajung sa-r;;i faureasca planul propriei lor experiente ;;;i sa gaseasca
raspuns la intrebarile pe care r;;i le-au pus in diferite momente ale cu-
noa9tedi realitatii.
Intreb<1rile ipotetice au la v:irsta pre~colara valoarea de intrebari
problemati.ce 9i in consecinta, creeaza dificultati pe care copiii le rezolva
numai in masura in care surprind relatii mai complexe. Astfel, intrebari
de tipul ,,Ce ;;-ar intlmpla daca pe9tele ar fi scos din api:i ?" ,,Ce s-ar
intimpla daca automobHul n-ar avea faruri ?" pun pe copii in situatia
a face numeroase presupuneri 9i apoi de a alege pe cele mai potrivite .
.\!ta categorie de intrebari care le solicita intens gindirea sint ~i
intrebarile cauzale de genul : ,,De ce nu inmuguresc iarna pomii ?" ; ,,De
ce trebuie st'i udam plantele de la coltul naturii ?" ; ,,De ce nu puteti
sparge nu ca cu min a ?". In cursul unor observari pot sa fie utilizate 'in-
trebari care ii conduc pe copii spre generalizari simple, ca : ,,Ce parti
ale corpului pisicii au forma rotunda ?" ; ,,Dupa ce cunoa9teti ca lupul
este animal salbatic ?''.
Educarea unei g:indiri flexibile, divergente, critice nu este posibila
daci'.'1 folosim $i acceptam numai intrebarile stereotipe, daca nu stimulam
confruntarea de pareri. Pe aceasta linie acela9i Frank J. Estvan* reco-
rnandii intrebari de tipul : ,,Cine a observat o gre9eala in raspunsul
lui X '?" ; ,,Cum putem sa corectam ?" ; ,,Cine are ceva de adaugat la
riis.punsul lui X '?" ; ,,Cum putem sa spunem altfel ?" ; Am putea face
altfel decit X ?".
0 prnblema importanta 1n orice activitate de observare o reprezinta
gfntetiwrea datelor senzoriale ;;;i in strinsa legatura cu aceasta, fixarea,
restructurarea ~i prelucrarea intr-o noua forma a constatarilor £acute.
In mod curent, analiza se implete1?te cu sintezele pe tot parcursul obser-
varii. astfel incit nu se poate vorbi propriu-zis de o alta etapa in acti-
vitate. Sinteza poate avea loc imediat dupa introducerea unui element
nou, pentru a-1 integra 'in contextul dat, dupa parcurgerea unei uni-
logke 1n cadrul analizei, i;;i in acest caz este vo.rba de sintezele
par{iale, f?i la sfir~itul analizei, sinteza finala, cu scopul de a desprinde
ideile calauzitoare ce se degaja din analiza, sau pentru a elabora genera-
}iz~tri comparatii, deducW, concluzii etc. in practica, s-au utilizat
cu preponderen~a sintezele cu caracter verbal formulate fie de educa-
Loare, fie de copii cu ajutorul educatoarei sau in mod independent.
A\este sinteze pot sa imbrace caracterul unei descrieri, al unei povestiri
(Sala de grupa - Ce-a vazut Monica?), al unei expuneri scurte (rechi-
ziiele !;)Colarului), al unei ghicitori (zaharul $i sarea) sau al unei discutii.
Se poate aplica, de asemenea, cu rezultate bune, desenul educatoarei
precedat, inso\it sau urmat de relatarile copiilor. S-a experimentat, cu
rezultate bune, modelal'ea unui animal in cadrul sintezei partiale (Ursul),
copiilor revenindu-le sarcina de a descrie partea modelata, valorificind
a;..tfel aqiunile facute de educatoare. practica se fac incercari de a
:cistematiza 9i sintetiza datele senzoriale prin actiuni cu caracter opera-
i;ional sau aplicativ. prin procedee de joc variate, prin utilizarea unor
moteriale ilustrative concepute in acest scop. Elemente de joc verificate
in sint : ,,Spune mai departe !" (observare, Manll), ,,Cine

1bid cm.

39
ce arat eu ?" (observarea corpului omenesc), ,,\._,e face !?i cu ce '?'' (Pi-
sica grupa mica), Intre actiunile cele mai eficiente se inscriu ; asarn-
blarea unui intreg din elementele componente - mai ales. in cazul rnij-
loacelor de locomotie reconstituirea unor animate, plante, obiecte din
fragmente de siluete sau de imagini la flanelograf prin aqiune colectiva
sau in mod individual, completarea diferitelor fi~e de rnund1 indepen-
denta (prin adaugarea elementelor lipsa, prin eliminarea elementelm·
gre!?ite sau suplimentare, prin punerea in coresponden~a a elementelor
care au ins~iri comune). In alegerea jocurilor pentru fixare ~i sistemati-
zare, didactica moderna se orienteaza spre jocurile senzorinle de tipul :
,,Ghic~te ce ai gustat ?" ; ,,Ghice~te ce ai pipait ?" ; ,,Cine ~tie ce arat
eu ?" ; spre jocurile de asociere : ,,Alege ce se potrive~te, !'' ; ,,Spune ce
urmeaza !" spre jocurile de perspicacitate: ,,Spune ce lipse~te !" ; ,.Ga-
se~te gre9eala !"; ,,Completeaza ce a uitat ... !" spre jocurile de closij'i-
care etc ....
Actiunile cu caracter aplicativ i!?i gasesc justificarea in orice moment
al observarii, inclusiv in partea de sinteza partiala sau finala. Astfel in
observarea ,,Uniforma 9colara" selectionarea imbracarnin\ii potri \'ite
pentru papu9a-baiat !?i pentru papu9a-fetita constituie o actiune prin
care se verifica, dar se opereaza !?i o unificare a tuturor elementelor ob-
servate. Completarea de catre copii a unui desen neterminat aflat pe
tabla la observarea ,,Cireru;;a" sau ,,Bradul" este, de asemenea, prilej de
a face legatura intre cele observate. Efectuarea unor lucrari colc('ti \'e
foarte simple, constind in lipirea boabelor de strugure pe o foaie de
hirtie, avind forma conturului unui strugure, contribuie 1ntr-o masura
oarecare la fixarea reprezentarii de ciorchine.
Incheierea unei observari se poate realiza prin procedee asemana-
toare cu cele din introducere, cu conditia ca acestea sa difere de cele
introductive 9i sa fie in concordanta cu procedeele utilizate in analiza
obiectivului. Este firesc sa se acorde p1:ioritate elementelor de joc,
actiunilor cu caracter a;plicativ care sa favorizeze apropierea pe ptanul
afectiv de ceea ce copiii au cunoscut in cadrul lectiei. De asemenea. valo-
rificarea unor materiale artistice cu un puternic colorit distractiv poate
contribui la rezolvarea obiectivelor formative specifke acestui moment
final.
Exemplificam in continuare prin citeva procedee mai atractive prac-
ticate in gradinita : recitarea unei poezii (Pisica, Bradul, Iepurele), audie-
rea unui cintec (Pisica), ascultarea unor ghicitori (Vulpea 9i Lupul,
Rechizitele 9colare), prepararea unei salate de fructe sau de legume
(Portocala, Marul 9i Para, Ridichea, Ceapa), mi9cari imitative ale anima-
lelor (Pisica, Pui9orul, Ciinele). joc Uber cu animalele, joc Iiber cu juca-
riile (Sala de grupa), a9ezarea florilor in vaze (Margareta ~i Macul), ofe-
rirea florilor unei persoane dragi (Laleaua), rasadirea unei plante, uda-
rea plantelor (Coltul naturii), semanarea semintelor (Pruna), hranirea
animalelor (Pe!?tele), consumarea unor produse (Piinea !?i produsele rle
panificatie), impodobirea clasei (Obiecte de arta populara, flori). '
In concluzie, modernizarea conducerii observiirii reprezinta, in sta-
diul actual, un deziderat care poate deveni realitate numai in masura in
care educatoarea va alege acele structuri !;ii cai de realizare care contri-
buie la formarea capacitatilor de investigatie. a gindirii critice, a abiLi-
tatfi, de formulare ~i rezolvare independenta a problemelor cognitive, de
insufjire a metodelor de invatare de catre copii.

40
5. SPECIFICUL DESFA~URARII DIFEKITELOR FELUBI
DE ACTIVITA'.fI DE OBSEBVARE IN FUNC'fIE
DE CONTINUTUL LOR

Locul animalelor in viata copilului


Lumea animalelor prezinta pentru copiii de orice virsta o atracf;ie
deosebita !',ii o prezenta continua in sfera lor de preocupari !',ii de activi-
tate. Animalele ii frapeaza in piimul rind prin mobilitatea lor mare,
atit de apropiata de aceea a copiilor. Actiunile lor specifice (gaina
scurma, face oua; ciinele latra, m~ca, roade oase; calul trage caruta,
sare spectaculos peste obstacole etc.), sau asemanatoare cu ale copilului
(dorm, se joaca, maninca, beau apa, alearga, sar, merg etc.) sint un
prilej de observare, de urmarire, de imitare pentru cei mici. Facind
parte din ambianta apropiata a copiilor, ace~tia intra in relaW diverse
cu animalele din casa sau din jurul casei, gradinitei sau de pe strada.
Ei le intilnesc in diferite ipostaze in cursul explorarilor lor : o musca se
a~aza pe o juclirie, un fluture zboara in gradina, o albina in\eapa un
copil, la masa de prinz se serve~te friptura de pasare, de pore. Unele
din animale il amuza pe copil, altele il sperie, in sfir~it, ele constituie
tovara$i de joaca, obiecte de joaca, de munca, catalizatori ai energiilor
sale, obiecte ale activitatii de invatatura.
Animalele sint in permanenta in relatie cu universul uman, fie prin
foloasele pe care le aduc, fie prin pagubele sau pericolul pe care-I pre-
zinta. Astfel, ele determina o comportare variata, diferentiata din partea
oamenilor : de protectie, de ocrotire, de aparare fata de agresivitatea lor,
de ingrijire, de cre~tere, de exterminare, de stirpire, in cazul unor ani-
male care aduc prejudicii (~oarecii, $Obolanii, mll9tele, tintarii etc.).
In literatura sint infatif;ate aspecte variate din viata animalelor,
momente semnificative (na~terea, moartea, construirea adapostului, in-
multirea, sacrificiul lor pentru om etc.). Pove?tile, poeziile sint populate
de personaje din lumea animalelor. Fiecare din ele simbolizeaza anumite
insu~iri omene$ti : iepurele - frica, vulpea viclenia, lupul - cruzimea,
lacomia, magarul - incapatinarea, ursul - naivitatea, greierele - lenea,
furnica - harnicia, perseverenta, zgircenia, d'.inele - fidelitatea, leul -
puterea etc.
Interesul $i simpatia copiilor pentru animale asigura un punct de
plecare pentru reu~ita observatiilor cu tematica respectiva, dar este firesc
ca acest aspect sa nu fie singurul de care trebuie sa tinem seama in
organizarea $i desfa~urarea acestui complex gen de activitate.

Reactia copiilor fata de animalele vii


Copiii se comporta in genere fata de animale destul de uniform,
incadrindu-se intr-o extrema sau alta, in functie de particularita\ile de
virsta ~i individuale. Majoritatea sint foarte bucuro~i cind intilnesc in
cale animale mid, i$i stapinesc cu greu entuziasmul, incearca sa se
apropie fara prudenta, pun mina fara discriminare, se joaca cu ele sau
le chinuie ca ~i cum ar fi lucruri neinsufletite. in activitatile din gra-
dinita, ei manifesta multa agita{ie in jurul lor, se reped, fug dupa ani-
malul adus in clasa; in acela~i timp inregistreaza cu U$Urinta tot ce
face animalul, se arata plini de curiozitate, pun intrebari, fac observatii.

41
Unii din ei fac asociatii reusite. sint foarte activi la solicitarea educa-
toarei. O educatoare cu experienta limitata restabile~te cu greu ordinea
intr-o grupa in care numarul copiilor de acest fel depa~e~te jumatale
din numarul lor total. 0 alta categorie de copii, recrutlndu-se din rindui
celor mai mici ca v1rsta, cu o experienta inai redusa in ceea ce prive:;te
animalele, se sperie sau se inhiba. Unii pling, altii se suie pe scaun,
refuzii sa se uite la animalul adus, nu raspund la intrebarile educatoarei.
Acei;;tia mentin in tot cursul activitatii un comportament defensiv, con-
tact slab cu ceea ce-i inconjura, receptivitate scazuta fata de noutatea
situatiei. In sfir9it, o categorie mai putin numeroasa de copii se adap-
teaza cerintelor educatoarei, se comporta firesc, fora sa tulbure bunul
mers al activitatii. Dominarea unei categorii sau a alteiC\ din cele men-
tionate va impune un i;;ir de masuri corespunzatoare cu privire la ale-
gerea animalelor, a modalitatilor de prezentare a ]or, a organizarii in-
ceputului lectiei.

Alegerea materialului necesar


pentru observarea animalelor
Observarea animalelor ofera cele mai numeroase modalitati de pre-
zentare a materialului didactic incepind cu animalul viu i;;i terminind
cu ilustratia. Astfel, drept material demonstrativ 1ntnnim :
animalul viu urmarit in mediul lui de viata;
animalul viu adus in sala de grupa - permanent sau temporar ;
animalul impaiat ;
mulajul prezentat independent sau intr-un cadru adecvat intr-o
macheta;
ilustratia redind animalul in prim plan, fara detalii de prisos ;
- prezentarea concomitenta sau succesiva a mai multor feluri de
materiale.
Fiecare din materialele alese prezinta avantaje diferite in perceperea
animalului, dar in acelai;;i tirnp sint de semnalat greutati de care trebuie
sa se tina seama in conceperea modului de analiza a acestuia. Aspectul
hotaritor !j>i specific acestui grup de observari consta in faptul ca se
utilizeaza numai material demonstrativ, in genere, un singur exemplar.
Lipsa materialului distributiv obliga pe educatoare sa apeleze in percep-
tie mai mult la analizatorul vizual !;'i sa limiteze participarea celorlalti
analizatori.
Observarea animalului viu, in mediul sau de viata, se realizeaza mai
rar in conditiile gradinitelor orai;;enei;;ti, cu exceptia gradinitelor care i9i
creeaza amenajari speciale pentru cre9terea acestor animale. in schimb,
gradinitele sate9ti beneficiaza de acest avantaj 9i pot sa-1 valorifice cu
m;urinta.
Cunoa9terea animalului viu in mediul de viata constituie modali-
tatea i<leala de intelegere a vietii 9i actiunilor acestuia, pentru ca apare
posibilitatea de a stabili legaturi multiple intre comportamentul ani-
malului i;;i cadrul sau de viata. Astfel, se evita discutarea la modul
abstract a datelor referitoare la hrana, adapost etc. Reu9ita unor astfel
de observari este insa diminuata de dificultatile de ordin organizatoric :
copiii nu se pot apropia prea mult de animal, deoarece exista fie peri-
colul de a fi loviti, fie de a intra in panica ; perceperea animalului se
face de cele mai multe ori la o distanta prea mare pentru a putea fi

42
sesizate bine toate mi9carile lui ; actiunile animalului pot fi cu mai mare
greutate regizate in conditiile cadrului natural, animalul se deplaseaza
mai repede, ceea ce afecteaza structura analizei care in cele din urma
depinde de comportarea de moment a animalului, ·copiii sint PU!?i in
:o;ituatia de a sta in picioare tot timpul cit dureaza activitatea, ceea ce
practic duce la oboseala, agitatie, atentie scazuta, chiar 9i atunci clnd
animalul suscita initial interesul, dorinta lor de a-1 urmari, observa; in
acest cadru, interventHle educatoarei pot fi cu greu urmarite de catre
copii, concentrnrea lor in conditiile unui numar mare de factori pertur-
batori fiind dificila. In consecinta, in locul observarii a ani-
malului in conditii de viata este de preferat o vizita, a carei durata 9i
metodologie este mult mai potrivita conditiilor create de mediul natural.
Observarea unor animale vii, in conditiile siilii de grupii dnd e
bila, rezolva unele din dificultatile semnalate mai sus, referitoare la
organizarea copiilor, mentinerea atentiei, ordinii ~i disciplinei. in schimb,
in aceste conditii, animalul nu se simte in largul lui sau este chinuit !n
bratele educatoarei. Dificultatile de acest gen pot fi ameliorate prin
asigurarea unor amenajari interioare ca : un tare, o cu~ca incapatoa1·e,
o colivie, o voliera, un acvariu, un loc ingradit pentru a evita deplasarea
animalului in unghere indepartate. Apar ~i unele dificultati daca educa-
toarea nu cunoa~te bine l?i din timp manifestarile animalului, obiceiu-
rile lui. Este foarte important sa se evite alegerea unor exemplare de
animale agresive, agitate, care ar putea influenta in mod negativ atitu-
dinea copiilor, dupa cum este putin indicat sa se lege animalele de picior
pentru a le impiedica deplasarea. Cunoa~terea exemplarului dat 1n prea-
labil, exercitarea unor actiuni simple de dresaj faciliteaza supunerea
animalului fata le unele manevre ale educatoarei. SoluHa de a aduce
animalul de observat cu citeva zile inainte in gradinHa (in cazul pisicii,
al ciinelui, al iepurelui sau al pasarilor), da rezultate bune 1n cele mai
multe cazuri. Pe de o parte, prezentarea animalului nu mai constituie
o surpriza, un 9oc atit de puternic, indt copiii sa se agite in cursul acti-
vitatii, pe de alta parte, animalul se adapteaza la noile conditii de viata,
se obi$nuie$te cu noii lui stapini. Aducerea in clasa a animalelor mici,
cu o ora sau doua inainte de lectie, influenteaza de asemenea pozitiv
modul de desfa~urare a observarii. Este de la sine inteles, ca nu orice
animal poate sa fie adus viu, in sala de grupa. in afara de marime, o
cerinta importanta o constituie alegerea unui animal cu o mobilitate mai
redusa $i o comportare blinda. Exista ~i printre animalele mid exem-
plare agresive, chiar periculoase, pe care educatoarea trebuie sa le
ocoleasca.
Animalul impiiiat sau mulajul sau constituie singura modalitate de
prezentare a vietatilor care depa$esc anumite limite ca marime, reactii,
agresivitate, curatenie corporala 9i pericol de raspindire a unor boli.
Acest mod de prezentare permite localizari mai precise ale partilor corpu-
lui, indicarea de catre copil a partilor despre care se discuta, schimbarea
pozitiei in functie de ceea ce trebuie perceput 9i in acest fel posibilitati
mai largi de utilizare in functie de continutul activitatii. De asemenea,
permite apropierea copilului de materialul de observat, fapt care favori-
zeaza sesizarea amanuntelor. Mulajul reda insa animalul la proportii
reduse fata de realitate, nepermitind sesizarea directa a raportului de
mil.rime real dintre om $i animal $i vaduvel?te activitatea de un element
esential, mi9carea.

43
ln gradini\e se manifesta tendini;a de a inlocui mulajul cu jucarii
care redau animale (pisica, iepure, ciine, cal). Or, .utilizarea jucariei pune
probleme in plus datorita faptului ca nu respecta 1n cele mai multe
cazuri realitatea, nici din punctul de vedere al coloritului, nici al pro-
port].ilor. Jucaria, date fiind funci;iile sale ludice, stilizeaza realitatea
accentuind unele insu11iri ale animalului · ~i ignorind altele. Dat fiind
caracterul atractiv al jucariei, aceasta ofera posibilitatea de a-l apropia
pe copil de lumea animalelor de a-!?i face o impresie globala despre ele,
ceea ce justifica utilizarea acesteia in unele observari la grupele mid.
In rest, consideram ca in observari este recomandabila doar pre-
zentarea jucariei ca material suplimentar, ca termen de compara~ie sau
ca material pentru fixarea unor date, pentru aplicarea unor date, pentru
aplicarea unor cuno1?tini;e dobindite la o situai;ie noua. ,
Introducerea ilustratiilor, a diapozitivelor, a diafilmului in locul
materialului didactic tridimensional este frecvent utilizata in practica.
Eficieni;a acestui material este recunoscuta, date fiind posibilitaWe pe
care le ofera educatoarei de a concepe !?i manevra imaginea in func\ie de
particularitatile de virsta, in strinsa concordanta cu obiectivele pe care
~i le propune !?i cu cerintele pedagogice. Cu toate acestea, dat fiind
faptul ca ilustratia limiteaza perceperea realitatii doar la analizatorul
vizual, este de preferat ca ea sa aiba o utilizare mai restrinsa, numai
atunci cind celelalte modalitati de prezentare nu sint accesibile. In
schimb, este salutara folosirea ei ca material de completare, de intregire
a reprezentarii formate prin contactul direct cu realitatea, de transfer
~i extindere a celor dobindite la condii;iile naturale.
Pentru formarea unor reprezentari corecte, sint numeroase activitati
care se preteaza la imbinarea a doua sau mai multe feluri de materiale,
fiecare cu menirea lui precisa in procesul de cunoafltere. Varietatea ma-
terialelor ca si modalitatile de imbinare a lor in cadrul unei activitati
de observare 'nu s-a bucurat de suficienta atentie in metodica invata'-
mintului pre~colar, raminind 0 problema, 1nca controversata in literatura
de specialitate. Intre aceasta !?i practica exista inca neconcordante.
Profesorul A. Chircev, de exemplu, descrie astfel o situatie intilnitii in
practica : ,,Se aduce in fai;a copiilor un iepura~ viu fli activitatea se des-
fa~oara in cele mai bune conditii. Entuziasmul copiilor este de nedescris,
cunoscuta fiind atractia lor pentru animale. Dar, din pacate, educatoarea
a gasit necesar sa prezinte dupa aceea, pentru fixare (?), un tablou cu
imaginea unui iepura!? desenat. Evident, noile impresii au estompat
reactiile emotionale puternice anterioare ale copiilor. De uncle rezulta
ca din punct de vedere psihologic ~i educational este tot atit de impor-
tant sa ~tii nu numai cum sa actionezi, ci 1?i cind sa te opre~ti, pentru
a spori la maximum eficienta influentelor formative exercitate asupra
copiilor"':·. De aceea autorul citat este de parere ca trebuie sa se opereze
cu discernamint, pentru a oferl copiilor ragazul necesar gestarii produc-
tive a impresiilor vii pe care le traiesc. in ceea ce privef?te, sintem de
parere ca efidenta utilizarii mai multor materiale trebuie apreciata in
raport cu situatia data i;;i ca este destul de greu de emis o recomandare
fie fntr-un sens, fie intr-altul, chiar daca e.ste unanim accep-

* A n at o l i c Ch i r c e v, Probleme ale educi'irii copilultti de virsta pre-


;scoiara", 1n : Perfectionarea activitatii instructiv-educative in gradinita, Bucure~ti,
Culegere metodtca editati.1 de ,,Revista de pedagogie", p. 10.

44
meea ca m caarul observarii, animalul viu nu poate fi inlocuit cu
· \aL<t
nici un alt f el de material didactic atunci dnd exista posibilitatea reali-
zarii unei cunoa~teri pe viu.

Obiectivele ?i confinutu.l observarii animalelor


In gradinita, cuno~terea naturii, in speµi a animalelor, cuprinde
un ansamblu de activitati, in cadrul carora observarea ocupa un anumit
loc; chiar dadi in observare domina aspectele cognitive, nu este cazul
sa transfonnam aceasta activitate in lectii de zoologie, fie ~i atunci dnd
am reu~i sa le facem aocesibile pre~colairilor.
In practica gradinitelor se manifesta citeva tendinte in realizarea
observarilor animalelor. Astfel. in cele mai numeroase cazuri, observarea
unui animal se reduce la o enumerare de parti componente in ordine
stricta sau fara o succesiune rigida, rezultatul unei astfel de activitati
limitindu-se la retinerea a ceea ce are un anumit animal la cap, la
trunchi, la picioare, completata cu ceva date asupra mediului de viata,
asupra hranei ~i foloaselor aduse.
0 alta tendinta consta in sw·prinderea caracteristicilor acestuia,
cer1ndu-se copiilor sa insiste asupra formelor diferitelor parti, a culorii,
a dimensiunilor, a amplasarii lor in raport cu alte paiii. :;:ii in acest caz,
domina aspectul de analiza statica, in care al'}ezarea in spatiu a partilor
corpului reprezinta scopul principal al perceptiei copiilor.
A vantajul pe care-I are o astfel de observare este de necontestat
deoar.ece actioneaza sistematic asupra nivelului perceptiei in sensul unei
preciziuni mai mari, a det8.$8rii caracteristicilor de detalii.
A treia tendint<l consta in desprinderea functiilor ~i a actiunilor
corespunzatoare ~i se bazeaza pe valori ficarea cu precadere a ceea ce
impresioneaza mai intii pe copil, mi~carea, mobilitatea unui animal.
Punctul de plecare al observarii il constituie f·eea ce face animalul, apoi
se ajunge treptat la precizarea partilor implicate 5ii uneori, chiar mai
mult decit am, a finalitatii sau motivatiei ac~estor reactii (de ce actio-
neaza al'}a, la ce-i serve9te actiunea respectiva). Aceasta ultima categorie
de observari este posibila numai cu animale vii 9i are o mare eficienta
formativa. Procesul perceptiei este solicitat in permanenta, copilul tre-
buind sa verbalizeze reactiile pe care le observ<\ ceea ce constituie una
din modalitatile cele mai adecvate virstei i;;i intereselor celor mici. Aspec-
tul dinamic, analiza axata pe criteriul actiunilor efectuate de animal
contribuie la obtinerea unor rezultate superioare, de9i educatoarea in-
timpina dificultati, ea trebuind sa se adapteze rapid la situatii noi, im-
previzibile.
Dealtfel, fiecare din modalitatile prezentate mai sus permite rezol-
varea unor anumite cerinte eyi are anumite avantaje. in consecinta, vom
opta pentru una sau alta din cai in functie de obiectivele urmarite in
observare. De aceea, stabilirea unor obiective clare in ceea ce prive9te
cunoa9terea animalelor, ne va ajuta sa abordam modalitatea cea mai ·
corespunzatoare.
A9adar, ce urmarim in cadrul activitatilor de observate a anima1e-
lor?
Perceperea aspectului exterior general al animaluluL a actiunilor
lui caracteristke, a reactiilor lui fata de om, reprezinta, in genere, un
punct de plecare pentru orice grupa 9i in mod special pentru cea mica.

45
Cunoa§terea alcatuirii corpului, diferentierea piirtilor principale de
cele secundare, nu poate fi omisa, chiar daca · acest lucru cere un efort
din partea copiilor de a delimita, de a fragmenta intregul, de a-1 prid.
uneori separat in diferite · parti care ocupa un anumit loc, continua sau
se invecineaza cu alte parti.
Cunoa§terea unor functii vitale aLe animaleLor ca ~i a functiilor dif e-
ritelor organe de simt, a unor actiuni efectuate cu diferite parti ale
corpului constituie obiectivul in jurul caruia graviteaza in mare masura
interesele copiilor. Animalele se hranesc, se mii;;ca, se inmultesc, respira,
se adapteaza intr-un anumit mod la conditiile oferite de om, de natura.
Pe copii Ii atrage faptul ca animalele au functii asemanatoare cu ale
omului, animalele vad, aud, miros, gusta, ~i in acest fel se orienteaza
in jur.
Cunoa$terea mediului de viata propriu fiecarui animal este de ase-
menea, un prilej de a intelege ca fiintele au nevoie de adapost, ca ele
ii;;i cauta un loc, ca natura le ofera diferite posibilitati. Cunoa§terea rela-
tiilor cu alte animale existente in ambianta data, reprezinta, de aseme-
riea, un subiect interesant pentru virstele mici.
· lntelegerea comportamentului animalelor in vederea adaptarii com-
portamentului uman fata de ele, reprezinta o cerinta de ordin general
9i, in anumite situatii, chiar vital. Copiii trebuie sa se orienteze care sint
animalele periculoase, de care trebuie sa se fereasca, care sint animalele
care pot deveni agresive daca ei nu respecta a.numite conditii (animalele
chinuite se apara mu9cind, zgiriind). Totodata, este important sa-9i insu-
9easca regulile igienice in scopul de a evita contaminarea cu diverse
boli, de a preveni infestatiile cu microbi. Copiii nu au prea clara masura
pe care trebuie s-o pastreze in manifestarea afectiunii fata de animale.
Sint capabili sa le sarute, sa imparta mincarea cu acestea, sa le pri-
measca in pat. Prudenta in manif estari 9i, mai ales, masurile de igiena
preventiva trebuie cultivate, inca de la, virsta la care copiii denumesc
animalele prin onomatopeele corespunzatoare.
lntelegerea locului pe care-I ocupa animalele in viata omului este
accesibila copiilor prin intermediul familiarizarii lor cu foloasele pe care
acestea le aduc. 1n multe cazuri, experienta personala de viata poate
constitui o sursa bogata de informatii pe care educatoarea le poate valo-
rifica in scopul introducerii ideii de mai sus.
In relatia dintre om ~i animale pe care copilul o percepe in multe
imprejurari, cerinta de a cunoa9te felul in care omul ingrije§te anima-
lele, le cre§te, le creeaza conditii prezinta un interes deosebit. Ideea de
ocrotire a animalelor folositoare, de aparare a acestora de intemperiile
vremii, ca :;;i· relatia de prietenie posibila intre oameni 9i animale con-
stituie un fond valoros, inepuizabil din punct de vedere educativ.
Stabilirea unor obiective dare pentru fiecare activitate de observare,
pornind de la categorlile mentionate mai sus constituie o operatie impor-
tanta 9i pentru stabilirea materialului ce urmeaza a fi folosit in
observare.
Ni se pare sugestiva o schema recomandata de un grup de autori
fraacezi in lucrarea ,,L'eveil de l'enfant pour les activites scientifiques"*

* L'eveil de l'enfant pour les activites scientifiques - guide du maitre de


la maternelle au cours elementaire, Bordas - Collection Raymond Tavernier, p. 42.

46
care ar putea fi orientatii in ceea ce prive:;;te dozarea corespunzatoare
a continutului observarilor. 0 reproducem in continuare, apreciind in
mod deosebit simplitatea :;;i operativitatea acesteia. Este de remarcat ca
observarea in timp a unor animale crescute 1n sau pe linga gradinita
vfcra prilejul intelegerii de catre copii nu numai a unor aspecte din
domeniul strict al zoologiei, ci a unor probleme esentiale ca : viata,
moarte, perpetuare etc.
Animaliil pe care-I in-
grijim
l. Maninca 'Ji bea Ce maninca? El prefera anumite alimente.
Ce alimente prcfcra ? Nu miinincii decit anumite
Ii place sa bea apu '.' alimente (vegetale, carne).
Cum maninci:i ?
Cum bea?

2. Elimina resturile Sub ce forma ? Existenta del?eurilor solide !ii


a urinei.
:t. Are pui Cum sa recunoa!}tem Pentru a avea pui trebuic sa
sexul animalului? existe un mascul l)i o fe-
Cine face adapostul ? melii.
Cine cloce!}te ouale ? Existii doua moduri de na~­
Cite? tere : puii ies din abdome-
Cine alapteaza ? nul femelei sau ies dintr-un
Cine poarta de grijii ce.,. OU clocit.
lor mici? Ei 1$i schimba infati.5area in
Cind inccp ei sa mear- timpul cre!}terii.
ga? Parintii au gr1Ja mai mult
sau mai putin de ouale clo-
cite sau de eel mici.
Unii pui mor sau sint rnin-
catL
Al\ii cresc mari, ca iii ;parin~ii
lor, l?i se inmultesc la rin-
dul lor.
<&. Reactioneaza faia de De ce-i este fricii? El vede (!ii are ochi care se
lumea care-1 incon- Cum sii-1 lini$te1?ti ? aseamana cu ai noiitri), el
jura. Cum vede? simte.
Simte? El se tncaiera uneori cu cei-
Dacii masculul sau fe- lalti.
mela cintii ? El este sensibil la rece, la
caldurii, la lumina.
Este mai mult sau mai putin
fricos.
S. Se deplaseazii Cind? Exista diferite modalitiiti de
Cum? deplasiiri la animale
De ce? (zboara, merge. sare,
Doarme? inoatii).
Cind stii nemi(icat ? Zboara, are aripi. Merge, are
picioare.
Sta uneori ncmi'}cat.

47
6. Respira §i inima lui El are nevoie de aer.
bate. Eu simt inima lui cum bate.
Eu aud · inima lui cum bate.
7. Imbatr1ne$te ~i moa- Toate animalele mor intr--0 zi.
re.

6. PREZENTAREA UNOR PLANURI

a. OBSERVAREA ANIMALELOR

Grupa mica
Terna activitatii : Pisica
Scopul: Cuno~terea aspectului global al pisicii pe baza perceperii actiu-
nilor 9i a partilor vizibile ale corpului, a glasului, a hranei ; diferen-
~ierea animalului viu de animalul-jucarie. Imbogaiirea 9i activizarea
vocabularului copilului cu cuvintele : bot, trunchi, linge, aude, mi-
roase.
lnsllijirea deprinderii de a percepe corect un animal, de a sesiza
mi!?dirile efectuate de acesta. Educarea unor deprinderi simple de
analiza in procesul de cuno~tere directa. Familiarizarea cu reguli de
comportare fa\a de animalele de casa, !n vederea apararii sanatatii.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, demonstratia, conversatia, comparatia.
Material necesar pentru lectie: o pisica vie, hrana (lapte, carne), un moto-
cel, o oglind{i. un clopo\el ; ca material folosit de copii : pisica-
jucarie.
Organizarea aetivitatii
Scaunelele vor fi lliiezate de catre educatoare in forma de semicerc.
Copiii vor fi prezenti la pregatirea de catre educatoare a culcW?ului
pentru pisica, a hranei necesare. Dupa ~ezarea copiilor pe scaunele,
educatoarea va aduce pisica in bra~e rningiind-o 11i adresindu-i-se
cu caldura pentru a o aclimatiza mai repede in mediul nou 'in care
este adusa.
Desfa~urarea activitatii
lnterventiilc <ducatoard ~i actlunile
C.m(innlul de cuno~tinte ~i deprinderi copiilor

Recunoa~terea ~i denumirea pisicii Educatoarea va fntreba copm ce a


adus in sala de grupii. !i va stimula
sii privoo.sca ce face pisica. Pisica va
fi lasati:i si:i se deplaseze pufin prin
sala de grupii..
Copiii o var urmari cu privirea $i-~i
vor exprima fiber impresiile asupra
celor viiz:ute.

48
Reguli cu privire la comportarea co- Educatoarea intervine numai atunci
piilor fati:i de pisicii. cind copiii au manifestiiri negative.
Pisica este un animal linh:1tit, ea nu Va ciiuta sii Zinift;eascii pe acei copii
face rau nimanui decit atunci cind care reacfioneazii. prin frica. Even-
nu este lasata in pa~. Copiii nu au tual le va oferi o pisicii-jucarie, in-
voie sa punii m:ina pe pisicii, s-o lo- cercind sa le catalizeze, in acest mod,
veasca sau s-o tragii de coada, pen- reacf:ii.le. Protesteazii dacii este ca-
tru ca ea se aparii !)i-i :;;girie. zul, fata de incerciirile unor copii de
a pune min.if pe ea, de a o chinui,
motivind cerinta $i promitind ca va
trece mai t£rziu cu pisica pe la fie-
care copi.l.
Copiii iubesc pisica $i o ingrijesc. Educatoarea cheamd cite un copil care
Ea vine dnd este chemata frumos :;;i s-o ajute sii-i dea de minc(ITI.'- Ba
incct (pis. pis). Nu trebuic fa.cut G$azii o f arfurie cu lapte pe o bucatii
prea mult zgcimot. deoarece ea se de material plastic. Orienteaz:a aten-
sperie t?i fuge. tia copiilor asupra modului zn
care·
miinincii pisica laptele.
Copiii s!nt antrenati sii aducii rnai a-
proape cam.ea, pii.nea sau alte ali-
mente dinainte pregiitite.
Apoi expune pe scurt modul de com-
portare al unor copii de griidinita
fata de pisicii, eventual scoate in evi-
dentii unelc purtifri neobi$nuite.
Pisica maninca Se adreseazii citeva intrebiiri orienta-
Clnd fi este foame. ea cauta mincarea. tive cu scopul de a verbaliza eek
0 simte de departe. Laptele il ma- observate:
nindi cu limba, iar piinea sau carnea - Ce !fare pisica ?
le aipuca cu dinpi. D0 ce s-a apropiat pisica de min-
care?
Cu ce miroase laptele ?
Cu ce priVC$te pisica mincarea ?
Pisica se linge pe bot dupi"i cc a mincat. Cu ce maninca pisica laptele ?
Se introduce cuvintul ,,bot" fara a se Undc se aflfi nasul ~i gura pisicli ?
insista sa fie retinut.
Pisica este un animal curat. Educatoarea recita o strofii din poezia
,,Iube$te curatenia" de Florian Cris,
tescu:
,,Vezi tu, mica pisicuta
Cum tot mi!;ca din labuta ?
De ce facr> ea 3l?a?
Ea sc spaUi, draga mea.
Piska aude bine, ea i~i mi~cii u~r ure- Se produce un sunet sau zgomot (de·
chile. Ea se uita ateruta atund cind clopotel sau de alt obiect). Se atragf?.
aude un zgomot. atentia copiilor asupra reactiilor pi~
sicii la auzul acestuia.
Ce s-a int'implat ?
- Cu ce a auzit pisica sunetul clopo~
telului?
Pisica vede cu cei doi ochi, ea aude cu
cele doua urechi ; mit'oasc cu nasul
l?i manincii cu gura.

4 - Cunrn;itinte despre naturii $i om in gradinita oe. copli - Cd. 422 49


Sinteza se realizeaza sub forma unui joc ,,Ce face ~;i cu ce ? Educa-
.toarea imitii unele actiuni. Copiii care se anunta, raspund in propozitii
scurte la intrebarea jocului. Se insistii asupra denumirii p::rtilor capului.
Pisica alearga, sare, se joacii. Ea este Educatoar::a prezinLl un motocel, il
jucau'iil. ln timp ce alearga, pisica mi?cii c~i repezichme, determinind
executa numeroase mi!?cari cu dife- pi':IC2 Sii alerge dupd el. 1l ridica ta
ritele par\i ale corpului : intoarce o i '!al;ime oa recare deasupra pisicii,
capul, mi11ca gitul, ii?: lndoaie agilimlu-l ~i siirnulind-o sii sarii. Se
trunchiul, sare, apuca cu ghear 21"'. p,,(;'? utiliza eventual ;;i o minge
pe 1,tru a antrena pisica sii alerge
dupii ea. Copiii vor j'i antrenati sii
denumeascii mi§C'arilc pisicii. Rds-
pimsurile i 1or fi comp1etate sau pre-
ci:::ate dacii este cazul. Pot fi antre-
nati sii imite unele mi;;cari care nu
solicita deplasarea prin clasii.
Pisica are viata, eil se mi~~a singura, Educatoarea cere copiilor sa observe ca
ieyi ca 1ta culcU!}ul, mincare, alearga
1
pislca se mi$cii, in timp ce pisica-ju-
dupa m:::iltJvd'sau dupa ming). Ea nu carie stii unde este pusii. Educatoa-
sta in lo::ul in care o pul ca pisica- rea trece pe la fie care copil cu pi ~ica
jucarie, care nu este vie, n-are via ta, vie, in timp ce pisica-jziciirie l'ste
nu se mi!)ca. Pi:cka vie miauna. trecutii din minii in minii de ciitre
copii. Copiii l:'.lre doresc mingiie pi-
~ica vie, ceiblti au grijii de pisica-
jucilri ?.

Sinteza finala se va realiza prin recitarea de catre educatoare a poe-


:ziei ,,Pisicuta" :
Pisicuta mica, mica
Tu ai blana frumu~ca
Cap rotund, urechi micute
$i ai gheare la labute.
Se repetli 'in cor cu grupa de copii.
Jn incheiere, copiii se vor juca cu pisica, o insotesc pe educatoare pen-
tru a o duce 'in al ta inciipere.

'Grupa mijlocie
Terna activitatii : Pisica
Seopul : Largirea cunoi;;tintelor copiilor despre pisica in vederea formarii
reprezentarii dare asupra unui animal domestic. Educarea capaci-
tatii de a percepe analitic partile componente ale corpului cu unele
detalii in strinsa legatura cu functiile lor, manifestarile comporta-
mentale, hrana, adapostul $i foloasele aduse de pisica. imbogatirea
$i activizarea vocabularului cu cuvintele : bot, mustati, trunchi,
gheare, zgirie etc.
Formarea deprinderii de a participa la ingrijirea pisicii. Precizarea unor
reguli de comportare fata de pisica .

.50
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode: Observatia, conversatia, explicatia, invatarea prin descoperire.~

Material necesar pentru lectie: o pisica vie, hrana specifica (lapte, carne,
piine), un motocel, un clopo\el, un co:;;, o tabla, creta.
Organizarea activitatii
Se vor asigura conditiile necesare desfa9urarii organizate a obse1Ta-
rii, respectiv : aerisirea salii de grupa, aranjarea scaunelelol' in forma
de semicerc, in jurul covorului, de catre copiii solicitati, pregatirea
intregului material : hrana, obiectele necesare pentru provocarea
unor mi9cari caracteristice animalului de desenat, af'iezarea copiilor
in ordine pe scaunele 9i controlul tinutei lor.
Desfa~urarea activitatii
Intl'rvmtiile educatoarei ~i acthmile
Continutul de cuno~tinte ~i deprinderi coµiilor

Recunoa!?terea ~i denumirea animalu- lntroducerea in activitate. Educatoarea


lui dupa un numar limitat de carac- va ie~i iIJentru scurt timp din sala
teristici. de gru!Pii pregatind atmosfe;r.a pen-
tru aducerea pisicii. Ea va aduce
pisica intr-un CO? acoperit. Va des-
coperi una din partile corpului pi-
sicii, fie capul, fie coada $i va cere
copiilor sii precizeze ce animal este
$i dupa ce l-au recunoscut ca este
pisica.
Anuntarea felului activitatii va avea
in vedere reamintirea sarcinilor ce
revin copiilor $i a unor reguli de
comportare.
Comportamentul pisicii intr-un loc Contemplarea succinta a pisicii se va
nou. realiza dupa liisarea ei libera in sala
Pisica este un animal care se mi~di. de grupii. Copiii vor semna!a. citeva·
rriult. Ea merge, alearga, se ascunde din actiuniie principale ale pisicii in-
sub masa, sub scaun. Copiii trebuie cursul deplasarii. Se va atrage aten-
sa stea lini~titi pe scaune pentru a tia:
nu deranja pisica l:n mi!?carile ei. - Priviti, ce locuri din clasa cercetea-
Numai in acest mod se poate vedea za pisica !
cum cerceteaza pisica locul nou. Daca In functie de manifestarile pisicii se-
este speriata, ea se ascunde. vor adresa £ntrebarile :
De ce credetf ca s-a ascuns sub
masa?
De ce crede~i ca umblii peste tot ?
Oare ce cauta ea ?
Infati?area pisiCii Intuirea $i descrierea corpului pisicit
Pisica este un animal mai mic decit se va realiza prin urmii.rirea parti-
alte animale de pe linga casa omu- lor corpului implicate in diverse-
lui (cal, vaca, pore, oaie). mi?ciiri. Se va cere copiilor sil. spuna;
- Ce parti ale corpului i~i mi~di pi-
sica?

51.
- '-'u .;t Hltq;e p1:;1ca r
multe parti : capul, trunchiul !}i pi- - Unde se afla picioarele ? .
cioarele. Capul este cea mai mica - Care este partea cea mai mare a
parte. Este a~zat in partea de sus corpului '?
a corpului. Capul se m~ . intr-o - Cu ce este acoperit corpul pisicii ?
parte !}i alta cu ajutorul gitului. Pae- - La ce-i serv~te blana ?
tea cea mai mare a corpului este In ce parte a corpului se afla
trunchiul, a.'}ezat intre cap !}i picioa- capul?
re. Corpul se continua, in partea de - Cu ce parte a corpului i!}i intoarce
jos cu patru picioare sub\iri, cu aju- capul?
torul carora merge. Corpul este aco- Copiii vor fi solicitafi sa repete piirtile
peri t cu blana. componente ale corpului pisicii.
Pisica va fi luata in brate de educa-
toare $i copiii var indica piirtile pe
care le denumesc.
Capul este mic $i rotund. La cap are Pentru a stimula perceperea, vor fi fr'i-
dol oehl rotunzi, oare-i servesc sa cute citeva experiente simple. Un
vada tot ce-o inconjurii., doua urechi copil ?ia Ji solicitat sii pund o far-
mici !}i ascupte, pe care le mi!}cii furie cu mincare in apropierea pi-
mult pentru a auzi orice zgomot sicii. Se va urmiiri ce face pisica.
Capul are, in partea din fata, botul, - Cu ce vede pisica mincarea ?
.care cuprinde nasul ce-i folose!}te sa Citi ochi are pisica ?
miroase, gura cu di~ii ascutHi cu Unde sint al?ezati ei ?
-care maninca. Ea are mustati lungt - Cu ce miroase p1s1ca mincarea ?
la bot cu ajutorul carora te simte, pi- La ce-i servesc musta~ile ?
paie lucrurile din jur. Cu ce maninca pisica ?
Se va face un zgomot cu un clopotel.
- Cu ce aude pisica ?
- Dupa ce ati observat ca pisica
aude?
Educatoarea va denumi partile din
care se compune capul, iar copiii vor
indica de ia o anumitii distantii par-
tile.
'Capul se continua cu gitul, apoi cu Educatoarea va trece cu pisica pe la
trunchiul. Trunchiul sc tcrminii cu copii $i le va cere sii-i arate care
o coarla lunga !}i sub1;ire. Pisica are este gitul, trunchhil $i coada.
plcioarele terminate cu degete 11i Apoi ea va apropia $i retrage repede un
gheare ascuti,te eare nu se vii.cl atun- motocel, pentru a provoca mi$carea
ci cind sta locului. Cind vrea sa de arcuire a trunchiului, ca $i de
a,puce ceva, ea l!;;i scoate repede ghea- apucare cu ghearele a motocelului.
rele ascupte :,i le infige. Copiii var fi indemnati sii urma-
reascii daca pisica reu$e$te sii prindif
motocehtl $i sa descopere singuri
cum a reu$it acest Zucru.
Brana pisicii Copiii var fi solicitati sa aducii pisicii
:Pisica maninca lapte, carne, piine. Ei mfncare $i s-o punii pe foaia de poli-
ii plac mult soareeii pe care ii etilenii. 0 parte din copii i·or de-
de!}te. numi hrana, o alta parte vor urmi'i.ri
cum manfoca pisica $i. in sfir$it, altii
t'Or ai,ea de observat ce a mincat cu
mai multii pliicere. Se va apela la
experiento. de viata a copiilor, pen-
tru a stabili fotoasele aduse de pi-
sicii.
IF'oloasele
Pisica estc foiositoan: omului deoare:::e - De ce tin oamenii pisici pe linga
maninca :;;<mrecii. casa 101·?
Adapostul
Pisica se adapostc:;.te in casa omului. - Unde-i place pisicii sa stea mai
in bucati'irie ~i in alte camere. Ei ii mult?
place sa doarma la ciildura.

Sinteza finalii \'a fi efectuatii. prin intennediul desenului. Educatoa-


reu ra recl(t la tabl.ii, pe rind, piirtile componente ale corpului, im· copiii
numiti le vor denumi l;li vor preciza juncf;ia lor, acolo unde este cazul. La
sfir$it, se va cmnpara pisica desenatii cu pisica reala ~i se va cere copiilor
.'it completeze verbal piir[;ile care nu se vad pe desen.
In incheiere, copiii vor pregiiti un culcu9 pentru pisica in co9ul in
care a fost adusii. Educatoarea va interpreta cintecul ,,Pisicuta" de
N. 0 an c ea (dupa ,,Culegere de cintece 9i jocuri pentru pre~colari" -
alcC1tuitii de P. Ti po rd e i, E.D.P., 1976, pag. 35-36).

Grupa mare
Tema activitatii : Pisica
:Scopul : Cunoa:;;terea sistematica a pisicii, aprofundind datele care pri-
vesc 1nsu~irHe ~i manifestarile ei caracteristice (vede bine ~i noap-
tea. miroase ~i aude de la distan~a, merge u~or fara sa faca zgomot,
zgirie cu ghearele etc.), modul de viata, unele ohiceiuri (toarce, sta
la pinda) i;;i particularitati (este jucaw;a, 1?ireata, lingu:/itoare) in ve-
derea formarii mai precise a reprezentarii corespunzatoare. Activi-
zarea vocabularului cu cuvintele ; toarce, sta la pinda, lingu~itoare,
17ireata.
Dezvoltarea capacitatu copiilor de a efectua analize ~i sinteze corecte,
de a stabili Ieg~1turi 1ntre datele perceptiei ~i cunm,;tintele anterioare.
Educarea unui comportament corect fa1;a de pisica pe baza in1;ele-
gerii motivului pentru care omu.l ingrije~te acest animal. Precizarea
regulilor de ordin igienic ce trebuie respectate.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
1\.'Ietode : Observatia independenta, conversatia, explicatia, comparatia,
problematizarea.
.Material necesar pentru lectie: o pisica vie, hrana specifica (putin lapte,
o bucatica de came, piine), motocel, o toba, un pachetel cu putin
pe~te sau alt aliment cu miros puternic. un tablou reprezentind o
pisica.
Organizarea activitatii
Se vor pregati conditiile materiale cu ajutorul copiilor de serviciu.
in primul rind se va a$eza un culcm;; pentru un Ioc cu ali-
mente ~i o masa cu obiectele necesare pentru demonstratiile simple.
Scaunelele vor fi a~ezate 1n semkerc in jurul cadrului pregatit, asi-

53
gurind fiecarui copil posibilitatea de a· percepe cit mai bine mate-
rialele. Se va da semnalul de a activitatii, dupa intrnrea
copiilor.

Desfa~urarea activitatii
lnkrV<'n1iile (•<]ucatoard si nctiunjle
Continutul de cuno~tinic ~i <l1·prindcri copii!or · ·

Recuno~terea ~i denumirea pisicii. Introducerea in activitate va fi reali ..


zata prin aducerea pisicii de ciitn:.·
cclucatoare pinii la ui;a siilii de grnp{i
Va fi li1satii sii se deplaseze Uber
inciipere. Copiii' var priVi cu atenfie
ce face p'isica 1,?i vor riispunde la in-
trebiirile:
- Ce anim;il v-am adus in clasa ?
Dupii ce ati cunoscut ca este o pi··
sica?
Pri\'i\i _ce face pisica ?
Denumirea actiunilor efectuate de pi-
sica.
Desprinderea unor caracteristici ak Se 1•or obtine riispunsuri mai multe
aspectului general al anima1ului : se rnr sintetiza apoi cu ajiitorul co-
este un animal vioi, ager ; are corpul piiLor piireri.le exprimate, completind
acoperit cu blana ; are un cap ro- et'entiwl uncle omisiuni semnifica-
tund, un trunchi alungit, o coada live. Se va preciza ca in conlinuarc
lunga 'ii subpre, patru picioare sub- vor urmiiri cu atentie ce face pisicc:
1iri. Cind merge, pisica nu face zgo- :;;i vor atia despre ea o serie de lu
mot. cruri interesante.
Perceperea analiticii a corpului pisicii. In analiza pisicii se va avea in ve·
Corpul pisicii are trei parti mai in- , dere:
semnate : capul, trunchiul $i picioa- Ce parti mai insemnate vedeti la
relc. corpul pisieii ?
Capul pisicii seamana cu o minge, este Care din aceste parti va place mar
rotund. Este mai mic decit trunchiul mult 11i de ce?
ei. Este acoperit cu o blana moale Pentru a percepe sistematic capt<L p-
f?i scurta. sicii se va cere copiilor :
- Sa privim cu atentie capul piskii t
- Sa observam cu ce seamana capul ?
Dae a este mai mi c sau mare decit
trunchiul ei ?
Pisica folose9te cei doi ochi pentru a Cu ce ve<le p1sica lucrurile din !ur?
vedea lucrurile din jur, pentru a gasi Se va cere copiilor sli spuna ce culoare
hrana, pentru a se apiira de cei ce au ochii pisicii, forma, numiirul $:l
vor s-o Ochii ei au cu- a$ezarea !or. Apoi se va adresa in-
loarea albastra. Ei pot avea ;;i cu- trebarea:
loarea neagra, rof?ie, maro sau gri. - Ce s-ar intimpla daca am lega pi-
Ei sint a9ezati de o parte f?i de alta sicra la ochi ?
a nasuluL Au o forma alungita ~i o - Dadi. nu poate ve<lea, cu ce ~i-ar
a9ezare de-a curmezi9ul fetei. Pisica putea da seama unde se afla ?
vede foarte bine atit ziua, cit $i Se vor da expUcafii suplimentare cu
n,oaptea. privire la vazul bun al pisicii fr,;
timpuJ noptii, la lntuneric. DaclV

54
exista crmdifii se va face repede in-
tuneric in sala de grupii pentru a
demonstra ca ochil pisicii sticlesc.
)Pisica arc doua urechi mici. ascutite, Se 1.ia provoca un zgomot de clopofel
a~ezale ck'nsupra intr-o sau de toba, cu scopul de a demon-
partc :;;i 1n alta. Ea are un auz foar- stra auzul §i reactiile pisicii fata de
te bun. La u•l mai mic zgomot, ea acest stimul. Se ·ua orienta percep-
i~i indn•nptfi urechile in dirE'ctia din tia copiilor cu aju,torul unor intre-
can~ vim' act'sta. Ea audc zgomotul bdri:
:;;oan'ei lor ehiar ;;;i in tim1JL1l somnu- Cu ce aude pisica ? De ce a mi!}cat
ll•i urechiie atunci dnd s-a produs
zgomotul '?
Cite Ul'c'chi are ': Undc: slnt a~ezate
ele '.'
Ce forma 9i cc marime au ?
Se va antrena un copil sa fixeze cele
discutate despre urechile pisicii,
euentual c1l ajutorul unor puncte de
sprijin (intrebiiri etc.).
tt_":>isica ~in1Le rnirosul minciirii de la Faptul ca miroase de la distanfii va fi
disLan\t1, ajutorul narilor care sc demonstrat cu ajutorul unui pacherel,
afla de o parte 9i de alta a nasuluL in care se aflii carne, care 1.:a fi. apro-
La fvl simtP Lb la distanta si ;;;oa- piat treptat de pisica, pina la distan-
rccff care-i ies in cale :;;i de aceea ta cind i! simte. Se va preciza ca
scapa cu greu din ghcarelc ei. r:a ii pisica n-are cum sii vada ce estc in
gasc~te 'Ii ii urmare!'}te cu ajLJtorul ' pachct $1, ca atare, numai mirosul o
mirosului. ajuta.
- Cum E?i-a dat seama ca in pachet
se afla de rnincare ?
- Cu ce a mircisit pisica ?
Nasu! se afla deasupra botuluL Tot Unde se afla a5ezat nasul?
aici se afla :;>i gum. Intr-o parte !ii Ce mai are ea de o parte E?i alta a
alta a botului sz~ af!Ct mustiitilc. pe botului?
care~ le folose:;;te 1a pipait. La ce-i servesc mustatllc '?
Pisica apuca mincare:.i (carnea, piinea) Pachetelul cu carne va fi desf{icut .:;i
cu dintii ei ascutiti, o sfi9ic. o rupe pus in apropierea pisicii. Copiii vor
in tYJcatL Cind trebuie sa manince urmiiri initial cum maninca bm:ata
lapt.e, ea folose~te numai limba. de came. Vor fi orientafi, dacii este
nevoie, prin intrebiiri:
Cu ce maninca bucata de Carne?
La ee-i folosesc dintii ?
- Dar lim:ba :
Se va da apui pisicii sa miinfnce lapte
:# va fi urmaritii cum fl miinincii.
Cum muninca laptele ! La fel cum
a mincat bucata de carne? De ce ?
Explicati !
Un copil -i·a sinleti.:a obscrvatiile fii-
cute in rnrsui hriinirii pisicii. Tot-
odata sc va preci::a care este hrana
ei obi{!nuita.

55
Capul se continua cu un git scurt. si Pentrn a preciza rolul ?i locul gitnltfr
gros, care ajuta pisica sa se 'intoardi. se t'or adresa citeva fntrebiirl :
intr-o parte !iii alta. De C(' poate pisica sa intoarca capu;
intr-1'.J parte 9i alta?
Undc este a=?ezat gitul ?
Cum este gitul pisicii fata de cele-
ialte parti ale corpului ?
Gitul unc'ite capul cu trunchiul. Trun- Se va mingiia trunchiul pisicii §i se rn·
chiul este partea cea mare a corpu- orienta discutia spre aceasta parte G
1ui pisicii. El este acoperit cu o bla- corpului ei.
na deasii si moale, de culoare alba. Care este partea <iea mai mare a
Partea de sus o fo:rmeaza spatele {pe corpului pisidi?
care pisica il poate indoi foarte mult, Ce se afla '.ln partea de sus a trun~
mai ales atunci cind se ghemuiC!?te chiului?
ca sa n-o vada !?Oricelul). Trunchiul Cu ce se termina trunchiul pisicii ?
sc terminii cu o coada lunga ~ sub- - Cum este coada pisicii ? Cu ce sea-
tire pe care o mi!;ca cu multa Usu- mana ea?
rinta. De la orice inalpme ar sari, Cu ce este acoperit trunchiul pi-
pisica cade intotdeauna 'in picioare. sh:ii?
Ce culoare are blana pisicii ?
Ce alte culori mai poate avea bla-
na pisldi?
Apoi, pisi.ca va fi liisata sa faca unele
mi§cliri : sit se repeada dupi;i un mo-
tocel,Sa prinda un §OTicel liin stofa,,
sa sarii de la tnli.ltime.
Pisica este sprintena, se miisca repede Ce observa{i cind se mi~ca p1sica ?
si mult. Ea are patru ;picioare lungi
!ii subtiri. Caka ui:;or fara sa faca
- Cu cc alearga :1i apuca pisica obiec-
zgomot, pe · virful degetelor care tele ? Cite picioare are ?
sint captusite cu niste pernite moi si -- Cum sint asezate picioarele ?
carnoase. Ghearele ei se afla ascunse - Cu ce se ter.mina pidoarele ?
si le sooate numai atunci dnd vrea - Ascultati cind umbla pisica prin·
sa apuce, sa se catere, sa zgirie, sa clasa ! Se aude mersul ei ?
se apere de dusmani. - De ce credeii ca nu se aude ?
- Sa privim mai de aproape labele
pisicii?
- Nu ;puneii mina pe labe !
- De ce nu este bine sa punem mina.
pe labele pisicii?
- Ce face piska atunci c!nd dneva o
supara?
- La ce-i mai folosesc ghearele in
a.:liara de zgiriat ?
Pisica umbla prin toate locurik. prin
gunoaie, lazi cu murdarie. Ea poarta - Ce trebuie sa faceti dupa ce ati pus
pe blana ei mul~i microbi, care pot mina pe pisrica?
imbolnlivi copiii. De ce nn este bine sa lasam pisicile
s5. sc urcc in pat sau pe masa ?
Sintetizarea observatiilor cu privire la
inJiitiprea pisici.i se va reaUza cu
ajntornl umli tablou. Copiii vor ariita

56
pe rind diferitele piirti ule corpului
.;;i vor verbaliza cele indicate. Even-
tual se va face comparafie intre pi-
sica vie $i pisica redatii pe tablou.
·Dbiceiurile pi.~cii Cum i9i cheamii. pisica puii "?
Pisica miauniL Pentru a iLustra obiceiurile pisicii,
Pisica estc un animal '.?in~t.Ea il?i pro- vor fi utilizate citeva texte literare
eura uncori hrana ~Lc•rpclind mincare sugestive. Ele vor fi citite, iar copiii
din camarilc sau pivnitele oameni- vor reproduce ce-au aflat despre pi-
lor. sica. Se va porni de la poezia ,,Pe -
Ji place mult joaca. deapsa mitei" de E l e n a F a r a go,
Cincl este frig afara ii place sa sc a~eze apoi poezioara :
Unga soba ;;;i ,,Un pisoi cit portocala
Pisica este un animal curat. li place Se juca de-a alabala
sa se s.pele 9i sa~i;;i curate puiL Cu o minge de hirtie
Pisica traie.;;tc pe Unga casa omului. Ro9ie 11i albastrie,
:Ea este un animal domestic. Omui Mica cum imi place mie.
are grija de ea pentru di maninca Se poate recita apoi poezia ,,Tanu" de
9oarecii i;;i ."jObolanii, animale care E l en a F a r a go pentru a scoate
aduc multc pagubc in gospodaril, in evidenta ca pisicii ii place cura-
tcnia.

f n sinteza .finalii se va insista asupra notiunii de animal domestic.


Ce fel de animal este pisica daca este crescuta l?i ingrijita de om ?
Prin ce se deosebe~te pisica domestica de pisica shlbatica ?
Unde traie~te pisica domestica? Dar pisica salbatica '?
Ce face pisica domestic<'"< atunci cind i~i intilne~te stap!nii ?
Ce face o pisica salbatica atunci cind intilne~te un om ?
7ncheierea acti?Jltatii se va realiza prin acpiuni de ordin igienic: spalarea
pe 1-riiini, apoi clucereo pisicii la locul ei obi~nuit.

Grupa mica
Tema actiYiW\ii : Pui~orul

Scopul : Perccperea sistematici't :;.i denumirea corecta a unor parti. princi-


pale ale corpului : capul cu docul eyi ochii, aripile, picioarele, puful
ben ; pred?.area unor simple ale acestei.a : ciugule~te,
etc.
atitudinii de :?i de fata de animalele rnici.

}klodc:
:\Iaterial neccsar pentru Iec\ie : un pui5?0r viu, hrana (piine inmuiat<:l, sau
mi'1lai),
-Organizarea actkitatii
Se vor ai(e?.a sdunelcle in formi'.i de semicerc, asigurindu-se fiecarui
copil perspecth·a de a prid materialul in conditii optime.
Material u l ne('esar va Ji ad us :;;i dispus pe o masii. Puiul va fi pus
Jnll'-0 cutie de carton, aslfel indt sa nu poata fi vazut 1nainte de in-
eeperea ::icth·it[t\ii. Se Ya organiza intrarea copiilor in sala de grupa,
m;eznrea lot· pe '-Caunele 'Ii controlul lor.

57
Desfa1j>urarea activita\ii
Int«rv<'n{iilt· ed11cato:.ll'1'i 5i aethmilr
Continutul de cuno~Unte ~l ckpfi n<leri cnpiilor

Reguli de comportare fata de anima- Educaluarca ra a.~eza cutia acoperitil:


lele mici, rc>spectiv un pui?Or : copiii in mijlocza semicercului de copii. Se·
sa nu se ingramadeasca pentru va face lini:;;te pentru a auzi even-
rtll Joyj pni;;orul, Sa UU faca gaJiJ.gie, tual. piuitu! sau ciocanitul pui$orului.
pentru a nu-1 speria. Dupa ce 11a fi. creat momentul de
maximil Cllriozi.tate, cutia va fi des-
coperita. Copiii 'vor .fl stimulati s1i
priveascii cu atentie pUi$orui din cu-
Puiul th: gftinf1 t'stc nn animal n;ic si tie. Se va incepe observarea n1 creU ··
foartc fragil. Este galben c;i rotund. rea unei stari afective pozitivr.
El piuie (face piu, piu). cauta Se va cere capiil.or sa motiveze de
mama ca "a se incalwasca sub pe- le place puiul.
nelc ei. El este spcrint pentru ca Cum i;;;i chcami'i puiul mama'?
nu-:;;i gilse:;;te mama. - De cc piuic pui;:;orul ?
Se precizeazii. cum piuie el (tare sau in-
cet). Se motiveaza cii este mic .;;i
n-are p1ltere sii pitlie tare. Se va in-
Perceperea d1piasc1rii puiuZui in sala de ('epe observarea c1l urmiirirea mi~c<l­
grup(i rilor puiului. Va fi seas din cutie 11:
Puiul <tlcarga r0pE'dc prin sala rk i se 1·a da drnmul sii mearga liber·
grupi'i. mi;;cind picioarelc $i prin saLa de grupii.
cu ciocul pc jos. C\; face puiul dupi'i cc i s-a dat
drumul?
Prh·i1;i incol.ro a pornit-o. cum mer-
W' el prin sala de grupi'i !
cauta el prin sala de grupa?
Modul de hranire I se pune in apropiere malaiul sau pii -
Cinrl i se tlii de m1ncare. puiul ciugu- nea inmui-0.W.
k!)te cu ciocul lui mic. El vede min- S{i privim dacit puiul ck g;\in<=i m(1--
carea cu cei doi ochi rnici $i rotunzi. nincZ1 ·.'
C-e c:n'detj ~ r;;te foa1ne sau nu '?
Cu cc ciugulel}tC puiul malaiul?
Cu cc YPdc puiul mincarea ?
fnfati.,~area puiu1.ui tlnde s0 afla ciocul !ii ochii puiu-
Ochii :?i ciocnl puiului sint a.<;f"zati la 1ui?
cap. Capul este mic :;;i rotund ; sea- - Cu cc ('Ste acoperit capul puiulni
mana cu o bila mica. El este acope- seamfma rapul puiului?
ri t cu puf galben $i moalc. Acela9i Educatoarea i·a lua pui:;orul in mini'.i
puf galben se afla pe git pe trun- ,~i va indica cu m1na celeLaite part i:'
chi. pe aripi. acoperite cu pnf (gitul, tnmchiul, ari-
pile, codita).
Cc sim1im dacii. puncm m1na
puful Jui '? Cum este acesta ?
Copiii var Ji slimulati sa mznglie v.:-0:
puiul pe puful de pe spate.
Puiul are doua p1c10are subtiri, ter- Se var abserva apai picioarele. ·va f.'
minate cu degete 9i gheare. Cu ghea- ldsat din non sc1 meargii putin pri1"
rele. el scurrna pamintul $i cama clasii.

58
viermi. serninte, firimi- - Cu fuge puiul ? Cite picioare
arc:'
Cu ce sc termina picioarele ? Dar
degctcle '.'
Cc fact> cu ghcarcle ?
Sintetizarea observatiilor va fl rNili-
zatii de ciitre edueatnare printr-o
scurta expunere care va grupa ca·
racteristicile puiului.
"Moclu/ cle viattl :;i de ingrijire Cit sint de mici puiJ?orii ! Cine are
Puii s1nt crescut[ de clo:;;ci\. Ea le grija de ci?
aducc mincarc, ii tine la calclura sub - Cum sc numef?te mama puiului ?
aripilc ci, ii api\rii de pisici sau alte Ce face clo!lca pentru puii ei?
animalc care vor sfa-i mii.nince. Co- Se poate eventual utHiza textut poe-
piilor Jr: plac puii, d le p0arta de :::iei ,.Clo.5ca" dupa J e a n Ai c a rd.
-grijii. ll' d:rn mincare :;;i apa, le fac Cine mai are grija de pui ?
•<::Ur{t tC>ni-r· in cotPt.. Cum ingrljeJ?te gospodina de' pui
De ce iubesc copiii puii de
Und0 va trebui sii ducem pui ul
acesta ._,
-- DI' rx? ii place mai
dee]:, in griidini\i'i. ._,

C'opiii l'Ur Ji WW ntut i ca 1'(1 Ji dus inapoi lei ln 1w1ma lui, $i


i se 1x1 face.o vizita cind t:u mai mare.
incheiere, copiii ror irnita cum puiul si cl in dasa ef ectuind
cu bra(ele mi.;;corea aripilor l11L

Grupa mijlocie
Terna activita\ii : Iepurele
Scopul : Cultivarea capacitatii de a observa in mod independcm un ani-
mal de a sesiza caracteristicile ~i manifestarile lui. !mbogatirea .<;;i
vocabularului cu cuvintele : ascutit, alungit. culcu!?.
1n'.U!?irea unor deprinderi de comportare atenta f)i stap1nit;"i fa~a de
cinimalele mid. formarea ati1 udinii de ~i O<'rotire. (a ~i a rec:-
peclului de unele de
1'.Locul desfa~urarii: Sala de
'Uetode: demonstratia,
1Iaterial necesar 1)entru lectie : un iepure viu de casa, hrana corespunza-
toare (salata. foi de var:d. morcov etc.). un tare de dimensiune mai
mare, cu un grilaj a evita iei;;irea animalului din ca-
drul Jui (eventual o CU';'cii).
Pentrn : p;:'trtile prindpale ale corpului iepurelui decupate din
carton : cap, bot. tnm("hi, coada, pidoarele din picioa-
rele din spate.
Organizarea acfrdtatii
Clasa va fi arnnjata altfel decit la activit<Wle curente. 'farcul iepu:-
relui Ya fi dispuc: in iar de imprejurul luL la o dis-

59
tanta de 11 / 2 m, scaunelele copiilor ~i al educato<ll'ei. La indemina \'&
fi pusa hrana iepurelui. Copiii vor participa 1H adu~·erea hranei
iepura9, la a!}ezarea fariuriei ('U apii de baut, precurn ;;i la preg<l.tirea
locului, a culcu~ului sau. Dup~1 adueerea iepurelui, copiii vor fi in-
demnati sa pastreze lini~te pentru a nu speria animalul ~i pentru a-I
putea urmari ce face in noul sau adapost.
De5fa~m·area activitatii
Cmnportamentul animalului intr-un lntroducerea in activi.tate va consta ir.
loc ?l'-'ll familiari:;:;area copiilor cu animalul
(JdUs !ntr-un co? motivindu-se nece-
si.tatea observiirii Lui : sii cunoascli
«n animal pe care-l vor cre:;te in
curtca gradinitei (sau a unuia din
eopii). Educato(Jrea atrage atentia
copi.Hor sii priveascii ce face iepu-
rele la sco(Jterea din co:; $i la a:;eza-
rrn lui in tare, Ea imprinu1 prin
gesturi o atitudine de tiicere, de li-
ni;;te, pentru a 1m speria animalul.
Aspectul general. Observarea cste condusii prin intrebiiri
]Ppurdc' este 1m animal mic. El si indicatii :
mi!'lca repi'de $i mult. C1nd a fost in- Cum se nurm':;;k animalul acesta ?
trodus in tare, el s-a zbatut, s-a agi- Priviti ce face it'purclo cind es~~
tat. El se afla intr-un loc necunoscut Jf1sat in tare !
!;li lilCParca Sa Se llltOarca de UndC De c0 s-a zbatut?
a fost adus. Iepurele este fricos, el De ce nu sta locului
se sperie foarte U$Or. tremura tot de Privi\i cum tremuri:'t !
frica. El i!?i ciule'}te urechile, c1nd - , De ce trcmura a1?3 ?
audc un z.gomot, cind copiii fac ga- Ce ar trebui sa fac0m ca sa se Ii-·
Jagie. n~teasca?
Privi\i ce ~)artJ ale corpului sc:"
mi~ca! Care sint? (cum se numesc';' 1
Arfita\i cum i~i mi$Ca i0purele lJI"c-
ehUc· !
Copiii ror anita en degetui arati'i.t0T
rni?Carea urechilor.
La ce-i folosesc ie;purelui urPchilc 7
C".e face el cind aude zgomotul ?
Iepurcle l!'li stringc nasul !;li mu:;;tatik, DP cc i$i mi$di nasul $i mustatile "
ci:'mtlnd s;1 mrroasc 1ocuL pentru a Ce simte iepurele cu ajutorul lor
gasi de m!ncare sau a vedea daci\ - Cum face iepurclc cind este supi't-·
li este sau nu cunoscut. Iepurele mt sau speriat '!
scoate un fol de jipetc (sunete) ascu- - Poate cinew1 s<'i imite cu vocea. cum
\ite. face i0purelc faca la fel ca iepu-
rPlP) ?
Sint snlidtati doi-trei copii din grupt:
sa imite gla.ml iepurelui. EducatoG-
Iepurek SP lini11tP!?te cind cstc min- rC'a ridica gril<ijnl :;;i incearcii sii min-
giiat, se simte bine cind i se vorbe:;;t!' 9iie iepura.~ul, adreslndu-i-se cu cill-
:frumos. durtl in glas.
Iepurilor. ca :;;i copiilor, nu Je place sa - Ce crcdnti, ii place sa fie rningiiat
fie loviti sau chinuiti. sm.i nu?

60
Cind ii e Ioame, manincii. Hrana 1ui - S-a imprieteni t cu mine ?
este fie morcov, fie foi de varza. fie Dupa ce se vede ca nu-i mai este
salata, fie verdeata, fie radacini sau a~ frica?
coaja unor copaci. Cu ce puteti sa-1 hraniti pe oaspe-
Iepurele roade frunzele de varza ce i tele nostru ? Ce i...ati pregatH voi ?
s-au pus in fata cu dintii lui ascu- Edncatoarea cheama pe rind dtiva
\jti, mi9cind buzele 1n sus ·~ in jos. copii $i solicitii pe fiecare sii denu-
measca hrana pe care o aduce. AJti
copii vor da de mincare iepurelui,
pun£nd-o in apropierea lui. Ceilalfi
urmaresc ce face, cum maninca.
- Priviti cum maninca iepurele, cum
i!?i m~a botul, cum roade cu dintii
morcovul.
Pentru a putea roade, cum are
din\ii?
1 se pune 0 farfurie cu apii zn tare.
Jepurele introduce limba in faduria Cind ii estc sete, ce face ?
cu apa 9i o trage ina:poi repede cu Cum bea iepurele apa ?
apa, apoi inghite. El repeta acest Ce alt animal a\i mai vazut facind
gest pinii c!nd i9i potole~te setea. la fel?
Iepurde nu poate irai fara hrana :;;i Oameni beau apa la fel? De ce?
apa. Copiii vor imita actiunea de a bea apa
Jepurilor de casa Ii se da hrana ~i apa a?a cum o face iepurele.
de cal.re omnenii care-i cresc 9i l:n- Sintetizarea observatiilor {lt discutiilor
grijf'sc. va fi sprijinitii prin intrebiiri cu ca-
racter generalizator.
- Ce trcbuie sa facem peqtru ca iepu-
rele sa traiasea ?
- De ce are nevoie cl pcntru a crel?te
!?i tr3.i?
Cine ii poarta de gri.'a ?
Caracterizarea corpulni ieP1irehti. Educatoarea va scoate iepm·ele din
tare, il va lua ln brate $i va trece
cu el pe lingd toti copiii. Copiii care
doresc pot sii mingiie animalul.
Iepurele C:'ste un animal Irumos 9i iu- De ce va place iepurele ?
bit de toti copiii. - Ce va place mai mult la el ?
- Care este partea cea mai mare a
corpului sau ?
El arc un cap mai mic, un trunchi, - Care este partea cea mai mica'?
mai mare <lcclt capul, 4 picioare (2 - Punc\i mina pe fiecare din aceste
mai scurte in fata, 2 mai lungi in piir~L
spate). Copilul solicitat va indica diferitele
piirti ale corpului despre care se dis-
cut<l.
Corpul iepurclui f'Ste acoperit cu o - Cu ce este acoperit corpul iepure-
blani'i moale de culoare alba. Exista lui?
iepuri cu blana de culoare gri, maro.
Ce culoare ;:ire blana Jui ? Este la
Blana 0ste formata din piele cu fire
de par lungi ~i de.<>e. Ea acopera bine fc l p('ste tot "?
tot corpul 9i ii tine de cald. Puneti mina pe blana 9i spuneti ce
simML

61
Copiii pipaie pe rind blana. Ei sint
PU$i sii mi)lte mina 1.n ambele ser1su~i
pentru a percepe a)lezarea firelor $i
desimea lor.
:Blana icµurelui este folositii pentru Din ce este formata blana
caciuli. gulerc. pcntru ca este caldu- - Sint multe fire de par ? Le putem
roasi'L numara?
La ce-i folose~te · iepurelui blana?
- Ce se poate face din blana iepure-
Capul iepurelui este mic ~i turtit, cu lui ?
un bot pu\in alungit. Botul saU: este - De ce o folosesc oatm'nii ?
format din nas. musta\i $i gura. Se introduce iepurele din nou in fare
(cu~ca). Sc continua intuirea piir/ilnt·
corpului sau.
- Seamana capul iepurelui cu cnpu!
vostru ? De ce ?
Educatoarca deseneazii. fn aer fnnna
capului. Copiii redau aceea{;i ml.~­
care.
Este unul din animalele cu urechile EducatoarPa pune mina pe urechil<' lui
cele mai lungi. :;;i cere copiilo r sa precizeze daca
lepurele le mil?cii repede in directia seamanil cu ale pisicii, sii motiveze
din care vine zgomotul. de ce nu seamilna.
- Cum sint urechilc iepuraf)ului fata
de celc ale pisi:cii ?
Sa desenam ur€chilc iepura!?u.iui
(arata ca sint ascu\ite t?i lungi).
El are doi ochi mari, rotunzi, de cu- Cu ce ne privc!lte iepura~ul ?
loare ro~ie. Ce culoare au ochii lui ?
lepurclc are un git scurt care se ob- - Se, vede gitul lui ? De ce '.'
atunci cind stii pc loc. Puneti rnina pc gitul lui !
Cnpiii pe la care trece educatoarea
mingHe lepurele pe git.
Trunchiul este mai mare dccit capuL Trunchiul iepurelui este mai mare
este rotund atunci cind stii pP Joe, sau mai rnic decit capul lui ?
$i lunguiet cind merge. Se termina - Cu ce se termina trunchiul in par-
cu o codita scurta, ridicata. tea din spate ?
- Cind sta culcat pe jos. i sc vil.d pi-
cioarele?
- De ce'?
Picioarcle sint a;;eiate doua cite doua. Cum i~i iine el picioarelc '?
in fata :ii in spate. Cele din fata sint Educatoarea va ridica iepurele In iJrate
mai iar cele din spate rnai $i, apropiindu-se de copii le rn (mlta
lungi !?i mai puternice. CJ:nd se picioarele. ll va liisa din nou s;1 se
mi01di dintr-un loc in altul, i!li ar- deplaseze liber pentru a observCT cum
cuie!lte spatele, intinde picioarele din merge.
fata inainte, apoi face 0 saritura cu
- Privi~i cum merge iepura:;;ul ! Pu-
cele din spate, triigindu-le pe Unga
tem spurn~ ca merge ca toate anima-
burtii.
Jele?
- De ce ? Merge la fcl ca pisica '?
- De ce merge sarind :
- Priviti picioarele din faia ~i din'
spate ~i spuneii daca sint la fel de
mari !
lncercati $i voi sa sariti ca iepu-
rele !
Sinteza .finala va fi realizata prin prezentarea pe flanelograf a siluetei in-
complete a iepura9ului. $ub forma unui joc ,,Ce-i lipse9te iepura§ului'\
copiii vor preciza ce parti ale corpului au fost afi§ate 9i care urmeaza sii
mai fie completate. In acest timp, copiii solicitati vor completa partile
lipsa pe .flanelograf, luindu-le de pe masa educatoarei.
In cazul in care educatoarea are un material pentru fiecare copil, recon-
stituirea se face individual. Fiecare copil va cere apoi educatoarei parti.le:
care-i lipsesc animalului reconstituit cle el.

Grupa mijlocie
Terna activita(ii : Ursul
Scopul : Formarea reprezentarii despre urs pe baza perceperii sistematice
a par~ilor componente vizibile ale corpului, precum 9i pe baza des-
prindef'ii .· unor insu9iri caracteristice cu privire la infati9area lui.
U\rgirea otillontului de cuno9tinte cu date referitoare la locul unde·
traiefite, hrana, foloasele i;;i pagubele pe care le aduce, reactiile sale
fata de oameni. Imbogatirea vocabularului cu cuvintele : cafeniu,
birlog, hiberneaza etc.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode: Observatia, demonstratia, explica\ia, expunerea, conversatia,.
problematizarea, exercitiul.
Material necesar pentru lectie: mulajul unni urs prezentat pe o machetcl
cu elemente de padure, un birlog, un fagure de miere, fragi fii
zmeura, modelate din plastilina ; fi~e individuale, cite una pentru
fiecare copil, avind desenat conturul ursului cu unele elemente lips&
pentru a fi completate, creion.

Organizarea activitatii
1\Tacheta va fi aranjata de caire educatoare impreuna cu copiii in-·
tr-un rolt al dasei, 1nainte de inceperea lectiei. Actiunea va fi jus-
tificata in sensul pregatirii locului potrivit pentru un animal care
va fi adus aici. Nu se va comunica denumirea animalului. Dupa ce·
toti rnpiii i'?i vor a:;;eza scaunelele in jurul educatoarea va
aduce mulajul ursului, imitind mormaitul acestuia (se poate utiliza
chiar inregistrarea rnonnaitului ursului pe banda magnetica). Ursul
va fi a[;>ezat la o oarecare de macheta, pe un scaunel, la o
oarecare 1nal~ime, pentru a putea fi perceput cu u~urinta de catre
copii.
Desfa~urarea activitatii
Intcrvrntiile educatoarci ~i acflunile
Continutul de cuno~tinte ~i deprinc.kri copiitor

Se va asigura timpul necesar pentnt a privi cu atentie ursul. Va fi zn-


tors in diferite pozitii. Copiii vor fi stimulati sa verbalizeze impresiile
.imediate in mod spontan.
Se va anunta felul activitatii §i se vor preeiza sarcinile eopillor: sa
priveasca bine ursul pentru a-l cunoa~te mai bine, pentru a §ti sii se f e-
reasca de el cznd vor merge in piidure.
lnfati.~area urstdui ;lnaliza sistematica 'a infiiti$G.rii ursu-
Ursul estc un animal foarte mare, mult lui i,·a fi efectuatil dupa ce copiii au
mai mare decit un copil ,c;i chiar de- ariitat vi motivat liber ce le place la
cit cei mai marl oameni. urs.
Corpul ursului este format din ·cap ce Copiii var Ji chemati pe rind sii arate
se continua cu gitul, un trunchi !?i diferitde piirti ale corpului despre
patru picioare. care se vorbe§'te sau sii indice par-
tea despre care trebuie sa se con·
tinue discutia. Se pot alterna cele
douii procedee de orientare a per-
ceptiei.
Corpul este acopcrit cu o blanii deasa, Perceperea corpulu·i ur.mlui va fi itk
cafrnie, aspra, formatii din peri drumata prin intrebiiri §i indicatii
lungi. verbale:
Ea ii acopera toatc part:ile corpuluL Din ce purti se cona;pune corpul
ursului?
Capul Pstc partea cea mai mica, Care este cea mai mare parte a cor··
trunchiul este partea cea mai mare. pului ? Care este partea cea mai
mica?
lfrsul din fata voastra este la fel
de mare ca un urs adevarat ?
Puteti arata cit de mare este un
urs adevarat ? De ce nu ?
Educatoarea va reda marimea ursu.Iui
prin mU}carea miinii.
'l:Jrsul are un cap rotund, cu un bot - Sa privim capul ursului !
ascutit in fata. El are doi ochi mlci Se avazii capul, astfel incit sii poata fi
!?i rotunzi, cu care vede tot ce intil- t'azut in profil $i din fatii.
ne~te in cale, doua urechl rotunjite - Dadi. am incerca sa-1 desenam in
9i mici, a!?Czate la cap, indreptate in aer. cum ar trebui sn faccm ? ,,
sus, pentru a auzi cit mai bine orice Se executd mi~carea de conturare a
zgomot. capului $i se solicita mai multi copii
care sil spuna cum este forrna capu-
Lui.
Ce alte par\i rotunde mai are ursul
la cap?
Sa numiiram partile de acela.';'i fel !
La ce-i servesc ursului ochii ?
- Dar urechile ?
Botul ursului are in virf nasul, cu cele Cu ce seamana ibotul ursului ?
doua nari, cu care simte mincarea, Ce se afla in virful botului ?

64
iar sub nas se afla o gura mare cu Cite niiri are ursul ? La ce-i ser-
care apuea sau sfi~ie hrana, rriu11ca vesc?
sau mormaie. La ce-i serve!?te gw·a?
- Ati mai vazut animale cu o gura
atit de mare ? Care sint ?
Sinteza se va realiza prin modelarea
de ciitre educatoare a capului ursu-
lui cu toate piirtile componente. In
timp ce modeleazii, fie ca precizeazii
ce a fticut, fie ca solicitii pe copii sii
spuna el ce parte modeleazii.
Capul se continua cu un git scurt !?i Se var adresa intrebiiri orientati-ue, in
gros. cu un trunchi mare, greoi, aco- functie cle raspunsurile copiilor :
perit cu blanii. Ursul are o coada - Cc parte a corpului ar trebui sa
foarte scurtii, care abia se vede. El observam dupa cap?
merge greoi pe eel" patru picioare, I)f' ce se vede a tit de greu gftul
calcii apasat pe toatii laba. Uqii pot ursului !
sta le nevoie 11i in doua picioare. Pi- Mai cu n oa~teti vreun animal care
cioarele sint scurte !?i groase. La fie- are gitul scurt ?
care picior are cite 5 degete termi- Cu cc scamiina trunchiul ursului ?
nate cu gheare lungi !'}i todte. Cu ce se terminii trunchiul ursu-
Ursul face pa!;>ii mari, se catarii !;>i in lui?
copaci, inoata bine. Ce spun pove~tile despre coada
scurtii a ursului ? Credeti cii sint
adevarate ? De ce ?
Cum merge ursul ? De ce ?
PriviF picioarele ursului f;>i spuneii
din ce sint alciituite fiecare?
Sa incerciim sa mergem ~i noi ca
ursul !
Va fi imitat mersul ursului de catre
2~·3 copii, insistindu-se sa se redea
1egancitul $i pa:jitul greoi.
Sinteza celor observate va fi realizata
prin continuarea actiunii de mode-
lare a ursului din plas:ilinii de cii-
tre educatoare.
Adiipostul $i hrana ursului Se vor orienta copiii spre macheta rea-
Ursul traie!;>te in paduri. El i$i face lizata, cerindu-le sii arate adiipostul
adapostul din mu*chi, iarba, frunze. ur.rnlui ;;i hrana acestuia.
asemenea unui pat gros *i moale 1n - Unde traie!?te ursul ?
doarme in tot cursul ierniL Cum se nume$te adapostul ursului ?
El h:bcrneaza. Se va expune concis modul in care
ursul i$i face adapostul.
face ursul 'in tot cursul iernii ?
Se explici'i sensul cuvintului ,,hiber-
neaza".
Ursul se hriine~te atit cu iarba, miere. Ce miin1nca ursul cind 'ii este
mure, fragi, zmcurii, ciuperci, cit !?i foame?
cu carne de broa*te, oi, ca.pre. Ce pate:/te el cind vrea sa ia mierea
cai, ciiprioare. El atacii ~i oamenii albinelor?
cind ii este foame. Cum se poate apiira omul dnd este
atacat de urs '?

Cuno~tinte despre naturil eyi om In gradinifa de copii - ed. 422 65


Se relateaza pe scurt intimplarea unui
om atacat de urs care, pentru a scapa
de el, s-a culcat pe jos -# a stat c'om-
plet nemi9cat, a· facut pe mortul.
Foloasele ~ De ce sint vinati ur-'iii ?
Ursul este vinat pentru blana lui. Car- Ce foloase aduc ei ?
nea 'ii grasimea lui sint folosite de - Exista ur;;i de care ne putem apro-
om, carnea fiind gustoasa. pia fara grija ?
In spedacolele de circ, ur~ii imblinziti Poate sa se apropie oricine de ursu~
fac diverse mi-'icari amuzante : pa- imblinzit '? '
tineaza, joaca hochei, danseaza etc.
Incadrarea ursului in categoria anima- Ce fol de animal este ursul dac&i
lelor salbatice, tinind seama de le- ataca omul ~i 'DU i se supune de
gatura dintre om 'ii aceste animale, bunavoie?
de modul in care acesta i~i procura - Cc alte animale salbatice cunoa:;;-
hrana ~i face adapostul. tc\i?
- Cine procura ursului mincarea?
- Cine ii face adapostul ?
Cum sc apara oamenii de ur9i ?
Sinteza f inalii va fi realizatii printr-o scurtii poezie care reune:;te ca--
racteristicile ursului :
Ursuletul Martinel
Are un cap mititel,
Are corp cu blana deasa,
Are coada, nu-i stufoasa,
Are ochii mititei,
Dar vede bine cu ei.
Cu cele patru picioare,
Merge ziua la plimbare
Dupa fragi .;;i dupa mure,
Dupa mierea di'n padure
Mor, mor, 1nor, n1or. ..
(creata de A n g e 1 a T e o d o r e s c
ln fncheiere, copiii vor imita mersul ursului, reproducind mormaituI
acestuia.
0 alt ii modalitate de sinteza f inalii poate fi completarea unor fi§e de
muncii independentii, avind cite 1~2 elemente lipsii din conturul ursulid
(fie o 1:reche §i ochii, fie niirile ~;i gura, fie clegetele $i ghearele, un picior
§i botul etc., elementele lipsa diferii de la un copil la altul). Dupa ce copiii
completeazii, unul din ei enumera toate piirtile corpului de senate pe f oaia
i
lui de hirtie. ·
t
Grupo mijlocie
Terna activitatii : Gaina*
Scopul: Perceperea aspectului general, a diferitelor parti componente
(cap, trunchi, picioare, cioc, pene, aripi, gheare), precum
!;;i a actiunilor specifice (ciugule.;;te, scurma, cotcodace1?te). Activiza-
rea vocabularului cu cuvintele respective.

* Plan elaborat de Valeria Nistor.

66

I
Cultivarea grijii fata de l'lnim :ilele dome'itice.
Locul desfa~urarii: Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatLi, explicatia.
1\-Iaterial necesar pentru lectie: Un co~ cu oua, o gaina, boabe de griu,
porumb, o ilustratie · reprezentlnd ferma de pasari. cTeta colorata.
Organizarea activitatii : Copiii vor fi w;;ezati pe scaunele in semicerc.
Desfa~urarea ac~ivitatii

InlC'rVenFile ed11cato11rei ~i actiunile


Con!inulul de cuno~tinJc ~i rlcprinderi eopiilor

Introducerea fn activitate se va rea-


liza prin prezentarea unui COfl cu
ozili.
Gaina este o pasare de curte. - $ti\i voi cine face ouii ?
Ea face ouii. Copiii asociaza produsul (ouiile) cu pa-
sdrea.
Lducatoarea va Uisa apoi copiii si'i pri-
veascd liber, citeva c.lipe, gaina.
1la conduce apoi perceperea sistema-
1.icii a partilor componente.
Are capul mic. Doi-trei copii vor pipai ciocul.
In partea de jos a capului are un ci;:;: - Cu ce a vazut gaina mincarea '?
ascu\it cu care dugul~te. - Ce formii au oohii ei ?
Ochii giiinii sint ai?ezati de o parte $i Copiii vor ,,desena" cu degetul fn aer,
de alta a capului. forma rotunda a ochilor.
Sint mici $i rotunzi.
Gaina are douii urechi, mici ca ni~tC' Cu cc> aude gaina ?
gaurele, cu care aude ; are o creasta Priviti, ce mai are la cap ? (arata
mica, ro~ie. e:reasta).

Sinteza partialii (efectuata de educatoare). Giiina a privit mincm·ea


fotorctnd capul intr-o parte ~i in alta cu cei doi ochi a§ezati de o parte
de alta a capului. A ascultat cu urechile 9i, pentru ca a Jost lini>te, a
inceput sa ciuguleasca cu ciocul ei ascutit.
'Capul se continua cu gitul ca :ii la om Prin ce se une9te capul cu trun-
- ~i apoi cu trunchiuL chiul? (educatoarea arala gitul)
Trunchiu1 gainii este mai mare decit - Cum este trunchiul ca marime?
capul. - Cu ce este acoperit?
Este acoperit cu fulgi 9i pene moi. - Cum slnt penele 9i fulgii la pipait?
Penele au culoarea alba Copiii m'ing'iie gaina, compara pana cu
De o parte O?i de alta a trunchiului se fulgul stabilind deosebirile.
afla aripile, cu ajutorul carora gaina Ce, culoare au ele ?
zboara. Cu ce zboara gii.ina ?
Trunchiul se termina cu o coada for- Unde sint a;;ezate aripile ?
mata din mai multe pene lungi. Cu ce se termina trunchiul c'.iinii?
(educatoarea arata coada).

67
Giiina merge cu cele douii picioare .. Cu ce merge giiina ?
Picioarele giiinii sint scurte, acoperite - Cite picioare are?
cu o groasii, se termina cu trei Cu ce sint acoperite picioarele
degete mai lungi f}i unul mai scurt giiinii ?
Degetele se terminii cu o unghie ascu- Cu ce se terminii ele ?
titii (gheara) cu ajutorul careia Dar la degete ce observam?
scurma pentru a gasi hranii (viermi- - La ce folosesc ghearele ?
fiOri, gindad, rime, seminte). Copiii imita mi$carea de scurmare.

Sinteza partiaUi {efectuata de educatoare) vizeaza infliti$area $i f11nc-


tiile membrelor.
Mediul de viatii, foloasele - Unde triiie!?te giilna ?
Gaina triiiefite pe lingii casa omului Copiii vor privi o ilustratie repre::cn·-
sau in ferme de pasari. tind o fermii de piisiiri.
ln ferme sint : rate, gi!?te, curci. - Ce pii.siiri mai triiiesc in ferme ?
Gaina ~i celelalte sint ingrijite - Cine le ingrij~te ?
~i hriinite de om cu boabe de porumb - Cu ce le hrane11te omul ?
fii griu. - Ce foloase aduce giiina ?
Giiina face oua, are carne gustoasii,
fulgi $i pcne din care se fac pernc.

Sinteza partiala (efectuata de educatoare) vizeaza modul cle


foloasele aduse omului.
Sinteza finaUi. Se va realiza prin redarea grafica, prin contur pe
a pasarii.
Copiii denumesc partile desenate $i actiunile ce pot fi savir§ite de
gaina, cu ajutorul lor.
lncheierea activitatii : Se evidentiaza copiii care au mmt o porti.ci-
pare activa. Ei var duce pasarea in curte. Grupa ii va urma rit-
mic versurile :

Cot, cot, dac


Cot, cot, dac
Oua proaspete
Va fac r

Grupa mare
Terna activitatii : Pe$tele
Scopul: Formarea reprezentarii generale despre pe$te, imbogatirea
tintelor copiilor cu privire la un animal care traie$te in mediul ac-
vatic, la infath;>area lui. la actiunile specifice, la hrana, la modul de
ingrijire 9i foloasele aduse. imbogatirea vocabularului cu cuvin+ele :
solzi, inotatoare, acvariu. Educarea capacitatii de a observa sis-
tematk $i independent prin antrenarea analizatorului vizual ,<;i tac-
til. Aprofundarea interesului fata de vietatile naturii $i educarea
dorintei de a le purta de grija.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, demonstratia, explicatia, conversatia,
descoperire.

68
Material necesar pentru Iectie: Un pe9te viu in borcan sau in acvariu ;
preparate din pe9te, icre ; ilustratie reprezentind un aspect dih via~a
pe9tilor din mari. Pentru fiecare. copil : imagini cu pefiti, solzi de
pe9te, pei:iti din plastic.
Organizarea activitatii
Se vor asigura conditiile necesare desfa9urarii observarii, 9i anume :
a9ezarea meselor 9i scaunelelor in forma de careu deschis ;
distribuirea materialului utilizat de copii (pe9ti de plastic 9i solzi) ;
pregatirea pe masa educatoarei, a borcanului cu pe9tele vj_y, adu-
cerea celorlalte materiale demonstram'ie "'fl" a9ezarea lor pe o alta
aranjarea pentru material ilustrativ ;
- introducerea copiilor in sala de grupa, a9ezarea lor pe scaunele.
controlul tinutei.
Desfa!jurarea activitatii
lnt('rVent!ik cducatoani <i ';:cpunilt·
Continut11l de cuno'llinte .~i d('prindcri eopiilor '

Introducerea in activitate se realizeazd


printr-o scurta discut:c :
Ce animale ati observat in lectiile
tinute p1na acum ?
Undc· trftiesc animalele care le-ati
cunoscut pinii acum ?
Mediul de viata Anuntarea activitafii : sa \'edem un
PE>:!itelc este un animal care triiiei?te in animal care traie:;;te in ap~1.
ape, fie mai mari sau mai m1c1. Se descoperii borcanul cu apli $i pe§-
ln casii, el poate fi 1;inut intr-un bor- tele $i precizeaza dennmirea ltd
can cu apa sau, mai bine, intr-un loc ;;i a locului unde traie;;te.
special amenajat, numit acvariu. Copiii privesc liber pe9tele ,>i-$i ex-
Pe!}tcle scos dln apa nu poate sa trii- primii impresme.
iasca. Se vor folosi fntrebari orientative.
El este un animal care numai Cc se afla in voastrii ·1
in apii. Cum se nume~te animalul ?
Und<' poate trai pc'?tele ?
Cl' intimplii dacii scos din
apa '?
Seamiina pe9te1e cu celelalte ani-
male pe care le-ati observat pina
acum '>
Privi\i cum se
Mi$Carea, deplasarea pe~telui - aspec- - Ce face pe'?tele ?
tele generale ale corpului. - Cum reu:;;e:;;te el sa se mi$te dintr-un
ioc in altul ?
Copiii vor arata prin mi~carea miinii
modul 'in care se deplaseaz:a pe;;tele.
Pe9tele inoata. El are un corp de~ - Priviti cum inoata pe9telc !
m~ turtit l?i alungit. In partea Cu ce inoata ?
din fata se afla capul. de formii forma are corpul pei;;telui pen-
t,ciJJ.ngb,iularii, Ci1 un b;:;t' a~t~t, iar tn.. a putca inota mai bine ?
in partea din spate coada, care este Seamana corpul pe~telui cu al altar
despicata. .. '"" , - animale cunoscute '?

69
Pel)tele are ca toate animalele cap, Din ce parti este format pelitele ?
trunchi ~i '-- Prin ce se deosebC$te PC$tele de
nu are git 9i mc1 p1c10are, in animalele care triUesc pe pii:mint ?
schimb el are inotatoare. Care sint partile pe care PC$tele nu
tCorpul p~telui este acoperit cu solzi. le are? (care-i lipsesc ?).
'Solzii sint rotunzi 9i tari la pipait. - Scoateti din co~uriie voastre solzii !
Pipaiti 9i spuneti cum sint ?
Copiii scot soleii din CO$Ulefe fi-i fin
intre degete, pipliindu-i bine. Sinteza
partialli se va realiza utili.zind ma-
terialul distributiv primit de copii.
Li se va cere copiilor sii priveascii
p€$tele din CO§Ulete $i Sa SpUna daCa
seamiinii cu eel din apa. _,,,..,.
Se va descrie in mod independent pe$-
tele.
Pe9tele din plastic nu inoata, pentru ca - Sa vedem daca pe;;tele vostru
nu este viu 9i nu se poate mi9ca sin- inoata !
gur. Pe9tele viu poate sa se mi9te Copiii vor pune pe§ti$orii din plastic in
!?i de aceea el love$te apa cu inota- Ugheanul cu apii $i vor urmiiri pro-
toarele $i cu coada .'ii inainteaza cu cesul de plutire.
corpul prin apa in toate partile. El - De ce nu inoata?
plut~te pentru ca l$i tine corpul in - Totu!}i nu se scufunda, de ce ?
echilibru cu ajutorul inotatoarelor. Pe$te1e din acvariu plutC'lte la fel
ca eel din lighean ?
Hri:inirea pe~telui Un copH hriine;;te pe;;tele.
Cind se pun f!rimituri d~!.i.Il:E!i pe9tele - Privi\i ce face co1egu1 vostru?
flamind se indreapta :;2re elt;. Pe9- - Ce face acum pe11tele ?
tele simte datorita am mi- De ce a inotat spre apei?
rosului. c' si vazuiuC~<larc·~r;;:Tatorita - Cum f)i-a dat seama pe11tele ca la
ffil$Carilo~ei, a caderea ~tor suprafata apei este rnincare ?
firimituri spre fundul !ii- P~tele Copiii numiti aratii cele de care se i·or-
apuca hra~ind din ea

dinti.
··-----
cu buzele daca este mare. El nu are
· - --
-
be;;te mai departe.
- Cu ce a zarit rn1ncarea ? /
..

- Unde sint a:wzati ochii peeytelui?


~ - Cum sint a9ezati ei?
- Privii;i cum maninca peeytele !
- Cu ce maninca PC'ltele ?
La cap se afla l;>i cei doi ochi cu care - Cu ce vede PC'ltele ?
a vazut hrana, narile, urechile, pre- - Ce se observa linga ochi ? dar ina-
cum .!?i dol\i., _q_api)\$ele care acoper intea 9i inapoia lor ?
dte ,.f.L~t:Jichi - ra mai m e. - Unde se aflii urechile ?
Cu a:utorul gurii $i al acestor capacel'e. - Prlvi\i ce se intlmpla cu apa pe
Pel?tele respira. care pe.!?tele o inghite neincetat !
Apa intra in gura $i este data afara - La ce-i servC'lte acest lucru ?
prin cele douii capacele. - Ce s-ar intimpla daca pe11tele ar fi
sens din apa ?
Foloasele Educatoarea va prezenta citeva prepa-
Pel?tii sint folositi pentru hrana omu- rate din pe$te.
lui, carnea lor este foarte gustoasa. Copiii vor g1ista aceste preparate ~i
Din ea se prepara numeroase feluri vor cerceta produsere aratate de
de mincare : ciorba. pe;;te prajit, educatoare.
pe$te rasol etc.

70
Din icre se pregate:;;te o pasta, care se - Ce se poate pregati din carnea de-
poa:te unge pe .piine. pe;;te?
Din Pel?te se fac numeroase conserve. - La ce se folose:?te, prin urmare,.
pe9tele?
Pe$tii mici sint 1n acvariu. Ei Ce preparate din pe:;;te ati mincat
sint foarte frumo~i datorita culori- voi ?
lor 9i a formei lor. Oamenii ii ingri- - De ce maninca oamenii cu pliicere
jcsc pentru ca fac incarperile mai fru- carnea de Pel?te ?
moase, le dau viata. - Ce parti din pe9te nu se maninca ?
Pentru copii, ingrijirea pe:;;tilor este o - De ce trebuie sa avem grija sa ·nu
oc:upatie placuta !Ii folositoare. inghitfm oasele de pei<?te?
- Ce conserve de pe9te ati vazut (sau
mincat)?
- De ce se fac conserve de pe:;;te ?

Sinteza se va referi la grija omului pentru cre~terea pe§tilor in ba-


lacuri speciale §i.multiplele lor foloase.
Jn acest sens se vor adresa citeva intrebari :
., Care este bogatia cea mai insemnata a apelor (riuri, lacuri, mari
De ce se amenajeaza crescatorii de pe1,'te ?
Arata~i care sint foloasele pe care le avem de la pe9ti !
De ce se aduc pe9ti9ori in sala de grupa, in acvarii ?
Cum ingrijesc copiii pe9ti9orii din acvariu ?
Se pot minca pe9tii din acvariu, de ce ?
Jn lncheiere, educatoarea face propuneri cu przvire la amenajarea
unui acvctriu in , griidin1tii. Solicita pe copii sa propuna ce ar trebui
procurat pentru amenajarea unui acvariu, facfnd apel la experienta lor de
acasii. Eventual se poate prezenta perspectiva unei· vizite la un magazin
in care se giisesc cele necesare pentru acvariu, la o §COali:i (gradinita) care
poseda un C1cvoriu sau la un bazin cu pe$te.

Grupa mare
Terna activitatii : Lupul 9i vulpea
Scopul : Cunoa9terea 1nfati9arii a doua animale salbatice, a unor caracte-
ristici prin care se diferen~iaza, a hranei, a foloaselor l}i a pagubelor
pe care le aduc, a insu1,'irilor pe care le simbolizeaza (cruzimea 9i vi-
clenia).
Educarea capacitatii de a efectua analiza, in mod independent, ana-
liza datelor ce se desprind, mai prin intermediul analizatoru-
Jui vizual, precum 9i formarea priceperii de a compara 9i de a stabili
trasaturile comune.
lmbogatirea 9i. activizarea vocabularului cu cuvinte : miros fin.
haita, vagauna, vizuina, stufoasa .
.l\Ietode : Observatia, demonstratia, conversatia, povestirea, problemati-
zarea.
Material necesar pentru lectie : 0 vulpe $i un lup impaiati sau mulajele
Jor ; ilustratii reprezentind mediul de viata al celor doua animale,
adapostul i;;i, eventual, puii ; jetoane reprezentind diferite animale
care ar putea constitui hrana vulpii 1,'i a lupului : iepure, 1,'0arece-de-

71
cimp, i,;obolani, pe.c;;te, cai, vaci, oi, pasari, caprioare, veverite etc. ;
eventual.obiecte de imbracaminte din blana devulpe.
O.rganizarea activitatii
Cele doua animale impaiate, mulaje, v9r fi a.c;;ezate pe doua mese in
fata copiilor ; in apropierea lor scaunelele vor fi aranjate in semi-
cerc. ln cursul pregatirii materialului .c;;i a mobilierului, la care vor
fi antrenati copiii de serviciu, se va aerisi sala de grupa. In conti-
nuare, se va urmari a.c;;ezarea copiilor pe scaunele, tinuta .c;;i disciplina
lor.
Desfa~urarea activitatii

Intc1·ventiilc cducatoar<'i ~i actlunile


Continutul de cuno~tlnte ~i dcprinckri copiilor

Introducere in activitate
Lupul 9i vulpea sint doua animale siil- Atentia copiilor va fi orientata spre
batice ; ele ataca omul 9i pot sa-i ce!e douii animale lmpiiiate ; li se
fa.ca rau. Oamenii le vineaza. Ele Va cere Sa precizeze :
nu pot fi aduse vii in clasa, pentru - Ce animale se afla in fata voastra ?
ca sint animale salbatice 9i nu se - Ce fel de animale sint vulpea ~
Jasa prinse lupul?
De asemenea, lupul mu:;;ci'i. sfi'.?ie orice Unde le putem gasi ca ·animale vii ?
vietate intiln\ta in cale. fiind unul - De ce nu pot fi aduse vii in clasii ?
din animalele cele mai crude !}i pe- - Dupa ce v-ati dat seama ca n-au
riculoase. viata?
Pentru a le putea vedea, mergem fie Se va organiza o intuire libera a celor
la gradina zoologica, fie la circ. tn douii animale mentionind :
11c00Ia, ele sint aduse impaiate. adica - Priviti pe rind fiecare animal l?i apoi
animalele impui?cate ~i preparate inchide\i putin ochii ~i gfoditi-va cc
astfel indt sa ramina blana cu toate v-a ramas in minte mai bine ?
partile corpului, iar in interior se Carc; din animale este mai mare ?
pune paie sau rumegui?. Care este mai mic ?
ln acest fel, se pastreaza ele in labo- - De care din ele v-a\i speria mai
ratoarele 9colii l?i copiii invata dupa tare daca ar fi vii ?
ele multe lucruri. Ce va sperie mai mult la lup ?
Analiza sistematicii a infiifi$iirii celor
doua animale va fi realizata pe baza
unui plan de intrebari care si'i orien-
teze copiii spre desprinderea ascma-
narilor $i deosebirUor.
Copiii solicitati vor ariita piirtile ani-
malului despre care este vorba.
tnfil#i§area - Care sint partile principale ale
Lupul l?i vulpea au corpul format din corpului lupului?
, cap, trunchi l?i picioan'. Lupul are - Corpul vulpii are par\i ca
corpul mai mare decit al vulpii. $i ale lupului ?
- Care sint?
- Exista $i alte animalr- care au acr;-
lea$i parti ca $i vulpea !}i lupul ?
Care sint?
Capul lupului, ca &i eel al vulpii, are Se orienteazi'i apoi perceptia copiHor
doi ochi cu care vad foarte bine, spre captll celor doua animale :
doua urechi care le servesc sa auda, Sa privim capul lupului $i capul

72
un bot alungit format din nas $i vulpii, sa observam ce parti au.
gura. In timp ce lupul are o privire - Sint acelea9i parti ?
fioroasa, datorita ochilor care lucesc - La cc folosesc ochii ?
chiar 9i in intuneric, vulpea are o La cc le servesc l1rechile ?
privire $ireata, viCleana. - Cu ce miroase prada ?
Urechile lupului sint mai mari decit - Cum au mirosul vulpea $i lupul?
ale vulpii, pe cind ale vulpii sint mai Cu ce maninca prada ?
mici 9i ascu\ite. Botur vulpii este Prin cc se deosebesc aceste ani-
mai ascutit, dar mai scurt, pe cind male la cap?
al lupului este puternic O?i mai mare. Cum este privirea acestor animale?'
Lupul poate sa manince <:hiar $i ani- Ce ne spune privirea lupului $i a,
male mai mari decit el (vaci, capri- vulpii despre felul in care se poarta
oare). ele '?
Care dintre aceste doua animale are
botul mai ascu~it?
Care dintre cele doua animale au
din\ii mai ascu\iti $i mai marl?'
De ce?

Sinteza parpiala va fi realizata prin descrierea inclependenta, de catre


doi copii, a capului celor doua animale, fiecare descriind cite unul din cele
doua animale. Educatoarea indicli partea despre care urmeaza sa vor-
beascli cei doi copii.
Capul lupului $i al vulpii se continua Se continua analiza comparativa a in-
cu gitul. Lupul are gitul mai gros l?i fiili?i'irii celor doui'i animale cu ce-
mai lung. El nu-iii poate intoarce lelalte parti ale corpului, folosind:
capul, pentru ca gitul lui este tea- fntrebari orientative :
pan. Trunchiul este partea cea mai Cu ce se continua capul lupului ~i
mare a corpului, atit la lup, cit '?i la al vulpii :
vulpe. Care din animale arc gitul mai
lung?
Care din acestc animale nu-9i poate
lntoarce capul '! De ce?
Trunchiul este acoperit cu blana dea- Copiii vor indica pi'irtile corpu1ui
sa ; se termina cu o coada lunga. despre care. se discutii.
Coada vulpii este mai stufoasa r?i Care este partea cea mai mare a
mai lunga dedt a lupului. corpului '?
Culoarea blil.nii lupului este cenu1?ie, Cu ce este acoperit trunchiul?
iar a vulpii este roiicat1i. - Ce culoarc are blana lupului, dar a
Blana le acopera gltul, trunchiul iii vul(pii ?
picioarele. - Cum este blana acestor animale-
Atlt lupuL cit ~i vulpea au patru pi- daca punem mina pe ea ?
cioare, at?ezate doua in fa\a J?i doua - Este la fel colorata pe tot coq)ul t
in spate. - Cu ce se termina trunchi ul in par-
Picioarele lor sint lungi ~i de aceea tea din spate ?
pot sa fuga repede. Cum este coada vulpii ? Dar a lu-
La degete au gheare ascutite cu care pului?
in!?faca prada. - Care dintre aceste animale are·
Vulpea merge wior, se strecoara re- coada mai frumoasa ? De ce vi
pede prin padure, luind-o la fuga place mai mult ?
- Cu ce se mi~d\ cele doua animale
dintr-un loc intr-al:tul?
atunci cind simte dWimanii (ciinii, Cite picioare au ?
vinatorii). Cum sint a.'/ezate picioarele ?
Care dintre cele doua animale are
pidaarele mai lungi '?
Cu ce se termina picioarele ?
Ce se observa la degetele lupului .'Ii
ale vulpii?
Din ce cauza au nevoie de gheare
ascutite?
Cum merge vulpea pentru a nu fi
zarita de vinatori ?
Sinteza partialii se va efectua in acela§'i mod ca la partea anterioarii,
prin descrierea, de ciitre doi copii, a caracteristicilor celor clouii animale
referitoare la trunchi ~i picioare.
Hrana Se va face apel la experienta copiilor,
Lupul .'Ii vulpea i.'/i procura singure dar mai ales, la pove$ti. Se vor com-
cele necesare hraneL pleta $i corecta rilspunsurile.
Lupul maninca animale din padure : - Gnde 1$i gasesc lupul $i vulpea
iepuri, caprioare, cerbi. Cind nu ga- hrana?
se,'/te hrana in padure, ataca turmele - Cine le ,procura hl"ana ?
<le oi. Iarna poate ataca, impreuna - Cu ce tse hrane9te lupul ?
-cu alti lupi, satele .'Ii sa ucida vaci, Cc face lupul cind nu giise$te hrana
boi, cai !?i chiar oameni, orice vie- in padure?
tate ce-i iese in cale. El este un - Ce trebuie sa facii oamenii cind aud
animal de prada, de care omul tre- haitele de lupi in depiirtare ?
buie sa se fereasca !?i sa se apare. - De ce trnbuie sii se apere oamenii
de lupi?
Cum se poate apiira omul de lupi ?
Se va e:rpune succint intimplarea unui
piidurar atacat de o haita de lupi,
care, pentru a scapa cu viata, a
aprins repede un foe din crengi
uscate, ca sli sperie lupii.
vulpea ,miininca animale ml'c1, pe care - Cu ce se vu1pea in padure?
le pindC!?te $i le ia pe nea$teptate. - Care este hrana oe-i place mai mult?
'Vulpii ii plac iepurii, pasariie de curte - Cum prinde vulpea piisarile ?
etc. Cunoa~teti vreo intimplare sau vreo
Ea i$i pune in primejdie viata pentru poveste ctespre vulpe ?
a le prinide. - Ce se spune despre vulpe in aceasta
poveste?
- Cu cine este asemiinatii vu1pea pen-
tru ca ia pe ascuns piisarile din
cotete?
Se vor prezenta pe flanelograf imagi-
nile mai multor alimente tipice $i se
va cere copiilor sa selectioneze $i sa
a;seze intr-o parte hrana lupului, in
cealaltli parte hrana vulpii, iar la
mijloc hrana comunii celor douii ani-
male.

74
Mediul de viata ~i adiipastul Se vor prezenta doua ilustratii redind
Lupul 9i vulpea traiesc in padure. Lu- mediul de viata al celar douii ani-
pul iljii face adapostul in iar male, precum ~i adapostul lor.
vulpea in vizuina. Cu ajutorul lor se var preciza denu-
mirile adaposturilar.
Faloasele 11i pagubele Se vor prezenta imagini sau obiecte
Lupul ;;i vulpea aduc mai multe pa- de imbraciiminte din blana de vulpe~
gube decit foloase. - Din ce sint facute aceste obiecte de
Oamenii le vineaza pentru ca sa nu se imbracaminte '?
inmulteasca prea mult. $i astfel sa - La ce este folosita blana vulpii?
pradc gospodariile $i sa iaca strica- - De ce se folose~te blana vulpii la
ciuni. imbracaminte ·?
Blana lor, mai ales a vulpii, este fo- - Care este cea mui frumoasa blana
losita pentru gulere, caciuli sau de vulpe '?
haine imbli'i.nite. Blana unor vulpi de Se vor completa observatiile \Ii cuno\!-
culoare argintie este foarte frumoasa tintele copiilor de ciitre educatoare~
;;i scumpa. Copiii tl()T fi stirnulati sa 1.ntrebe ceea
Aceste vulpi sint crescute de oameni ce-i intereseazii.
in crescatorli pentru blana lor.
lntegrarea celor douii animale in cate- Jn vederea sintezei finale se var fal!Jsi>
goria de animale salbatice. citeva intrebari cu caracter genera-
Sublinierea caracteristicilor animale- lizatar pentru a adinci continutul no-
lor salbatice : tiunii de animal siilbatic.
animale care traiesc departe de - Ce fel de animale sint vulpea ~'
casa omului, fn piduri, pe cimpii, lupul '?
dealuri; Ce alte animale salbatice mai cu-
i9i cauta singure hran'a ; noa~teti '?
i\;i foe adapostul singure, in locuri De ce sint numite animale salbatice?'
ferite; - Cum ifii procura ele hrana ?
uneori sint crude, pradatoare, adu- - Uncle ~i au adapostul ?
dnd mult pagube : Cine le face {ldapostul ?
s1nt periculoase, deoarece pot ataca - Cum se poarta ele cu alte animale?·
omul; - Sint ele periculoase pentru om ?
- altele fug de om, le este frica de el, - De ce sint periculoase 9i dauna-
ca 11i de alte animale din jur ; toare
- atunci cind aduc pagubc, omul le Cum se apara omul de animalele
vineaza. salbatice?
Se fixeazii caracteristicile animalelo.,.
siilbatice, camparindu-le cu cele do-
mestice. Fixarea acestor caracteris-·
tici se va face de ciitre educatoare.

Jn lncheiere se vor expune mai multe ghicitori despre cele douii ani--
male.
1. Codata, 2. Scunda-n trup, la ehip isteata,
Col ta ta, $i din fire indrazneata
Cu ~uba ro$cata, Coada Iunga ~i stufoasa
Seara la poiata Dupa dinsa pe jos trasa,
Pe furl"? da roata. Sta la pinda pe-nserat
Cumetrita ~ugubea~a La o margin<:' de sat.
0 gil.ina-ar vrea, o rata
Ca-i de meserie ... hoata ! (Vulpea)'
(Vulpea)
3. Blana ro!;catii, frumoasa,
Coada lunga eyi stufoasa,
Vine noaptea prin gradini,
Fura rate qi gaini.
(Vulpea)

Grupa mare
Terna activitatii : Elefantul
Scopul : fosu~irea unor cuno9tinte cu pnvire la infati~are,a elefantului,
modul de viata, hrana 9i foloasele pe care le aduce ; cunoa~terea
comportarii animalului in raport cu omul 9i cu celelalte animale, a
reaqiilor acestuia in functie de atitudinea omului.
Dezvoltarea capacita~ii de a descrie independent caracteristicile ani-
malului prezentat 9i de a efectua simple cu alte animale
cu nos cute.
Irnbogatirea 9i activizarea vocabularului cu cuvintele : filde9, jungla,
turma etc.
Locul desfa~urarii : Sala de
Metode: Observatia, comparatia, demonstratia, explicatia, conversatia,
problematizarea.
1\faterial necesar pentru lectie: Mulaj - elefant, o ilustratie reprezentind
jungla 9i alta o turma de elefanti ; siluete decupate in 3-4
bucati reprezentind partile principale ale corpului citorva animale
:salbatice : ursul, girafa, leul, elefantul, tigrul, flanelograf ; pentru
fiecare copil, o foaie de hirtie pe care este desenat un elefa:nt.
Organizarea activitatii
Se vor antrena copiii la a~ezarea scaunelelor in forma de semicerc
a meselor in spatele semicercului. In acest timp va fi aerisita sala
grupa !}i se va aduce mulajul acoperit, suportul pentru tablouri
1?i cele doua ilustraW, precum ~i flanelograful cu siluetele animale-
lor. Copiii sint anuntati sa se pregateasca in vederea inceperii lec-
tiei; se organizeaza intrarea lor ordonata, se urmare$te a9ezarea pe
:scaunele $i captarea atentiei prin descoperirea mulajului $i observa-
;rea lui.

Intcrvrntiile cducatoarci ~i actiuni!e


copiilor

Elefantul este un animal salbatic care Se va orienta perceptia copiilor spre


traieqte in tarilc calde. La noi in tara mulaj.
putem sa-1 vedem numai la gradina Ce animal se afla in fata voastra?
zoologica sau la circ. Este un animal viu ? De ce n-am
In clasa se aflli un mulaj, un elefant put0t aduce un animal viu ?
modelat de oameni, din pamint, care Gnde putem 1ntilni elefanti vii la
a fost apoi uscat in cuptoare ~i colo- noi In tara?

76
Mulajul reprezinta animalul - Cu ce am inlocuit animalul viu?
mult mai mic decit este el in reali- - Prin ce se deoseb~te mulajul de
tate. Elefantul este un animal foarte elefantul viu ?
mare, rnult rnai mare decit omul. Se cere copiilor sa sugereze prin mt~­
Unii elefanti pot sa fie mai inal\i de- ciiri miirimea reald a unui elefant.
cit clulapul sau soba de incalzit etc. Se poate ariita, cu ajutorul unui in-
Elefantul-mulaj n-are via\a, nu se dicator, inaltimea elefantului pe unul
mi:;;di, nu respira. nu rnaninca. din peretii salii de grupa. Se poate
Putem sa-1 mutam cu din- compara inaltimea elefantuLui cu
tr-un loc in altul, sa-1 atingem cu unele obiecte din sala de grupa sau
mina. cu inaltimea la care sint a{iezate
Elefantul este unul clintre animalele unele obiecte aplicate pe pereti (pina
cele mai mari din Jume. El este foarte la marginea de sus sau de jos a unui
greu. tablou, a unui suport pentru flori).
Observarea libera a elefantului se va
realiza prin stimularea copiilor la
observarea a ceea ce are elefantul
deosebit fatii de celelalte animale
siilbatice cunoscute.
- Dupa ce a1;i cunoscut ca este elefant
$i nu un alt animal?
Copiii vor fi liisati sa-$i expuna spon-
tan impresiile. Se vor stimula copiU
care vor sii completeze sau sa corec-
teze cele spuse .
Corpul elefantului estc alcatuit din cap, .Analiza sistematici'i
trunchi :;;i picioare. Se va reveni asupra precizarii partilor
Capul elefantului este foarte mare. La componente ale corpului elefantului
cap, elefantul are nl:;;te urechi mari, chemind 2-3 copii pe rind sa arate
late. rotunde, care acopera o buna partHe denumite. Se vor adresa in-
parte din cap !Ii git. Ele atirna de trebiirile :
o parte :;;i de alta a capului :;;i sea- - Din ce parti este alcatuit corpul ele-
mana ca forma cu un evantai. Cu fantului ?
urechile aude, se apara de insecte !Ii - Are acelea!;li parti ca :;;i celelalte
de caldura. animale ? (leul, de exemplu).
Cei doi ochi sint dcstul de mici fatii - Priviti capul elefantului !Ii ariitati
de celelalte parti ale corpului. din ce cste format ? La ce-i ser-
ve;;ite fiecare parte ?
- Care parti ale corpului sint deose-
bite de ale ai.tor animale ?
'El are o trompa lunga care porne'ite Mai cunoa~teti vreun animal care
de deasupra gurii. Din acelalji Joe are trompa?
porne~te nasul :;;i buza. Cu ce seamana trompa ?
Trompa seamana cu un tub lung. La ce folose:;;te trompa?
Trompa are la capat doua nari. - Ce se observa de o parte ~i de alta
Trompa serve')te la pipait. la apucat a trompei?
mincarea, la bautul apei, la ridkat Educatoarea va face apel la emisitmilP.
poveri l?i la apararea de du;;imani. urmarite de copii, precum $i la unele
Sub trompa se afla gura, iar de o parte pove$ti cunoscute de ei despre utili-
$i de alta a acesteia se ·afla doi dinti tatea trompei. In functie de riispun-
lungi. gro!li :ii as{!uti1;i la capat, nu- suri, va completa ;;i va da expUcatti
mi \i filde;;i. despre trompii $i filde$i.

77
_ ... ,~-~ !:'~' .Y"'-"'u ~e uu rewzza cer-in_d unor copii sa aleaga din mul-
timea de siluete, apartinind altar animale, care se afUi pe rnnsa educatoa-
rei, piirtile capului de elefant -:- respectiv urechile, trompa, filde~ii §i
capul propriu-zis ~ §i sii motiveze alegerea.

Din cauza marimii capuhli J?i mai ales Pentru analiza celorlalte pa:rti ale
a urechilor. gitul nu se vede. corpului li se va cere copiilor sa se-
Trunchiul elefantului este foarte mare. sizeze ce este mai semnificativ. lntre-
Pe spatele Jui se pot a~eza mici ca- bari1e se var adresa numai daca ei
sute. el transporta greutati foarte fac omisiuni.
mari. Corpul elefantului este acope- - Cu cc se continua capul elefantu-
rit cu o piele groasii, zbircita, fara lui?
par. El are o eoada llmga terminata .De ce nu se gitul elefantului ?
cu un virf dintr-un smoe de fire de - Dupa git ce parte urmeaza ?
par. Cum este trunchiului elefantului
fata de al altor animale?
- Cu ce este acoperit corpul elefan-
tului?
- Cum arat<'l coada elefantului ? Cu ce
seamana coada ?
Elefantul are patru picioare puternice, - Cu ce se deplaseaza (merge) elefan-
groase i,;i inalte ca ni~te stllpi. Cu tul ? Are acela;;i numar de pkioare
ajutorul lor, el se poate mi$ca destul ca ~i leul ?
de repede. De$i este foarte mare 9i - De cc are ne\'Oie de picioare atit
pare greoi, el face pai,;i foarte mari de groase '?
$i 19i face drum srnulgind din calc<l Priviti cu ce se termina laba ele-
lui ccea ce intilne$te : arbori. crengi fantu!ui?
etc. El se deplaseaza U$Or. Picioarele Ce se intimplii cu lucrurile pe care
elefantului se termina cu cinci dl~gete le lov09te clefantul cu piciorul sau pe
foarte scurte, acoperi.te cu copite ro- care le calcii ?
tunde. De ce acestc•a nu rezista la lovitu-
rik Jui'?

Sinteza partial a se va efectua utilizind c1cela§i procedeu ca §i mai


znainte, respecti.v alegerea piirtilor componente ale corpului, afi§area lor
la flanelograf .Ji motivarea alegerii.

Hrana, mediul de viata al elefantulu.i Sl' pn:zinta o i lustra\ie.


Elefantul triilt>l')te in calde, de-
parte de tara noastra.
El triiie~te in turmii cu al\i elefanti :~i - Mai multi elefanti care traiesc im-
strabate padurile, face baie in apele preuna formeaza ? Se precizeaza
fluviilor. cii triiicsc in turm<i.
- Priviti ilustratia ~i spuneti dadi ele-
fantul traief?te singur sau cu alti ele-
fanti ?
Elefantul se hrane;;te cu iarba, frun- - Cu ce se hriine~te elefantul ?
zele copadlor, fructe, semin\e. Hrana - Ati vazut vreodata cum maninca el?
o ia cu virful trompei, apoi Incovoaie - Poate sa spuna vreun copil ?
trompa pina cind ajunge cu hrana la In cazul in care copiii n-au vazut ast-
gurii. Tot la fel procedeaza i?i cind f el de aspecte, educatoarea le va de-
bea apa. scrie ea.

78
Foloasele Care este partea cea mai pretioasa a
Elefantii sint cautati pentru cei doi cor;pului elefantului pentru care este
filde~i din care se fac obiecte de po- vinat?
doaba : nasturi, minere, bibelouri. Ce se face din filde~i ?
Oamenii imblinzesc elefantii pentru ca - De ce sint imblinziti elefanti ?
ii ajuta Ia transport, la calatorii prin
locurile neumblate din paduri. Ele-
fan tii imblinziti sint folositi l?i in - Uncle pute\i intilni elefanti imblin-
spectacolele de circ. ziti la noi in tara?
Se face apel la experienta copiilor :
Comportamentul el.efantilor. - Ce lucruri cunoa;;:teti din via\a ele-
Elefantul este un animal pa;;:nic, nu fantilor ?
ataca !Ii nici nu este atacat decit - Ce a\i dori sa ;;:ti\i despre viata ele-
foarte rar. El se apara cu trompa J?i fantilor?
cu picioarele. Se infurie greu, numai Jn functie de intrebiirile puse de co-
<laca nu este lasat in pace sau daca pii, se vor da rdspunsuri ; pentru lu-
este atacat. El cste jucau:'}, stropel?te crurile mai complicate se va fixa un
-cu apa din trompa pe cei din jur, i!)i alt moment pentru a satisface cu-
face ;;:i lui du!?. Se imprietene;;:te cu riozitatea copiilor.
o.amenii care ii poarta de grija. In
<oaz de pericol. el i~i pune chiar viata
in joc pentru a-1 scapa pe stapinul
lui.

Sinteza finala va fi efectuata prin expunerea impresiilor de la vizi-


tarea griidinei zoologice, ref eritoare la manifestarile elefantului. Se vor
:sublinia cu aceasta ocazie actiunile de care este in stare elefantul.
ln incheierea observarii, copiii vor primi o foaie de hirtie pe care
este desenat un elefant cu perspectiva de a-l decupa in alta zi ~i a-l lipi
in caietul lor cu animale ~i plante.

Grupa mare
Terna activitatii : Barza t?i rindunica
Scop: Insm,>irea unor cuno$tinte referitoare la aspectul general $i caracte-
risticile berzei 9i ale rindunicii pe baza perceperii lor prin compa-
ratie. Largirea orizontului cu unele date despre modul lor de viata,
hrana, foloase, adapost !?i felul lor de inmultire. Activizarea voca-
bularului cu cuvintele : pasari calatoare, strea9ina, cuib, clocesc,
insecte etc. Dezvoltarea spiritului de observatie. Educarea capaci-
tatii de a stabili asemanari $i deosebiri intre cele doua pasari.
l\'Ietode : Observatia, conversatia, explicatia, problematizarea.
Material necesar penttu lectie: Barza !?i rindunica 1mpaiate, tablou repre-
zentind cuibul unei berze 9i cuibul unei rindunici, siluetele din car-
ton ale celor doua pasari decupate in 7-8 parti, flanelograf.
Organizarea activitatii
Dupa aerisirea salii 9i a9ezarea mobilierului in forma de semicerc,
vor fi pregatite toate materialele necesare observarii pe doua mese
in fa~a copiilor, vor fi acoperite pentru a fi percepute numai la mo-
mentul stabilit . Se va organiza intrarea copiilor in sala de grupa in

79
timp ce se reproduce inregistrarea melodiei ,,Rfndunica a sosit" de
George Co!?buc, melodie populara (,,Culegerea de cintece ~i jocuri"
de Petre 'fipordei, pag. 49).
Desfa~tirare~ activitatii
Int<'rvrntilk educatoarci ~i ac[iunlk
Continul11l cuno~tintdor ~i dl'prinderilor copiilor

Jntroducerea in activitate va valori-


fica textul dntecului audiat, cerind
copiilor sa evidentieze succint sem-
nele primaverii, 'a$a cum reies din
cele ascultate $i sa mentioneze pasii-
rile care se reintorc fn tara noastra,
primavara.
Rhdunica ~ barza sint pasari ~ii.18- Se vor prezenta apoi cele doui'i pasiiri
toarC'. Ele se reintorc la noi in tarii impaiate.
in fo.>ccire primavarii, din \i:irile calde. Se va solicita recunoa;;;terea $i denu-
mirea lor, enumerarea altar pifaiiri
cunoscute $i stabilirea categoriei din
care fac parte.
Sc va stabili modul de lucru : copHi VOt'
privi atent cele douii p<lsiiri ;>i vor
urmari 1)e rind ce este deosebit la fie-
care dintre ele, care este mai fru~
moasa.
lnfiitivarea pasarilor
Cele doua pasari sint frumoase, fiecare Se va adresa intrebarea :
din ele av'lnd o anumita culoare, rn{1- - Care din ;;ele doua pasari va place-
rime $i forma. tnai mul~? De.cc?
Hindunica este o pasare mica. acope- Se var alditui apoi doui'i grupuri de
rita cu pene ;ii fulgi negrl $i albi. Sub copii in functie de preferinta mani-
cioc. la gu$a are o pata ro$ie. Ea are .f"'stntil fati.i. de una sau cealalta din-
un cap rotund. cu doi ochi mici $i t re pasiiri.. Se va indica ocupareQ
rotunzL un cioc scurt !)i ascu\it cu lo':'trilor, astfel incit fiecare grup sa
care apuca bine hrana rimele. ]'e in apropierea piisiirii preferate.
Capul se continua cu un git scurt $i cu P<i~iirile -i:or fi a;>ezate, de asemenea,
trunchiul rotunjit la piept. Are doua rnai.aproape de grupul care le-a ales.
aripi destul dP mari, cu ajutorul ca- eventual pe cite o masa in mijlocul
rora zboarii. repede ca o sageata. copiil<>r, Se va stabili ca fiecare gr'lcp
Trunchlul se . termina cu o coada sii trimita pe rznd, cite un copil ce
care semnana cu un foarfoee deschis. va sta In dreptul piisiirii respective
Are doua picioare scurtc 'ii subtiri, ;>i va indica partPa despre care sa
terminate cu 4 degde !)i gheare asc11- vorbeascii membrii grupului sau, in-
tite. Ea folose'fjte ghearele la cautn- cepind cu capul.
rea hranci (insF>cte) ~i la construi:·~:. Dupa descrierea fiecarei piirti mai im-
cuibului. portante, se t'Or face eompletari de
nitre ceUila!t grup de copii, in cazul
in care grupul de baza n-a epuizat
nbsen,atiile.
De asemenea se vor stabili deosebirile
la fiecare parte a corpului. Se vor re-

80
tine raspunsurile bune pentru a face
in final sinteza lor. Pentru a stimula
anaUza corpului rlndunicii se vor
utiliza de catre educatoare unele fn-
trebiiri orientative, cind va fi cazul :
- Cu ce este acoperit corpul rindu-
nicii ?
- Ce culoare au penele de pe cap, de
pe spate !?i aripi ?
- Ce parte a corpului este acGperita
cu fulgi albi ?
Ce alta culoare se observa la cor-
pul rindunicii ?
La ce-i serve~te ciocul (ochii, aripile,
pidoarPle)?
- Care sint partile rotunde ale corpu-
lui rindunicil
- Care sint partile ascutite ale corpu-
lui rindunicii ?
l1arza este o pasli.re mai mare decit Va Ji antrenat apoi cu preciidere
rindunica. Corpul berzei este acoperit grupul care :;;i-a manifestat prefe-
pe:c1e ::;;i fulgi de culoare alba, iar rinta pentru barzii. Se va insista sii
la ·virful aripilor cu pene de culoare descrie cit mai independent $i sii evi-
neagra. dentieze aspectele distinctive ale cces-
La cap, barza are un cioc lung l?i teia.
ascutit. mai lat la baza ~i mai ingust La sinteza partialii se va accentua
la capat. Culoarea clocuJui este ro- ceea ce deosebe$te pasiirile cercetate.
f?ie. Pe doc se afla doua nari prin Se vor utiliza fntrebiiri orientative,
care patrunde aerul. Are, de aseme~ in mdsura in care sitiwtia o va im-
nea, doi ochi mari negri. Capul se pune ca, de exemplu:
continua eel un git lung ~i subtire.
Trunchiul este mare. Are doua aripi
mari cu care zboara ~i o coada mare. Cum cste corpul berzei fata de eel
Are dDua picioare lungi ."?i subtiri, al rindu:iicii ?
acoperite cu piele ro~ie ca ::;;i ciocul, Care sint :partile berzei care nu
terminate cu trei degete in fata ~ seamana deloc cu cele ale rindunicii?
unul in spate. - Se vad urechile berzei ? Dar ale
rindunicii ? Unde sint a~ezate ele?
- Ce culoare au penele cu care este
acoperit corpul berzei ? Este la fel
colorata ca rindunica ?
- Prin ce se deoseb~te de r1ndunica ?
- Cu Ce seamana aripa berzei cind
este desfacuta ?
- Aratati cu bratele voastre cum illi
mi~a barza aripile !
La ce-i ajuta berzei mi~carea ari-
pilor?
- Cu ce puteti asemana o barza tn
zbor?
Li se va arata un avian jucarie, un
avian $i o barzii confectionate din~
hirtie.

6 - Cuno~tinte despre natura ~i om in gradini~ ae copil ed. 422 81;


H rana $i foloase Pentru a stabili hrana specijicii celor
Hindunica se hrane9te cu musculite ~i dow1 piisiiri se va face apel la expe-
al te insecte mici pe care le prinde rienta de viatii a copiilor in legiitura
din zbor. Barza maninca ~i insecte, ·cu animalele.
dar ii plac ~i pe9tii, bro~tele ~i 90a- Se va adresa intrebarea :
n'cli pe care-i pinde.~te cu rabdare. Pentru a putea trai, ce maninca
Ea distruge multe din animalele care rindunica?
aduc pagube omului. De aceea ber- Dar barza ce maninca ?
zele s1nt folositoare.
.1ldiipostul Se va face trecerea spre discutarea
H.indunica .!~i clade'?tc cuibul sub stre- adapostului prin prezentarea a douii
;;;ina casei. in tlmp ce berzele i'?i con- Uustratii redind ddapostul celor douii
struiesc cuibul pe virful caselor, pe piisiiri.
hornurile lor. Berzele i!?i petrec cea Se vor adresa intrebiiri :
mai mare parte a timpului in jurul - Pentru a se adiiposti unde i'?i face
baltilor lmde-~i giisesc hrana cu u~u­ casu~a rindunica?
rin\a. - Cum se num~te casuta rindunidi ?
- Din ce i9i construiesc rindunicile
cuibul?
- Cum arata cuibul berzei ? Unde este
ai?ezat el?
- Unde ll?i aleg berzele locul pentru
cuib?
Se vor face permanent completiiri de
catre educatoare.
tnmulfirea Se va face apel la cuno~tintele dobin-
Atit barza, c1t !Ii rindunica se inmul- dite de copii in alte activitiiti, adre-
~esc prin oua, pe care le clooesc in sindu-le intrebarile :
fiecare primavara ~i din care scot Cum i:?i scot pasarile puU ?
pui. Amindoua au grija de pui cit - Din ce iese puiul de rindunica !?i
sint mici, le aduc rnincare, apa, ii puiul de barza ?
invata sii zboare. - Ce fac rindunica ~i barza in fiecare
prirnavara, cind sosesc la noi in
tara?
- Cum au grija rindunidle iri berzele
de puii lor?
Pentru a completa informatia copiilor
se va face apel la literatura.
- Cuno~teti povC!;ltl despre viata aces-
tor piisari ? Ce ati ai:flat din aceste
p0Ve1?ti ? Ce v-ar pUicea sa mai '?titi
despre ele?
Triisaturile comune Sinteza finald se va efectua cu scopul
Barza ~i rindunica sint pasiiri ciilil.- de a evidentia aspectele comune ce-
toare. Ele vin la noi primavara, iar lor doua pasari.
toamna pleaca in calde. Ele Pentru a desprinde aceste trasaturi
au corpul aeoperit cu pene ~i fulgi. ale berzei $i rindunicii, se vor adre-
Ca toate pasarile au cioc ~i doua pi- sa intrebari :
cioare. I:-;;i construicsc cuiburi l;)i scot Ce ,~int barza ~i rindunica?
puii. clocindu-~i ouale. Ele sint pii- - Dupa ce le cunoa')teti ca sint pasari?
silri folositoare pentru ca se hranesc (Ce au la fel cu altE' pasari) ?
cu insecte !Ii unele animale care aduc - Ce fel de pasari sint ele?
pagube omului. - De ce sint numite pasari calatoare?
Ce vestesc e1e prin sosirea lor in
fiecare an?
- Unde se adapostesc e1e?
Din ce ies puii de ban:a 11i de rin-
dunica '?
- De ce iubesc oamenii aceste pasari7
Cllm au grij~i copiii de pasarile fo-
lo~itoare '?
In incheiere, cele dou.ii grupuri vor reconstitui pe flanelograf cele
douii pasari din partile decupate pregiitite pe masa educatoarei. CUe un
reprezentant al grupului va motiva alegerea. Se va face apoi centralizarea
raspunsurilor bune, stabilindu-se grupul eel mai octiv :;;i copiii. cu cele
mai interesante observatii.

b. OBSERV AREA PLANTELOR

Locul plantelor in viata copiilor


Daca animalele se impun rapid interesiu1ui copiilor prin mobilita:tea
lor, plantele le atrag atentia: mai lent, !i'i anuane prin aceea ca infrumuse-
ambianta, mediul lor de via ta .;;i reprezinta una <lin principalele surse
de alimentatie. Copiii le consuma zilnic .;;i in acest fel, vin in contact di-
1

rect cu ele.
Cu toate acestea numai ounoa~terea lor sis.temiatica sub indrumarea
adultiJor Ii fac coni;;itienti de alcatuirea, funciJile !i'i foloas:ele lor, cit .;;i de
grija pe care trebuie sa le-o acorde omul, formele de munca pe care [e
;·eclama !;)i dezvoltarea lor.
Prin specificul structurii lor, plantele permit o minuire mai UJ?Oara
decit animalele 9i, ca atare, cercetarea lor amanuntita, descompun~rea lor
!n parti 9i utilizarea adecvata in diferite activitati, stimulind curiozitatea
r;;i satisfacind trebuinta de a actiona a copiilor. Activitatile directe pe care
le poate efectua pre.;;colarul cu plantele il ajuta sa descopere mai UJ?Or re-
latiile intre procesul de cre~tere !i'i conditiile necesare, sa sesizeze trans-
formarile care au loc sub influenta diferiWor factori, in special a celor
dimaterici.
Plantele pot avea multiple intrebuintari ~i in jocurile copiilor, unele
intrind direct 1n procesul de confectionare a jucariilor, altele numai indi-
rect. 0 crenguta poate fi in jocul copiilor arma, creion, instrument de sa-
pat 9anturile, stilp, marcaj pentru gard, drum, componenta a dife-
ritelor obiecte etc.
Posibilitatile multiple de minuire pe care le ofera plantele nu au
efect doar asupra indeminarii copiilor, ci reprezinta un exercitiu valoros
pentru diferii;ii arralizatori, o modalitate de dezvoltare a sensibilitatii
acestora. Cu ajutorul plantelor se pot concepe numeroase exercitii senzo-
riale de pipait, mirosit, gustat, cintarire, apasare, sfarimare, rupere, stoar-
cere, incalzire, racire etc. Prin aceste actiuni, copiii percep fara efort dar
con9tient insu9irile implicate, experienta lor senzoriala largindu-se $i
aprofundindu-se tehnicile simple de investigare pe care 9i le insu9esc,
astfel putind sa fie extinse $i la alte aspecte ale realitatii. Observarea
plantelor se poate a9adar face printr-o impletire armonioasa intre cunoa§-
tere $i actiune.

83
fleact iile copiilor fata de plante
Tendinta copiilor de a percepe ::,;i actiona concomitent poate fi mai
mult satisfacuta in cazul plantelor dec1t al animalelor, dar copiii prezinta
un interes relativ mai scazut fata de ele .. OricJ:nd un pre9colar ar renunta
cu u9urinta la investigarea unei plante, pentru a privi pur fid simplu un
animal. E adevarat ca in cazul observarii plantei exista mai multa con-
in reactii, modificari mai lente in atitudine, preferinta, dar 9i trairi
mai putin puternice. Posibilitatea de a prelua ~;i reproduce in prop1 ia lor
activitate manifestarile plantelor este foarte limitata, de aici 9i rare si-
tuatii in care un copil asumii rolul de copac, de fruct, de floare. Trans-
punerea copilului in lumea plantelor este intimplatoare, nespecifica, spo-
radicfi. Daca animalele pot inspira numeroase jocuri 'in care se oglindesc
diverse atit umane, cit 9i intre om 9i animal sau numai intre ani-
male, f1orile, fructele, legumele, copacii nu pot indeplini astfel de functii,
eel mult ele pot constitui la propriu un material pentru jocurile copiilor,
elemente de decor, obiecte nespecifice din recuzita jocului, puncte de spri-
pentru joc (ascunzatoare, adapost).
Pentru cei mici nlantele, in florile, frunzele !;li unele fructe
s!nt utilizate fara un scop, ca simplu pretext de consum al energiei. Ei au
tendin~a de a le rupe, de a le face buca~ele, de a le distruge chiar, subor-
doninclu-le mi!?carilor lor gratuite. Alteori le introduc in gura, le mesteca
fi:lra a le inghiti, le sug (ghinde, bobite de soc, frunze, codite de cirea~a etc.)
La fetite se intilne~te mai des o actiune tipica : utifocarea plantelor
sau a unor parti ale acestora la caselor papu9ii, ale constructii-
lor de nisip, cit !?i la irnpodobirea propriei persoane. Ele i9i fac coronite
: au de frunze ; cercei din cire~e cu codite, bratari etc.
Jn organizarea observarii plantelor trebuie sa se tina seama de mani-
festarile spontane ale copiilor fata de acestea, de comportarnentul lor ~i,
ca atare, sa fie utilizate ca un material cu multiple functii pentru cu-
noa::;;terea activa, pentru cercetarea senzmiala sistematica a realitatii.

Alegerea materialului necesar pentru observare

Observarea plantelor prezinta marele avantaj ca poate fi u9or orga-


nizata prin aducerea in clasa a unui material natural ce poate fi minuit
cu u~urin~a de fiecare copil in parte. Procurarea acestui material nu ne--
cesita eforturi materiale 9i timp, deoarece se afla la indemina oricui. Daca
educatoarea planifica activitatne in perioada de virf a infloririi sau a coa-
cerii unor fructe, ea poate asigura pentru fiecare copil chiar mai multe
exemplare. A&tfel, ea poate cu u9urinta distribui mere, morcovi, cartofi
1ntregi, precum 9i fructele 9i legumele respective sectionate.
In activitatile de observare a plantelor se utilizeaza doua feluri de
materiale: material de baza ~i material auxiliar.
Materialul de baza il constituie intotdeauna o planta cu toate paqile
ei componente. sau partea cea mai semnificativa a plantei care urmeaza
sa fie observata in amanuntime : floarea, fructul sau tulpina, radacina in
cazul unor legume. La legume, sint analizate, de obicei, partile comesti-
bile : tuberculii la cartof, floarea la conopida, frunzele, la salata, varza,
radacina. la ridiche, morcov, patrunjel etc. In cazul unor pomi ca bradul,
materialul de baza poate sa-1 constituie crengu\e de brad sau conuri.

84
Materialul de baza este de cele mai multe ori material distributiv. ln
unele cazuri (al pomilor indeobi;;te, al unor plante ca ro$ia, cerealele, li-
liacul), materialul distributiv va consta din partile mai atractive : fructe,
iar educatoarea va prezenta ca material intuitiv un exemplar din
plantele ce nu pot fi distribuite intregii grupe (un bradut, ghivecele cu
plante de la coltul naturii etc.).
Materialul auxiliar cuprinde o serie de accesorii necesare educatoa-
rei pentru diferite demonstratii (cutit, eprubete, plantator, taru$i, storca-
tor), pentru activitati cu caracter aplicativ (stropitoare, cirpe de $ters),
material pentru prezentare ca 9i de protectie (farfurii, hirtii, cutii), am-
balaj etc.
Un loc aparte 11 ocupa materialul utilizat pentru completarea cu-
no!?tintelor : ilustratii, machete, tablouri, albume, pliante, plante ierbo-
rizate etc.
Daca in cazul observarii animalelor, insu~i materialul utilizat de-
termina varietatea de tipuri de activitati, din acest motiv fiind dominante
.activitatile cu material demonstrativ, in cazul observarii plantelor nu
€ste de conceput decit un singur fel de material, materialul natural ~i in
special materialul distributiv. De aceea, reu~ita observarii este determi-
nata de felul in care sint indrumati copiii sa actioneze cu materialul. In
iunctie de actiunile la care sint antrenati, ei sint invatati sa desprinda
unele caracteri::;tici ale celor percepute. Materialul de la masa educatoa-
rei este. de cele mai multe ori nesemnificativ pentru copii, ei se orien-
teaza spre acesta numai pentru a face comparatii, confruntari, completari
sau verificari ale unor insu!i'iri mai putin evidente la propriul material.
Prezenta materialului intuitiv 1n cazul observarii plantelor influen-
pozitiv calitatea perceptiei copiilor, satisface nevoia lor de a actiona.
Dar nu trebuie pierdute din vedere o serie de dificultati pe care le ridica
conducerea unei astfel de activitati. Copiii nu au rabdare sa amine gusta-
tul fructului 9i, de multe ori, ei pot transforma activitatea in simpla con-
sumare a fructului. Altii incep sa distruga fara nici o mila plantele, flo-
rile. Organizarea judicioasa a unei observari in sensul mentinerii unui
ritm sustinut de desfa!i'urare, pentru a preciza clar toate actiunile ~i suc-
cesiunea lor fireasca, poate impiedica manifestarile negative mentionate.
In cazuri extreme, un material de re?:erva anume pregatit poate sa inlo-
cuiasca lipsa acolo unde s-a produs. Ex:perienta ne-a confirmat ca actiu-
nea copiilor cu plantele 9i cu alte obiecte daca este bine orientata, inte-
resanta, sustrage pe eel mai instabil dintre copii de la distrugerea
materia1ului oferit pentru observare. In orice caz, este important de sub-
liniat ca, materialul se da nu numai pentru a-1 cunoa9te, ci !i'i pentru a-i
Invata cum sa-1 minuiasca in mod corect, pentru a-i deprinde pe copii
~a-1 pastreze intreg, sa-1 ocroteasca. Orice noua experienta presupune
incercari, nereu9ite, erori de care trebuie sa devenim corn~tienti pentru a
le elimina, fara a dramatiza Iucrurile.

Obiectivele $i continutul observiirii plantelor

Prin activitati bine organizate, educatoarea poate suscita interesul,


curiozitatea copilului pentru varietatea florei, pentru transformarile prin
care tree plantele in decursul existentei lor. Pe acest fundament se pot
dadi numeroase impresii 9i cuno9tinte sistematice.

85
Obiectivul cu aria cea mai cuprlnzatoa:re il constituie f ormarea re-
prezentiirii cle plantii prin opunerea ei celei de animal. incadrarea corecta
a celor mai semnificative plante in sfera respectiva va avea ca punct de
plecare structura lor specifica, implicit unele deosebiri in functiile lor
fata de regnul animal (absenta deplasarii, modul in care se hrane9te, se
inmulte9te etc.).
Formarea reprezentarii de planta este strins legata de dobindirea de
informatii despre aspectul general al plantei. Ei invata ca dupa marime
exista : plante mari - copaci, pomi fructiferi, tufe 9i plante mid cu di-
verse utilizari in viata omului - plante legumicole, cereale, plante de-
corative, plante medidnale, buruieni. Fara a cere copiilor sa retina aceste
denumiri 9i criteriile de clasificare a lor, ei pot despr~nde in schimb din
practica vietii curente foloasele aduse de plantele cunoscute sistematie.
Ei incep sa deosebeasca plantele comestibile de cele necomestibile, de
cele otravitoare (ciuperci) sau pe cele daunatoare prin alcatuirea lor
(trandafirii cu tepii lor, cactu9ii, urzica etc.). In acela9i timp, observarea
plantelor trebuie valorificata 9i in directia familiarizarii copiilor cu ce-
rintele pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a putea fi consumate.
cu regulile igienice corespunzatoare. Educatoarea trebuie sa insiste pen-
tru a forma Ia copii obi9nuinta de a nu minca fructele la intimplare, cu-
lese de pe jos sau direct din punga adusa de la piata, atit pentru a pre-
veni unele boli digestive, cit 9i pentru a le dezvolta capacitatea de a-9i
stapfni unele impulsuri de moment.
Un alt obiectiv vizeaza liirgirea cuno~tintelor despre plante cu date
simple obtinute prin perceperea multilaterala 9i sistematica a acestora.
In acest sens, fara a face e:x:cese, fara a introduce un limbaj strict 9tiinti-
fic, copiii trebuie sa cliferentieze treptat piirtile componente ale unei
plante (radacina, tulpina, frunzele, florile, fructele) 9i concomitent unele
functii u9or de constatat ale partilor respective. Posibilitatea mai mare
decit la animale de a fi minuite permite mai multe investigatii de detaliu
asupra partilor componente cu privire 'la : modul de alcatuire, forma,
a9ezarea unei parti fata de celelalte parti, consistenta, marimea, asperita-
culoarea etc. Este recomandabila stimularea spiritului de observatie
al copiilor catre sesizarea unor amanunte care nu prezinta importanta
decit in masura in care le-au descoperit ei singuri. Astfel, adinciturile,
9antuletele de pe scoarta copacilor, nervurile de pe frunzele plantelor nu
intra in obiectivele observarii, dar se pot valorifica in toate imprejurarile
constatarile in acest sens ale copiilor facute in mod spontan. In anumite
cazuri, copiii remarca staminele, polenul, resturile florale. in legatura cu
ele, chiar daca vor fi cerute explicatii de catre copii, acestea vor fi date
fara a se urmari ca acestea sa fie retinute, fara a se reveni asupra lor 'ln
sinteze sau 1·n alte momente ale activitatii.
lnsw;irea unor tehnici simple de cercetare a plantelor ca 9i a celor de
activizare corectli 9i eficienta a fiecarui analizator sau a mai multor ana-
lizatori concomitent reprezinta, de asemenea, obiective importante ale ob-
servarilor. In mod deosebit, sint necesare pentru cercetarea plantelor ac-
\iuni cu ajutorul mlinii: pipaire cu mina intreaga, cu mai multe degete,
cu virful degetelor, apucare corecta, dntarire in palme, impingere, ru-
pere, indoire, intindere, rasucire, stringere in miini, apasare, stoarcere etc.
Este indicat, de asemenea, sa se con9tientizeze manevrele lor 9i datele ce
pot fi obtinute prin diver9i analizatori, astfel indt in cazul unei observari
independente sa-i poata utiliza clt mai activ. Astfel, copiii vor invata ca

86
ochiul ne ajuta sa descoperim culoarea, marimea, forma plantelor, modul
de a~ezare a diferitelor parti ale acestora; urechea ne ajuta sa recunoa!?-
tem zgomotul pe care-I produc acestea (lemnul trosne~te atunci cind este
rupt, nuca cind este sparta, castana atunci cind este lasata sa cada pe un
lucru tare etc.) ; limba ne ajuta sa simtim gustul diferitelor fructe sau
legume, nasul dezvaluie mirosul specific al diferitelor plante sau al unor
parti ale acestora (vezi observai:ea cu tema ,,Panseluta").
0 valoare deosebita pentru formarea unor germeni ai conceptiei
~tiintifice despre lume a copiilor o reprezinta sesizarea transformiirilor
care au Zoe .sub influenta conditiilor ce se a.sigura plantelor. Urmarirea
dclului unei plante de la saminta la saminta ii apropie pe copii intuitiv de
notiunea de viata. in procesul de cunoa~tere a cre~terii ~i dezvoltarii plan-
telor se va acorda atentie intelegerii, inca de la aceasta virsta, a rolului
<>mului in transformarea naturii. Pre~colarii pot desprinde din viata
curenta faptul ca omul seleqioneaza plantele in functie de utilitatea lor,
le cultiva pe cele care ii sint necesare in alimentatie, in industrie, limi-
teaza dezvoltarea acelora care sint daunatoare, poate interveni in amelio-
rarea plantelor, in obtinerea de productii sporite. Omul intretine, con-
:serva, imbogate$te vegetatia, infrumuseteaza ambianta cu ajutorul
plantelor. Copiii trebuie sa se convinga singuri ca natura este darnica
numai cu aceia care ,;;tiu sa-i poarte de grija. Ei vor fi 1nvatati cum sa
·ocroteasca natura. In acest sens un obiectiv de importanta considerabila
va consta in 'intelegerea de catre copii a necesitatii de a participa ei in9i$i
la ingrijirea plantelor $i in urmiirirea unor reguli simple de ingrijire ale
.acestora. ln complexa activitate de ocrotire a naturii, de protejare a me-
diului ambiant, se includ numeroase masuri care au in vedere modul in
care ei sa actioneze, sa culeaga flori, fructe, sa minuiasca, pentru a nu
distruge nimic din ceea ce oamenii au plantat $i ingrijit, sau din ceea ce
natura le ofera.
Un alt obiectiv al observarilor il constituie obi$nuirea copiilor cu
perceperea $i admirarea frumosului din lumea plantelor, vibrarea data de
.armonia culorilor, fata de jocul liniilor, al formelor, fata de ginga$ia $i
delicatetea lor. Toate acestea favorizeaza conturarea unei atitudini con-
trolate, supravegheate fata de ceea ce ii inconjura. Emotiile pe care nu-
mai natura le poate trezi, atit pe plan etic, cit ~i pe eel estetic, poate
constitui punctul de plecare pentru dezvoltarea sentimentului de apar-
tenenta a omului la natura, de identificare 9i echilibrare cu ceea ce re-
prezinta cadrul sau permanent. Trezirea acestor trairi in cadrul activi-
tatilor de cunoa9tere a plantelor este cu atlt mai necesara, cu cit tehnica
patrunde mai intens in viata copilului 9i se interpune uneori intre acesta
~i natura, lipsindu-1 in perspectiva de un important punct de sprijin pen-
tru imboga~irea sa sufleteasca.

Grupa mica
Terna activitatii : Marul
Scop : Perceperea organizata a unor insrn~iri vizibile : culoarea sa ro~ie 9i
galbena, forma rotunda, mirosul specific, gustuI dulce-acri9or, con-
sistenta, precum ~i a unor parti componente : coaja, miez, simburi,
codi~iL

87
Imbogatirea :;>i activizarea vocabularului cu cuvlntele : miez, tare, rotund,
rostogole11te etc.
Cunoa9terea unor cerhite cu privire la ccnsumarea merelor 9i respecta-
rea reguli'.lor igienice in acest sens.
Locul desfa~urarii: Sala de grupa.
Metode : Observatia, demonstratia, conversana.
Material necesar pentru lectie : 3-4 mere de diferite culori i?i marimi a'.)e-
zate pe o farfurioara, minge, bila de plastilina, cu~it, 9erve~ele, un
vas cu apa la masa educatoarei. Pentru fieca.rc copil : cite un mar,
un capac de plastic, o felie de mar, simburi, o bucata de coaja.
Organizarea activitafii
Mobilierul va fi dispus sub forma unui careu deschis de catre educatoare.
Cu ajutorul copiilor se vor distribui o parte din materialele nece-
sare observarii (capac, simburi, coaja, ~erve~ele). Ele vor fi a!?ezate-
in dreptul fiecarui copil pe masa. Materialul educatoarei va fi pre-
gatit pe o masa in fata careului, astfel incit toti copiii sa poata ur-
mari aqiunile educatoarei.
Se va organiza intrarea copiilor in sala de grupa in timp ce educatoarea
le cinta o melodie despre toamna.

Desfa~urarea activitatii
Atmosfera favorabila lectiei va fi creata printr-o scurta povestire ~
,,Copiii de la 9coala au cules merele din gradina 9colii. Ei au trimis
9i grupei mici de la gradinita noa~tra un co9 cu mere pentru a vedea
f?i voi ce mere frumoase au crescut". Educatoarea trece pe la fiecare
copil urmarind ca acesta sa se serveasca civilizat 9i sa foloseasca
formulele de politete necesare.

Intervenfiilc cducatoarci ~i actiunilc


Continutul de cuno~tlntc ~i deprlnderi copill or

lnstt$iri Educatoarea cere copiilor sa denu-


Marul are culoarea ro$ie sau galbena. meascii fructul primit. Se precizeaza
Marul se maninca numal dupa ce se ca mai tirziu vor minca marul, dupii
spala bine cu apa. ce se vor uita bine la el $i dupii ce
va fi splilat.
Ce ati primit?
- Ce mere frumoase aveti !
Ce culoare are marul din mina mea?
Sa ridice toti copiii marul care are
acee~iculoare !
- Ce alta culoare mai au merele voa-
stre?
Citiva copii care au primit miirul de
culoare galbenii vor fi solicitati sa
precizeze culoarea.

88
Marul este rotund. Daca-J impingem F.dncatoareri prezinta o minr:e mica (de
pu\in. el .se rostogoleiite ca o minge. tenis) $i mar ul.
- Priviti ctim este mingea? Este rra-
rul asemanator cu mingea?
Educatoarea ro'>togole$te mingea.
- Ce fac eu cu mingea ?
Dt' ci; se rostogolet?te mingea?
Sa vzdcm daca rii miirul se rosto-
gole:;;te ca $i mingea ?
De ce se rostogolerite $i marul ?
Luati marul vostru ~i incerca~i sa-1
ro5togoliti incet pe masa, fara sii-1
scapati pe jos. v
Marul este tare, daca-1 apas · Educatoarea prezinta apoi o bila din
getul. Degetele nu lasa arrllf\. plasWina. 0 apasii cu degetele $i-i in-
deamni:i $i pe ei sii facli la fel, $i
apoi constata ca degetele lasa urmii.
Apoi apasi:i mi:irul, cere fi copiilor sa
execute aceea$i actiune.
- De ce nu intra degetele in mar ca
~i in bila de plastilina, dad apasam
cu toata puterea ?
Se fixeazii denumirea acestei insu{1iri.
- Cautati f;>i alte obie<ete tarL Apasa\i ~i
masa, scaunul pe care stati. Sint ')i ele
tari?
Marul are un miros placut, pe care il - Apropia\i marul de nas eyi trageti
are numai el, nu ~i alte fructe sau blne aer in piept. Ce simtiti ?
lucruri. - Va place mirosul de mar ?
- Mai exista alte lucruri care miros
la fel ?
Pentru a-i convinge, se vor da sa fie
mirosite de dfiva copii : un rnorcnv
curiitat, strugure, pfine etc.
Marul are un gust bun, dulce-acri:;wr. Educatoarea va trece pe la copif C1l o
farfurioarii cu fclii de mere ?i-i va
servi, indemnfndu-i si:i guste.
- Va plac merele? De ce va plac?
Cc gust au merele ?

Sinteza partiala se va realiza printr-un joc ,.Spune mai depnrte".


Edu.catoarea incepe o propozitie, iar copiii. continua in cor spunind cu-
vintul potrivit : Marul are culoarea ... 9i...
Marul se rostogole9te pentru ca este ... (rotund)
Cind 11 apasam cu degetele simtim ca este ... (tare).
Partile componente.
Miirul estc acoperit cu o coaja subtire. Educatoarea incepe sa taie cu cutitul
Sub coaja se afla miezul alb, iar in marul. Curatii coaja $i o aratd co-
mljloc are simburi mici 'ii tari. piilor.
fac eu acum ?
- Cu ce este acoperit marul.?
- Cum este coaja marului daca. o pi-
;paiti?

89
Se va cere copilor si'i ·ia in mina coaja:
de miir de pe masa lor.
- Ce a l'amas dupii ce am curatat
coaja?
Copiil.or li se imparte apoi cite o bu-
catii de mar. Apoi 1i se cere sa i.n-
dice cu degetui care este coaja, care·
este miezui. Se trece apoi la intui-
rea simburilor.
- Ce se afla in mijlocul marului?
- Luati in mina un simbure ~i apa-
sati-1. Spuneti cum este
Se precizeazii 'ca simburele este mic·
$i tare.
Se prezinta un mar desenat pe tabla.
1\fodul de utilizare, de consumare.
Merele se manincii crude sau se folo- - De unde culegem merele
sesc la compot, ;placintii, prajituri. - De ce le cumparam de la piata?
lnainte de a fi mincate ele se spalii la La ce sint folosite ele acasa ?
chiuveta sub jetu1 de apa care curge. - Cc pregatesc mamele voastre din
Merele nespalate pot sa imbolnii- mere?
veasca pe copii sau pe oricine le - Sa arate un copil borcanul cu com-
consuma. pot de mere!
Sii arate cin<:>va siropul, zeama de·
rnere ~
- Sa arate un copil placinta cu mere> :
Sinteza finala se va efectua sub forma unui joc imitativ ,,de-a
curiitatul merelor".
Copiii vor mima actiunea de curatare a cojii, de taiere 'in douii a
marului, de scoatere a simburilor. Copiii solicitati denumesc partea de
mar cu core se executii o anumitii actiune.
fn incheiere, se va realiza o actiune aplicativii. Toti copiii vor lua
miirul de pe masa, se vor duce la spalator $i vor invata de la educatoare
cum trebuie spiilat bine sub jetul de apii.
Dupa spalarea merelor, copiii se vor zntoarce in clasa ~i vor fi fn-
demnati sii le manince .frumos.
Se t~a insista asupra reguliior cle consumare corectii a fructelor.

Grupa mica
Terna activitatii : Ghiocelul
Scopul : FJClucarea capacitatii de a diferentia partile mai evidente ale unui
ghiocel (floarea, frunza, codita) i;d insm;irile lor : culoarea,
de clopo~el i;;i mirosul placut. !mboga~irea vocabu1arului cu cuvin-
tele : floare, frunza, codita. Formarea deprinderii de a mfnui cu
grija. o planta, fara a o rupe.
Locul desfa~urarii: Sala de grupa.
Metode : Observatia, explicatia, conversatia.

90
Material necesar pentru lectie : Un pahar cu ghiocei dintre care 2-3 cu
radacina, un clopotel, un ghiveci cu pamint, ghiooei pentru firecaire
copil.
Organizarea activitatii
Se vor asigura conditiHe oo:e:>punzatoare desfa9urarii activitatii.
Scaunelele ~i mesele vor fi a9ez:.ite in careu deschis. l\fateria1uI ne-
cesar va fi pregatit pe o masa in apropierea careul ui, astfel indt toti
1

copiii sa poata vedea bine. Se organizeaza apoi intrarea ordonarta a


copiilor, a9ezarea lor la locuri ~i oontrolul tinutei.
Desfa~urarea activitatii

Intcr.-.•ntiik «ducatonr,•i ~i actinnile


Continutul de cuno?tinte *i dcprindcri copiiloi·

Ghiocelul este o floare frumoasa. El Educatoarea t'a ridica un ghiocel din


cre~te in gradini, parcuri, paduri. cei pregatiti pentru intuire.
Ghioceii au fost cule51i de copiii gru- \Ta cere copiilor sii~l denumeasca:
pei mari pentru cei mici. Ce este acesta ?
Cum se nume:?tc aceasta .floare ?
Se va insista ca pre:;;colarii sii retina
denumfrea corectii a plantei.
Se va anunta felul activitiitii $i sard-
nile copiilor.
Ghiocelul are o floare mica, o codita .t1naliza ghiocelul.ui va porni de la ceea
subtire :;;i frunze lungi. ce place mai mult copiilor la el.
Ce va place mai mult la ghiocel?
Copiii 1oor enumera partile care-i atrag
mai mult. Educatoarea sintetizeazii
cele spuse de ei :;;i completeazd par-
tile enuntate de copii.
Se vor distribui ghioceii pentru copii
de ciitre educatoare. Fiecare copil va
primi odatii cu ghiocelul $i o foaie
de hirtie coloratii inchis (maro, ne-
gru, albastru inchis) pentru a scoate
mai bine in evidentii culorile aces-
tuia. Se va demonstra cum trebuie
tinuta f!oarea tn minii.
Ghiocelul estP o iloare ginga:;;;i. Se rupe f - Privi\i cum se apuca ghiocelul de
u:;;or. !'~! trebuie tinut de codi\a m1or, codi\a ! Ce subtire estc codi~a lui ! -~
intre ce1e doua degete ale miinii Se sti.muleaza copiii sa pastreze floa- ~.
drepte. rea pentrit a o pune intr-im pahar
pe masa educatoareL
- Sa vcdc•rn cine va avea eel mai fru-
mos ghiocel ?
Intuirea sistematica a ghiocelului.
Ghiocclul are floarea a!;>ezatB. capa- Se conduc acthmile copiilor prin de-
tul unei codite. Ea sta aplecata. rnonstrarea lor de ci'itre educatoare
Seamana cu un clOiPotel. :;;i prin indicafii de miniiire.
Floarea are culoarea alba. Hidica~i ghiocelul l'?i priviti cum se
apleaca floarea Jui !

91
Este formata dln mai multe foite care - Cu· ce seamana floarca ghiocelului ?'
pornesc dintr-o. umfiatura midi de Se va arata un clopofel, se va executa
culoare \·erde. mi~carea lui caracteristica. Copiii var
Floarea are un miros placut. irnita mi$carea cu floarea primitii.
Ce culoare are floarea
- Din ce este formata floarea ?
Cum sint a!?ezate foitele?
- Ce simtim daca mirosim floarea ?
Se var sintetiza apoi riispunsurile co-
piilor de catre educatoare.
Floarea ghiocelului se continua cu o - Cum este codita ghiocelului 1n par-
codita verde 9i subtire care sta aple- tea de sus ? Dar in continuare ?
cata, deoarece floarea este mai grea Ce culoare are codi\a ?
~i mai mare decit codita. Codita este - Ce cre:;te in partea de jos a codi-
mai subtire in partea ei de sus 9i tei?
putin mai groasa in continuare. In - Ce culoare are frunza
dreptul coditei se afla citeva frunze - Cum este frunza ghiocelului ?
verzi =?i lungi. - Sa incercam s-o desenam pe masa
cu degetul.
Se vor sinletiza riispunsuri!e, in.-;istind
a$upra culorii $i formei frunzelor.
Ghioceii cule9i se pastreaza in pahare Pentru a-i obi$nui pe copii cii ingri-
sau vaze mici cu apa. Apa se schim- jirea f lorilor se vor aduce eite1:a va-
ba in fiecare zi pentru ca floarea hare cii apii (2-3). Ghioceii
sa nu se ve9tejeasca repedc. pu:;;i 'in pahar de ciitre fiecare copil.
Edncatoarea va face aprecicri cu
pri·uire l.a aspectul lor, la felu! cum
au mfnuit copiii floarea.

Sinteza finala va fi realizata prin recitarea poeziei ,,Ghiocelul".


Ghiocel mititel,
Alb :;;i frumu9el,
Ce scoti capul din zapadd,
Primavara sa te vada,
Soarele sa te-ncalzeasca,
Zapada sa te ?
Tu a9a micut cum e9ti
Pe copii-i-nvesele9ti.
!n incheiere, educatoarea va riisadi un ghiocel nu radacina in qhi-
veciul dinainte pregiitit. Va uda plcmta :ji o va O$eza la coltul nnturii iJen-
tru a putea fi urmarita in timp.

Grupa mica

Terna activitatii : Ridichea*


Scopul: Perceperea aspectului general, a diferitelor parti
(radacina, frunze), a unor insu~iri (forma, culoare, gust).
Precizarea regulilor de igiena referitoare la consumarea acestei legume.

* Plan elaborat de Nistor Valeria.

92
Locul desfa~urarii: Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatia.
Material necesar pentru lectie : ridichi intr-o ladita cu pamint : folosit de
copii : pe o farfurie, ridichi spalate, cite una pentru fiecai·e copil ~i
ridichi curatate pentru gustat.
Organizarea activitatii : mobilierul va fi dispus in forma de careu deschis.
Intcrvenjlik ~i ac~iunll(·
Contim1tul de cuno~tinte ~i deprinderl

Educatoarea prezintii citeva ridichi in-


tr-o Uiditii cu piimint.
- ~titi ce v-am adus?
Educatoarea smulge o riaiche din pa-
mint, o spalii.
Ridichea crc.7te in pamint, 1n gradina. - De unde am scos ridichea ?
Invita copiii sii ia cite o ridichc de pe
farfurie :;i s-o cerceteze.
Ridichea este rotunda. - Privi ti, cu ce seamana ridichea !
Ea seamana cu o bila. - Ce culoare are ridichea ?
Uncle .ridichi au culoarea ro!?ic, altele
sint a1be.
Frunzele nu stau in pamint. Frunzele - De ce am apucat ridichca pentru
au culoarea verde. Frunzele sint o scoate din pamint ?
crestate pe margini. Ce culoare au frunzele ?
Copiii privesc frunzele apoi inconjuri'i
cu degetele marginile lor. Deseneazii
in aer forma unei frunze, in timp ce
educatoarea o descrie succint.
Frunza cste aspra. -- Cum este frunza ridichii cind o pi-
paim?
Copiii pipi'iie frunzele.
Noi m'incam radacina ridichii. Care p;.:rte de la ridiche ma-
Ridichea are nevoie de apa pe care o ninca?
ia din pam'int. - De uncle ia hrana ?
Pe suprafa\a ei se afla ni~te firi~oare Priviti radadnile ! Ce observa\i ?
albe cu ajutorul carora absoarbe Copiii privesc riidi'icina ?i o pipaie.
hrana din pamint.
Ridichea arc gust iute. Ce gust are ridichea?
lnainte de a fi m1ncate ridichile tre- Copiii gusta ridichea curafatii ?i spi'i-
buic spalate bine !Ii curatate. Zata.
- Ce facem cu ridichea inainte d·~
o minca?
Sinteza (efectuata de educatoare) se refera la partile componente,
insu§iri, locul unde cre§te, cine o ingrije§te (grlidinarul), cum o ingrije§te
(o udii, curiitii buruienile din jurul ei ca sli aiba soare, luminii), regulile
de igienii referitoare la consumarea acestei legume.
In incheierea activitlitii, educatoarea arata copiilor cum se prepara
salata de ridichi. Ea curata ridichile de coditli $i frunze, le taie felii, le
siireaza. Stabile§te ca salata va fi consumata la masa de prinz.

93
Grupa mijlocie
Terna : Morcovul
Scopul : Educarea procesului de percepere sistematica :;ii analitica a w1ei
legume in vederea desprinderii insu!?irilor ei caracteristice (culoare,
marime, forma, asperitate, miros, gust) !?i a partilor ei componente.
Largirea orizontului copiilor prin date cu privire la locul unde cre!?te
morcovul, intrebuintarile i?i valoarea lui in alimentatie.
lmbogatirE>a ~i activizarea vocabularului cu cuvintele : portocaliu,
alungit, crestat, gros, subtire, lung, scurt.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa
:Metode : Observatia, conversatia, explicatia
Material necesar pentru lectie : Pe masa educatoarei se afla : morcov1 oe
diferite feluri, un patrunjel, morcovi taia,i, cutit, razatoare, eventual
ma11ina de stors legume. Pentru fiecare copil exista : cite doi mor-
covi dintre care unul cu frunze, cutita~e, ~ervetele de h!rtie.
Organizarea activitatii
Se vor efectua toate pregatirile pentru buna desfaJ?urare a activi-
tatii : aerisirea salii, aranjarea scaunelelor 9i masutelor in forma de
careu deschis. Va fi adusa masa educatoarei in fata careului 9i vor·
fi dispuse 1n ordine toate materialele necesare. Cu ajutorul copiilor
de serviciu vor fi distribuite materialele necesare fiecarui copii, a9e-
zate pe farfurie (suport) de plastic. Apoi se va trece la pregatirea
copiilor pentru activitate, respectiv, intrarea lor organizata, a~ezarea
lor la locuri, controlul tinutei.
Desfa~urarea activitatii
Inlcn·enpilc <'ducaloard si aetiunile
Conthrn lul de ctmo~tln le ~i deprinderi copiilor '

Morcovii cresc in gradina, dar oamenii Introducerea ln activitate va fi fiicutii


ii cumpara de la piata, de la centrut printr-o scurtii povestire care se va
de legume ~i fructe. referi la cumpii.rarea morcoi>ilor de
la piata.
Structura morcorului Se i•a clenumi apoi de mai multi copii,
Mon:ovul este format din frunze, tul- leguma respectlvii.
pina ~i radacina. Se va anunta ce vor avea de fiicut co-
Partea care se mani.nca este rii.dacina. piii : sa cerceteze atenfi morcovul $i
Ea cre~te in pamint !)i fixeaza plan- sa spunii. tot ce observa.
ta in pamint. La inceput, se va face o intuire liberii.,
Acc'asta raclacina este mult mai groasa stimulind copiii sii comunice inde-
mai mare decit la alte plante pendent tot ce au constatat.
(pansea. ghiocel, .fasole, griu etc.). Educatoarea ridica un morcor cu toate
Piitrunjelul ~i pastirnacul au radacina partile componente ;;i orienteazii
asemanatoare cu a morcovului. observarea copiiior cu ajutorul intre·
barilor. i
- Ce par~i ob~rvati la morcov ? \
Ce crel?te deasupra pamintului ?
- Ce crel?te in pamint '?
- Care este partea care se maninca ?
'
94
Cum se nume.;;te aceasta parte ?
Seamana aceasta radacina cu a ri-
dichii?
De ce nu seamana?
Mai cunoa!'?te~i alte plante a caror
radacina se maninca ?
Educatoarea prezintii un patrunjel
pentru a e:c:emplifica discutiile ante-
rioare.
Frunzele sint foarte crestate ; parca ar Copiii sint, apoi, indrumati sa ia in
fi o dantela frumos lucrata. Toate mina morcovul cu frunze $i sa stu-
frunzele pornesc din acel~i loc, de dieze frunza.
lingii fiind a1?ezate ca un Privi~i,din cc slnt alcatuite fnm-
manunchi. zele !
Aceasta parte scurta din care cresc Cu ce le putem asemana ?
frunzele se nume~te tulpina. Cum este a:?ezata pe
Cc culoare au ek ?

Sinteza partialii va fi efectuata prin desenarea morcovului cu piirtile


lui componente, antrenind copiii sa denumeasca dinainte partile ce ur-
meaza sa fie redate de catre educatoare.
Insu$irile caracteristice ale morcovului La fndemnul educatoarei, toti copiii 1:r.lr
(partea comestibila). lua in minii radiicina morcovul1ii.
Morcovul are culoarea portocalie. Unii Sa privim bine morcovul ! Ce cu-
morcovi sint mai lungi, altii mai · loare are morcovul
scurti, unii sint mai gro$i, altii mai Privi\i morcovul vostru $1 pe al Yt'-
sub\iri. cinilor, apoi privi\i-1 .~i pe al r:neu !
Morc:~ivul este mai gros in partea de Sint i'.J\i la fel de: mari
sus $i se subtiaza din ce in ce mai Sl1 observam ce forma are? Cu ce
mult spre celalalt capat. seamCma ? Cum este morcovul in
Are o formii ovala alungita. partea de sus ? Dar in partea de jos '?
Din loc in loc pe sa se a fl a Sii des2nam in aer forma unui
ni:;;te firi$Oan: mici, radacini mici CU moreov.
can.' isi ia hrnna din pamint. Mor- Sa pipiiim bine morc(wul ! Ce obser-
C'.Jvl1l t'sie tare, rupc .grcu. vam in partea Jui de jos eyi de :ur
Mon:onil estc acoperit cu o pieli\a imprejurul Jui ·1
subtirc. care se poate racle cu cu\i- Sa ineerci\m sa-1 rupem in doua 1
tuL De Cl' nu putem sii-1 rupc:m u~or in
Sub pi•'li\a se af!B o parte carnoasii de doui\ ?
culoare mai inchisa, iar in mijloc o Cum este el?
parte mai galbuie. SC1 curatam morcovul cu cutita:?Ck !
Morcovul are un gust bun, c•ste dulceag Ce se desprinde de pe el ?
&i hranitor. El un miros Sa taiem morcovul in doua '. Ce
placut. obspn·ati inauntrul lui ?
Si\ gustam rnorcovul ! Care parte
mni dulce
- Sa mirosim morcovul 1 Cum este
mirosul lul
Educatoarea va executa dteva acti1mi:
va rla prin riizatoare o bucata de
morcov pentrll a demon.~tra ca este
tare;

95
va taia fn lungime morcovul, sepa-
rind partea exterioarii de mijlocul
lzti ;
va tiiia rondele ·pentru a privi im-
preuna cu copiii morcovul in sec-
tiune orizontalii.

Sinteza partialii va fi realizatii printr-un joc de tipul ,,Completeaza


ce lipse$te" ! Educatoarea va incepe propozitia, iar copiii vor continua,
adaugl.nd insu$irea cerutii de context. De exemplu : ,,morcovul are culoa-
rea ... El este mai... in partea de sus, maL . .ln partea de jos etc.
Foloasele. Locul ,~i modul de cultivare. Se va face apel la ~xperienta de viat11,
Morcovul este folosit in diferite feluri. fdcindu-se completari de ciit re edu-
El este mai hranitor atunci cind il catoare.
mlncam crud. Din el se poate stoarce EducatoarPa va demonstra obtinerea
un sue care este foarte sanatos. Se sucului utili?ind ma$ina de stars le-
folosel?te taiat. in budi.ti, la ciorb0, gume ; dtiva copii vor gusta sue de
supe ; se poate face mincare (sote de morcovi.
morcovi), muraturi. Se folose!?te l?i la Se 1:a insista asupra motit.1arii necesi-
pri\jituri. El este bogat in vitamim· ti'ifit de o con.mma morcovi.
l?i copiii care maninca morco,·i - Va pla.c morcovii ?
cresc mai repede !Ji devin mai pu- Ci.\rui animal ii plac foarte mult
ternici !)i sanatO$i. morcovii ? (iepurelui).
tnainte de a-i minca, morcovii trebuie De cc nu trebuie sa lipseasca mor-
curatati 9i spalati bine, deoarece ei covii de la masa noastra?
se scot din pamint. - Cum putem sa mincam morcovii ?
Ce trebuie sa facem cu morcovii
1nninte de a-i minca?
F:ducritoarea va prepara cu ajutorul
copiilor o salatii de m01·covi $i va
e::cplica modul in care se dau pe ra-
zatoare.
Pentru a preciza locul unde crcsc ;;i
Morcovii cresc in gradina. mndul lor de cultivare, se vor an-
Ei sint 1ngriji\i de gradinari. de \a- trena copiii :
ran;i cooperatori. Sint semanatL - Cndc cresc morcovii ?
pa\'. pliviti de buruieni 9i udati. In
Cind sc scot morcovil din pamint ?
ora;;;e. ei se cumpara de la piata. de
la ccntrul de legume $i fructe. Cine arc grija de crel?terea lor ?
Cum trebuic 1ngrijii;i morcovii pen-
tru a cre'itc mari ?
Morcovul este o le,gurnii pe care oa-
menii o miinincii penlru ca este gus-
tuoasa $i hranitoare.

•sinteza f inala se t'a referi. la notiunea de legumii :;i la incaclrarea l

reasca a morcovului in categoria respectiva. Aceasta sinteza va f i facuta I


de ciitre educatoare cu ajutoruL copiilor. Se va cere copiilor sii-$i amin-
teasca ;i alte legume pe care le maninca mai des.
In incheiere, copiii vor gusta salata de morcovi. precum $i unele pre-
parate din morcovi.
I
96 \
lI
Grupa mijlocie
Terna activitatii: Panseaua
Scopul : Formarea reprezentarii de pansea pe baza insu~l-
rilor de culoare, forma, marime, miros, a partilor componente prin.:..
cipale ale plantei percepute ; antrenarea sistematica a analizatorilor.
Imbogatirea :;>i activizarea vocabularului :::u
cuvintele : radacina, tul-
pina. petale, planta, catifelata, crestata. Insu,;;irea unor tehnici sim-
ple de investigare a unei prin pipait, miros, vaz etc. Forma-
rea unor deprinderi in legatura cu amenajarea unui rond de flori
(plantar-ea unor flori in Iadi~e) ~i ingrijirea acestora.
Educarea dragostei de frumosul in a dorintei de a par-
ticipa activ la realizarea ~;i mentinerea Jui.
Locul <lesfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, demonstratia, co1wersatia, Invatarea prin
descoperire.
Material necesar pentru lectie : 2-3 panselute de diferite culori, un ghi-
veci sau o ladita cu pamint, o floare, un plantator, stropitoare cu
apa. un pahar cu flori diferit colorate ; pe:1tru fiecare copil ; o planta
completa 9i una Iara radacina a.;;ezate pe un :;;ervetel de hlrtie.
Organizarea activitatii
Se Yor a9eza mesele 9i scaunele in forma de careu deschis. cu aju-
torul copiilor de serviciu. Se va distribui dinainte materialu; nece-
sar ob::,ervarii, a.;;ezindu-se pe masa fiecaruia. Acela9i lucru va fi
e.·ec~uat cu materialul care va fi pus pe masa din fata
careului. Copiii vor intra in sala de grupa dupa ce totul ':a fi pre-
gatit. Vor fi controlati sumar in ceea ce prive9te tinuta 9i felul in
care se a~aza la locurile lo:-.
Desfa~urarea activitatii
Introducerea In activitate va avea in vedere perspectiva amenajarii
unui rond cu flori in curteu gradinitei, pentru care au fost aduse
9i uneltele necesare. Se felul activita\ii 9i sarci-
nile copiilor (sa actioneze cu plan ta dupa cum se indic:a).

Inlt'I"\·, n\iik tdueatoan•i 1i '" !iunik


copiilnr

Ccrc0tarea unei plante se face cu ochii. .lnaliza libcnl a panselei.


o privim bine ca sa ;;tim din ce parti Educatoarea t'a indemna pc copii sii
alciituita, ce culoare au acc5tc ia planta 1n mlnii, va dc?monstra cum
p<ir\i. cum sint a'wzate $i uncle, cite s-o tinii pentrn a o piistra intreagii.
sint; o pipiiim u~or virful degcte- Ii va stimula s-o cerceteze pentru a
lor, Pc'ntru a cunoa~tc daca este aspra afla eit mai multe lucruri despre ea.
ir a cere copiilor sii stabileascii singiiri
sau ndcda, catifelata, moale sau
cum mi cercetat-o $i cum mai poate
g:·oas{\. putem s-o apropiem de fata
fi cercetatii.
p(•ntru constata dacii cstc fina ; o ·vor rifapunde mai multi copii descriind
mirosim pentru a ~ti daca mirosul ei actiunile lntreprinse :;i eventual ce

7 Cunostinte despre natura :]l orn in gr2tdinita de CO!)ii ed. 42:2 97


este placut, parfumat $i ce parfum au constatat prin investigatiiie fa-
are. ·cnte.
Cercetarea prin intermediul vii.zului. :1naliza dirijatii a panselei.
Panseaua este alcatuita dintr-o floare, Daca privim punseaua, care sint
codita, mai multe frunze, care por- partile ?
nesc din tulpina $i o radiicina. Floa- Care este cea mai frumoasa parte
rea este partea cea mai frumoasa a plantei?
a plantei, datorita culorii ei vii, a De ce ne place mai mult floarea ?' •
formei acesteia. Florile pot avea o Ce ne place mai mult la frunza ?
singura culoare (alba, galbenii, al- Privi\i panseaua din mina mea !
bastra, violeta) sau doua sau mai Prin ce se deoscbe$te de a voastra ?
multe culori (galben cu albastru sau Ce culoare au florile ?
violet etc.). - Cite culori observati ?
Privi\i paharul in care se afla flo-
rile ;;i spune\i ce culori au !
- Ce alte culori mai pot avea panse-
lele?
Copiii care ail flori de aceeajli cuZoare
le ridicii.
Frunzele sint crestate $i au culoarea Copiii vor privi frunza $i vor verbaliza
verde. culoarea ei.
Sint la fel colorate ca $i coditele :;;i Ce alte parti au culoarea verde?
tu1pina. Se '!)Or enumera.
- Sa a')ezam floarea culcata pe masa
9i alaturi sa punem frunza.
Floarea are forma rotunda cu cinci Sa incercam sa desenam cu degetu1
petale (foite) ea o inimioara, a9ezate forma florii.
uria linga cealalta (doua in partea forma are floarca panselei ?
de sus, doua in partile laterale Gi una - Din cc PSte formata floarea ?
in partea jos). Sa numaram petalele colorate !
In mijloc se observa un praf galben. --Cite petale colorate are o floare?
- Ce se afla in mijlocul ei ?
Frunza are forma ovalii, alungita in Copiii vor inconjura cu degetzll mar-
partea de sus $i -crestata pc margine. ginea frunzei, apoi var desena in aer
forma ei crestata concomitent cil
educatoarea. Se vor preciza caracte-
risticile frunzei. '
Este floarea? De
C'C'?
a\i obserYat cind a\i inconjc:rat
cu deg0tul marginea ?
Se ra explica ciwintul crestat.
[fn copil va relua pe scurt constatiirile
facute prin intcrmedi1ll vazului.
Cercetarea panselei prin intermecliul
pipiiiiulni.
Panseaua am ni$te petale foarte subtirL Educatoarca va dcmonstra rnai intfi
catifelate, moi ;;i netede. curn se pipaie floarea pentru a mi
Daca pipaita cq petalele se strica. Se va insista ca floarea sii
se pot rupe. i')i pierd forma, se mo- fie tinuta intre cele dow1 degete opo-
totolesc ~i floarea se ofile:')te. zabile, apoi sii fie a:;ezata pe masii
$i sii se atingii u~or.

98
Se va lasa putin timp pentru ca toti
copiii sa cerceteze atent floarea.
- Ce ati simtit pipaind floarea ?
"· Se va da libertate copiilor sa-{n ex-
prime independent impresiile.
Educatoarea va sintetiza riispunsurile
copiilor $i va completa referindu-se
la finetea, netezimea, grosimea, fra-
giUtatea f[orii.
Frunza este sub\ire, dar mai groasa Copiii vor fi indemnati sii pipiiie frunza
d0ci: floarea, mai rezistenta la pi- $i sii exprime constatiirile in compa-
pait, mai mare $i mai pu\in fina ratie cu cele obtinute prin pipiiirea
dcdt floarea. Coditele florii sint ~i florii.
ele subtiri, fragile. Se vor pipiii sumar coditele flc rii.
Cercetarea panselei prin intermediul
mirosului.
Floarea panselei are un miros placut, U se vor da indicatii copiilor sii apro-
este Parfumul ei este slab, pie floarea de nas i;i inspi:·e u;;or
nu se simte decit foarte de aproape. pentru a determina niirosul ei.
Tinind pansele in camera, mirosul lor Cum vi s-a parut mirosul pansele1 1·
nu se simte, a9a cum sc intimpla $i Este un miros placut ?
la alte flori.
Frunza are un miros obi1;muit de ver- Mirositi frunza fii spuneti daca are
deat-a, care nu este parfumat. acela~i miros ?
Mirosul frunzei nu este a9a de placut Cu ce se aseamana mirosul frunzei ?
ca al florii. Care miros va place mai mult, al
flori.i sau al frunzei ? De ce ?

Sinteza partiala asupra celor constatate prin intermediul cercetarii


sistematice a plantei se va realiza pe baza unui desen insotit de procedeul
de joc: ,,Ghiciti ce am desenat ?". Educatoarea va incepe cu mijlocul
florii, apoi cu petalele, codita, frunzele, tulpina scurtii §i radiicina firoasa.
La fiecare element va cere copiilor sii precizeze: forma, culoarea, miiri-
rnea, numiirul elementelor, a§ezarea in spatiu.
Utilitatea panselei, plantarea $i fngri-
jirea ei.
Panselele sint plante decorative. Ele Pentru a preciza rnodul in care oamenii
1mpodobesc cur\ile, gra<linile, par- cultivii aceastii plantii se face apel la
curile :;;i strazile, datorita culorilor plimbifrile efectuate de copii im-
lor vii. preuna cu educatoare.
Pen::ru ca rezista la frig, ea este plan- - Ce flori ati ivazut pe bordura strazii?
tata primavara devreme ~i toamna - Cine le-a plantat ?
tiaiu. - Care din \'Oi are pansde acasa?
Pansl'lele nu se culeg, ci se lasa in Unde sint plantate panselele?
straturi, ca sa 1mpodobeascii gra- De ce le-au plantat gradinarii sau
clina. piirintii vo~tri ?
In vaza stau grcu, peniru ca au co- Educatoarea va dernonstra apoi cum se
ditele foarte scurte ~i fragile. planteaza panseaua. Va utiliza un
beti!JOr cu care va face o adinciturii
in piimint (o va pune riida-
cina plantei in aceasta ad1ncitura, va
trage cu o lopatica pamintul scos,
apoi n va apasa bine in jurul plantei.

99
Va stropi plant.a.
\la cere copiil.nr sa punii panselele Nldi
n1diicind intr-im pahar cit apii dar
. ~'a preciza cii in fe1ul acesta se pas-
treazii greu.

1n incheierea activitiitii, fiecare copil 'i.~i va lua panseuuu cu riiclii-


cinii *i se vor cleplasa in cu rte, in dreptul locului. fixat pentru Cl f i plcm-
tate. Educatoarea va pregati dirwinte o groapa mica pentru jiecore racla-
cinii de pansea, iar copii.i le var planta conform inclicatiilor primite. Dupii
fixarea lor in pd.mint, 3-4 copii le var stropi. Se vor olege 3-4 copii care
sa aibii grijii de stropitul florilor in urmiJtoarele zile.

Grupa mijlocie

Terna activitatii : Cirea,,~a

Scopul : Cunoa~terea insu~irilor caracteristice cire~ei : culoare ro:?ie, forma


rotunda, gustul duke, miros placut, precum ~i a diferitelor ei in-
trebuintari. Imbogai;irea vocabularului cu cuvintele : miez, zemos,
lemnos, neteda, lucioasa. Consolidarea deprinderii de a se exprima
in propozitii dare ~i corecte din punct de vedere gramatical. Perfec-
tionarea activitatii de analiza senzoriala prin antrenarea ana1izato-
rilor vizuali, gustativi, olfactivi ~i tactili. Readualizarea tehnicilor
simple de cercetare a unui fruct, folosind actiunile miinilor (pipaire,
presare, apasare, frecare, stoarcere, rostogolire etc.). Cunoa;._;terea
foloaselor cire9elor in alimentatia copiilor 9i a regulilor
care trebuie respectate cind le consumam.
Locul desfa~urarii: Sala de grupa.
Metodele : Observatia, conversatia,
Material necesar 11entru lectie: cire9e in CO$Ulete. bile, minge, diapm:itiv
sau un tablou reprezentind o livad{1 cu cire9te, o fetita ce poarta
tm co~ cu cire9e, o placa cu muzica populara 9i un pick-up, $erve-
\ele, preparate din cire9e (prajitura sau placinta, dulceata, sirop,
compot etc.).
Organizarca activitatii
Pentru buna desfa~urare a activitatiL scaunelele ;;i mesele vor fi a9e-
zate in forma de semicerc, dind astfel posibilitatea fiecarui copil sa
vada materialul cu ajutorul caruia se desfa9oara activitatea. La fie-
care masa vor sta cite 3 copii. Materialul educatoarei va fi
pe o masa in apropierea copiilor. Copiii vor intra in clasa in ordine
$i se vor a9eza pe scaunele. Se va efectua verifkarea sumara a
nutei.
Desfa~urarea activitatii
Moment de surpriza: dupa ce va incepe muzica populara, va apare o fe-
tii;a din grupa mare care va aduce un co9 cu cire9e.
Ea va copiilor.

100
Se va lasa copiilor timpul necesar pentru a privi cire~ele apoi Ii
se va cere sa le recunoasca.
Se va motiva organizarea lectiei de observare
,,Pentru ca va plac a$a de mult cire$ele, astazi vom invata despre
ele". 0 cirea$a din co$uletul educatoarei va fi analizata paralel cu
cele distribuite copiilor.

Jnl<'rvcn\iik (•<lucalo:wd ~i m·tiunile


Conthmtul de cnno'itintc ~I ckprinrlni cop ii I or

Ins1q1irile :;i structura cire:;ei.


Cirea!?a are culoarea ro;;ie. Pentru a preciza insu$irile cire{lei, se
Uncle circ$C sint gaibene, iar aitele rO$U vor da indicatii :;i se vor adresa in-
deschis. Ea este lucioasa !?i neteda. trebiiri.
Are forma rotunda. Ea este formata Ce culoare are circa'?a ?
dintr-o bobiia !?i o codita. Cind este ea rofiie '?
Toate cire)/ele au culoarea ro:;;ie ?
Ce culori mai pot av0.a ? Li se arata
cire~e galbene l?i roz.

Copiii t'Or pipiii cirea$a, o vor rostogoli


u:;or pe masii.
Ce forn:ii are cirea1?a daca se rosto-
golc.')te?
Ce alte fructe mai cunoalltem care
au forma rotunda !Ii se rostogolesc ?
Cocli\a cireeyei este sub1;ire, mai lunga Copiii vor rupe codita cire:;ei.
dec1t coditele altor fructe. Ea are cu- Prin ce se prinde cirea:;;a de codi\a?
loarea verde. Cum este codita cire.')ei fatii de cea
Frunza este verde $i are forma ovala. a marului?
La pipait este neteda 9i lucioasa. Ce culoare are ea?
Cc cre:;;te linga codita ?
Cc forma are frunza ?
Ce culoarc are frunza?
Copiii var pipai frunza.
Cc sim\im daca pipaim frunza?
Sinleza partiali'i. Se scot in evidentii. de
ciitre edllcatoare insu{lirile caracte-
ristice aie cil'e:;ei, ale coditei :;i ale
frunzei.
Cirea'ia coapta se desprinde u~or de Copiii vor desprinde U$Or o cirea:;ii. mai
cxli\a. coaptii de codita ei.
Se va zncerca acela# lucru cu o ci-
rea:;:<l necoapt<l.
Cind se desprinde mai u~r boaba
de codita '!
Cirea$a este acoperita o pieli ta ro- Copiii vor observa coaja cire?ei.
$ie, sub1;ir<e, neteda ~i l ucioasa. Cu ce este acoperita cirea1?a '?
Cum este pielita cire~ei '?
Cind se desprinde mai U!?Or boaba
de codita?
Sub se afla miezul dulce. zemos. Copiii vor strit:i miezul cire$ei intre
de culoare ro'?ie sau galbena. degete.

101
Li se va indica apoi sa priveasca ce
curge pe farfurie §i sa-§i {ltearga de-
getele pe ;;ervetelele pregiitite din
ti:mp.
- Ce se afla sub ?
- Ce se intimplii cind strivim rn;or
miezul cir09ei ?
- Ce culoare are miezul cire9ei?
Mirosul cfre9ei este u:;;or parfumat, iar Copiii consuma dte o cireai;ii de pe far-
gustul furie, dupii ce au mirosit-o bine.
Se va insista sii nu inghitii simbureie.
- Ce ati sim\it cind ati mirosit ci-
rea'la?
- Ce gust are cirea9a ?
tn mijlocul se afla un simbure Copiii var pipiii simburele. Pentru a
tare, rotund, lemnos 9i de culoare scoate in evidentii din ce este fiicut
alba. simburele, va fi liisat sii cadii pe
mas a.
- Dupa cc a\i mincat miezul cire9ei,
ce v-a ramas?
- Cum este simburele fa\ii de miez ?
- Ce culoare are el ?
- De ce credeti cii nu estc saniitos sa
inghi\im simburele?
Modul de consumare a cire§elor. Copiii vor minca mai multe cire§e, in-
Simburli nu se inghit deoarece sint tari sistindu-se asupra deprinderii de a
!Ii nu sint hranitori. elimina simburii.
Inainte de a fi consumate, cire11ele, ca Ce s-ar intlmpla daca am minca
9i alte fructe, se spala foarte bine cu mai multi simburi ?
apa pentru a ne feri de imbolnavire Cire9ele se maninca a9a cum le-am
(microbi, murdiirie etc.). c11les sau cum[piirat de la magazin ?
- De ce trebuie spiilate cire:;;ele ?

Sinteza partiaU'i. va Ji efectuata de catre un copil, ajutat de educa-


toare, pentru a sublinia parfile componente §i insu§irile desprinse din ac-
tiunile efectuate.
Locul unde cresc cire$ii $i foloasele pe Educatoarea va proiecta un diapozitiv
care le aduc. reprezent'ind o livada cu cire$i. Se
Cire9ele se culeg dintr-un porn numit poate prezenta un tablotl 'in locul
cire.:;. diapozitivului. Prin conservatie, va
Cire~ii la rindul lor cresc in gradini, orienta copiii spre desprinderea noi-
in livezi. Ei siri.t 1ngrijiti de oameni lor cuno$tinte.
pentru ca sa der roade bogate. Unde cresc cire9ele? De unde le
Cire;;;ele sint folos; · in gospodarie. Ele culegem?
rpot fi mincate ' ude, se pot prepara Ce forrneaza mai multi pomi la un
ca dulcea\a. cc ,pot, sirop, priijituri ')

sau placintii. - Cine 'ingrijel}te pomii ?


De ce au grija oamenii de cire:;;i ?
- La ce sint folosite cire~ele?
- Cum le pregatesc mamele voastre ?
Se prezi.nta diferite preparate din cire{le
la fodemina educatoarei (com pot,
gem, dulceata, prajitura).

102
Sinteza generala. Fixarea cuno$tintelor transmise in legiiturii cu pi'ir-
tile companente ale cire$ei se poate face printr-un jac senzorial intitulat :
,,Recunoa$te dupii pipait, fi'irii si'i vezi" sau prin desen la tabla cu contri-
butia copiilor.
Jocul. Pe masa educataarei var fi preglitite: o crengutii de cire9, co-
dite, frunze, cire$e, cire$e fiirii pielitii $i simburi. Toate var fi acoperite.
Vor fi chemati pe rtnd 2-3 copii care vor fi legati la ochi $i var fi PU$i
sa pipaie $i sa ghiceasca ce se afla in farfuria pusii. in dreptul lor. Grupa
de capii va fi antrenatii iii campleteze 'insu!jirile fieciirui lucru pipait de
copiii chemati la masa educatoarei.
Desen. V or fi chemati la tabla copiii mai talentati la desen $i vor fi
stimulati sii completeze desenele efectuate de educataare $i neterminate :
o frunza de cire:;; (fara codita sau desenata pe jumatate) ;
o (fara codita) ;
o cirea:;;a sectionata (fara simbure) ;
o crenguta de cire:;; (fara codite, fara cire:;;e) ;
un cire:;; (fara fructe).
ln incheiere se var antrena capiii sa stringa materialele falasite in
cadrul activitiitii, apoi fiecare va lua cite un simbure de cirea$i'i $i-l va
semiina intr-un Zoe patrivit in curtea griidinitei. Citiva copii var uda locul
semanat. Se va da sarcinii tuturor copiilor sii utmareasca cre§terea plan-
telar din simburii de cirea$a.
Este indicat ca in campletarea acestei observatii capiii sa fie antre-
nati la curatirea cire$elor de codite, in vederea prepararii unui compat
pentru masa. Se var efectua vizite la buciitarie pentru a vedea cum se
pregate?te priijitura, dulceata sau alte preparate din cire?e.

Grupa mare
Terna activita{ii : Strugurele
Scopul : Formarea la copii a capacitatii de a diferentia caracteristicile
strugurelui : structura ciorchinelui ~i a boabei, mirosul, gustul spe-
cific, precum :;;i caracteristicile mai variabile : culoarea, forma boa-
bei, numarul :;;i a~ezarea boabelor.
Largirea vocabularului cu cuvintele : fruct, ciorchine, miez, simbure,
neted, lucios, zemos.
Reactualizarea tehnicilor simple de cercetare a unui fruct folosind
actiunile miinii : pipaire, presare, apasare, frecare.
foloaselor strugurilor in alimentatia copiilor, precum
eyi a regulilor de conservare.
Locul desfa~urarii : Sala de
Metode : Observatia, explicatia, conversatia,
Material necesar pentru lectie : La masa educatoarei : o farfurie cu dife-
rite feluri de struguri (struguri de culori :;;i forme diferite, cu o a~e­
zare mai deasa sau mai rara a boabelor pe ciorchine), vrejuri, frunze
de vita de vie ; imaginea unei vite-de-vie, imaginea unei vii (even-
tual desenata pe tabla) ; bile de diverse marimi, hirtie colorata, perle
colorate.

103
Pentru copii : cite o farfurie sau un suport de· plastic in care se afla un
strugure intreg, 9ervetele de hirtie, ci bila rotunda, boabe de
forme ~;d culori diferite.
Organizarea activitatii
Materialul va fi repartizat la mese de catre copiii de serv1crn in timp ce
restul grupei se a9aza in ordine la locuri. Mesele vor fi dispuse in
careu deschis fara sa fie unite 1ntre ele, astfel incit la fiecare masa
sa fie eel putin 3 copii.
Materialul educatoarei va fi aranjat pe o masa in fa\a careului. Interesul
va fi captat de la inceput intermediul materialului distribuit.
Desfii9urarea activitatii
Se stabilesc dteva reguli de conduita.
1.nainte de a fi consumat, strugurele va fi cercetat cu atentie.
Intervenjiile e<lucatoarei si nc\iuni!e
Conflnutul de cur10~tin\l' ~i ckprinckri copiilor '

Observarea $i analiza strttctiirii strugu- Educatoarea solicita copiii sa raspunda


reltti. la intrebarea:
Strugurele este un fruct care se coacc - Cum se nume'ite fructul <le pc masa?
vara ~i toamna. Educatoarea ridica strugttrele prinzin-
Strugurelc estc format dintr-un cior- du-1 de codifa ciorchinelui.
chine pc care sint a~ezate multe Prezinta apoi un cotor de ciorchine
boa be. (fiira boabe).
Ciorchinde seamani'i cu o crcnguta de Copiii iau in mind strugurele de pe
care sint prinse alte crcngute mai farfttria lor $i-l cerceteazil:.
mici. La capatul fiecareia se afla o Educatoarea adreseazii intrebiiri pen-
boaba de strugure. trn orientarea perceptiei ; de ase-
Ciorchinele este mare, greu. menea, face preciziiri acolo ttnde co-
El <::re:;;te pe tulpina vitci-de-vie. pjii nu fo1.osesc termenU adecvati.
Boabele sint a$<::zate uncle Unga altele. Copiii comparii apoi greutatea strugu-
La unii struguri boabele sint atit de relui ctt a unei farfurii din plastic
dese, incit sint ingramaditc uncle $1 spime care este mai gretL
pc-ste altcle. Cec' este mai greu, strugurele sau
farfuria ?
Copiii a~aza ciorchinele pe far:furie pe
plan orizontal :;;i cautii sa indeparteze
boa be le.
Ce observam daca inderpartam pe
rind boabele din care este format
strugui·elc ?
Sint ciorchini la care boabcle au loc Cum sint boabele acestor struguri
liber intre ele. ca mi'H'ime?
Dt' ca boabele sint mai
mici?
Care dintrc voi aveti struguri cu
boabele zu;;ezatc mai rar?
Copiii care au ciorchine cu boabe aglo-
merate $i mai mici il ridicii sus
arata colegi!or lor; acela?i 1ucru H
fac $i cei Cll struguri cu boabele mai
mari.

104
A11ezarea boabelor pe ciorchine este - Daca privi~i ciorchinele ridicat in
neregulata. fata voastra ce observati cu privire
In partea de linga codita sint mai la ~ezarea b-Oabelor ?
multe, apoi din ce in ce mai putine Unde se afla mai mult boa.be - in
!?i se termina in partea de jos cu nu- partea de linga codita s:au in cea de
mai 1-2 boa.be. jos?
- Cu ce seamana, ca forma, un stru-
gure?
- Incereati sa desenati in aer contu-
rul strugurelui !
Toti copiii deseneazii, in aer, opoi pe
masii forma lui triunghiulara (conica)
cu baza in sus.

Sinteza parfiala se realizeazii prin desenarea pe tabla a unui cior-


chine. Copiii descriu sumar ceea ce deseneaza educatoarea.
Obsen:area $i analizarea boabelor de Copiii vor desprinde doua boabe de
strugure. lnsu1>iri exterioare. strugure. Vor tine intre primele doua
degete boaba de strugure.
Boaba de strugure poate fi de diferite Educatoarea va adresa intrebiiri :
culori - galbena, verde, violet. - Ce cu1oare au boa.bele de strugure
din fata voastra ?
- Ce alte culori pot avea strugurii ?
Forma boabelor de strugure poate fi Cu ce seamana boaba unui strugure?
diferita. De obicei, boabele sint ro- Toate boabele de strugure au forma
tunde ca ni~te bile. rotunda?
- Ce altli forma pot avea ?
Ele :pot avea o forma alungitii sema- Cautati pe farfuria voastra o boaba
nind putin cu un ou~or mic. In acest de forma ovalii. A7ezati-o Unga o
caz au forma ovala. Ele pot fi de di- bila rotunda de culoare verde.
ferite marimi. Copiii vor executa .actiuni de selectio-
Structura boabei nare a boabelor dupa formii, apoi
O boabii de strugure are la suprafata o dupd formii # culoare, dupd formii,
pielita mai subtire dedt la •alte fructe, culoare $i miirime.
stravezie. Se pot .face $i alte exercitii de alegere
Inauntrul boabei se afla un miez moale, daca timpul permite.
zemos, duke !)i 1-2 seminte mici. Educatoarea va demonstra $i actiona
Strugurele are un miros placut. concomitent cu copiii, apoi ii va so-
licita sa exprinie concis cele consta-
tate.
Copiii vor rupe U$Or o boabii de stru-
gure, inghitind numai sucul. Coaja $i
simburele vor fi puse pe un $ervetel.
- Ce ramine dupa cc ati supt boaba ?
Ce simtiti cind puncti degetul pe
b-Oaba de strugure ?
Apoi copiii i:or pipili U$Or o boabii de
strugure plimbind degetele pe toata
suprafata.
Ce sim\jti dnd apropiati boaba de
nas?

105
Copiii vor mirosi strugurele,
- Ce crede\i, este &tnatos sa inghitim
semintele ? Ce s-ar putea intimpla
'daca am minca multe boabe de stru-
gure $i am inghii;i semini;ele ?
Copiii vor strivi U{)Or boaba fi o vor
stoarce pe farfurie ; vor stringe apoi
intre degete seminteie.
Cum se consuma
Regulile care trebuie sa le respectam Ce gust are miezul strugurelui '?
atunci cind consumam strugurii, cer Cum este saminta strugurelui fata
sa nu inghitim semintele, deoarece de cea a marului'?
sint tari $i pot sa ne imbolnaveasca.
Foloasele.
Strugurii sint cultivati $i ingrijiti de Educatoarea 'indeamnii copiii sil mai
om pentru ca ei sint hranitori, bo- miinince c'iteva boabe, apoi ii in-
gati in vitamine. treabii :
Ei se consuma ca desert la masa sau la - De ce au grija oamenii de vita de
gustare. vie?
- Ce fac oamenii din struguri '?
Copiii maninca cu imulta placere stru-
De ce le plac copiilor ·atit de mult
gurii fiindca sint gusto$i. Din zeama
strugurii?
ce rezulta prin stoarcere sau presare
- Ce se poate face din zeama de s tru-
se face must, apoi vin, otet $i alte
guri?
bauturi.
- De ce n-au voie copiii sa bea vin ?
Educatoarea aratii o plan{)a reprezen-
La :grupe de oopii mai avansate se poate
tind ,,Culesul viei" - {Ji alta ,,Vifa-
Iargi ori:rontul de cuno$tinte cu date
de-vie". Apoi prezintil materialul de-
despre vita-de-vie.
monstrativ - butuc cu cfrcei fi
Vif..'l.-de-vie este o planta agatatoare. Ea frunze.
are o tulpina scurta, tare, care se Solicitii pe copii sa denu.meascil sau si1
nu~te butuc din care cresc tulpini
utilizeze cuvintele nou introduse:
mai subtiri, numite coarde. butuc, coardil, circei.
Copiii cauta frunza pe farfurie - o
a$azi1 pe masa, apoi suprapun peste
ea · patma. Deseneazit fn a.er f orma.
frunzei.
Se pun Citeva intrebiiri:
Pe ele cresc frunze $i ni$te (circei) cu
- Ce este mai mare frunza sau palma
care vit<l-'de-vie se agata de pereti,
miinii ? Cum ati aflat acest lucru ?
terase, pe sfoi:i etc. Frunzele se asea-
Ce culoare are frunza ?
mana cu 0 palma, fiind rotunde $i
crestate pe margine. 1nainte de a face - Cum se num~te locul unde c~te
frUcte, vita foflore$te. vit<i-de-vie?
Florile ei sl:nt mici $i adunate mai roulte - Cine are grija de vit<>-de-vie ?
la un loc sub forma de ciorchine. - Ai;i fost vreodata la un cules de vie?
Vit<i cr~te pe dealuri 11i pe locuri in - De ce au nevoie strugurii ca sa
panta, cu soare mu1't. creasca ? Ce-i ajuta sa se co:aca ?
Fara soare mult, strugurii nu se coc.

Copiii participa la alcatuirea unor lucrari colective. La fiecare masa


copiii primesc boabe de struguri din hirtie decupata ¢, o foaie cu contu-
rui ciorchinelui. Le aranjeaza $i le lipesc repede.

106
Sinteza finala se realizeaza printr-o actiune cu caracter practic-apli-
cativ. Educatoarea alege eel mai frumos ciorchine lipit si cere unui copil
sa-l descrie. ,
Jn incheiere se alcatuie~te o mica expozitie cu lucrarile copiilor §i
se comparii ciorchinele natural cu ciorchinele confectionat de copii.

Grupa mare
Terna activitatii : Ro1?ia ~i ardeiul
Scopu1: Cunoa9terea caracteristicilor celor doua legume privind aspectul
general, structura, marimea, culoarea, forma, mirosul, gustul, precum
9i a utilitatii, a modului de intrebuintare. !mbogatirea i;;i activizarea
vocabularului cu cuvintele : seminte, cotor, neted, lucios, turtit,
strivit, zemos.
Antrenarea sistematica 9i multilaterala a analizatorilor in procesul
de cunoa:;;tere.
Educarea capacitatii de a trage concluzii pe baza unor actiuni.
Stimularea operatiilor gindirii: analiza, sinteza :;;i comparatie, 1n ve-
derea formarii notiunii de leguma.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, demonstratia, explicatia, comparatia.
Material necesar pentru Iectie: La masa educatoarei : ro1?ii de diferite ma-
rimi, patliigea ve:cde, ardei de diferite marimi 9i culori, cutit, 9er-
vetele de hirtie, sue de ro9ii.
Pentru fiecare copil in parte : un ardei 9i o rm~ie, o felie de ro:;;ie 9i
una de ardei.
Organizarea activitatii
Dupa aerisirea clasei 9i aranjarea mobilierului 'in forma de careu
deschis, se va distribui cu ajutorul copiilor de serviciu. farfurioarele
cu legumele de observat, se va pregati materialul necesar la masa
educatoarei. Copiii vor ocupa locurile la mese 9i vor a9tepta
ceperea lectiei.
Desfa~urarea activitatii
Se va cere copiilor sa cerceteze materialul primit pe mese, sa-1 de-
riumeasca :;;i sa ac~ioneze cu el conform cerintelor stabilite in cursul
observarii. Se va preciza scopul lectiei : sa cunoasca mai bine aceste
legume :;;i sa vada prin ce se aseamana 9i prin ce se deosebesc.

In tervcntiile educato::m:i ~i actiunile


Continutul de cuno,tinte ~i dcsprindcri copiilor

Aspectul exterior al rO$iei.


R~ia este o leguma. Ea poate fi cunos- Se vor actualiza initial tehnicile de
cuta mai bine daca o privim, daca o percepere.
pipaim, daoo o cintarim 1n palme, - Cum putem sa aflam mai multe lu-
daca o gustam, daca o mirosim. cruri despre ro~ie ? Ce trebuie sa
facem?

107
Se vor enun ..!ra de ciitre copii citeva
din actiunile principale in care sint
antrenati diferiti analizatori. Educa-
toarea va completa.
Privind-o observam ca are culoare ro- Daca o privim atenti, ce obscrvam
&ie. atunci cind este coapta. Ro11iile la ro:;;ie?
necoapte (gogonelele) .au culoarea - De ce i s-a <lat numele de rO"!ie ?
verdc sau roz. Ea este rotunda sau Clnd este coapta, ce ailoare are ?
ovala. Daca o pipaim, vedcm ca este Cum se numesc ro~iile necoapte ?
neteda. lucioasa, moale cind e coapta. Daca o \inem l.n mlna, ce vedem?
:zemoasa. Este mai grea s:au mai Daca o stringem putin intre degete,
'U~oara. dupa cum este mai mare sau ce descoperim ?
mai mica. Daca o apasarn mai tare ce se in-
l\!Tirosul ro11iei este placut, iar gustul timpla ? Ce sim1;im ?
ei este acri"!or. Cum este ro~ia, daea curge sucul,
cind o apasam ?
- Daca o mirosim, ce simtim?
Ce gust are rol?ia ?

Sinteza eel or observate va f i facuta de un copU care va ave a sarcina


de a enumera actiunile efectuate $i insu$irile constatate.
Educatoarea va tiiia o ro$ie in sectiune verticala # alta 'in sectiune
-0rizontaUi.
Structura rO$iei, piirtile ei componente.
Ha9ia are la un capiit o codita, care Fiecare copil va lua de pe farfurie ro$ia
porne~te dintr-o parte mica adin- taiata $i va executa actiunile propuse
<Cita. Locul de unde pornel?te codi\a de educatoare :
:seamana cu un gulera~ format din - Rupeti codita !
'.frunzulite uscate. Undc se .afla ea ?
- Ce are rollia in locul de uncle por-
ne~te codita ?
- Pipaiti frtmzuli\ele ~i spuneti ce
observati?
Ilo'?ia este acoperita cu o pielita foarte Incerca\i sa vedeti cu ce este a.coperita
subtire, intinsa neteda. Sub pielita se ro~ia ! Scoateti lli?Ol' pielita lli vedeti
afla un miez carnos '?i zemos, in care ce se afla sub ea ?
se gasesc ni~te seminte mici, rotunde, - Ce simtiti pe degete, du,pa ce ati
tari, de culoare galbuie. Din miezul dat jos pielita ?
rQJ?iei se obtine prin stoarcere sue. - Puneti putin miez pe llervetelul de
Aceasfa deoarece rollia este zemoasa. hirtie. Ce observati pe qerve~l ?
- De ce s•a umezit ?
- Priviti cum store o rollie intr~un
pahar !
- Ce ne dovedesc toate aceste lucrurl ?
- Pipaiti ,semintele $i spuneti cum
sint?

Sinteza partiala a celor constatate va fi realizata sub fonna unui joc


,,Ghice$te ce lipse$te ?". Educatoarea va prezenta pe rind cite o parte a
ro§iei (de exemplu pielita), iar copiii trebuie sa completeze verbal ce
parti lipsesc §i in ce raport se aflii. fatii de partea ariitatii. Se vor ari.ita :
codita, semintele §i miezul.

108
A.~pectul e.l:terior al ardeiului.
Trecerea la observarea ardeiului se va
Ardci ul csh~ o lcguma ca :;;i ro:;;ia. El
face direct punind intrebarea :
arc culoanm Yerdc in c~·l'~ mai multe
- Cc aflati despre ardei daca il cer-
cnzuri. Exista ardci de culoarc ro:;;ie
de culoare galbena. ceta\i cu atentic ?
Copiii var riispunde independf?nt, orien-
tindu-se dupii schema anterioarii.
Daca vor uita, se va apela la unii copii
sii formul.eze intrebari prin care sii
reaminteasca despre ce trebuie
vorbit.
A1·cLh1l are forma ovala. Ei este neted.
mai tare decit ro!j\ia.
El t">te mai u:;;or decit ro~ia. Dad'i i1 Se vor cintiiri TO$ia $i ardeiul in cele
apasam foarte tare se sparge :;;i pro- douii miini spre a vedea care este
cl uc'~ un zgomot (un pocnet). deoa- mal greu ,~i care mai u;;or.
rec:e estc gol pc dinauntru. Educatoarea va demonstra copiilor ce
se intimpld dacd apasa tare ardeiul
cu degetul. Va indemna copiii sa
constate ;;i ei rezistenta ardeiului la
apasare.
A!'dciul are mirosul puternic ~i gustul Se va mirosi $i se va gusta felia de
dulceag, uneori ardeiat. iute. ardei primiti'f .de catre copii.
Structura ardeiului, partile lui compo- La solicitarea educatoarei, copiii vor
nenk. lua ardeiul taiat $i vor privi pe rind
.A.rdeiul are o codita mai groasa decit partile lui .
ro~ia. El estc acopcrit cu o pieli.\a Ardt•iul are acclea'li parti ca :?i ro-
subtire ca ~i rn:;;ia. 'lia?
Sint la fol a~ezate '?
Cum este pieli\a ardciului fatii de
cea a rrn;iei '?
Partea carnoasa cste formata dintr-un
strat d<-stul de subtire, tare. din care
curge zeama ca la ro:;;ii. Cum este a~ezata partea carnoasa a
lnauntrul lui, ardciul estc gol, plin cu ardei ului ?
aer. In drt'ptul coditei se afla o parte Est<- la fel de zemoasa ca ro~ia ? De
moule alba galbuie P" care sc ce?
.afla [\!'/ezate seiri..,~r·Je la fcl de mici. Dupa cc> n0 putem da sea.ma ?
rotunde !?i tari ca ale ro~iei, de cu- Cum sint a~ezate semintele ardeiu-
loan• alba. lui '!
1\ceasta parte se nume~te cotor; ea nu Se maninca cotorul ~i semintele ar-
se manincil. ca de altfcl nici sernin- cL,iului De cc"?
·iele.
Si.>!ematizarea celor percepute va avea
in vedere stabilirea asemiiniirilor $i
deosebirilor. Acest lucni va pune co-
piii in situatia de a diferentia ardeiul
de ro$ie.
Drnsebirile intre ro:;;ie ~i ardei sint in Dupa ce a\i cunoscut ca aveti un
kgatura cu form.a lor, alcatuirea lor ard0i in mina :?i nu o ro~ie?
inkrioara. gustul. mirosul. Ror?ia estc Dar rnf?ia dupa cc o cunoa'itern daca
zc-maasa, 1n tirnp ce ardeiul nu este o luam in mina in acela>?i timp cu
'.ZP1TIOS. u:i ardei ?

109
Ardeiul este gol pe dinauntru !ii nu este ~ Prin ce se deosebesc ror;;iile de
atit de carnos ca ro!iia. ardei?
Ardeiul !ii ro9ia se aseamana irttre ele Ce au la fel rofiiile r?i ardeii ?
pentru ca au acelea'ii par\i : codita,
pielita subtire, seminte mici !ii ro-
tunde.
Amindoua sint legume. Legumele sint Se VOT fixa asemanarile $i deosebirile
par1;i ale unor plante care se ma- dintre TO$ie $i ardei.
ninca. Se va insista asupra ldmuririi nofiunii
Ele sint foarte hranitoare !ii gustoase. de Ieguma.
Ele au multe vitamine. Copiii care
maninca legume multe, cresc mari
!?i se fac sanatol?L
Foloasele
Ro.')iile r;;i ardeii sint folosi\i in hrana Se va face ape! la experienta de viafa
oamenilor. a copi.ilor :;;i li se va cere sa spuna
Ei se maninca atit cruzi, cit f!i pre- cum au preparat mamele lor ro$iile
gatiti, in salate !ii !n numeroase fe- $1 ardeii, cum au consumat acasa $i
luri de mincare : ciorbe, ardei um-- in gradinita aceste legume.
pluti, tocana.
Se folosesc 'ii ca rnuraturi · gogonele,
mdei cop\i, ardei umplu\i cu varza
etc.
Din ror;;ii se face sue, deoarece sint
foarte zemoase. Sucul de ro!?ii se bea
sau se pune in minoare.

Activitate practica : copiii var merge la buciitiirie .;;i vor pregati


impreuna cu tovari'i$a educatoare o salata din ro$ii $i ardei pentru prinz.

Grupa mare
Terna activitatii: Castanul
Scopul : insu9irea unor cuno9tinte accesibile un arbore,
castanul, pe baza perceperii organizate a acestuia in mediul lui na-
tural. Formarea capacitatii de a distinge partile lui componente
(trunchiul cu coroana, crengi, frunze, fructe) 9i unele insu9iri : cu-
loare, forma, marime, asperitate, duritate etc. Precizarea foloaselor
pe care ~e aduce lemnul de Educarea capacitatii de concen-
trare voluntara.
lmbogatirea 9i activizarea vocabularului cu cuvintele : scoarta,
trunchi, ruginiu, coroana, zgrunturos.
Formarea atitudinii de ocrotire a naturii prin fata de copaci,
prin apararea lor de daunatori etc.
Locul desfa~urarii : in curtea gradinitei, in apropierea castanului.
Metode : Observatia, conversatia, explicatia, prin
Material necesar pentru lectie: Castanul in mediul natural, frunze 9i cas-
tane, o bucata de lemn de castan prelucrat.

110
Organizarea activitatii
Copiii vor fi anuntati ca se vor deplasa in curtea gradinitei pentru
a desfa~;mra o activitate. Dupa ce se vor imbraca, vor face rindul i;;i
in ordine vor merge la locul stabilit de educatoare. Pentru a evita
oboseala datorita stationarii in fata copacului, este de dorit sa se
at;;eze in jurul lui, la o anumita distanta, citeva band. Se va asigura
lini9te in curte, respecUv prezenta grupei fara alti spectatorL Ina-
inte de a se at;;eza pe band, copiii vor inconjura in lini9te castanul.

Desfa~urarea activitatii

In l<'l'V<'nliilt• educatoarei ~i uctiunile


Continutul nmo~lintdur 5i deprindcrilor copiHur

Locul unde cre;;te castanul.


Castanul este un copac mare. lntroducerea in activitate va urmari sa
El este o planta lemnoasa care cre~te orienteze copiii spre copacul din
in parcuri, in curtile oamcnilor, pe apropierea griidinitei, spre locurile
margi nea trotuarelor. unde cre;;te sau este cultivat. Va fi
comparat cii alte plante care cresc
in curtea griidinitei.
Se vor preciza sarcinUe copiilor : sa
priveascii cu atentie castanul $i sa
observe ce este mai deosebit la el
fatii de aite p!ante. Copiii vor fi so-
licitati si'i-$i exprime interesele
cognitive:
- Ce a\i dori sa 9titl despre castan ?
Structura exterioara a castanului.
A naliza sistematici'i a castanului
Castanul este alciituit dintr-un trunchi Educatoarea va porni de la precizarea
gros ce se continua cu o coroanii ro- pi'irtilor componente. Copiii se vor
tunda formata din crengi mai lungi a;;eza in diferite unghiuri pentru a
!ii mai scurte, iar in pamint o rada- cupri.nde cu privirea castanul in an-
cina. samblu.
Pc crcngi se afla frunze i'ii fructe (cas- Din ce parti este alcatuit castanul?
tanele). - Care sint par\;ile mai mari ale cas-
Iarna. castanul ramine numai cu tanului ?
trunchiul !ii cu crengile lui. Toate Care sint partile lui mai mid?
frunz.ele ~i fructele se usuca ~i cad Daca ar fi iarna, ce parti ale casta-
treptat pc jos alcatuind un covor co- n u lui ati avea in fata ?
lorat ruginiu. Ce se intlmpla cu frunzele !?i fruc-
:Fnmzele uscate se rup u~or 9i fo~nesc tek castanului, toamna?
sub pa9ii no9tri. Sa trecem incet printre frunze ! Ce
se aude?
De ce fo~nesc frunzele ?
Tnmchiul castanului
Trunchiul castanului este gros. Cu cit Se var organiza citeva actiuni cu copiii:
cste mai batrin, cu atit este mai gros. fncercarea de a cuprinde castanul
Un singur copil nu-1 poate cuprin<le in brate;
cu bra\;ele. El este acoperit cu o mdsurarea lui cu ajutorul unei pan-
scoarta negricioasa, brazdata de 9an- glici ( sfori) ;

111
turi adinci a~ezate de sus in jos. La - inconjurarea lui de catre 2-3 copii
pip<Ht, sc:rarta este asprii, zgrun~u­ pentru a observa grosimea lui;
roasii, tare. - incercarea de a-l apleca ;
Trunchiul castanului nu poate fi mi:i- pipairea scoartei lui.
cat din loc, deoarece este foarte bine Se vor adresa cfteva intrebari care sa
inf1pt in piimint cu radiicinile lui puna pe copii in situatt,a de a deduce
puternice f?i lungi. Trunchiul este din caracteristicile trunchiului.
lemn gros l?i rezistent care nu poate - De ce este nevoie de mrai multi co-
fi indoit de nici un om. pii pentru a cuprinde trunchiul cas-
tanului?
- De ce nu este posibil sii indoim
trunchiul castaµului (sii-1 mi-\\Ciim
din loc)?
- De ce trunchiul castanului se tine
drept. astfel, incit nici vintul eel
rnai puternic nu-1 poate apleca sau
indoi?
Sa privim dacii trunchiul este la fel de
gros sus ca f$i jos !
Coroanr1 castanului
Din part.Pa de sus a trunchiului care se - Cu ce se continua trunchiul in par-
subtiazii treptat pornesc mai multe tea de sus?
crengi groase, intoarse u~or in sus. Cum sint a~ezate cren.gile ?
Din crengile groase se despart alte - Sa privim pina unde ajunge o
crengi mai subtiri, apoi crengute din crf'anga?
ce in ce mai scurte. Toate acestea
formeaza coroana castanului. Co-
roana are forrna rotunda.

Sinteza partiald va fi facutii de educatoare, subliniind piirtile princi-


p'.lle ale castanului $i caracteristicile lor. ,Educatoarea va sugera copiilor
sa culeaga de pe jos mai multe frunze de cast an de cl iferite culori $i sii le
cerceteze. Le va imparti frunze verzi culese de ea inaintea observarii.
Frunzele ?i fructele castanului
Frunza castanului este alciituita din - Dupa ce a\i priYit bine frunza ce
mai multe foi ovale unite intre ele ati aflat despre ea ?
la un capat. Seamana cu palma unei Seaman a cu alte frunze ? De ce?
ml'ini cu degetele desfacute. Daca punem palma desfiicutii peste
Frunzele au diforite culori : galbene, frunza ce observam ?
ruginii, maro-roZ?cat. Ele s-au uscat Sa numiiram foile care formeazii
inainte de a cadea J?i au fast luate frunza !
de vint 'Ii impra'?tiate in jurul casta- Ce culori au frunzele in timpul
nului. toamnei?
Frunzele sint crestate pe margine. au Ce culoare au avut ele in cursul
in mijloc pe o parte o dungii (o adin- verii?
citura). i.ar pe cealalta parte, pe dos. D.aca pipaim incet frunza, ce sim-
o ridicatura de marimea unui fir de tim?
a;a mai gros care o strabate de la - Sint la fel frunzcle de jos cu frun-
un capat la altul l?i o imparte in zele din castan '! De ce ?
doua par\i egale. Pri vi ti partera de frunza care se afla
in mijloc ! Este la fel de mare ca~
ceklalte piirti

112
- Ce brii.zdeaza fiecare parte a frun-
zei?
Se introduce, daca nivelul grupei o
permite, curintul ,,nervurii".
Este la fel de neteda :;;i lucioasa
frunza pe a:mbele parti ?
Frunza castanului esie neteda, mai lu- - Care din parti este atinsa mai mult
cioasa pe partea din fa1a i;;i mata pe de lumina !?i caldura soarelui ?
i!)artca din spate,

Sinteza partiala va f i realizatii printr-o expunere succintii a caracte-


risticilor ce trebuie rctinute de ciitre copii. Va fi antrenat initial un copil,
fiind apoi completat de eclucatoare.

Castana est€ fructul castanului. Ea se Copiii vor aduna clte doui'i castane din:
formeaza din florile castanului, dupa jurul copacului $i le vor cerceta cic
ele se scutura. multi'i atentie.
Castana are marimea unei nuci, este Vor efectua cUeva acti.uni caracteris-
rotunda, dar turtita pe o parte. Are lice pentru a-i determina lnSU$irile :-
culoarea cafenie, iar pe o parte are o vor cuprinde fn palmi'i $i vor con-
o pata rotunda bej, care este semnul stata ca este mai mica decft alte·
unde era in lcgatura cu inveli;iul sau fructe; vor indica fructe de nuirime
ext,.,rior. Castana are o coaja de cu- apropiati'i;
loare maro, tare, neteda :;;i lucioasa o vor pipai pentru a-i determin£l'.
atunci cind iesc din inveli:;;ul ei. asperitatea $i forma; vor sesiza cir
Daca ii taiem coaja. gasim inauntru un nu este perfect rotunda §i ci'i are-
miez alb galbui 'in care se afla sa- unele parti mai rotunjite, iar altele·
minta, din care va ie;;;i o noua planta, turtite ;
daca o vom pune in pamin.t. var rostogoli castana pe o suprafata·
!nveliqul exterior al ca"stianei este de dreaptii;
culoare verde l?i gros, avind forma vor api'isa cu degetul coaja exteri-·
unui bulgare. Este acoperit cu tepi oari'i ; vor lncrrca s-o desprindii con-
ascutiti, semanind cu un arici. statind ca nu poate fi indepiirtati'L
Cind fructul se coace, cade din porn :;;i Educatoarea va completa actiunile co-·
inveli~ul se des.pica in trei parti 18.- piilor. Va prezenta citeva castane cu
sind castana sa iasa. !ntr-o astfel de in1)eli9ul exterior. Va izbi u9or 0"
coaja \epoasa se afla una-trei cas- astfel de castanii pentru a ariita cum
tane a:;;ezate in ni:;;te compartimente .~e despi.cii $i cum s1nt dispuse casta-
capiu~ite cu un inveli~ neted, fin 9i nele in interior.
de culoare alba. Fa desprinde fnt•eli$Ul exterior i;i va·
pune dtiva copii. sii pipiiie fepii hli,.
ca $i in!eriorul cojii verzi.
Va ti'iia cu cutitul douii castane, In sec-
tiune oriwnta lii $i verticaUi, ariitind'
c0piilor miezul.
Discutia purtatii CH grupa va urmiiri'
ca acei. copii care sint intrebati sa
e.rprime c1t mai independent consta-
ti'irile in 1lrma acfiunilor efectuate ·
sau consiatate.

r, - cuno!;!tinte despre naturii !;Ii om in griidinita de copii - ed. 422


Sinteza partialii va fi fiicutii de catre copit, avind sarcina sa descrie
pe scurt castana pe care au cercetat-o §i sii constate asemiiniirile dintre
castcmele culese de ei.
Foloasele.
Castanul are· un lemn tare care este Educatoarea va face apel la experienfa
folosit la construc\ii r?i la fabricarea de viata a copiilor :
rnobilei. Crengile uscate se pun pe La ce se poate folosi lemnul casta-
foe pentru caldura. nului ?
Unii castani au fructe ce pot fi min- - Ce par\i se pun pe foe pentru a
cate. Acele castane sint gustoase ~i obtine caldura ?
hranitoare. Din rniezul castanelor - Fructele castanilor pot fi minoate ?
care se rnaninca se face piureu, pri:'i- Se ?.'Or face precizil:r;i cu privire la cas-
jituri ~i torturi. tanul cu fructe comestibile ?i la eel
Castanele nu se rnanincii crude, ci cu fructe necomestibile.
coaptc in cuptor sau pe jar, ori f.ierte.

Sinteza finalii va avea ln vedere incadrarea castanului in notiunea de


planta 9i de copac. ,
Notiunea de copac ~i ciclurile lui de
evolutie.
·Castanul este o planta, ca i;;i bradul, - Ce este castanul ?
laleaua, marul. cirei;;ul, roi;;ia. - Dupa ce se cunoa'lte ca este planta
Este o planta mare, formata din ra- ~i nu animal ?
dacina, tulpina (trunchi $i crengi) - Ce fel de planta este?
frunze, flori, fructe. El inrnugure$te - Cum se numesc plantele a caror
prirnavara, face flori, frunze, apoi tulpina e forrnata din trunchi r?i
fructe, care se coc $i cad toamna. crengi lemnoase ?
'Toamna. frunzele castanului ingalbe- Sa ne amintim cum arata castanul
nesc ~i cad la pamint. prirnavara ?
- Din ce au ief}it fructele?
- Dar frunzele prin ce schimbari au
trecut?
Cum va arata castanul in timpul
iernii ?
Un copH va relua toate etapele pe care
le parcurge castanul in decursul ce-
!or patru anotimpuri.

In incheiere, copm vor semiina dteva castane in curtea griidinitei 9i


se va stabili cine va avea grija sa le stropeascii pentru ca din ele sa
7rii.sarii copaci frumo$i.

Grupa mare
'Terna activitatii: Crizantema*
:Scopul ; Largirea cunol?tintelor copiilor despre partile componente ale
unei plante (radacina, tulpina, frunze, flori) f?i funci;iile principale
ale acestora. Cunoai;;terea conditiilor de care depinde cre9terea plan-
tei. Cunoai;;terea modului de ingrijire de catre om, a utilitatii ei.

* Plan elaborat de Valeria Nistor.

114
Activizarea vocabularului cu cuvintele : crestat, neted, re-
zistent, catiie1at, lemnos.
Cultivarea sentimentelor de dragoste pentru flori,
frumosul din natura.
Locul desfa~urarii: Sala de grupa.
lVIetode : Observatia, conversatia, explicatia.
Material necesar folosit i1entru lectie : Crizantema in
cere a unei vaze cu crizanteme, fire de iarba.
Pentru copii : Crizanteme
Organizarea activitatii
l\IIesele vor fi in careu deschis a permite o buna v1z1-
bi1itate. La intrarea in sala de grupa, fiecare copil va lua cite o floare
din vaza de la masa educatoarei.
Desfii~urarea activitatii
Inlrrvcntiilc cducatoarei 5i actiu:>ik
Continutul clc cu no~ lh1\e ~i deprinderi copiilor

Educatoarea invita copiii sa priveasca


floarea primita.
este o floare, cre;;te in este aceasta ?
parcuri ;;i gradini. Ea 1nflore$te - Dude cre-'ffete crizantema ?
t:iamna. de aceea spunern ca este 0 In ce anotimp 1nflore$te ?
de toamn!'L Deci ee fel de floare este "?
Florile crizantemelor au culoarea alba. Ce culoare au florile ?
galbena sau mov. sint florile ca Sint
Crizantemele au flori mult rnai mari mai mari sau mai mici decit alte
decit al te :flori. flori ?
Ele au forma rotunda ;;i seamana cu Cu ce poate fi asemanata floarea
un ghem. cu un bulgare de zapada, crizantemei ? Ce forma are ?
Ele sint formate din foarte multe Copiii sfnt stimulati sa cerceteze cu
petale inguste 'ii <.1lungite. Petalele griji'i. floarea:
sint foarte sub\iri, fine, catifelate. Cite petale are crizantema ? Pot fi
Daca scuturam floarea, petalele cad. numarate?
Ele sint a;:;ezate unele linga altele, Cum sint a51ezate petalele crizante-
pornfod toate din mijlocul florii. mei?
are pl acut, Scuturati u;;or floarea ! Ce obser-
rnat. vati?
- De ce cad petalele ?
Luati in mina o pet.ala 'ii pipai\i-o !
- Cu ce seamana o petala ?
Pentru a le u9ura comparatia, educa-
toarea va prezenta fire de iarba mai
scurte.
Ce simti\i cind pipaiti petalele cri-
zantemei?
Educatoarea cere apoi copii!.or sa mi-
Copiii apropie fl.oarea
de nas ,~i verbalizeazil cele perce-
pU:e.

]15
Sinte:w p::1rticilii (efectuatii de eclnwtoare) se referii la culoarea, mari-
meu, formu, alciituirea ?i mirosul florii.
'J:'ulpimi este inalta, tare, leinnoasii, Copiii privesc tulpina $i 'incearca s-o
tro'inL'1tc cind estc rupta. · rnpii.
Dacil tulpina n-ar fi tare, s-.ar rupe C0 s-ar intimpla daca n-ar avea tul-
sub grcutaka florii. Vintul ar rupe-o pina puternica ~i rezistenta ?
rc:pcclc. caci toamna 1·intul sufla tare. Ce obscrvati daca pipaiti frunzele
Tulpina este rezistenta. crizantemei ?
Copiii privesc frunzele, le pipaie, apoi
deseneazii pe masii conturul frunzei,
a-1ezind-o pe plan orizontal.
'Frnnzl'le s1nt mad, crcstate, de culoare - La ce folosesc frunzele ?
De ce au ele nevoie en sa se men-
In frunzc se prepara hrana, t>lc sint un \ina verzi?
fcl de bucatarie a plantei. Ce se int:impla cu frunzele cind vine
Frunzele au nevoie de apa, Juminii. ? Dar daca planta nu este
ci'tlcluri\. udata 9
estc fixata in pamint prin Edncatoarca scoate crizantema din ghi-
veci $i prezintii riidiicina.
Radacinn estc formata din multe fire - Prin ce este fixata in pamint cri-
lnfipte in pamint. ?
Prin acC'ste firi~oare. crizantema i'?i Copiii pril:esc rildacina.
trage hrana din pamint. Ca sa pa- Din ce este formata radacina ?
tnmda apa ~i aerul la radacina. pa- La ce folosqte radacina ?
mintul trebuie sa fie sapat (afinat),
bun:knilc sii fie smulsc 'Ii anmcate
(pli'.·it).

Sinteza partialii ua ji efectuatii de copii, cerindu-le sii spunii pe scurt


ce au invatat despre tulpinii, frunze, riidiicinii (aspect, formii, rezistentii,
}uncti.i etc.).
Foloasele ?i mcdul de ingrijire a
plantei.
·Crizantc>ma cste o floare foarte fru- Educatoai·ea ra cere capiilor sii a.~eze
-;noasac. Oamenii o planteaza in gra- crizantemele in dtet·a vaze de flori
cli'li pentru fnmrn"e\ea !or. Ele sint en apii. Se vor f ixa, prin consultare,
culesc- '1i puse in vaze, in camere, in locurile cele mai potrivite pentru
sala de grupii. al;lezarea florilor in sala de grupii. Se
Ele impodobesc locul undP sint puse. var adresa citeva !ntrebiiri orienta-
Sint a'}ezate in vaze, fie flori de live:
ac<?ca~i culoarc fie cl·.~ culori dikrite. La ce sint folo8ite crizantemelt: cu-
·p,.ntni a IP 111en\ine proaspete. Ii se !es'.'?
schimbii zilnic apa 'Ii din dnd in dnd Cum se pot a!i·eza ele in vaze pen-
Ii se talc o mica parte din tulpina. tru a impoclobi sala de grupa ?
Pentru a fi pa"trate mai mult timp, Cc Ji SC pune in vaza pentru a \ine
in ,·azc se punc zahar. n:ai mult?
Mul\i pictori picteaza crizantema pen- Ce se intirrpla cu florile daca nu Ii
tru cii este una din flori le ccle mai s0 schimba apa in fiecare zi ?
frumoase. Se va prezenta o reproducere a unei
este una dlntrt> putinele t•aze cu crizanteme. Se vor compara
flori care rezista pina iarna. crizcnterncle naturaie cu cele pie-
tate.

116
Se va pre.z:enta perspectiva de a picta
criz:antemele intr-o activitate viitoare.

Sinteza finalii se va realiza prin alegerea din mcii multe imagini cu


jlori a celel cu imaginea crlzcmtemei cle pe flanelograf. Se va motiva ale-
gerea, scotind in evidentii cleosebirile crizantemei fata de alte flori cunos-
<:ute de copii.
In incheiere, copiii vor fi indemnati sa cmtte acasa reproduceri cu
crizanteme 9i sii le aduca liJ gradinita pentru a alcatui un f otomontaj sau
:un album cu fl0ri.

Grupa mare
'Terna activitatii : Portocala ~i lamiia
Scopul : Dobindirea unor informatii despre doua fructe exotice, pe ha7a
procesului de investigare sistematica a realitatii de catre copii. Pre-
cizarea inSUf;!irilor mai semnificative (forma, marimea, culoarea, gus-
tul, mirosul), a structurii l?i foloaselor, utilizind comparatia. Forma-·
rea deprinderii de a face diferentieri din ce in ce mai nuantate intre
obiecte !,ii insu!,>irile acestora.
Imbogatirea !,ii activizarea vocabularului cu cuvintele : zemos, fibre,
aro1nat, razatoare, storcator.
Educarea capacitatii de a exprima cit mai corect !?i coerent cele ob-
servate !,ii constatate in situatii variate.
LocuI desfa~urarii: Sala de grupa.
Metode: Observatia, conversatia, explicatia, 1nvatarea prin descoperire.
Material necesar pentru lectie : 0 lamiie, o portocala. o portocala !,ii o la-
miie curatate de coaja, coaja lor, o felie de mar, un cutit, farfurie,
l?ervetel, razatoare, storcator de fructe, diferite preparate din por-
tocale !?i lamiie (sue, dulceaV1).
Pentru copii : o portocala, o lamiie, o felie de portocGla. o felie de
lamiie, cite o bucatica de coaja, ~ervetel de hirtie, cele necesare pre-
pararii unei oranjade (pahar, zahar, lingurita, cutit, storcator de
fructe etc.).
Organizarea activitatii
Se vor asigura conditiile necesare bunei desfa11urari a activitatii, ~i
anume : aerisirea salii de grupa, a~ezarea mobilierului in forma de
careu deschis de catre copiii de serviciu, distribuirea materialului ht
mesele copiilor, pregatirea materialului la masa educatoarei plasata
1n fata careului ; introducerea copiilor in sala de grupa, ocuparea
lacurilor l'ii controlul tinutei.
DesUb;urarea activitatii :
Tlll.-rventiill' rtlul'atoatci s! actiunile
Con'finu tu1 de 'Cuno~lintc ~i d<'prinderi ' cop iii or · ·

De:numirea celoc doua fructe. lntroducerea 1n aetivitate se L'a realiza


prin intuirea libera a materiahllui
primit de copii. Se var preciza sar-

117
cinile copiilor; vor cunoa$te cele
doua fructe {ii vor vedea prin ce sea-
ma na ;;i prin ce nu.
Aspectul exterior al portocalei $i aL
IdmHei.
Se observii: culoarea, forma, marimea. Copiii vor fi stimulati sa priveasca cele
Portocala este un fruct de culoare por- doua fructe $i si'i. precizeze daci'i. sea.-
tocalie, in timp ce lamiia are culoa- miini'i. la culoare, motivind de ce nu.
rea galbena. seamana.
Portocala este rotunda, iar liimiia este Se va cere sa rostogoleasca pe maslf, pe
ovaid, mai alungita la ambele capete. rind, cele doua fructe $i sii exprime
Portocala seamana cu o minge mica, ce au constatat :
lamiia seamana cu oul. - Care dintre ele se rostogole$te mai
Portocala !?i liimiia nu au acee8!?i ma- u~or? De cc?
rime. In mod obi$nuit, portocala este Se va cere sa indice alte lucruri care
mai mare, iar lamiia este mai mica. au forma asemanatoare cu portocaia
Exista ;;i soiuri de portocale mid cit o ;;i care cu ldmlia.
lamiie mai mare. Portocala este mai Pentru a stabili deosebfre,a de marime:
grea decit lamiia. Priviti, daca por:tocala are aceea!?i
mil.rime ! Care din cele doua fructe
este mai mare '?
Care din cele doua fructe este mai
grea?
Jn sinteza partialli, un copil va expune toate caracteristicile consta-
tate la portocalli, iar altul pe cele ale lamiiei. Un alt copil va sublinia
deosebirile dintre cele doua fructe.
Structura portocalei $i a liimliei
Portocala 9i lamiia sint acoperite cu o Copiii VOT fi orientati sa priveascii por-
coaja mai groasa in exterior, iar in , tocala $i Wmiia sectionate ;ii sii spuni'i
interior au un miez ciirnos 9i seminte. dacii cele doua fructe au aceiea$i
Coaja de portocala 11i de lamiie este parti sau nu. Se vor preciza mai ina-
neteda 9i lucioasa la pipait. Dadi o inte care sint partHe fiecareia dintr~
priv1m cu atentie, ea are ni!'}te mici ele, apoi se va conchide de ciitre-
ad1neituri, parea ar fi impunsa cu copii ca au acelea$i parti componente_
a cul. Pentru a desprinde caracteristicile co-
Coaja de portocala sau lamiie este mune ~i deosebirile dintre cojile ce-
tare 9i groasa, se desprinde 9i se rupe lor douii fructe, se vor sugera ttrma-
destul de greu. toarele actiuni :
Daca este apasata intre degete, ea lasa pipi'iirea exteriorului fructelor pen-
putina zean;ia uleioasa av1nd un tru a determina ca sint netede ;
miros puternic. Coaja celor doua apasarea pe rf;nd, cu degetul mare,.
fructe poate fi rasa $i folosita pentru a celor doua fructe pentru a constata.
a da aroma prajiturilor, limonadelor, ca sint tari ;
altar bauturi racoritoare. - zgirierea cu unghia a cojii, stringe-
rea acesteia 'intre degete, pentru a
sesiza ca este putin zemoasli $i aro-
mata;
ruperea cojilor pentru a constata ca
sint rezistente ;;i groase;
- mirosirea lor, pe rind, pentru a de-
termina parfumul lor specific.

118
Copiii vor asista, de asemenea, la citeva
actiuni efectuate de educatoare :
riizuirea cojilor pe riiziitoare ;
- tiiierea cojilor ;
- decojirea portocalei $i a liimUei.
Toate actiunile var fi verbalizate cit
mai independent de catre copii.
1MiezuL portocalei !?i 13.miiei e~te mult Cop iii vor fi antrenati sii pipaie f elia
mai moale ~i mult mai zemos decit de portocali'i $i de Uimiie, s-o miroasii,
coaja lor. El pastreaza culoarea cojii, s-o strlng(t U$Or 'intre degete $i s-o
dar are o nuanta mai deschisa. guste.
\lmediat sub coaja, se afla un strat de Educatoarea va desprinde pielita alba
culoare alba, iar sub el miezul a9e- de sub coaji'i, va desface portocala $i
zat in felii, care se pot desprinde liimiia decojitii in felii, va stoarce o
una de a1ta (mai U!?or la portocala Uimiie $i o portocalii sectionatii, f o-
decit la lamiie). Iosind storciitorul, va sparge simbu-
"Miezul celor doua fructe se poate rele, demonstrind prin aceste acfiuni
stoarce prin storcator, obtinindu-se unele caracteristici ale ce1or douii
un sue dulce-acri9or din portocala :;;i fructe.
un sue acru din lamiie. Se va face apel la toti analizatorii pen-
:Fiecare felie seamana cu o barcuta. Ea trn a determina asemaniirile $i deo-
este formata din mai multe fibre sebirile.
subtiri, incarcate cu sue. Se va face apel, prin intermediul in-
Este invelita cu o pielita subtire care trebiirilor, atit la rationamentul in-
separa o felie de ceafaltii. dnctiv, cit $i la eel deductiv al
:In interiorul feliei se afla semintele copiilor:
(ctte una sau doua) mat marl decit Daca din portocala se scurge mult
la mere !?i tari. sue cind o stoarcem, ce fel de fruct
este ea?
Ce alte fructe zemo.ase mai cunoa!?-
teti?
- Daca se:mintele se desfac cu greu,
ce putem s.pune despre ele ?
Sinteza partiala va fi efectuata sub forma unei discutii axata pe ur-
'fniitoarele probleme :
Ce au la fel portocala ~i lamiia in alcatuirea lor?
- Prin ce se deosebesc ele ?
.Modul de uti!izare. Fofoasele aduse de
citrice
\Portocala !?i lamiia sint fructe care se Pentru a preciza modui de utHizare a
a.due din tarl calde. acestor fructe, se va face apel la ex-
IEle nu cresc Ia noi in tara. In uncle perienta de viata a copiilor. Se vor
1case sint plantati lamii in liizi mari face, de asemenea, exemplificiiri pre-
cu pamint. Iarna sint tinuti la cal- zentind dteva preparate bazate pe
dura, in casa, iar vara, afara. Ziimii $i portocale.
!Portocalele $i liimille sint consumate, Se va cere copiilor sa riispunda la
preparate ~i nepreparate. Din ele se dteva intrebiiri :
fac citronade, oranjade, siropuri, sa- - De ce ne plac ;portocalele l?i lamiile?
late, sucurl, dulceturi, inghetate etc. De ce se consuma iarna multe fructe
aduse din tiirile calde ?
- La ce se folosesc portocalele !?i la-
miile in gospodarie ?

119
Ele sint utilizate la prajituri, ca aroma - .ce prepara mamele voastre P,in
la dulciuri. Cu lamiia se acresc unele aceste fructe ?
mincaruri, salate, supe etc. Li se vor prezenta cfteva preparate ~i
Portocalele ~i lamiile sint foarte hra- ·var fi intuite sumar.
ni.toare, deoarece con\in multe vita-
mine care ajuta la cre'?terea copii-
lor. Din a.ceasta cauza ele sint ser-
vi te atit ca gustare, cit !?i ca desert.
Sinteza f inala va av ea in vedere sistematizarea asemanarilor $i deo-
sebirilor. Grupa va fi impdrtita in doua. Una di.ntre subgrupe va trebui
sii stabileasca <isemaniirile dintre portocala $i liimiie, iar cealalta deose-
birile. Educatoarea va da timp de consultare ambelor grupe $i va nota
raspunsurile date de copiii fiecarei subgrupe. Va completa, daca va fi
cazul, $i va aprecia calitatea riispunsurilor.
In incheiere, se va organiza ca parte aplicativa, curatarea §:i ruperea·
in felii a portocalelor.

Grupa mare
Terna activitatii : Procesul de incoltire
Scopul: Transmiterea unor cuno~tinte in legatura cu procesul de cre~tere
a plantelor. Familiarizarea copiilor cu etapele de incoltire a plan-
telor : aparitia tulpinitei, a frunzelor, a radacinii. Cunoa~terea con-
ditiilor necesare cre~terii plantelor : caldura, umiditate, lumina.
Fo.nmarea unor e!lemente a~e iconcei.ptiei materiaili<st-di•alectice despre
lume prin sublinierea faptului ca numai in cazul in care anumite
conditii sint respectate, plantele cresc.
Imbogatirea vocabularului cu cuvintele : incol{it, decojit, colt, tul-
pina.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, experimentul, conversatia, explicatia.
Material necesar pentru lectie : Farfurioare cu boabe de fasole in dife:,ite
etape (stadii) de dezvoltare : incoltite, apari{ia tulpinitei, cre~terea
acesteia 9i aparitia frunzelor, precum 9i a radacinilor; boabe de fa-
sole obi9nuite, intregi $i sectionate. Plan9e cu stadiile de dezvoltare
ale fasolei ,c;;i flanelograful. Foi de hirtie $i creioane pentru copii.
Organizarea activitatii
Pentru buna desfa$urare a activitatii se vor asigura urmatoarele·
conditii : aerisirea salii de grupa, aranjarea mobilierului in forma de
clasa, aranjarea materialului pe masute. Copiii vor intra in sala de
grupa, i$i vor ocupa locurile, apoi va urma controlul {inutei.
Desfii-'!ttrarea activitatii
Introclucerea in activitate va fi realizata prin prezentarea unui. borcan
in care se afla boabe de fasole puse la incoltit. Va fi lasat pu~in timp
ca sa fie privit cu atentie ,c;;i in lini~te, apoi vor fi intrebati daca ~tiu
ce se afla in borcan. Se va preciza ca punind boabe de fasole la incoltit
9i avind grija sa le asiguram conditiile de aer, Iumina, caldurC1, umi-

120
ditate (apa), din ele vo1; cre~te treptat plantele (se prezinta). Se vor
anunta copiii ca vor urmari ce s-a int1mplat cu boabele de fasole
puse la incoltit felul cum au crescut ele.
lntuirea materialului : se vor intui
prin denumirea pe rind a acestora.

Continulul de cuno~tinte ~i depl'inderi

"'1naliza bnbuJui de fasole incoltit, in Jn cadrul acestei activitati, copm vor


comparatie cu eel obi9mtit. raspunde la 1.ntrebarile adresate de
Bobul de fasole, dupa cc a fast pus ciltre var minui, vor privi
la incoltit. este mult mai mare dee:lt materialul primit.
eel obi~nuit. Astfel, ei var compara in permanenta
Din cauza umidi:tatii, bobul de fasole cele doua boabe de fasole (eel pus
se umfla, iar coaja i se desface foarte Ia 'incoltit ;;i eel obi9nuit), iar la ce-
U:J.Or. Spre deosebire de bobul obi~­ rerea educatoarei, vor desface boabele
nuit celui pus la incoltit ii apare hi in doua parti.
un capat un colt mic de culoare alb-
- Acestc doua boabe de fasole sea-
galbuie. Acesta este mai mare ~i mai
mana intrc ele ?
n:1}alo. pentru ca a absorbit apa.
- Sint la fol de mari amincloua?
- De ce crede~i ca un bob este mai
mare decit celiilalt?
La care bob sc ia piclita mai u~or ?
- De cc se \a pielita mai Wior la bobul
pt1s la inco]tit decit la celalalt
sii clesface\i bobul de fa-
sole in doua parti.
- Care bob se dcsface mai u~or ?
De ce credeti ca se desface mai m1or
bobul dl' fasole pus la incoltit decit
t:elalalt?
Daca apasati bobul de fasole pus la
incol\it, se intimpla?
De ce credcti ca bobul de fasole pus
la incoltit este mai moal~' decit
celalalt
Ce culoarc are acest bob de fasole ?
(al b-giilbui).
Dm' celalalt
Copiii slnt pu# in situafia de mici cer-
cetatori prin minuirea {ii observarea
in permanenfa a celor doua boabe de
faso1e.
Se va analiz:a jumatatea bobului de fa-
sole care are coltul.
Ce obsET\·a1;i ca se afla la capatul
acestei ?
culoare are acest col~ ?

121
Sinteza partiaUi. Se va cere qopiilor sa expuna succesiunea actiunilor
intreprinse anterior lectiei $i in prima parte a acesteia. Boabele de f asole-
au f ost puse in apa, iar apa a pii.truns in interiorul lor 9i s-au um-
flat. Din aceastii. cauza s-a marit $i coaja; s-a desfacut mai U$Or decit la
bobul de f asole care nu a f ost pus in apa. Daca se de sface bobuI de fasole·
pus la incoltit in douii piirti, pe una din ele, la un capat, se observa un
colt, care are culoarea alb-galbuie.
Copiii vor desena pe o hirtie forma boabelor de fasole.
Caracteristica bobului de fasole incoltit Ce s-a intirnplat la ace5t bob de fa-
(coltul aparut din colti'}orul existent sole, ce a aparut la capatul lui ?
in jumatatea bobului de fasole obi;;- Se va examina un ~ob de fasole obi:;-
nuit a crescut mai mare, drept, verde nuit, sectionat in acest scop, la masa
$i subtire). educatoarei.
Copiii var minui numai bobul de fa-
sole incoltit. Se va face comparatie·
intre coltul din interiorul bobului :;t
eel ie?it afara.
- Seamana cu eel dinauntru ?
Ce culoare are ?
- Cum este coltul din fasolea obi$-
nuita fata de eel incoltit drept '?
Ce s-a intimplat cu acest colti:?Or ?
- De ce nu mai seamana cu coltul'
boabei obi9nuite?
- De ce are nevoie o planta pentru ca
sa creasca ? (apa, caldura, lumina).
Se vor prezenta boabe de f asole cres-
cute in diferite conditii, farii Iumina,
fiiril aer, fara cil.ldurii. Se va fac&
comparatie intre ele.

Sinteza partialii : Coltul pe care-l observam in interiorul bobu1.ui de fasole


incoltit a crescut §i a ie$it in afarii, pentru ca a fost pus 'in apii, §i i s-au
asi.gurat conditii de caldura $i luminii. Acest colt nu mai seamana cu eel
diniiuntru, pentru ca s-a marit, are culoarea verde, este subtire §i drept.
Copiii vor observa in continuare planta intr-un stadiu mai avansat
de dezvoltare.
0 altii etapa in cre1}terea plantelor este - Dacii acest bob de fasole a fost in-
de formare din coltul respectiv a tul- grijit, ce s-a 1nt1mplat mai departe?
pinei ~i a respectiv a Ce parti ale plantei au aparut ?
unei noi plarite. In partE'a de jos se - Ce a aparut din acest colt ?
formeaza riidacina, cu care planta se Ce observati in partea de sus a
hrane::;te. Plant:< va face la rindul ei plantei?
flori, iar din flori vor c:·e;;;te pastaile - Dar in partea din borcanul cu apa,
de fasole in care se afla boabele de ce observa\i ca are planta?
fasole. - La ce-i folosesc aceste radacini ?
Dintr-un singur bob de fasole cresc '?i
se ob\in multe boabe de fasole.
Sinteza generaUi. : Se va face prin prezentarea imor ilustratii en fa-
zele cre§lterii plantelor. Se vor inttli aceste ilustratii, apoi vor fi distri-
buite copiilor. Copiii le vor a$eZa in snccesiunea lor fireasca, motivind de
ce fac astf el.

122
llncheierea activitatii : Vor fi stimulati copiii in actiunea aplicativa de a
pune alte bo~be la facoltit $i se va prezenta perspectiva urmaririi
lor.

Grupa mare
Terna activitatii: Bujorul $i trandafirul*
:Scopul : Cunoa9terea deosebirilor $i asemanarilor dintre cele doua ~lor},
in ceea ce prive9te : structura, culoarea, mirosul, modul de viata,
utilitatea. Imbogatirea vocabularului cu cuvintele : tufa, buchet, ca-
tifelat, matasos, ghimpi.
Educarea dragostei fata de frumosul din natura, cultivare~ do_rintei
de a ingriji florile, de a le folosi la infrumusetarea medmlm am-
biant.
Locul desfii~urarii : Sala de grupa
l\'letode : Observatia, conversatia, exercitiul.
Material necesar pentru lectie: 0 ladita cu un bujor, una cu trandafiri.
Folosit de copii: pentru fiecare copil cite un bujor $i un trandafir,
cite o petala deta9ata din fiecare floare, cite un plic cu diferite parti
ale acestor plante pentru reconstituire.
Organizarea activitatii : Mobilierul va fi dispus in forma de careu deschis,
pentru a permite o buna vizibilitate $i utilizare a meselor pentru ma-
terialul folosit de copiL In fata careului, educatoarea are pregatitii
o masa cu cele necesare.
Desfa~urarea activitatii

Interventiilc cducatoarei ~i actiuni!e


Continutul de cuno~tinte ~i deprinderi copiilor

Un copil irnbriicat in floriireasii vine de


afarii $i oferii fieciirui copil cite un
bujor ;ii cite un trandafir.
Copiii multurnesc ;ii privesc cu atentie
cele douii flori.
Bujorul $i trandafirul sint plante. Anaiiza va fi fiicutii cu ajutorul unor
intrebari orientative.
Aspectul exterior al plantelor.
Florile de bu!or $i cele de trandafir Cum se numesc aceste flori?
au diferite culori : alb, galben, ro9u, - Ce culoare au florile de bujor ?
roz. Dar cele de trandafir ?
Floarea de bujor este mai mare decit - Cum sint cele doua flori ca marime?
cea de trandafir. - Care dintre ele este mai mare?
Atit floarea de bujor, cit $i cea de Cu ce putem asemana floarca de
trandafir au forma rotunda. bujor?
Florile celor doua plante sint formate Se ca forma floarea de
din petale multe a;;;ezate unele peste trandafir de floarea de bu!or ? De
altele de .jur imprejur. ce?

* Plan elaborat de Nistor Valeria.

123
B'1jorul are mai multe petale decit Cite petale au florile de bujor ? Dar-
trandafiruL cele de trandafir ? Putem sa le nu-
Petalelc trandafirului sint mai catifc- maram? De cc?.
lale decit petalele bujorului. In Cite petale au florile de bujor ? Dar
schimb, petalele bujorului sint mai cele de trandafir '? Putem sa le nu-
matiisoase. mariim ? De ce ?
Petalclc a$ezate in partea din afara a Educatoarea cere copiilor sii spunli
florii sint mai mari, in timp ce acelca cum sint ai;ezate petalele.
din mijloc sint mai mici. Copiii privesc petalele ?i incearca sii
le suprapunii.
Educatoarea cere copiilor sii pipiiie
petalele ;;i sil spunii cum sint ele.
Copiii iau in mind petalele detai;ate re-
partizate de educatoare.
Educatoarea cere copiilor sa miroasa
fl a rile.
Copiii miros florile.
Florik de bujDr 'ii de trandafir sint Cc ati aflat dupa ce ati mirosit cele
parfumate. doua flori?
Sinteza partialii (efectuata de educatoare) se referii la floarea de bu-
jor §i cea de tranclafir: marime, culoare, forma, miros.
Floarea cre~te pe tulpina plantci. Tot Ce piirti ati mai descoperit la bujor
pe tulpim'i se afla ~i frunzele. la tranclafir, in afara de flori ?
Frunzele bujorului ~i ale trandafirului Copiii privesc frunzele, le pipaie, in-
sint \·erzi. conjura cu degetul marginile lor.
Frunza trandafirului este compusa din Ce culoare au frunzele ?
mai multe frunzuli1e ovale, mid 'ii Searnana frunzele de bujor cu cele·
crestate. de trandafir ?
Frunzelc bujor:.ilui sint mai mari. Cu Cf' scwnana frunza de trandafir?
ovale. alungit0. a'iezatc rnai multe pe Din ce este alcatuitii o frunza '?
o codi\a. - Cite frunzuli\e se afla pe o codita?
Educatoarea indicii tulpina adresin-
du-~e copiilor :
- Cum se nume'?te aceasta parte a
plantei?
Copiii iml plantele fn mina, privesc
tulpinele, le pipi'iie.
Tulpinele celor doua flori au culoarea
Ce culoare au tulpinele
,·erde.
Ce obsen·ati pe tulpina trandafiru-
Tulpina tranclafirului are ghimpi.
lui?
Ghimpii apara tnmdafirii de du~mani
(animalele care-i pot minca). deoa- Ce simtiti cind puneti mina?
rece ei sint ascu\iti la virf '?i inteapa La folosc:sc ghimpii ?
putcrnic. Cum putem culege trandafirul pen-
tru ca sa nu ne in\epam?
Educatoarea descopera plantele din lii-
dite, indemnfnd copiii sii le pri-
veasca.
B~1jorul :;;i trandafirul au mai multe Cite tulpini are trandafirul ? Dar
tulpini care pornesc din1r-o radacina bujorul?
~i formeaza o tura.

124
Pc tulpini cresc flori 9i frunze. ;F'rin -:- La cc-i folosc"ite florii tulpina 7
tulpina trece apa pentru a hrani flo- - Despre care parte a celor dc:>ua
rile 9i frunze le. plante v-am vorbit?
Ca 9i celelalte plante, bujorul ~i tran- Educatoarea simuleazii scoaterea.. c1c
firul au riidiicini. greutate, a celor douii fiori, din pa-
Hadacinile au culoarc alba. Cu aju- mint. A.poi le prezinta copiilor.
torul riidiicinii planta i~i ia hrana - Ce culoare au radacinile ?
din piimint. Gindi\i-vii. daca sta in pamint. la
Tot radacina o ajuta sa stea bine in- C'.' fo]OSC"itC radacina ?
fiptii in pamint. sa n-o ia vintul la
prima adic're.
Sinteza partiula. Doi, trei copii vor recapitula cele im:iitate
tulpinii ~i riidiicinii.
Mod de viatii; Joloase
Bujorii 9i trandafirii infloresc pri- - In ce anotimp infloresc bujorii ~i
mavara. Oamenii planteaza aceste trandafirii ?
fbri in parcuri ~i gradini. Uncle cresc acestr' flori ?
Oamenii la lngrijesc : le sapa la riicla- - Cine le ingrije~te ~i cum ?
cin{1 pentn1 a patrunde aerul ~i apa - De ce au ne\'Oie plantel·2 ca sa
cind p}owl.. Cind nu ploua. oamenii creasca?
le uda.
Florilc de bujor O?i trandafir pot fi - Cc putcm face cu acestc flori care
strinst' in buchete '*i puse in vaza. Sc' gasesc pe rnesc '?
Ele infrumuse\eaza camera in care - Cc putem face cu florile din !adi\a"
stam.
Flori!:: cu radadna pot fi planta!e in - Cine le va ingriji ?
g:-i'1dina, iar noi le vorn ingriji.
Florik parcurile, gra- La ce foloscsc florile cclor douu
dinilt:, impodobesc locuintPle. Din plante?
pc•talele de tranclafir se face clul-
Cl'a\a. padum.

Sinteza finala z:a Ji realizatii printr-o actiune cu. caracter op:icutiv.


Se va incepe cu intuirea materialului primit. Se vor cla incUcatii
scurte : U$ezr1ti f iecore pa rte !
Copiii vor reconstitui cele clouii plcmte clin materialul primit, moti-
v :ncl u'egerea cli.feritclor piirti, o,-;ewrea :;i succesiunea par(:ilor etc.
lncheieren octh itatii.
1

Copiii string buchete de flori ~"i le o.;wza in vaze. Cele clo1.1ii flori cu
racla':.'inii sint ra\aclite in griiclina, clupii terminurea czctivitii{ii..

c. OBSERFilREit OBIECTELOR FE!YOMENELOR

Obiecte:e neinsitfletite $l Jenomenele cu care copilul intra in contuct


Dome11iul obiectelor $i al fenomeaelor ru este rup~. in ese 1ta, cl" :a 1 1

tun1, dar are un specific al sau prin faptul cii este lipsit de viata. Prin va-
rietatea lor, obiectele ofera copiilor posibilitatea de a se apropia de struc-
turi din cele mai simple, cum ar fi : o piatra, o bucata de lemn. un
fir de etc., precum $i de produsele complexe ale tehnicii cu care orice

125
copil contemporan se intilne9te in viata curenta ca, de exemplu : televi-
zorul, radioul, telefonul, magnetofonul, aparatul de fotografiat, frigiderul,
ma9ina de spalat etc.
Pentru un adult, notiunea de obiect luata in acceptia uzuala nu fi-
lozofica este echivalenta cu un ei;;antion oarecare al materiei, care apar-
i;ine sau nu unei fiinte. in sens restrins, prin obiect se intelege un lucru
material confectionat in vederea unei anumite intrebuintari.
Pentru copil, obiectele constituie initial o lume i~ca fara contururi
precise, care se intrepatrund unele cu altele, se transforma uneori, de
·care copilul insu~i nu se poate delimita ca entitate distincta. inca din
primele luni, viata copilului este invadata de multiple obiecte cu care ac-
tioneaza, chiar daca nu le cunoa~te insui;;irile, utilitatea 9i cu atlt mai
putin denumirea. Numai experienta zilnica i1 invata sa deosebeasca ca
unele sint bune de mincat, iar altele nu. Tot in aceasta perioada, el incepe
sa distinga obiectele care ii produc rau (seringa il impunge, cu acul se
1nteapa, peria il zgirie etc.). in aceasta continua manipulare a obiectelor,
care este, de fapt, caracteristica virstei anteprei;;colare, copilul incepe sa
faca diferentierea intre categorii de obiecte, in functie de utilitatea lor
pentru el. La inceput, totul pare sa fie jucarie. Lingurita, cana, scaunul
se transforma in minge, in lopatica, in automobil etc., fara a avea nici cea
mai mica ezitare, pentru ca pina la urma sa ajunga sa le utilizeze in
concordanta cu destinatia lor proprie. !ntreaga lume a obiectelor se in-
terfereaza cu fiinta lui, cu eul sau inca slab diferentiat de ambianta. Obi-
ectele au i;;i ele viata, sufera, atunci cind sint lovite, se supara pe copil,
pleaca, se ascund sau dispar. De multe ori, dupa cum atesta experientele
psihologului Jean Piaget, existenta lucrurilor, c1nd ele nu mai sint per-
·cepute, poate constitui chiar obiect de nelini:;;te. Mai ales in cazul obiecte-
lor strict personale, se creeaza o relatie atit de intima cu posesorul, ,,in-
dt acela:;;i destin pare sa ii condamne la a fi impreuna prezenti sau
absenti''*. Uneori, ele sint aidoma fiintelor umane, 1nzestrate cu puteri
miraculoase, rnai ales atunci cind copilul riu le poate stapini, nu le poate
pune in functiune.
Virsta pre:;;colara reprezinta etapa obiectivarii eului, a deta'larii 1ui
treptate de lumea obiectelor :;;i prin aceasta, de aparitie a capacitatii de a
darifica ambianta confuza, populata de lurnini :;;i umbre informe. aceasta
noua conjunctura, indrumarea perceptiei copiilor spre aspectele caracte-
ristice, depa:;;ind stadiul in care amanuntul, aspectul frapant sint pe prim
plan. inseamna a-1 invata sa cunoasca organizat, sistematic. a-1
in fond, cu instrumentele elementare ale cunoa:;;terii :;;tiintifice, a-i trezi
mugurii curiozitatii :;;tiintifice, forma superioara a dorintei de cunoa:;;tere.
Observarea obiectelor la aceasta virsta il determina pe copil sa des-
copere ca orice obiect prezinta diferite insu:;;iri, ca mai multe obiecte di-
ferite ca natura pot totm;;i sa aiba o insu~ire comuna, ca obiectele sint
£acute din substante diferite. La rindul lor, toate acestea il apropie - ca
experienta de notiunea de materie, de permanenta acesteia :;;i de transfor-
marile nenumarate care au loc sub ac~iunea diferitelor forme de
a'.e naturii.
1n tot cursul micii copilarii, el continua sa se apropie de notiunea de
materie i;;i in strinsa legatura cu aceasta se contureaza elemente simple

* Ve d r in e, J., Dezvoltarea perceptiei la vlrsta pre;;colara, 1n Psihologia


copilulu.i de la na~'tere ia sub redac\ia Maurice Debesse, Bucu-
re9ti, Editura didactica 9i pedagogica, 1970, p. 127.
;t26
ale notiunilor de timp, de durata, de ritm, de spatiu, de permanenta, de
conservare a cantitatilor, de reversibilitate etc. pe care :;d le va insu~i mai
tirziu. Asimilarea acestui bogat material concret contribuie la aparitia
unor modificari importante in evolutia sa psihologica, la depa~irea sincre-
tismului, a globalismului ;>i a egocentrismului intelectual manifestat atit
de intens in mica copilarie.

Reactiile copiilor f atii de obiecte ~;i f enomene


Obiectele lumii reale patrund initial in universul copilului prin in-
termediul gurii. La intrarea in gradinita, conduita bucala, dei:;;i de mult
lnlocuita prin manipularea i;d jocul cu obiectele, se resimte insa puternic
atunci cind copilul se afla in prezenta alimentelor.
Ceea ce este caracteristic acum midi copilarii este atitudinea activa
a copilului fata de obiecte, tendinta de a le explora, de a le descompune,
de a le aduce la forma lor initiala. De pilda, mai:;;ina-jucarie este descom-
pusa in piese separate, mecanismele ei de~urubate, desfacute, unele parti
sfarimate, indoite, expuse tuturor actiunilor mecanice posibile. Curiozi-
tatea ~i interesul fata de mecanisme, fata de produsele tehnicii sint ne-
stavilite, fapt care ridica uneori probleme de securitate. Unii copii in-
cearca sa demonteze 9i alte obiecte din casa care nu le apartin : prize, fier
de calcat, radio-ul, becuri, unelte 9i aparatele parintilor etc. Aceasta ten-
dinta de a actiona, de a investiga realitatea nu poate fi oprita prin intreg
lantul de interdictii pe care adultii 11 revarsa asupra copilului. Ea trebuie
satisfacuta, canalizata, orientata permanent spre noi obiecte, astfel 1ncit
spiritul iscoditor al acestui nelinii;;tit explorator care este pre9colarul, sa
se ascuta, sa se rafineze, sa dobindeasca noi calitati.
Fata de fenomenele obi9nuite ale vietii zilnice, copilul manifesta
aceea.<;;i curiozitate. El este dornic sa .<;;tie de ce se aude zgomot in timp ce
apa fierbe, de ce se face flacara atunci cind are loc un scurt circuit etc.
Fenomenele naturii ca : furtuna, vijelia, fulgerul, tunetul prin dez]antui-
rea lor de energie, creeaza stari de spaima la unii copii, dar care pot fi
de multe ori mai repede rezolvate declt la adulti.

AlegereCI materialului necesar pentru observari


Diversitatea de categorii de obiecte cu caracteristicile i;;i func\ionali-
corespunzatoare pun pe educatoare in situa~ia de a discerne atlt
asupra obiectului care sa fie cit mai ales asu-
pra modului de pr·ezentare a acestuia.
Obiecte ale investigat;iilor copiilor pot sa fie in aceeaE;>i masura lucrn-
rile din sala de grupa, cele de uz personal, diferitele lucruri adunate de
capsulele diferitelor sticle, flacoane etc.). In cadrul
cu grupa intreaga, sint de tipice din fie-
care categorie rnai importanta ~;i anume : jucarii ~;i obiecte cle uz
batista, 17erve\el E;>i 1mbracaminte, a~ternutul
papu:;;ii) ; , veselii, tacfmuri, -~colare.
0 aJta categorie de lucruri cu semnifica~ie pentru copii este aceea a
alimentelor. Asupra oportunitatii observarii lor parerile sint linpar\ite,
datorWi. faptului ca unii copii le consuma inainte de a termina
rea. Totu9i multiple1e transformari la care pot fi supuse, justifica nece~
sitatea unor activita~i de observare a acestora.
0 grupa de obiecte care prezinta interes deosebit, o constituie mij-
foacele de locomotie, cu toata complexitatea structurii :;;i modului lor de
functionare
In programa gradinitei din tara noastra, Jenomenele nciturii au fost
de observarea unor intre care apa cu cele trei stari de
agregare este cea mai tipica. La aceste categorii de obiecte ~i fenomene,
ar putea fi introduse in perspectiva si a1te teme ca : miscarea, lumina si
umbra, caldurii, obiecte ele~trice etc. ln gene~e in· gradini~~'
grupa obiectelor tehnice :;;i a unor materii prime ca : lemn, sticla, bum-
bac, lina, material plastic etc. este slab :;;i daca n-ar fi
mijloacele de locomotie, pre:;;colarii n-ar beneficia de o indrurnare com-
petenta in acest domeniu atlt de atraciiv pentru ei.
Avantajul mare pe care-1 obiecte'.e ~i fenomenele naturii
ca obiect al observarilor din gradinita este ca pot fi cunoscute 1n fonna
lor naturala .;;i in majoritatea cazurilor ca material distributiv, cu excep-
unor mijloace de locomo~ie elicopterul, vaporul) pentru care
trebuie sa se recurga la tablouri sau la modele, la obiecte in miniatura.

Obiectivele ~;i continutul observiirii obiectelor


:;i fenomenelor naturii

Activitatea de orientare a copiilor spre cunoa9terea elementara a


are deosebite consecinte, pe de o parte, in fonnarea no1iunilor
cu continut 9tiin1;ific prin eliminarea explicai;iilor empirice, naive, im-
pregnate de interpretari subiective ;;i. pe de alta parte, in formarea de
ansamblu a viitorului profil intelectual 9i moral al copilului. Efectele se
manifesta pe toate planurile : al insu;;irii limbajuluL al stapinirii unor
opemtii logico-matematice, al constituirii unui echilibru afectiv, precum
9i a1 socializarii intense.
Obiectivele educative pe care 9i le propune educatoarea vizeaza, in
consecint<1, cele rnai diferite laturi.
in procesul at.it de indelungat de formare a unor nothmi
ca materie, tirnp, spatiu, cauzalitate, finalitate etc., trecerea progresivcl
de la o viziune globala a obiectelor la o viziune mai anciliticii,
rea insu;;irilor vizibile dar caracteristice, ale fiecarui obiect, educarea ca-
pacita~ii de a abstrage, de a generaliza, de a face deduc\ii, de a constrni
familiarizarea cu fenomene fizice 9i tehnologice, au o mare
insemnatate.
Pe plan ciptitudinaz la aceasta virstii trebuie sa fie stimulate : dis-
criminarea senzoriala, spiritul de observatie, fndeminarea manuala, sen-
sibilitatea estetica, imaginatia creatoare. Pe plan atiiudinal se urmare;;te :
formarea capacitatii de a se mira, de pune probleme, a curiozitatii,
a dorintei de efort ~;;i de investigare, a spiritului critic; a obiectivitai;ii, a
capacitatii de spune 9i sustine o parere.
0 alta directie insemnata in care trebuie investita munca educativa
este aceea a insu~<>irii unor metocle elementare de lucru, precum 9i a anu-
mitor tehnici simple e:rperimentale. Astfel incepind cu capacitatea de a
fo1mula o problema, de a emite ipoteze, de a cauta sa le verifice prin
observatie 9i experimental, de a clasa, de a ordona, de a masura, de a ob-
tine informatii prin efort propriu, de a utiliza unele instrumente simple
(cintar, cutit. termometru etc.), de a actiona cu unele aparate simple, se
2 ajunge la formar.ea unor deprinderi de investiga\ie a realitatii.
Pe planul dezvoltarii social:-morale, activitatea de cunoa9tere a obiec-
telor realitatii poate propuna ca obiectiv dezvoltarea mijloacelor de
comunicare 1ntre copii intre copii !'ii adulti, educarea capacitatii de a
munci, de a-9i repartiza unele sarcini, de a se intrajutora, de a coopera in
£nfaptuiren lor, educarea simtului de riispundere.

Grupa mica
Terna activitatii : Sania
Scopul : Formarea reprezentarii de sanie cu principalele ei parti compo-
nente : scaunul, talpigile, unele J:nsu9iri i:;;i utilitatea ei : aluneca,
este facuta din Jemn sau fier, copiii se joaca cu sania pe zapada,
oamenii transporta iarna diferite lucruri. Imbogatirea vocabularu-
lui cu cuvintele : talpigi, aluneca, rezematoare.
Cultivarea spiritului de observatie a capacitatii copilului de a eXi-
verbal ceea ce consitata. for cu unele reguli 1

referitoare la utilizarea $i pastrarea saniei.


£,ocul desfa~urarii: Sala de grupa.
'.Ketode: Observatia, explicatia, demonstratia, conversatia.
Material necesar pentru lectie: 0 sanie. un telefon, o macheta cu o sanie in
miniatura intr-un cadru de iarna, cu un copil pe ea, doua ilustratii
redind utilitatea saniei.
Organizarea activitatii
In vederea asigurarii coniditiilor corespunzatoare activitatii, se va
aerisi sa'la de grupa, se vor a$eza scaunelele in forma de semicerc,
se va aranja la indemina, macheta acoperita 9i sania intr-un loc,
astfel indt sa nu fie vazuta. Se vor introduce apoi copiii in sala de
grupa, se .va urmari a9ezarea lor pe scaunele 9i controlul tinutei.
Desfa~urarea actldtatii
Intcrvcntiile educatoarei ~i actiunile
€ontinutul de cuM~tinte ~i dcprindcrl copiilor

Introducerea in activitate se va face


prin simularea unei convorbiri tele-
fonice cu MO$ Gerila. Va suna tele-
fonul. Educatoarea va riispimde $i va
purta o scurtii discutie cu privire la
primirea unui pachet cu o surprizi1
$i-i va promite cii-i va telefona sa
spunii ce au spus copiilor.
Mol} Gerila trimis grupei mici din Educatoarea va ci'iuta (simuleaza) in
gradinita o sanie. care va fi folosita sala de grupii pachetul trimis de
la jocurile copiilor din curte i;i din Mo$ Gerilii. Il va desface $i va trage
paI'.C. apoi sania pe covor, in fata semicer-
cului, cerznd ca ei sa o denumeascii.
Se va liisa timpul necesar pentru in-
tuirea ei libera. Se va anunta fehd

'.I - Cunoa~terea mediulul inconjurlitor !n gradlnita di!\ copll - ed. 422 129
activitatii $i se var ,reamfnti sarcinile-
copiilor £n acest context.
Analiza sistematicii ·se va axa pe valo-
. rificarea unor actiuni efectiwte cu
sania.
Sania are o parte pe care se a!laza co- Educatoarea va invita pe rind cite doi
piii, o parte cu care aluneca pe zii- copii sa se a§eze pe scaun, apoi va
pada, talpigile. Partea pe care stau preciza cu toatii grupa partile ei com-
copiii este formata dintr-o tablie de ponente.
lemn ca o banca. Ea are o rezema- Pe ce stau copiii pe sanie ?
toare pe care se spri:ina ultimul - Cu ce seamana aceas.ta parte ?
copil. Rezematoarea este necesara - Din ce este facuta sania ?
pentru ca, in cursul alunecatului, Ce i se pune saniei in spate pen-
copilul din urma sa nu cada de pe tru a nu cadea copiii de pe ea ?
sanie. Intre tablia pe care stau copiii Avem in sala de grupa alte lucruril
!?i talpigile saniei se afla ni~te bucati care au rezematoare ?
de lemn (fier) ca nii:;te bare care fi- Un copil va trage sania.
xeaza partea de sus pe talpigilc saniei. - Ce trebuie sii facem pentru a mi,;;ca
Cele doua talpigi ale saniei sint drepte, sania din loc ?
iar la un capat sint rotunjite 1n sus. Ce are in partea care atinge pamin-
Casa alunece mai U!?OT, fiecare talpig tul (podeaua, covorul) ?
este prevazut cu cite o !?ina de fier Sa privim talpigile ! De ce pot sa alu-
subtire ~i bine lustruita, pentru ca necc pe zapada ?
sania sa poata aluneca m1or pc za- - Cu cc sint acoperite ele?
pada. Prin ce se Ieaga partea de sus pe
Sania estc tare, nu se indoaie. Ea este care stam cu talpi gile ?
facuta in a!?a fel incit sa poata sta Educatoarea trece cu sania pe la copii
pe ea doi sau mai mul\i copii, fari'i !li-i invita s-o pipaie, s-o ciocaneasca
sa se strice. In pantea din fata se cu degetul, sii incerce rezistenta ei
afla o sfoara groasa, de care o tra- prin actiunea de indoire ;
gem. _.c Ce se aude cind lovim sania ?

- Se poate indoi sania ? De ce ?


Ce i-au pus oamenii pentru a o pu-
tPa trage?
Se va executa mi.~carea de tragere a
saniei pe covor.
Uncle este mai u~or sa tragem sa-
n:ia ?
De ce este mai u~or pe zapada ?

Sinteza partialii va fi efectuatii sub forma unei convorbiri cu Nlo7


Gerila, prin care i se va comunica tot ce-au vazut copiii la sanie. Vor fi
antrenati copiii sli enumere partile ei componente *i insu~irile constatate.
Sanla poate fi folosita numai pe za- Se vor prezenta cf.teva imagini din
pada sau gheata, deoarece pe ele tai- care copiii vor deduce singuri la ce
pigile saniei nu se impiedka, nu se se folose?te sania. Se va adresa in-
opresc in Joe ca pe pietri$, pamint trebarea:
etc. - La ce este folosita sania ?
Utilitatea $i regulite de folosire a sa- Se prezinta apoi macheta reprezentind
niei, precum $i unele reguli de pro- un derdelu;; in miniaturii $i dteva
tectie. Cu sania oopHi merg la der- sanii cu copii, in diferite situatii :
delllil. Ei se joaca cu ea, fac intre- coborind $i urcind .reglementar der-
ceri. Urea $i coboara pe derdelu~. delu$u1, ciocnindu-se, 0 sanie rastur-

130
Sint :;ii sanii man m care pot sa fie nata cu copiii. Dupa intuirea Zor
itransportati oameni sau obiecte grele, amifnuntiti'i, educatoarea va pre-
:ln timpul iernii. Aceste sanii sint zenta diversele reguli de comportare
trasc dP cai. la derdelu?, eventual prin interme-
diul unei povestiri adecvate.

lncheierea activitatii va fi o continuare a introducerii. Educatoarea


va relua convorbirea telefpnica cu Mo$ Gerila, $i-i va transmite impre-
siile $i multumirile copiilor.

Grupa mica
Terna activitatii : Laptele
Scopul : Perceperea sistematica !?i organizata a unui aliment de baza.
Diferentierea ~i verbaliziarea unor insu~iri : culoarea alba, mirosul
caracteristic, gustul dulceag, starea Uchida. Precizarea necesitatii
respectarii regulilor de igiena in consumarea laptelui : rolul lui nu-
tritiv deosebit pentru copil.
Locul de desfa~urare: Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatia, explicatia, demonstratia.
Material necesar pentru Iectie : Lapte dulce, lingurite, pahare, produse lac-
tate (iaurt, brinza, unt), cafea cu lapte, cacao cu lapte; folosit de
copii : Cite un pahar cu lapte pentru fiecare copil, un pahar gol, 9er-
vetel.
Organizarea activitatii: Mobilierul va fi ai;;ezat in careu deschis pentru a
asigura vizibilitatea. Materialul va fi pus la indemina, iar paharele
cu lapte vor fi puse dinainte la mesele copiilor in dreptul fiecaruia.
Se vor asigura apoi intrarea copiilor in ordine !ji controlul tinutei.
Desfa~urarea activitatii
I nterventiile educatoru:ei ~i acfiunile
Continutul de cuno~tinte ~i deprinderi copiilor

ln sticla se aflii laptele. Educatoarea prezintii copiilor o sticlii


cu lapte ~i le cere sii denumeascii
obiectul.
Copiii denumesc laptele.
Educatoarea cere copiilor sa priveascii
paharele cu lapte.
CQPiii beau in fiecare dimineata lapte Copiii privesc laptele din pahare.
sau oafea cu lapte, ca0ao cu lapte. - Ce ati baut vol diminea~a ?
Laptele are culoare alba. Cind in lapte - Ce culoare are laptele ?
se pune cafea sau cacao, el i!'ii schim- Se va ari'ita Iapte cu cafea sau cu ca-
ba culoarea. cao.

* Plan elaborat de Valeria Nistor.

131
~ptele are un miros placut (miroase - Ce culoare are laptele cu cafea T
a lapte). Ce miros are laptele?

Copiii t•or fi indemnafi sa miroa&a laJll'"


tele.
Gustati laptele !
~tele este dulceag (e gustos). Copiii gusta Zaptele.
Ce gust are el? Va place?
l:.aptele curge la fel ca $i apa. Educatoarea toarna lapte din sticlli ftll'
pahar.
- Ce observati ?
Educatoarea toarnii lapte in ,vase trans~·
parente, de forme diferite. Va turnG
$i intr-o farfurie.
ILaptele ia forma vasului in care este Se cere copiHor sii verbalizeze acf.iu-
pus. Turnat in farfurie, el se raspin- nile educatoarei.
de$te pe fundul ei, ia forma aces- Sinteza partialli (efectuata de educa-
teia. toare), se referii la denumire, prove''
l'.iaptele se maninca simplu sau cu ca- nientii, culoare, miros, gust, star~ df!'.
fea $i cacao. Se maninca sub forma lichid.
de gri$ cu lapte sau orez cu lapte, - Dimineata cind veniti la gradini~di
creme, prajituri. !nainte de a fi con- ce m1ncati?
sumat, laptele se :fierbe, apoi se ser- Laptele pe care vai il beli ester
ve$te in ce$ti curate, ca sa ne ferim rece?
de boli. - Ce credeti ca se face cu laptele inar
inte de a-1 minca?
- De ce se fierbe laptele ?
In ce vi se serv~te laptele ·r
- Cum trebuie sa fie cea~ca ?
De ce e bine sa mtncam lapte ?
Ci se va arata iaurt, unt $i brinza...
- Priviti ce se face din lapte?
Laptele este hranitor.
Copiii care beau lapte cresc marl ~i
,L ~~lll~i.
Laptele da putere $i minte

Sinteza partiala (efectuatli de educatoare) se ref era la modul de con-


sum, la importanpa laptelui pentru cre§terea copilului, la necesitatea res-
pectiirii regulilor de igienil in consumarea lui. Se enumerii citeva produsft
lactate. Edueatoarea prezinta un mulaj reprezentind: vaca, oaia, capra ..
Laptele il avem de la vaca, oaie, capra. Cine ne da laptele ?
Sinteza generaUi. va fi realizatii sub forma unui joc ,,Ghici ce-ai gus-·
tat ?" Pe rind vor fi chemati copiii la masa educatoarei {Ii vor inchide ochii.
Li se va da sa guste farii sa vada ce anume, toate produsele fiind aco- ·
perite. Li se va cere sa motfoeze dupa ce a recunoscut ceea ce li s-a dat,
enumerind unele caracteristici ale alimentului respectiv. Se va utiliza
lapte, apa, cafea cu lapte, iaurt, unt, brinza de vaci.
lncheierea activitatii : Educatoarea apreciaza participarea copiilor
care au f ost mai activi.

132
Grupa mica
Terna activitatii: Apa*
Scopul : Insu9irea unor cuno9tinte elementare despre apa (caracteristici,
utilitate) :;;i a denumirilor corespunzatoare: curge, ingheata, se eva-
pora, incolora, limpede.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode: Observatia, demonstratia, c~nversatia, explicatia.
Material necesar pentru lectie : folosit de educatoare : Un pahar cu apa,
unul gol, un pahar cu lapte, cuburi de gheata, zapada, un re:;;ou, un
vas cu capac ; folosit de copii : Cite un pahar cu apa pentru fiecare
copil, cite un pahar gol, o farfurioara cu cuburi de gheata, zapada.
Organizarea activitatii : Mesele cu materialul distributiv vor fi in
careu deschis. In fa~a grupei va fi masa cu materialul educatoarei.
Desfa~urarea activitatii
"rventiile educatoarci ~i acfiunile
Continutul de c1mo~tintc ~i deprind<'ri copiilor

L .. ea ·rect tema $i
ce, copiilor apa odatli cu
ea.
Apa nu are gust: apa nu are miros; Copiii gustii apa.
E<i '.1rea ~i copiii s apa.
', toarrfJ. aratd copilo. paharui

~uloare aptele?
apa nu are culoare ; este limpede. \n1.iii privesc lap., 1l compa1 .1
din pahare.

Sinteza partialii ( efectuatii de educatoare) se refera la : gustul, mirosul,


culoarea apei.
Educatoarea toarnii apii in paharul gol.
Precizeaza cii apa curge.
Apa curge. Copiii privesc cum curge apa.
Apa nu are forma. - Ce forma are apa ?
Ia forma vasului 1n care o punem. (educatoarea toarna apa in vase de
stic!a de forme diferite).
Educatoarea ia capacul de pe vasul
cu apa ce fierbe.
Apa rece este buna de baut : apa Copi.ii incearcii apa din pahare cu
calda sau fierbinte o folosim la spa- mina.
Jat. Dad\ fierbem apa, ea se preface Priviti cum se rididi vaporii de apa!
in vapori. Daca am pune mina in vasul cu
apa ce fierbe, ce s-ar intimpla?

* Plan elaborat de Nistor Valeria.

133
Ciru:l este frig, apa ingheata. La cal.- Cum este apa de pe foe ?
dura gheata ~i zii.pada se topesc, se
!Prefac din nou in apa.
Copiii privesc cum se ridica vaporii.
- Priviti ce s-a intimplat cu gheata ~i
zapada din farfurie !
Sinteza partialii (efectuata de educatoare) apa curge, ia f orma va-
sului in care stii. ; dacii fierbem apa, se preface in vapori care plutesc in
aer. Daca este frig, apa ingheata. La caldura, gheata $i zapada se topesc.
Se prefac in apii care curge.
Apa se C{msuma pentru baut. Apa se La ce folosim apa?
folose~te ~i la prepararoo rnincarii,
la spalatul rufeloc.
Cu apa ne spiilarn, facem baie.
Sinteza finalii (efectuatii de educatoare) se refera la caracteristicile,
utilitatea apei.
In incheierea activitiitii educatoarea apreciaza modul de participare a
copiilor.

Grupa mijlocie
Terna adivitatii : Batista, $ervetelul 1'ii prosopul
Scopul : Cunoai;;terea analitica a unor obiecte de uz personal in vederea
desprinderii caracteristicilor lor: forma, marime, culoare, material,
modul de utilizare.
Con$tientizarea unor reguli cu privire la ment;inerea igienei nasu-
lui, gurii $i a corpului in general.
Obi9nuirea copiilor cu perceperea multilaterala a obiectelor propuse
pentru a fi observate, in felul acesta dezvoltind curiozitatea $i spiri-
tul de investiga\ie al acestora.
Locul desfa!Jurarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, demonstratia, explicatia, conversatia.
Material necesar pentru lectie: Batista, $ervetele de hlrtie, de pinza 9i pro~
sop, o papw,;a pentru masa educatoarei ; fiecare copil va avea in fata
batista personala nefolosita, un 9ervet;el alb de hirtie $i prosopul in
dividual.
Organizarea activitatii: Mobilierul grupei va fi a$ezat 1n forma de careu
deschis. Pe mese, in dreptul fiecarui copil va fi a$ezat un $ervet;el
de hirtie. Pe masa educatoarei vor fi aduse pe linga 9ervet;el, o ba-
tista alba, un prosop curat 9i o papu;;a. Copiii vor fi condu:;;i in sala
de grupa, dupa ce in prealabil fiecare 9i-a luat prosopul de la spa-
lator, la indicatia educatoarei. I$i vor ocupa locurile. Se va acorda
atentie deosebita conditiilor perfecte de igiena pe mesele lor.

134
Desfa~urarea activitatii
Intcrvcntiilc ••dnca~ourci ~i actiunile
Continutul de cuno5tintc ~i dcprinderi copltlor

va crea o
Atunci cind copm ri'icesc sau se mur- dratil intr-o poveste : ,,0 f etita din
diiresc, transpira pe fata, ei folosesc grupa mica s-a imbolnavit, a fiicut
batista. Ea este necesara !Ii. cind ne guturai $lraimic. Oare in ce poate ea
!)tergem lacrimile etc. Ea este facuta sii-?i sufle nasul ?
in aeest sdop dintr-o pinza subtire !Ii Educatoarea se adreseazii coplilor :
moalc. Ea este mica. Se pastreaza ,,Voi ce ati folosi dacii ati fi raciti
in buzunarul flortuletului pentru a o ca.o"?
avea mer0u la indemina. Aditati $i voi batistele voastre cu-
rate (nefolosi.te) !
Copiii a!Jaza batista personala §i o des-
piituresc, apoi o ridica prinzind-o de
doua colturi.
- Toate batistele sint curate, calcate.
Cu aceastii ocazie se face un control
al tuturor copiilor. Ei t'Or preciza
citeva caracteristici, stimulati fiind
.l
prin intermediul unor intrebdri ori-
entative :
Daca apropk>m batista de nas ce
sim\im?
Se apropie batista de nas ?i se face ges-
tul de !}tergere fiira a sufla nasul.
- Este la fel ca o bucata de hirtie ?
- De ce orice batista trebuie sa fie
moale?
- Daca pipaim batista ce putem afla ?
Copiii pipiiie batista, tinlnd-o ca edu-
catoarea fntre degete.
- Din ce este fikuta batista ?
Batista are forma patrata. Ea are pa- Copiii intind batista pe masii ;ri actio-
tru colturi, care se indoaie unul neazii cu degetul ariitiitor inconju-
pcste altul atunci cind o impaturim. rind marginile batistei. Se insistii la
colturi pentru a le diferentia.
- Daca inconjuram marginile batistei
cu degetul, ce observfirn ?
- Cite colturi are batista ?
- Numiirati-le !
Ce forma are batista ?
- Ce culoare are batista voastra?
Modul de utilizare a batistei, reguli. Educatoarea demonstreazii $i explicii
Se despatu!'C!jte batista, se ia intre modul corect de folosire a batistei.
cele trei degete din fata, se sufla A°;oi, pentrn a fixa aceste cerinte
u!jor nasul, se !jterge :;;i se stringe ba- adreseazii cfteva intrebiiri :
tista, astfel incit partea murdara sa - Cum trebuie sa folosim baiista pen-
fie inauntru. tru a ne pastra nasul curat ?
Cum trebuie strinsa, pentru a nu ne
murrlari pe mlini (buzunarul) ?
- Un<le pasitram batista?

135
i.~i arat(i buzunarul in care tin
batista.
C'um o introducem in buzunar?
Sinte::a se i:a realiza prin recitarea
(1n cor) a poe:z:iei ,,Butista".
,.Batista mca-i micut{1
$i nasu-i mititel
Voi copil cuminte
Sa am gdja de el.
Nu V!'NlU sa zica lumea.
UitP-1 pe Murdarel !
$ervetelul seamana cu batista, dar ser- Trecerea Ia $ervePeI SP reaLizeazii prin
ve9te la 17tersul gurii, dupa ce s-a ace la?i procedeu (povestire).
luat masa sau in timpul mesei ori de ,.1rina a terminat de mincat. S-a mur-
cite ori ne murdarim in jurul gurii. dari t pe gura. Ce va folosi pen-
Batista nu se folose9te la masa. tru a se $terge ?"
deoarece se pateaza cu fructe, gra- - D0 ce fo!ose~te !'ierve\elul ;;i nu ba-
sime !Ii se spala greu. tista
Copiii ian in mina $erveJelul, impii-
turit in doui'i, il desfac, it a;:azii pe
mast'!.
- Care este m.ai mare, batista sou
t;;t'rve\elul ?
$ervetelul de hirtie se mototole!jte Un copil va suprapune o batistii peste
u9or. $ervetelul se folosei;te numai un $ervete1 $i va ariita copiilor dife-
la o singura masa, pentru ca se rupe renta de miirime.
u9or. D\ilPa ce s...a folosit, este arun- Din ce 0ste faout iiervetelul de pe
cat la co9. In afara de 9ervetele de voostra?
la masa se pot folosi !Ii iier- Dup;'i ce ati recunoscut ca este din
vete de pinza care se spala ca ~i ba- hirtie?
tistele. Educatoareu demonstreaza ca hirtia. se
mototole;;te $i nu-$i mai revine ca
aspect.
Un rnpil numit de educatoare va strin-
ge 1n mini'i un !Jervetel.
Modul de utiUzare a $ervetehilui.
$ervetelul se prinde cu primele tre! Educatoareu prezintii un $ervet de
degete ale milnii pe partea unde are ptn:::ii $i trece pe la toti copiii cu d,
indoitura iii se tamponeaza cu el intrebfndu-i :
gura, apoi se preseaza mai bine fa- - Czire din iiervetele vii place mal
cind o mi1?care de la dreapta spre mult?
stinga. De cc?
Copiii pipiiie $Cr1)etillde pinza din
mirw educatoarei $i propriul $ervefeL
Educatoarea demonstreazii cum trebuie
folosit pentru $tergerea gurii, fiicind
Legatura cu momentul luiirii prinza-
lui (r:1icului dejun).
Copiii repeti'i gestul educatoarei. Un
copil este chemat sil $teargii $i pa-
pit$a La gnrii $i sii descrie succint
acfiunca.

136
Sinteza partiala : educatoarea cere copiilor sa inchida ochii $i sa aleaga
~ervetelul din fata dupa pipait $i sa motiveze dupa ce l-au recunoscut.
Aplicatie practica: $ervetelul pri.mit se fadoaie pe diagonalii. Se imparte
cite un $ervet neindoit.
Prosopul este folosit de copii la spalii- Introducerea in ultima parte a lectiei
tor, la baie, pentru a se l}terge pe se va face prin actiunea de $tergere
miini, pe corp, a mHnilor dupii ce in prealabil un
copi! s-a spalat intr-un lighean mic.
Edur:atoarea se va adresa grupei de
copii:
- Ce foloslm pentru a ne 9terge mli-
nilc de apa?
'.Prosopul este apucat cu ambele mum, Apoi educatoarPa cere copiilor sa de-
una in parte.a de deasupra a pro- scrie acttunea de i}tergere cu proso-
sopului 9i cealalta de<lesubtul 1ui, al- pul, utilizind concomitent prosopul
tern!ndu-se mi!jcarea mlinilor !)i pe personal:
fata t?i pe dos, inclusiv lateral. Pen- Priviti 9i spuneti cum trebuie sa
tru o mai buna folosire se introduce faceti pentru ca miinile voastre sa
prosopul printre degetele miinii. nu mai fie ude ?
CaracteristicUe prosopu1ui. Este facut Copiii pot fi pu.~i in situatia de a-;>i
dintr-un material moale, mai gros uda mHnile pentru ca actiunea .>ii nu
decit batista, este nmlt mai mare de- se limiteze la imitarea, ci la siiua-
dt ~ervetelul !'ii batista. tia reala de viata.
Poote fi colorat divers, poate avea Ed.ucatoarea cere copiilor sii spuna ce
modele imprimate sau cusute. Prosoa- au sirntit cind au pus mina pe pro-
pele sint frumoase. Ele ne plac da- sop - en privire la :
torita coloritului i;i modelelor cu care rniirimea in comparatie cu celeialte
omul le impodobet?te. obiecte de uz personal ;
grosimea - densitatea ;
- materialul din care este f(icnt ;
- moUciunea (taria).
Se face suprapunerea batistei pe ,>er-
vetel ;>i a ambelor pe prosop. Toti
copiii incearcii sii priveascii pe rind
prin batistii, $ervetel ?i prosop spre
o sursa de lumina (soare, lampii).
Vor co.nstata care este materialul mai
dens $i care este eel mai tranc:';'arent
fac!nd legatura cu grosimea mate-
rialului.
Prin care dintre cele trei obiecte
ziiri~i eel m.ai w;;or 1umina ? De ce?
Prin care nu se ziiret?te deloc lu-
mina?
- De ce?
Pentru precizarea culorii, educatom·ea
va prezenta diferite prosoape :
- intr-o singura culoare ;
- multiJcolore cu dungi ;
- multicolore cu model irnprimat ;
- multlcol&r:e cu cusaturi.
tn final se va pune intrebarea:

137
- Care model. de prnsop va place mai
mult?
Sinteza finala va avea in vedere un exercitiu de grupare dupa cri-
teriul utilitatii.
Educatoarea va cere :
- sa aducii i1a masa acel obiect care serve9te pentru 9tersul gurii;
sa duca la cuierul de la spalator obiectul folosit pentru :;;tersul mii-
nilor, fetei etc.
sa arate obiectul care serve9te la 9tersul nasului.
Copiii se deplaseaza cu obiectul cerut la masa educatoarei §i se intorc
la loc.
Copiii vor scoate diii buzunar batista.
NOTA : La grupa mica se observa nw:nai doua obiecte din cele propuse
(batista l?i ~erve1elul, l?ervetelul ~i prosopul sau batista ~i prosopul).

Grupa mijlocie
Terna activitatii : Farfuriile*
Scopul : Imbogatirea cuno!?tintelor copiilor in legatura cu unele obiecte
intllnite in gospodarie: farfuriile. Exersarea simturilor (vizual, au-
ditiv, baric), educarea capacitatii de a compara in vederea gruparii
farfuriilor dupa anumite criterii (marime, capacitate, materialul din
care sint facute, rezistenta !'ii decorare) 1;d in vederea stabilirii unor
insu!?iri caracteristice fiecarei categorii de farfurii, in ceea ce pri-
ve:;;te decoratiunile, greutatea, grosimea i;;i diferentele intre sunetele
pe care le produc la lovire. Educarea capacitatii de a stabili legaturi
intre datele oferite de perceptie.
Intelegerea de catre copii a utilitatii farfuriilor :;;i precizarea unor
reguli de igiena in legatura cu intrebuintarea lor.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, explicatia, demonstratia.
Material necesar pentru lectie : Farfurii de dif erite marimi, adinci - in-
tinse, din diferite materiale (faianta, portelan, sticla, plastic, tabla,
ceramica), simple 9i cu decoratiuni diferite (flori mari 9i mid, linii
:;;i alte motive decorative), farfurioare de dulceata 9i doua 9ervete de
bucatarie.
Organizarea activitatii: Se vor asigura conditiile corespunzatoare activi-
tatii : curatenia 9i aerisirea salii de grupa ; a!?ezarea scaunelelor in
forma de semicerc ; a:;;ezarea unei masute, pe care vor fi aranjate
farfuriile i;;i a unei etajere in fata semicercului ; a9ezarea unei ma-
sute cu scaunele (pe scaunele vor fi a9ezate ni9te papu9i) in mijlocul
salii de grupa ; introducerea copiilor in sala de grupa, salutul, veri-
ficarea sumara a tinutei acestora ; asigurarea disciplinei necesare
desfa9urarii activitatii.

* Plan elaborat de Stanescu Doinita dupa conceptia Alexandrinei Deme-


trescu sub indrumarea tov. Varzari Elena.

138
Desfa~urarea activitafii
lntroducerea in activitate se va realiza prin descoperirea unui set de far-
furii $i prin anuntarea temei.
Intcrvcntiile cdncatoard ~i acfiunil«
Contlnu tu! de cuno~tintc ~i deprindcri copiilor

Farfuriile $i caracteristicilor. lor : Far- Educatoarea va ariita copiilor un set


furiile se diferentiaza dupa marime: de farfurii $i le va cere sii le denu-
- forfurii mari ; meascii $i sii le grupeze dupii
- farfurii mijllOCii ; ma rime.
- fiarfurii mid. Copiii vor denumi fiecare fel de farfu-
rie din setul de farfurii $i vor grupa
farfuriile dupii marime pe masuta.
Educatoarea va ariita copiilor ¢ cele-
lalte categorii de farfurii din diferite
materiale $i le va cere sii le grupeze
tot dupii miirime.
Copiii vor verbaliza actiunile.
Farfuriile se direrentiaza dupa focma Educatoarea va cere copiilor sii gru-
l?i oapa:citate : peze intr-o parte farfuriile adinci $i
inilinse; in cealaltii parte farfuriile intinse,
- ;;i.dinai. apoi sii verbalizeze actiunile lor.
Farfuriile se diferentiaza dupa mate- Educatoarea va cere copiilor sii gru-
rialul din care sint £acute : peze farfuriile dupii materialul din
- faiianta; care slnt fiicute $i sii verbalizeze ac-
rportelan; tiunile respective.
- stida;
plastic;
- tabla;
- ceramka.
CopHi privesc actiunile educatoarei,
riispund la intrebarea educatoarei
referitoare la rezistenta farfuriilor.
Farfuriile se diferenfiaza dupa rezis- Educatoarea va lovi la coltul miisutei
tenta lor: cite o farfurie din fiecare categorie
- nu se sparg (solide); $i va cere copiilor sii spunii ce s-ar
- se sparg (fragile). intimpla cu fiecare categorie de far-
furie dacii s-ar lovi mai tare.
Cind se va ajunge la farfuria de fa-
iantii sau de portelan, educatoarea
va izbi de masutii un ciob de farfu-
rie pentru ca sii demonstreze con-
cret fragilitatea ei, spargerea f arfu-
riei.
Educatoarea va sublinia ca farfuriile
care nu se sparg sint rezistente, iar
cele care se sparg slnt fragile. Se
fixeazii cii existii farfurii rezistente
?i farfurii fragile.
Educatoarea va cere copiilor sii gru-
peze lntr-o parte farfuriile incasabile

139
?i intr-o parte farfuriile casabile. Se
vor verbaliza actiunile copiilor.
Farfuriile se deosebesc dupa decora- Educatoarea va cer.e copiilor si1 gru-'
tiuni : peze intr-o parte farfuriiie simple ~i
sim;Ple; · 1ntr-alta parte farfurii.Le decorate.
- decorate. Copiii vor verbaliza actiunile.
Farfuriile se deosebesc prin diferite Educatoarea va cere copiHor sa pri-
feluri de decoratiuni. veascii farfuriile decorate ?i sa com-
pare motivele decorative de pe ele.
Apoi, se va adresa copiilor fntreba-
rea:
Care slnt mai frumoase? De ce?
Farfuriile se deosebesc prin greutate. Edw::atoarea VO ce're copiilor sa tinii
in miini, pe palme, farf~lriile primi-
te .~i sa le compare greutatea.
Copiii vor verbaliza acfiunile.
lFarfuriile se deosebesc prin grosime. Educatoarea va cere copiilor sa pri-
veascli cu atentie farfuriile {ii sa in-
dicc care dintre farfurii este mai
groasii, apoi sii verbalizeze aceste ac-
tiuni.
Sesizarea de sunet in E:ducatoarea va lovi cu o Linguritii
functie de manmea farfuriei. forma, mnrginea cite unei farfurii din fie-
grosimea sau materialul din care care categorie, cnind copiilor sii
este facut5.. sesi:::eze diferentele de sunet.
Copiii vor percepe sunetele emise de
farfurii cfnd sint lovite $i var indica
iniiltimea sunetelor, dupii care cu.
ochii inchii:i copiii vor asculta $i apoi
v<a1r recunoa$te ciirei farfurii ii co-
resp1mde sunetul respectiv.
Educatoarea va trage concluziHe par-
tiale la cele observate, subliniind trii-
siiturHe caracteristice ale farfuriilor
respective.
lntrebuintariLe farfuriilor: Educatoarea va cere copiilor sii indice
pentru supa ; Ia ce sint intrebtiintate farfuriile $i
pentru felul doi ; va chema un copil sa aleagi'i farfu-
- pentru prajitur5. ; riile $i sa le a{ieze dupii intrebuin-
pentru dulceata. tare.
Heguli de intrebuintare !Ji de igiena a Educatoarea va adresa copiilor citeua
farfuriilor. intrebiiri, urmiirind in ce masurii co-
pii recunosc regulile de intrebuintare
$i de igiena a farfuriilor:
Cum trebuic sa fie farfuriile in care
rnincam? (cur.ate)
Ce facem cu f.arfuriile care nu sint
curate ? (le spa.tam ~i apoi le *ter-
gcm cu ~ervetul de vase).
Doi copii numiti de educatoare vor
?terge douii f arfurii.
Cum trebuie sa umblam cu farfuri-
ile? De ce?

140
- Unde pastram farfuriile ? (in dulap).
- Cum a!;lezam farfuriile in dulap 'l
(in ordine).
Alfi copii vor a$eza in ordine pe eta-
jerii farfuriile.
Copiii chemafi vor G$eza farfuriile in
ordinea indicatlt de educatoare, pe
miisufii, in dreptui fieciirei papu$i.
Ceilalti copii vor urmari U$ezarea
corecta a farfuriilor.
fn 1incheierea activitatii educatoarea va chema trei sau patru copii $f
te va cere sa a$eZe farfurUle pe masuta in jurul careia s£nt a$ezate ni9te
¢pu$i, dupa 'lntrebuintarile indicate de educatoare.

Terna activitatii : Oul


"Scopul: Largirea ::;;i adincirea reprezentarii despre ou prin completarea
experientei personale de viata cu date perceptive mai sistematice
asupra structurii eyi transformarilor prin care acesta poate trece. Per-
fectionarea posibilitatii de percepere multilaterala utilizind in mod
adecvat toti analizatorii. Formarea capacitatii de a desprinde din ac-
tiune unele proprietati ca : forma ovala, fragilitatea. Cunoa!jiterea uti-
litatii oului ca aliment ~i a faptului ca prin clocire din el poate ie!jii
un pui. Imbogatirea vocabularului cu cuvintele : oval, fragil, rezis-
tent, alunecos.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode: Observatia, demonstratia, conversatia, explicatia, invatarea prin
descoperire.
'Material necesar pentru lectie : f olosit de educatoare un ou de gain~
alb 9i unul ro9iatic, oua de diferite marimi, ou de rata, ou fiert, piatra,
o bila, farfurie, re9ou, apa fierhinte, tigaie, hlrtii de diferite culorl
asemanatoare CUlorilor OW1}or ; pcntrU fiecare copil : Ull OU de gaiml,
o f elie de ou fiert, ur, fir de bumbac sau lini'i, o bu cata de hirtie
lucioasa, un 9ervetel. clteva de oui'1.
,()rganizarea activitatii
Mobilierul va fi a9ezat in forma de careu deschis in douil rinduri,
astfel incit demonstratia educatoarei sa fie vazuta de toti copiii cit
mai bine. Materialul va fi ar;;ezat pe masa educatoarei. Copiii var fi
anuntati sa treaca fiecare pe la masa educatoarei spre a-~i lua mate-
rialul necesar observarii, respectiv un capac de plastic (de Ia paha-
rele cu smintina) pe care se afla oul, o felie de ou fiert, coaja de ou.
Hirtia lucioasa 9i firul de bumbac vor fi distribuite dinainte la mese
tn dreptul fiecarui copil. Se va stabili ca trebuie sa se deplaseze
atenti, cu grija, pentru a nu scapa oul pe jos.
Uupa a!?ezarea la mese, se vor da indica~ii asupra felului in care sa
se aranjeze intreg materialul primit pentru a-1 putea utiliza opera-
,tiv.

141
Desfa~urarea activitatii
Introducerea in activitate
Se intuesc materialele primite, cerf,ndu-se sa fie denumite. Se preci-
zeaza modul de utilizare, citeva regu1i de respectat.
Interventiile educatoarei si aetiunilc
Continutul de euno~tinte ~i deprinderi copii!or · ·

Oul este facut din gaina ~i este un ali- Educatoarea aratii oul de pe masa ei
ment. $i cere copiilor sii observe dacii se
Caracteristicile oului: rostogole$te. St(lbile$te impreunii cu
Oul ;poate fi a$ezat pe masa numai in copiii cum poate sta pe masii fiird sii
pozitia orizontala (culcat), altminteri se spargli. Educatoarea ridicli apoi
poate sa cada ipe jos ~i sa se o bild de dimensiunea oului (minge
Pus cu virful 1n sus sau in jos, n-are micii sau minge de ping-pong). Cere
stabilit~te, cade ~i se poatc sparge. copiHor sii observe dacd oul se asea-
mand cu bila $i de ce nu se asea-
manii. Se dau indicafii ref eritoare la
mdsurarea dimensiunilor oului cu fi-
rul de bumbac (ata, sfoarii, fi.;iia de
hfrtie).
Se marcheazii dimensiunile prin indo-
irea hirtiei de ciitre copiii.
Se fac constatari asupra faptului ca nu
are aceeU$i miirime in toate piiriHe
cum are mingea. Educatoarea de-
monstreaza prin comparatie cu min-
gea.
Forma oului este ovalii. Copiii fncearcii sli rostogoleascii oul in
Oul se rostogole~te mai greu decit bila · cadrul unui spafiu Umitat. Cifiva co-
(mingea), dar impins poate ~i el si1-$i pii tl a$azii i.ntr-un suport de ouii.
schimbe locul, rostogolindu-se. Actiunea de rdstogolire a oului in ve-
Oul este rotund la mijloc, m:ai rotund derea determinli.rii formei va fi i.n-
intr-o parte, mai ascutit 1n cealalta sotita de dteva intrebG.ri:
parte. Oul se rostogole$te la fel de ,repede
~i ~or oa mingea (bila) ?
De ce se rostogolei;;te oul mai greu ?
- Ce forma are oul ?
Miirimea - Oul are diferite marimi. - Se precizeaza sensul cuvintului oval.
In genere, qul este mic fata de alte Se cere copiilor sa ridice de pe masa
lucruri din jurul nostru (pline, pe- educatoarei conturul oval ;ii eventual
pene, halon etc.). sii se suprapuni'i. peste un contur ro-
tund; Se deseneazi't demonstrativ in
aer forma ovald. Se cere copiilor sa
enumere alte obiecte de formli ovala
cunoscute. Se prezintli dteva oua de
diferite miirimi.
Culoarea oului. ln exterior oul poate Copiii privesc ouale prezentate de edu-
avea diferite culori, mai rues oulori catoare, iar cei solicitati aleg $i ridica
deschise : albe, gfilbui, r~ate. Ouale pe rind hirtia avf.nd aceea$i nuantii cu
de rata sint verzui desahis. a oului din mina educatoarei. Copiii

142
var compara culoarea oului primit cu
cea a oului prezentat de educatoare.
- Ce culoare are oul vostru ?
- Ce cuLoare are oul din m1na mea ?
- Cine are oul de a~i culoare cu
eel pe care 1-am :ridioat eu ?
- Cautati pe masa hlrtia de aceea!'}i·
culoare cu cea a oului ridicat de
mine!
Ce culoare pot iavea ouale ?
Structura oului. In exterior, oul are Copiii ating cu vfrfiil degetelor coaja
coaja subtire, neteda, avind mici gau- oului $i-l cuprind apoi cu pal.ma in-
.rele prin mre patrunde aerul. Ea este treaga .
rnai putin neteda decit hirtia lucioasa. In cealaltii minii copiii iau foaia lucioa-
sa $i o compara ca netezime, grosime,
finete.
Educatoarea dirijeaza prin indicatii $i
intrebari :
- Priviti cum pipai cu oul !
Faceti .'ii voi la fel. Luati in mina
oul.
Coaja este fragila, se sparge U.'/Or. Este - Ce 1Parte ,a oului ap atins ?
de 1ajuns sa se apese putin cu dege- - Ce deosebire este intre coaja oului
tul" pentnu a se face bucatele. !'}i foaia de hirtie ?
- Care dintre ele este mai fina ?
Daca ati apasa coa!a mai tare, cc s-ar
putoa intimpla ?
- De ce se sparge coaj:a ? Se introduce
cuvintul fragil.
Copiii lasii oul pe farfurie $i iau in
mina coaja de ou pregatita dinainte.
Apasii cu doua degete f arfuria, apoi
coaja de oit.
- Incercati sa spargeti prin apasare
farfuria ! Se poate? De ce nu se
poate sparge farfuria prin api'isare ?
- Daca 'ati (cu aceea!'}i forta) in
acel~i fel coaja de ou, ce s--ar in-
Umpla?
Copiii sint stimulati apoi sa actioneze.
itn partea interloara coaja este alune- Copiii pipiiie apoi interiorul oului $H
coasa. Ea este 'aooperita cu 0 pielita compara cu partea exterioara.
-subpre care 1acopera albu'iul ouluL - Ce simtiti dnd puneti degetul pe
partea dinauntru a cojii ?
Cu ce este ?
- Care partc este mai alunecoasa? De
ce?
Se poate minca rpartea aceasta a ou-
lui?
- De ce?
Ce parte 'a oului se maninca ?
- Sa privim ce este inauntrul oului.

H3
lnteriorul oului con¥ne partea care se Educatoarea demonstreazli de 2-3 ori
maninca. Ea este formata din albu~ spargerea oului, indemnind apoi co-
~i galbenui;;. piii care var sii'. faca acela§i Luci-U.
Albul'?ul este un lichid transparent, Copiii lovesc mai fntii u,~or ,~i apoi
gros, lipicios, de culoare alb-galbuie. mai tare, oul de marginea farfuriei
In mijlocul albu9ului se afla galbe- pinii cind se vede o crapiitura. Jn-
nu~ul. El seiamana cu o bila mare, troduc virful celo,. douii degete mad
galbena. Este acoperit cu o pielita in spiirturii $i desJac coaja oului fn
subtire care se rupe u9or, iar galbe- douii la distantii mica de farfurie, ia-
nlli?Ul se impra$tie, if?i pierde forma, sind albu$ul {Ii giilbenU$Ul sii cadii in
se amesteca cu albu~uL Deasuprn farfurie.
galbenu~ului se vede un mic, Se va stabili cu ajutorui intrebiiri!or 1
partea din care se dezvoltil puiul, Ce se afla inai.rntrul oului ?
daca este clocit. De ce le numim albu11 11i galbenU.$ 7
Copiii vor pipiii albU$Ul cu vlrful dege-
telor, iI vor freca intre degete. Vor
incerca sii retina intre degete albu$.
Ce simti\i c1nd puneti virful degete-
lor pe albuf? ? Puteti \ine intre de-
gete albu~ul ? De ce ?
- Cu ce seamana albUl}Ul la pipait ?
- Ce ramine in farfurie dupa ce s-a
scurs albu11ul ?
- Cu ce seamana galbenUl?Ul ?
Ce observati deasupra :pielltei galbe-
nu~ului intreg ?

Sinteza partiaUi se va efectua prin intermediul unui des en ce reprezintlfl


interiorul oului, pe care educatoarea il executa la tabla. Copiii vor fi so-
licitati sa descrie ceea ce deseneaza educatoarea. Jn unele momente vor fi
pu§i sa anticipeze ce urmeaza sa deseneze educatoarea.
Transformiirile oului care au loc sub Educatoarea demonstreazii modul cum
actiunea ciildurii, a mi?ciirii. se bate albu9ul, insistind asupra coor-
Utiliziirile oului donarii mi?Ciirilor mtinii.
Din albu9ul de ou prin ,,baterea" lui Citiva copii vor fi antrenati sii batii in-
cu furculita, se obtine spuma. Spuma preunii cu educatoarea albu?ul 'in!
are culoarea alba mai intensa decit al- farfurii adinci.
bui;;ul din care provine. Ea se folo- - Ce se intimpla cu albu9ul de ou daca
se9te ma: ales la prajituri, la galu9te este batut cu furculita sau cu telul?
etc. La ce se folose!jte spuma oului ?
Ou! pus in apa la fiert, se intare~te mai Educatoarea demonstreaza decojirea
mult sau mal putin. dupa durata fier- oului fiert intreg. 1l prezinta tiiiat atit
berii. in sectiune orizontala, cit ?i longitu-
Oul fiert bine este tare, nu curge, are dinalii. Ea prezintii $i un ou moale.
albu7ul alb, &olid. El se consuma se- Cere sii se com:rare oul fiert cu eel ne-
par:lt sau in combinatie cu alte min- fiert privindu-le intregi.
.caruri (salate, oua umplute). Daea oul Gopiii care au primit ou fiert sparg
se ficrbe mai putin, nu se intiire~te U$Or oul. Ap.ioi taie cu un cutit oul in
complet. El se consumii ca ou moale douii $i cerceteaza interiorul lui. Se
~i este foarte bun. Ajuta la cre9terea oferii fieciirui copil o felie de ou fiert.
copiilor. La momentul potrivit, copiii miinincii
felia primita, dup8 ce au mirosit-o fnc
prealabil.

144
Oul spart .t?i pus intr-o tigaie cu ulei - Oum putem t;;ti dadi un ou este fiert
J:ncins, se 1ntare.1}te de asemenea, nu sau nu?
atit insa ca oul fiert !tare. - Cum arata un ou fiert pe dinauntru?
Se obtine ,,ou ochi" care se consuma cu - Dar un ou :fiert mai putin, cum
o anumita garnitura. arata?
Quale sparte 'Ii batute bine se ,utilizeaza - Se poate minca?
pentru prepararea paparei sau omle- Se recomandii sii fie mirosit apoi sii se
tei. consume felia primitii.
Provenienta oului - Este gustos ?
Quale sint facute de gaini, rate, gi'lte, - De ce este bine :sa mincam oua ?
curci. - Cum ati consumat voi ouale acasa
Din ouale clocite de clo:!lti sau puse la 'Ii la gradinita?
incubator ies pui'lori. Ace'IJtia vor Copiilor li se pot prezenta diferite pre-
cre'lte mari $i la rindul lor vor face parate din ou, la indemina educatoa-
oua. rei.
Sinteza partiala pe marginea celor observate se realizeaza prin ras-
punsurile la fotrebari cu caracter generalizator.
Ce schimbari au loc daca fierbem, prajim sau batem oul cu fUr-
culita?
- Cum se poate consuma oul?
Din ouale clocite de pasari ce vor ie9i '?
Se conchide ca pasarile se inmultesc prin oua.
- Ce ati dori sa mai cunoa9teti despre ou ?
Li se va raspunde 1n functie de timp 9i de natura intrebarii.
lncheierea se va realiza printr-o activitate cu caracter aplicativ. Dupa
ce copiii var fi solicitati sli-$i exprime dorinta cu privire la modul in care-
doresc sa consume ouale sparte, se va face o omleta pe care o vor consuma
pe Zoe.

Grupa mijlocie
Terna activitatii: Automobilul
Scopul: Familiarizarea copiilor cu automobilul, cu partile lui principale ;;i
unele functii ale acestora. Obi9nuirea copiilor sa observe sistematic
un produs al activitatii tehnice 9i activitatea ~oferului. Educarea ca-
pacitatii de a-f;>i concentra atentia in conditii mai dificile, intr-un me-
diu mai putin obi9nuit pentru lectie.
lmbogatirea 9i activizarea vocabularului cu cuvintele : volan, faruri,
frine, caroserie, motor, 9tergatoare, semnalizatoare.
Reactualizarea unor reguli de circulatie i;;i de comportare pe strada.
Locul desfa11urarii : Curtea gradinitei.
Metode: Observatia, conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea..
Material necesar pentru Iectie : Un automobil apartinind unuia din pa-
rintii copiilor sau vecinilor gradinitei, care va fi rugat sa vina im--
preuna cu automobilul.
Organizarea activitatii
Copiii vor fi avertizati 1nca din sala de grupa asupra scopului depla-
sarii in curte. Se vor stabili citeva reguli de comportare : n-au voie·
10 - CUnoasterea mediului inconjur!l.tor in gradinij:a de copii - ed. 422
sa iatinga automobilul, deoarece se pot murdari, sa stea Iini~titi cit
dureaza lectia, urmind, ca dupa aceea: sa se joace.
Daca vremea este racoroasa, copiii se vor imbraca; In curte, vor fi
aduse citeva banci, care vor fi a<jez'ilte in jurul automobilului, in ~a
fel incit copiii sa poata observa cit mai bine mijlocul de locomo~ie
respectiv. La sosirea in curte, copiii vor fi condm1i sa inconjure auto-
mobilul, sa-1 priveasca. Vor saluta politicos ~oferul, respectiv, pe po-
sesorul ma~inii.
Desfa!jurarea adivitatii
Interventiile educatoarei ~i actlunile
Contlnutul de euno~tlnte ~i deprinderi cop,iilor

In curte sc afla un automobil. El este lntroducerea in activitate se va rea-


condus de ltoviara$ul . . . . . . . liza printr-im dialog cu :;ioferul, res-
tatiil copilului (vecinul gradini{ei noa- pectiv cu persoana care conduce
stre) . . . . . . . automobilul, urmiirind.u-se sa se pre-
Persoana care conduce automobilul cizeze scopul activitatii.
este [}Oferul. in prima parte se va crea posibilita-
tea de a observa liber automobilul.
Li se va indica apoi copiilor sii
adreseze tntrebiiri tovara;iului $Ofer
asupra partilor pe care nu le cu-
nosc, asupra modului de functionare
a automobilului. Dupa ce se vor
epuiza intrebiirile $i discutii!e, se va
trece la sistematizm·ea obsen:atiilor.
Automobilul este un mdjloc de locomo- .{!naliza sistematicii va avea in vedere
tie. El serve$te pentru a :transporta gruparea informatiilor in functie de
oamenii (3-4) in locurile unde au activitatea $i destinatia fieciirei piirti
nevoie (mai aproape .sau mai departe). -mai 1.mportante a automobilului. Se
Automobilul are mai multe parti. vor adresa intrebari orientativc :
Privindu-1 din afara Lui observam ro- La ce serve~te automobllul ?
tile, caroseria cu capota. Else depla- - Care sint partile automobilului da-
seaza pe roti. Cele patru roti se in- torita carora el se poate mi$ca (de-
virtesc datorita 11.mUi motor care se plasa)?
.afla plasat in spate (fata). EI intra in Daca n-ar avea ro~i, :am mai putea
func1;iune a1mnci cind :?Oferul ii dii circula cu automobilul ?
·drumul. Pe cele 1patru ro1;i se aflii ca- - Ce alte mijloace de locomotie au
roseria, o parte mare din metal cu un roti?
bot alungit in fata, in care se pun ba- - Ce forma au rotile ?
·gajele :?i poarta numele de port-ba- Pe unde circula iaceste mijloace de
gaj. Partea din mi!loc are U!?i, gea- locomotie?
muri $i acoperi$. In partea din spate - Oum se numel)te partea care este
se aflii motorul. ln partea din fatii a tranS!IJortatii pe roti ?
automobilului a:?£z--ite de o parte 11i de - Din ce este formata caroseria?
alta. se aflii farurile. care servesc - Ce culoare are caroseria acestui
la ilurninatul drurnului in timpul automobil?
noptii. Tot acolo, se aflii plasat $i - La ce serve11te portbagajul ?
numarul ma9inii. ln partea din spate Unde este ruiezat motorul acestui
a automobilului se aflii, de :asemenea, automobil?
numarul ma$inii 9i doua semnaliza- - Toate automobilele au motorul in
toare, care se aprind inainte ca 90- spate?

146
feTul sa opreasca sau sa schimbe di- - Unde mai pot fi a1$ezate motoarele ?
rectia in care merge automobi1u1. - De ce are nevoie automobiLul de
Astfel, se evita ciocnirile, tampona- motor?
rile. - Cum se pune motorul in funcHune ?
- tn timpul noptii cu ce-!Ji lumineaza
~ferul drumul ?
Unde sint a~ezate farurile?
Ce al,te parti se afla Unga faruri ?
- De :ce este nevoie de indicator cu
numa:ml Ina!Jinii?
- Unde este a!JCZlait acest indicator ?
- Cu ce atrage atentia iiofer.ul celor,
din spatele lui ca vrea sa opreasca ?
- Ce s-ar intUnpla daca n-ar semna-
liza?
Sinteza partiala va fi. facuta de educatoare, rezumind informatiile ob-
tinute de copii, accentuind legatura dintre fiecare parte a automobilului
§i rolul pe care-l are.
Inauntrul automobilulu;i se iafla doua Partea interioarii a automobilului va
rinduri Ide soaune pe care stau cei fi analizatii cu ajutorul $Oferului. Va
care calataresc. ln fa\a, in partea fi rugat sa intre in ma$inii sii faca
unele mici demonstratii:
stinga, se afla locul l'}oferului. Acesta
oonduce maiiina cu ajutorul volanu- - tpDrnirea automobiLului;
lui, care da direc\;ie roplor. El folo- deplasarea citiva metri ;
SC!'Jte frina de 1mina sau de picior - puner.ea frinei;
~ped.a1a) pentru a opri automobilul.
- oprirea automobilului;
Motorul functioneaza 'CU benzina. - punerea in lfunc\iune a $tergatoa-
re1or de pe parbriz ;
Cind ploua sau ninge, parbrizul (gea-
- deschiderea 9i inchiderea geamuri-
mul din fat;l) este curatat cu ajuto-
lor, a U!'JilOr.
irul .!'Jtergatoarelor. Pentr:u a conduce
Se va face apel la copii pentru a ver-
:automobi1ul, ~oferul trebuie sa cu- baliza fiecare din actiunile demon-
noasca multe lucruri despr.e automo- strate de $Ofer.
bil 9i conducerea 1ui, sa fie foarte Se var enunta citeva situatii de viata
atent, sa nu loveasca, sa nu acciden- pe care le intilne~te $Oferul in mod'
teze oameni, animale, sa nu se cioc- curent:
neasca cu alte automobile care cir- - copii care se joaca in mijlocul stra-
cula pe strada. zii 9i pot fi u9or accidentati, deoa-
rece ei nu observa automobilele care
vin sau nu ·au timp sa se fereasca
de ele;
copii care traverseaza strada in
timp ce semaforul ar:ata ro9u.

Sinteza finala va consta dintr-un dialog intre educatoare §i §Ofer cu


privire la ceea ce au invatat copiii despre automobil.
Jn tncheiere, copiii vor multumi tovara§ului ~ofer pentru toate expli-
catiile date.

141
Grupa mare
Tema activitatii : Apa in cele trei stari de agregare : Uchida, gazoasa, so-
lida *.
Scopul : !nsu1?irea unor cunoeytinte $tiintifice elementare despre unul din
fenomenele naturii ,,starile de agregare ale apei", caracteristici, uti-
lizare. lmbogatirea vocabularului cu cuvintele : roua, bruma, lichid,
solid, gazos. Dezvoltarea spiritului de observatie l?i a gindirii logice
prin interpretarea cauzala a unor fenomene {ploaie, inghet).
Locul desfa~urarii : Sala de
Metode : Observatia, experimentul, explicatia.
Material necesar pentru lec{ie: Folosit de educatoa.re: Un pahar cu
unul gol, un pahar cu lapte, cuburi de ghea\a, zapada, un rel?OU, un
vas cu capac, eprubete, paharele cu tempera, un tablou cu barajul
unei. hidrocentrale, folosit de copii : Cite un pahar cu cite un
pahar gol, o farfurioara cu cuburi de gheata iii zapada.
Organizarea activitatii : Mesele cu materialul folosit de c::>pii vor fi dis·-
puse in careu deschis. In fata grupei de copii va fi masa cu materialul
folosit de educatoare.
Desfa~urarea activitatii
Interven}iile ef!ncatoarei ~i acfiunile
Con \innl nl de cuno~tinte ~i tkprindcri copiilor

Educatoarea bea apii din pal\ar, .m!f,


pretext cii-i este sete ; apreciaza ct.ii
apa a fost foarte buna.
, Copii, ce aveVi p.e masa ?
- :;n eu am, ca ~i voi, un pahar cu
apa, unul gol, o farf.urioacli eu ghea-
ta ~i zapada. Mai am un rEl:lou, un
vas cu capac.
lmpreunii cu educatoarea, tm copil miJ-
soarii douii pahare cu apii pe care a
pune la fiert.
Cine imi spune ce am in acest pa-
har?
Ce culoare are laptele ?
Apa nu are culoare. - Ce culoare are apa ?
Apa nu are gust. Ce gust are a.pa ?
Apa nu are miros. Copiii miros apa.
- Ce miros are apa ?
Copiii gustii apa.
Educatoarea toarnii in eprabete apa
colorata ; cere copiilor sii o compare
cu laptele $i cu apa limpede din pa-
har.

* Plan elaborat de Valeria Nistor.


,Apa estc· lim,pede. Educatoarea precizeazii ca apa curge,
,i\pa de baut este 1n deci este un lichid.
Copiii toarna apa in paharul gol.
- Ce lichide mai cuno~teti ? (lapte,
vin, ulei etc.).
t'l.pa nu are form5., dar ia forma vasu- - Ce forma are apa ?
Tui in c.t[t, sau a locu!ui uncle Educatoarea toarna apa in vase de
sta. f orme diferite.
Copiii iau fn mina un pahar cu apii $i
imul gol .:;i apreciaza ca eel cu apa
el,p;_: c·stv gr,_'~L este mai greu.
l!'\p;1 rece este bunj <tL' baut, apa fi,•r- Copiii incearca temperaturn apei.
binte sau calda nu ne place s-o bem,
(1folosir:1 b spalat.

Sinteza partiala (efectuatii de copii} se referii la starea apei de baut, la


miros, culoore, forma, greutate, modul de folosire.
Ed11cntoarea airage atent,ia copiilor asupra vasului de pe re$OU.
Ac0asta stare a apei (sub forma de> Copiii observii aburii care sc ridicii din
aburi) .se nume;;te sta:-c gazoasrt. apa care fierbe.
Aburii (vaporii de apa) dind de aeru! Ce se :intimpla cu apa din vas?
n'ce. Sl' tran<Sforma din nou in p:ca- Copiii observii piciiturile de apii de pe
turi dl· ap[t. Aburii s0 ridic~i ln sus, capacul fierbinte.
se formenzil. noril : dind de
rece, ci .se prefae in picaturi de apa
cad sub formii ide ploaic. Dacft .ae-
rul este foarte rece, picaturile in-
gheata :;;i cad pe pamint sub forma
fulgilor de zapada.
Din cauza caldurii, zapada se tope~t0.

Sinteza partialii (efectuntc'i de copii) se refera la starea gazoa.sa a apei,


la transformarile ei.
este rece, ncteda, alunecoasr\. - Ce se intimpla cu zapada din far-
lucioasa. nu are cul0ar0. furie?
Gheata cste apa inghe\at'\, nu curge. Copiii observii ziipada din farfurie.
Dln ce oauza s-a topit?
Educatoarea solicitii copiii sa
observe
gheata.
Cnpiii iau in mlna cubm·ile de gheata.

Sinteza partia.la (efectuata de copii). Se refer a la starea solida a apei,


ta transformarea acesteia sub influenta caldurii.
Apa se gase!?te in natura sub diferite Educatoarea precizeaza cum iau na{l-
forme : ploaie. roua (vara), bruma tere unele fenomene legate de trans-
(toamna), zapada (iarna). formarea apei (roua, bruma, promG-
A.pa poate ie~i din pamint form!nd iz- roaca).
voare, poate sa curga incet sau re-
pede. poate sta intr-un loc (lac mare).
Apa es.te buna de baut, se foloseeyte la - La ce folosim apa?
prepararea mincari i etc.
Apa se fol~te in industrie.

149
Cu ajutorul aburilor se ;pun in mi~e Educatoarea prezinta tabloul cu· bara-
motoare (la locomotiva etc.), forta jul hidrocentralei.
aipei e folosita la barajPle ,hidrocen-
tralelor.
Sinteza finala (efectuatii de copii) se refera la cele trei stari de agre-
gare a apei, la caracteristici, utilizare, transformarile apei, f oloase.
lncheierea activiti'i,fii : Educatoarea apreciazii raspunsurile, interesuz·
copiilor pentru activitate.

Grupa mare
Tema activitatii : Laptele*
Scopul: Insu91rea $i precizarea unor cuno$tinte i;;tiintifice elementare pri-·
vind caracteristicile laptelui (culoare, miros, gust, stare), utilitatea.
Intelegerea unor transformari ale laptelui, datorita carora se obtin
produsele lactate (lapte batut, iaurt, brinza, unt), insur;;irea de catre·
copii a acestor notiuni i;;i a vocabularului corespunzator. Cunoai;;terea
importantei ce o are laptele in alimentatia omului $i mai ales a copii-
lor.
Locul desfa1?urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatia, explicatia, experimentul.
Material necesar pentru lectie folosit de educatoare: Lapte duke, iaurt,
lapte batut, brinza, smintina, unt, mulaje (vaca, oaia, capra) o plan9a
reprezentind ferma de vite, un re9ou. ibric, pahare, farfurii, lingu-
ri~e, sticla cu apa, borean, tifon, tel. Pentru fiecare copiZ : un pahar
cu lapte, un pahar gol, o linguri\fl, brinza de vaci, unt, suport de
plastic.
Organizarea activitatii : JVlobilierul va fi in careu deschif:. Mate-
rialul necesar copiilor va fi distribuit de copiii de serviciu din timp,
de asemenea, materialul educatoarei. Se va organiza intrarea ordo-
nata a grupei.
DesUi1?urarea activitatii
Interventiile educa toarei ~i actiunile
Continutul de cuno,tinte ~i deprinckri copiilor

Laptele are culoare alba .;;;i un miros Educatoarea arata plan$a reprezentind'
specific (de lapte). vaca $i o gospodina. Precizeaza ca
E dulceag, are gust bun. laptele se obtine de la vaca. Se pre-
zinta apoi un pahar cu lapte. Se
precizeaza sarcinite copiilor.
- Ce culoare are laptele ?
Separat Ii se da iji un pahar cu apa.
- Priviti apa ')i la;ptele 'li spuneti daca
seamana.

• Plan elaborat de Valeria Nistor.

150
Copiii comparii laptele cu apa. Se
toarnii apii intr-un pahar gol, apoi
lapte in alt pahar.
- Ce miros are laptele ?
Gusta~i laptele. Ce gust are?
Copiii gustii laptele.
Educatoarea precizeazii cii este lapte
du lee.
Laptele duice este in stare lichidii la Ea toarnii lapte din sticla in pahar de-
fol ea :;;i apa. monstrind cii acesta curge. Deel este
Laptcle nu are formil. El ia forma va- in stare lichidii.
sului in care sta. Educatoarea toarnii lapte in farfurie.
'Laptele se fierbe i!Jcntru a omori mi- Copiii toarnii lapte in suporturile de
crobii. Dupa fierbere, laptele riimine plastic primite.
tot lichid. - Ce facem cu laptele inainte de a-1
Laptele con\ine vitamine, calciu .!Ii al- ·hi:'a?
tele. Prin consurnarea laptclui. copiii Educatoarea fierbe laptele la re.~ou.
se fac mari :;;1 voinici. -- De ce curge acum laptele ?
Laptele batut sc face din lapk dulcP - De consumii copiii mult lapte ?
nefiert care se tine la dl.ldura pina
SP incheaga.

Sinteza partialli se va referi la provenienta, culoare, miros, gust, stare,


foloase.
Educatoarea prezinta copHlor lapte batut, U denume$te fl le explica
provenienta.
Educatoarea toarna lapte prins intr-un castron, il bate cu telul.
Cum curge el?
Copiii privesc cum curge laptele batut prin comparatie cu laptele
dulce.
Laptele biitut curge ince-t pentru cii e - Mirositi laptele batut.
mai gros decit eel duke. Copiii miros laptele bG.tut.
Are miros intepaitor. - Gustati laptele batut.
Are gust acri!?Qr. Copiii gusta laptele biitut.
Educatoarea pune la fiert laptele ba-
tut demonstrind transformarea lapte-
lui fn brinza.
Laptele batut, pus la fiert, se trans- - Ce s-a intimplat cu laptele ?
forma in brinza. - Ce se scurge prin tifon ?
Brinza se separa de ;zer prin strecu-
rare.
Brinza are gustul acri.7or. Zcrul are - Gustati br'.inza. Ce gust are ?
tot gust acri~or. Gustatf zeruI. Ce gust are '?
•Laptele batut ~i brinza slnt hwnnoare. - De ce consuma oamenii lapte batut
au vitamine, deci ne 'intilrcsc orga- f!i brinza?
nisrnul.
laurtul sc face din lapte dulce, fiert. Educatoarea prezintii un borcan ,cu
putin ciildut. amestecat cu maia de iaurt e:rplictnd modul de preparare
iaurt sau putinii smintina, pastrin- a acestui prodzls.
du-se 1a loc caldu\.
Iaurtul este bine inchegat, este foarte Educatoarea simuleaza actiunea de
gros, nu curge decit dupii ce este curgere $i 1.ntreaba : iaurtul cnrge ?
amestecat bine Engurlta.

151
De ce nu cµrgc ?
Cc trebuie sa facem pcnt:·u ca sii--11
intr-1111 pahar
laurtul se maninca cu pline. se con- Cum se consurna iaurtul
suma la sarmale, spanac, ciorbe. Are - Mirositi iaurtul l
miros specific de iaurt. t\re gust f'opiii miros i.aurtu1.

Sinteza purtialii ( efectuata de Laptele se in:


lapte batut, brinzii, iaurt. Acestea se numesc produse 'lactate pentru ca
sint fiicute din lapte. Ele sint hrifnitoare. Oamenii le consumii cu pliicere
pentru cii au vita.mine $i sf.nt
Eclucatoarea un borcun cu smintinii.
Smintina are un miros uc•"-"~-1u - Ce este aceasta? Are rniros? Ce,
Are un gust acrif1or, specific de smin- gust are?
tina. Copiii gusta smintina.
Mincam smintina cu brinz:1 i;i mama- - Sub ce forma mi:nd.m srn\'ntina?
ligu\a.
Smintlna intrZ1 ln p1ele. p<\nt:tu ca Ung('\i mina cu putina sm:lntina. CE>
grasa. obs2rvati?
Sm1nt1na cste grasimca laptclui care Copiii ung mina C1l sm1nlinii.
se ridlcf1 deasupra. De intra sm1ntina in plele ?
Unde observam ca sta sm:intina in
lapte?
Untul se obtine din lapte. In gospoda- Eclucatoarea prezintii o bucata de unt.
rie poate fi prcparat astfel : se bate Eu expli.cii modul de preparare a un"
bine srnintina ]ntr--0 oara, cu {) lin- tului.
gura de lemn pina ce untul se face
mici cocoloa~e.
Copiii privesc untul.
Untul are culoare galbuie. Se gase~te - Ce culoare are untul ?
in magazine ambalat in pachete mari - Cu1'1 se gase9te in magazine ?
~i mici. De ce ma curge ?
Are miros de unt. Are gust Copiii miros untul.
pliicut. - Ce miros are ?
Copiii gustii untul.
Ce gust are?
Sinteza generaUi se refera la precizarea notiunii de produse lactate,,
§i a modului de obtinere a ace st or produse.
Se subliniaza importanta ce o are laptele 'i.n alimentatia omului $i in
special a copiilor. Eventual se poate concepe sub forma unei povestirf
,,Povestea laptelui".
lncheierea activitatii: Se apreciaza raspunsurile, interesul manifestaft
de copii pentru activitate.

152
Grupa mare

Tema activitatii : Plinca*


':Scopul : In~.u9irea unor cuno9tinte 9tiintifice elementare privind caracte-
risticile piinii (culoare, miros, feluri} imboga~irea vocabu1a-
ru1ui c·u cuYintele : pufoasa, do::-,pit, drojdie. aluaL
unor ale procesului de preparare a plinii.

Locul de::>fa~urarii : Sala c!P


:Metode : Observatia. con\crsa\ia, demonstratia.
Material necesar pentru Jeqic : Folosit de educutoare: piine prnaspata,
veche. alba ;;i neagra, cornuri, chifle, spice de griu. aluat pus
la dospit ; folosit de copii. Felii de franzela 9i de
Organizarea activitatii : [a\a sc<1unelelor a fl a
masa educatoarei cu materia1ele indicate.

'IksHi~urarea activitatii
Jnterwntiil<•

Edncatoarea intra in sala de grupa ca


o pline proc.>pata, acoperitii cu o ma-
rnmii. ln sala de grnpii se riisp1.n-
de$te mi rosul de piine proaspiitii.
Educatoar0a descopera piinea.
Prh·iti ! Ce v-am adus
Copiii privesc piinea.
Astazi vom discuta unele iucruri cu-
noscute de voi despre piine ~i vom
invata :;;i lucruri noL
Ce miros are plinea calda ?
'.:i{\ nre rnlros foarte p18cut. Cnpiii miro.~ piinea.
Ce simiiti voi cind pune\i mina pe

Copiii o apuca cu degetele.


' pufoasfi. Apasati bine. sa vedc·ti ce se 1ntim-
pla (se stringe !)i revine la loc, esre
pufoasa, proaspata).
Piinea nu miros Zltlt de pu- Dar. ce pute\i spum' dC'spre piinea
ternic. aceasta rece ?
Copiil observii piinea rece, o miros.
Educatoarea taie felii de piine, le fm-
parte copiilor, le cere sa observe.
Plinca este ncopPritil o coa;a tare, - Uitati-va bine la felia de piine, est~
galben-rnaro. Noi sp;mem ca e ru- peste tot lil fel ?
mena, - Priviti culoarea miezului ; este la
fel cu culoarea cojii de piine ?

" :Plan elaborat de Ya1eria Nistor.

153
Miezul are culoorea alba. Ex:ista o Educatoarea le arata o piine neagra,.
piine al direi miez nu este alb. Noi tiiiata.
ii spunem piine neagra. Piinea nea- - Priviti miezul de la piinea neagra ..
gra este mai hranitoare dedt piinea Cc culoare are ?
alba. ·copiii privesc piinea neagra, o com-·
para cu cea alba.
Gustati copii ! Ce gust are piinea ?'
Piinf'a proaspata are gust bun. Piinf'a Copiii gustii piinea.
prPa veche este amara, acrii. - Priviti, cc sint accstea ? (aratii cor-
Piinea se gascl?te ;;i sub formii de cor- nurik, chiflek).
nuri. chifle. Copiii privesc cornurile, chiflele.
Piinea este un aliment. Ea este hrani- Daca noi o ce spunem ca·
toarE', ne ajuta sa cref?tem, ca sa fim estc p:iinea ?
sanatrn;i. P:iinr-a trebuie rrJncata - Cum se numesc lucrurile pe care le·
dupa ce s-a radL mincam? (intrebare suplimentara).
Sinteza partialii (efectuata de educatoare) se refera la caracteristicile
piinii. (culoare, miros, gust, feluri}, utilitate, reguli de igienii in consuma-
reu ei,
--- Dar, ~titi voi din ce se face piinea? {educatoarea aratii spicele de
griu 9i boabele cle griu). Piseazli in f ata copiilor cfteva boa be, comparincl'
acest proces de transformare a griului in fainii cu eel de la moarii.
Copiii privesc procesul de prefacere a boabelor fri fainii .
Plinea se pre;para din : faina, drojdie, ..- ln afara de faina, ce ne mai trebuie
apa, sare. Dr-0jdia ajuta aluatul sa la prepararea plinii? (Educatoarea·
dospeasca, sa creasca. aratii copiilor fiiina din pungii, droj-
dia, sarea, apa, pe care le amestecii.)'
Copiii privesc procesul de preparare a·
piinii.

Sinteza finalii (efectuatii de eclucatow:e)


Piinea se preparii din griu. Cincl griul este bine copt, tiiranii coope-
ratori il treierii, U pun in saci, $i-l clue la moarii. Aici griul este mdcinat,.
aclica transformat in fiiinii. A$a dupii cum ati viizut, din fiiinii, clrojdie,
apii, sare, se prepara un aluat care se pune la dospit. Drojdia il ajuti'i sii
dospeasd'i. Alu£1tul dos pit este a$ezat in f orme sau i se da o anumitii Jonna
$i este pus la copt, in cuptor. Astfel se obtine pl.inea caldii, cu miros pliicut,
pufoasii cind o pipiiim. Piinea rece nu are miros a.tit de puternic. Piinea
are o coajii tare, de culoare galben-maro. Este rumenii, iar miezul este alb
sau mai negru :;;i moale. Piinea este gustoasa. Cind este prea veche are un
gust amar sau acru.
Piinea este un aliment foarte important, este nelipsit din hrcma:
omului.
N oi cm em dif erite f eluri de piine : alba., neagrii, sub f ormii de fran-
zelii, chifle, cornuri. Avem piine multii # gustoasa pentru cii griul este·
o mare bogiitie a tarii noastre.
Tara noastrii are lanuri intinse de griu care striilucesc la .ware ca
auritl.
lncheierea activitiitii: Educatoarea descopera vasul cu aluatul ~dospit.
Da indicatii citorva copii care pun p'iinea la copt.
Citiva copii se spalii pe miini $i pun aluatul dospit in tava.
Ceilalti copii ci.ntil : ,,Astazi noi sintem brutari".

154
,Grupa mare
'·Terna actiYitatii : Zaharul 1?i sarea
:Scopul : Dobindirea unor cuno~tinte simple despre caracteristicile celor
doua alimente, pe baza perceperii sistematice i;;i independente (as-
pect general, culoare, asperitate, gust, miros, solubilitate, utilitate,
mod de utilizare etc.).
Imbogatirea vocabularului cu cuvintele : pulbere, zgrunturos, aspru,
zahar cubic, tos, pudra, se dizolva etc.
Consolidarea deprinderii de a efectua comparatii, fadnd apel la da-
tele obtinuie prin contactul direct cu substantele respective. Edu-
carea capacitatii de a stabili legaturi simple intre rezultatele obser-
vatiei, de a face deductii din experientele urmarite, de a sesiza
transformarile care au loc sub actiunea diferitilor factori.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatia, explicatia, demonstratia, invatarea prin
descoperire.
Material necesar pentru lec\ie : Cite o lingurita de zahar i;;i una de sare,
a~ezate pe cite un capacel colorat sau pe o foaie de h1rtie colorata
(albastru inchis) pentru fiecare copil 1'li cite doua pahare cu apa la
fiecare masa. Diferite feluri de zahar (cubic, tos, pudra) ai;;ezate pe
cite o farfurioara, sare de bucatarie fina i;;i extrafina, bulgare de
sare, doua pahare de apa, lingurita, produse alimentare sarate l?i ne-
sarate (p'iine), dulci i;;i fara zahar, doua eprubete, lampa de spirt,
cutie de chibrituri, pentru masa educatoarei.
'()rganizarea activitatii
Mobilierul va fi dispus sub forma unui careu deschis, cu mesele la o
anumita distanta unele fata de celelalte, astfel indt la fiecare masa
sa fie aranjat ~aterialul pentru 3-4 copii i;;i sa fie asigurata cuprin-
derea in bune conditii a activitatii tuturora. Pe masa educatoarei vor
fi aduse materialele necesare, inainte de m,;ezarea copiilor pe scau-
nele. Copiii vor fi stimu1a~i sa priveasca materialul de pe masa edu-
('atoarei .<:ji sa-~i ia fiecare materialul pregatit pentru ei. Se va ur-
mari deplasarea cu grija spre scaunele, mentionindu-se, daca este
cazul, unele cerinte pentru asigurarea ordinii in cursul lectiei.
Desfii~urarea actiYitatii
Intcrvcntiilc educatoarl.'i si nctiunik
copiilor ·

.Sarea $i zaharul - recunoa;;terea lor. Inlroducerea in activitate va avea in


Ac£>sie doua alimt'nte nu sint mincate vedere intuirea materialului primit,
(:a atare. ci sc tolosc"Sc Ja pregatirea denumirea lui corectii de ciitre copii,
m1ncarul'i lor. precizarea modalitiifilor de lucru.
Se va adresa in prealabil intrebarea :
- De ce credeti ca am adu.s sarea 11i
zaha!\ul in clasa ?
Se va preciza ca ele au fost aduse
pentru a fi observate bine, pentru a

155
int•dta lucruri folositoare despre. ele,,
pentru a .;;r i cum se intrcbuinteaza.
Apoi se vor snnda interesele copiilor
· solicittndu-i sii se gindeasca:
- Ce ati dori sa !ititi despre zahar ~;,
sare '?
Se 1·a mentiona ca riispunsurile se vor
da in cursul activitdfii, iar la timpul!
potrivit se ra preciza ca este riisp1m-
sul la intrebm·pa pusii de un aimmit
copil. Dacii niuelul gmpei permite. se
l'a adresa :;d intrebarea : - Cum cre-
de\i ca am putea aflR mai repede lu-
cruri noi despre zahiir ;;i sare ? cu
scopul de a pune copiii in situatia de-
a stabili singuri unele tehnici d£'
investigare.
Sarea ~i zaharul seamana mult intre E:ducatoarea indicil copiilor sii-$i aprnr,ie·
ele. De la distantii au aproximativ cPle douii ciipiicele cu zahiir iii sare,.
aceea~i culoare $i acela:;;i aspect. Se sl1 le pipiiie intre degetele fiecarei?
pot confunclil w~or. Pentru a le folosi m1ini, cu ochii inchi$i.
corect este Line sa le cunoa:;;tem prin Se vor formula diferite probleme ir"
ce se aseamana ~i mai ales prin ce legiiturii cu actiunea copiilor :
SP rleoscbesc. Daca inchideti ochii l?i luati in fie-
Caracicristicile celor douii alimente. care mina putina sare :;;i putin za-
A.spectul general har, dupu cc vil dati seama care·
Sarea ~i zaharul sint formate din gra- este una sau alta '?
uncioare mici numlte cristale. Ele Seamana la pipait zaharul cu sarea '?
sint ni~te buca\i foartc mici cu multe Care este mai aspra la pipiiit ?
yfrfuri ascu\ite. care te lnteapii U$Or C:e i1\i simtit in tirnp ce le-ati frecat
atunci cincl le freci intre cele douii intre clegcte?
degete. Ele sint tari ~i zgrunturoase Se va fixa prin repetare cuv£ntu~
la pipiiit. Se deosebesc destul de greu .,.::ynlnfuros" cnre este mai putin uti-
dupa pipfiit, mai ales daca inchidem li.::at de copii.
ochii. Pentru a pipai, in continuare, prin com-
Sarea :;;i zahfirul se prezinta :;;i sub for- paratie se ra da mwi nmniir de ,1-- ~
ma de pucka, de pulbere fina. ln copii sare :;;i zahiir pudrii, avind ace·-
acest caz, elt• seamiina cu un praf de la:;;i grad de asperitate. Li se va cqrf"
culoare E1e ob\in astfel prin copiilor sii exprime liber ceea
rnacinare SdU pr-in pisarea lor JD simt prin intermedinl pipaitului.
piuli\iL Educatoarea poate demonstra, daei'1'
timpnl .;;i condi.tiile permit acest 1.u-
c-ru, trans.fonnarea cristalelor de sare
$i .zahiir in pudrii. prin miicinare sm~
prin pisarea lor in piulitii.
Culoarea. Se i:a face apel apoi la analizatorni'.'
Atit sarea, cit ;;i zaharul au culoarea l'iz1rnl. sAlicitind copiii prin intreba···
alba. Daca ne uitam bine culoarea rea:
sarii poate fi U$or eenu!?ie, datoritn Daca le privim cu ochiul llber, ce-
faptului ca in bulgarii de sare se afla observam ? Ce afUim privindu-le ?
!Ii putin pamint, iar zaharul tos are Se prezintii bulgiiri de sare de culoare-
culoarea alba galbuie. alb-mnrd.arii, zahar mai putin rafi ·
'I.at, gill bui.

156
Se explicii, numai la cererea copiilor,
faptul ca sarea nu a fost suficient cu-
ri'itata, n-a fost separata destul de
bine de piirtile formate din piimint,
nisip $i pietri$.
Mirosul : zaharllil nu are miros, in Pentru a face trecerea spre cunoa?terea
timp oe sarea miroase u~or intepator. insu?irilor de miros se vor adresa
Daci inchldem ochii ':ii le mirosim, intrebarile :
se deosebesc destul de greu una de Ce am mai putea face pentru a le
eealaltli, deoarece ele nu au un mi- cunoa~te?
ros puternic ca alte alimente. Copiii vor fi orientati, daca nu sesi-
zeazii singuri, sii miroasii.
- Ce afla\i daca apropiati nasul ~i
inspirati ?
Educatoarea va apropia de nasid unor
copii, ciirora le-a cerut in prealabil
sii inchida ochii, un borciinel cu sare
?i unul cu zahiir, intrebind dupa fie-
care ce este, ce au mirosit. Vnr fi
Greutatea chemati citiva copii la masa erhcca-
flaharul !?i sarea pot fi mai grele. toarei. Li se va cere sa sufle in di-
atunci cind se prezinta sub forma de rectia buciitii de zahilr ?i a celei de
bu.diti, bulgari sau mai u~oare atunci sare ?i sa sesizeze daca acestea i?i
elnd au forma de pulbere. !n ncest schimbii locul. Li se va cere apoi sii
eaz, este suficient sa suflam u~or a<'tioneze asemiinator in direcfia far-
pentru ca ea sa se irnpra<:;tie peste fiiriilor pe care se aflii o cantitate
tot. De aici decurge cerinta de a avea mica de zahiir ;Ii sare pudril.
grijii sa nu impra~tiem sau sii risi- - Ce s-a intimplat daca ati suflat
pim zaharul pudra ;;i sarea finii. Daca spre zahiirul pudrii sau spre sarea
sint clntarite doua pungi, fiecare din fina ? De ce s-au impra~tiat a~a de
ele cu aceea~i cantitate de zahiir <;i u~or?
de sare, ele au aceea~i greutate. Se vor clnti'iri pe o balantii sau cintar
din recuzita copiilor, cite o linguril
de zahilr ?i una de sare tn scopu1 de
a demonstra ca au aceea$i greutate
~i a stabili relatia dintre forma lor
de? prezentare $i greutate.

Gu.stul.
Cele douii alimente. eel mai m1or se Se va sugera copiilor sii afle gustu! ali-
pot recunoa!?te dupa gust, aceasta mentelor.
reprezentind caracterlsti.ca lor cea - Cum se gusta alimentek ?
mai evidenta. Sarea are gustul tipic Ce pute~i folosi pentru ,;i gus+.il sa-
de siirat, e mai pu\in placuta, atunci rea ~i zaharul ?
cind introducem o cantitate mai mare, Care din ele pot fi mincate fara a
in timp ce zaharul este duke $i g:is- fi preparate ?
tos, placut. Din aceasta cauza multi Ce se poate intimpla daca vom con-
copii il miininca $i fara sa fie pre- suma mult zahar?
r:atit. In genere, este bine sa consu- Ce se poate intimpla daca mincam
mam cantitati mici de zahar $i dul- sare sau mincare foarte sarata ?
eiuri pentru a ne apara dintii de
earii. De asemenea, nu este sana-
tos sa consumam sare multii sau

157
mincare foarte sarata, deoarece ne
putem imbolnavi.
Sinteza partialli. Se vor sintetiza constatiirile, insistind asupra ase-
miinlirilor dintre cele douii alimente. Se ·vor orienta copiii sii stabileascii
singuri modalitatea de a le deosebi : dacii nu $tim care este zaharul $i care
este sarea, ce putem face ca sa $tim ? Se vor fixa procedeele utilizate pen-
tru cunoa$terea caracteristicilor acestor substante. - Ce am facut pentru
a cunoa!?te sarea i;;i zaharul '? - Ce am invatat daca le-am pipait, le-am
privit, mirosit 9i gustat ?
A.ctii~nea apei $i a cifldurii asupra sarii
$i zahiirului
$area :;ii zaharul introduse in cantitate Educatoarea va da indicatii, demon-
mica intr-un pahar cu apii dispar strind concomitent cum sii toarne pu-
treptat. Ele se dizolva. Dacii le ames- tinii sare intr-unul din paharele cu
tecam cu lingurita, ele se dizolvii mai apii de pe masii, precum $i putin za-
repede (nu se mai vad deloc), apa hiir in celillalt. Sii priveascii ce se in-
dcvine limpede ca inainte. Daca gus- timpla ;ii .~d relateze apoi constatii-
tam apa, ne dam seama ca ~i-a rile. Va cere unui numiir de 4-5 co-
schimbat gustul dupa gustul alimen- pii sii amestece cu lingurita.
tului introdus. Acela:;;i lucru se 'in- Va cere apoi unor copii sii guste apa
timpla $i cu mincarea in care s-a pus $i sii spunii dupa gust ce au introdus
sarc sau zahiir. Ea capatii gustul in ea.
<lulce sau siirat. - Se mai vede zaharul $i sarea in pa-
harele de apa ?
- Ce s-a intimplat cu cle ?
- Ce gust are acum apa ?
Se va explica fenomenul, 1ttilizindu-se
expresia ,,s-a dizokat" in loc de ,,s-a
topit" cum au tendinta majoritatea
copiHor (s-a fiicut una cu apa).
Zaharul pus intr-o eprubetii $i indilzit Se prezinta de ciitre educatoare epru-
la flacara unei lampi de spirt i$i beta, apoi 1ampa de spirt.
schimbii starea, incepe sii se top€ascii, Se precizeazii actiunea ce urmeaza sii
curge $i capata alta culoare, devine fie efectuatii, respectiv introducerea
maroniu. zahiirului in eprubetii $i a$ezarea
Gospodinele topesc, de asemenea. zaha- eprubetei deasupra f ocului.
rul atunci cind fae eremii sau sosuri Se urmiiresc modificiirile care ati loc
de zahar ars. la inceput czi zahiirul, apoi se reia
Sarea pusa intr-o linguritii deasupra experienta cu sarea iltilizind lingu-
focului produce zgomot $i are ten- rita.
dinta sa se iin:pdl4tie, pocne:;;te. Ea
nu se topeeyte.

Sinteza partialli a celor observate se va realiza utilizind intrebiirile :


- Ce se intimpla daca punem zaharul i?i sarea in apa?
- Ce se intimpla daca punem zaharul ~i sarea la foe ?
UtiHzcrea siirii $i a zaharului, modul
lor de folosire.
Sarea ~i zaharul se folosesc la prega- Unii copii var fi serviti cu diferite pre-
tirea mindirii. parate cu sare sau fiira .~are (murii-
Sarea este folosita pentru a da gust turi, piine, biscuiti siirati, saratele,
mincarii. Ea este utilizata la con- telemea, afumiiWrii, cirnati etc.).

158
serve, muraturi pentru iarna, la con- Utilizind dteva fntrebari se vor preciza
servarea carnii etc. foloase le si'irii :
De ce se pune sare in rrnncare ?
- Cine maninca mincarea fara sare ?
- In ce pcveste se vorbe9te despre gus-
tul minciirii farii sare ?
- De ce nu :poate fi rrilncatii o astfel
de mincare?
- Ce 1nseamna ,,a-ti fl drag cineva
ca sarea-n bucate" ?
Zaharul este, de asemenea, consumat - La ce se folose~te zaharul ?
in diferite preparate : dulciuri, bom- - Ce dulciuri cunoa!)teti voi ?
boane, prajituri, ceaiuri, dulceata, - In ce biiuturi se pune zahiir ?
compoturi. Zaharul se intrebuinteaz:i Ce se poate intimpla dacii mincihn
la conservarea fructelor, la citronade, prea multe dulciuri ?
la sirop. Atit sarea, cit ~i zaharul tre-
buie folosite cu masura. Mincarurile
prca sarate pot imbolnavi pe om (de
rinichi etc.), dupa cum mu1te dul-
ciuri pot deranja stomacul, caria din-
\ii sau ingra~a peste miisura.
Pentru sinteza finalii, copii vor Ji solicitati sa compuna fiecare in
parte cite o ghicitoare despre sare Ji despre zahar. Vor expune mai multi
dintre ei ghicitoarea fiicuta, fara sa anunte despre care din alimente este
vorba. Grupa va ghici, va comenta ghicitorile §i eventual le va completa,
§i repeta. Educatoarea va spune Ji ea ghicitori compuse special pentru ac-
tivitatea respectiva.
lncheierea activitatli: Copiii vor lua parte la stringerea materialelor
§i la efectuarea curateniei in sala de grupii dupa experientele facute.

Grupa mare

Tema activitatii : Rechizitele 9colare


Scopul : Cunoa9terea sistematica a unor rechizite 9colare mai frecvent
utilizate (creionul, ascutitoarea, penarul), din punct de vedere al
utilitatii. structurii, formatului, rnaterialului din care sint facute, al
modului de intrebuintare. 1nslll;lirea notiunii de ,,rechizite 9colare",
prin delimitarea sferei 9i a continutului acesteia. Perfectionarea pri-
ceperii de comparare in procesul utilizarii independente a datelor
obtinute prin actiunea cu obiectele ca 9i prin experienta anterioara.
Intelegerea faptului ca rechizitele s1nt produse ale muncii umane,
realizate in diverse fabrici, cu participarea unui numar mare de
muncitori. Con~tientizarea la un nivel superior a cerintelor cu pri-
vire la pastrarea acestora cu grija, ca 9i a utilizarii lor corecte, res-
pectiv cu economie.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode: Observatia, demonstratia, experimentu1, exercitiul, explicatia,
conversatia.

159
~Iaterial necesar pentru lectie : La masa educatoarei : creioane obi9nuite,
un creion mecanic, pixuri, carioca, creioane colorate ; creion sectio-
nat in lungime, mine de diverse grosimi pentru creioane mecanice;
ascutitoare simpla i;;i o ascutitoare inclusa intr-un obiect-jucarie ;
obiecte cu care se poate ascuti, taia : cutit, iama, foarfece etc. ;penar
de lemn, de material plastic cu capac care se deschide printr-o mi9-
care de translatie 9i cu fermoar ; alte rechizite : rigla, stilou, toe cu
penita, calimara cu cerneala, pensule, acuarele, ghiozdan.
Ilustra1;ii reprezentind etapele fabricarii unui creion ; pentru fiecare
copil; diferite creioane din trusa lui personala, un creion neascutit
sau cu virful taiat, un caiet, 3-4 foi de hirtie (liniata, cu patratele
9i albe), o ascutitoare, un penar pentru fiecare mas<'L
-Organizarea activitatii
Materialul va fi dispus pe masa educatoarei intr-o anumita ordine, in
functie de modul de desfa9urare a activitatii. Mobilierul copiilor
va fi aranjat ca la ~coala, in 2--3 coloane, astf el in cit copiii s~'l po a ta
cuprinde cu ochii cit mai bine masa educatoarei. Copiii vor avea
a~ezate pe masa o coala de hirtie alba, creion negru, colorat, carioca,
ascutitori (materialele vor fi distribuite cu ajutorul copiilor). Se va
atrage atentia ca nu este o activitate de desen.
Desfa.~urarea activitatii
InterV<'ntiile educutoarl'i ~i acthmilc
Continutul de cuno~tinte ~i dcprinderi copiilor

Pe masa fiecarui copil se afla foi de Educatoarea i:a solicita grupa sii pro-
hfrlie. un creion negru, creioane co- punii in ce ordine sii cerceteze obiec-
lorate, un penar 'ii o ascutitoare. te1e primile. Ci• aceasla ocaz:ie va
arata copiil or cii este necesar sii ac-
tioneze in sensul in care se utHizeazii
fi.ecare CeTC' copiilor sii ga-
seascii o motivare.
Fiecare copH va ridica la semnalul edu-
catoarei obiectul cu care ar dori siJ
se inceapa lectia.
4 cnpii care au ales obiecte diferite vor
veni la masa educatoarei !Ji vor cauta
obiectul corespunziitor, il var arata
grupei $i-l vor denmni.
Creionul, uti!i,tatea lui
Creionul este un obiect foarte util. El Educatoarea dii indicatii copiilor sa ta
este fntrebuintat atit de copii, cit ~i in minii creionul, apoi le cere sii sta-
de parinti, educatoare. Gu creionul se hileascii ce se poate face cu creionu.1
scrie 'ii se deseneaza. pentru a-l cunoa$te.
Copiii cerceteazii mai intii liber crete-
nul $i comunicii pe rind ce au con-
statat.
Copiii de la o masii rnasoara creioanele
dupa lungime.
Comunicarea dintre copii va fi stima-
lata in functie de anumite impresH
ale copiilor.

160
- Care dintre copii are creionul mat
lung?
Cine are creionul cu virful ascutit?
- Cine are creionul cu virful tocit etc.?
Pen.tru a servi scrisului, creionul are Copiii traseazii linii pe o foaie de htrtie.
un anumit mod de a1catuire. Partea incearcii sii tragii cu partea de lemn
cu care se scrie este in interi01-ul lui, $i sesizeazii cii aceea nu Zasa urme.
in mijlocul creionului, e fikuta din- Copiii privesc creionul secfionat, mi-
tr-un carbune special care se· scoate nele, creionul mecanic.
din pamint de catre mineri 11i se nu- - Prin ce se aseamana creioanele tu-
m~te grafit. Aceasta parte poarta turor copiilor ?
numele de mina creionului fii se poate Aceastii intrebare ii conduce spre as-
cumpara 11i fara restul creionului, pectele comune, permanente ale cre-
pentru a fi introdusa in creionul me- ionului respectiv toate creioanele
canic. Mina creionului e asemana- au doua piirti, unele pot avea ?i trei
toare unui beti'lor subtire care lasa piirti (o gumii la capiit sau o apara-
urme pe hirtie. Ea are un virf iefiit toare), toate creioanele au inauntrul
in afara inveli'lului din lemn. lor partea cu. care se poate scrie.
Educatoarea prezintii apoi creionul sec-
tionat $i adreseaza intrebari orienta-
tive:
Ce se vede daca am taiat creionul
in doua, de sus in jos ?
Care este partea cea mai importantii
a creionului ?
- Ce alte creioane functioneaza cu
mina?
ln exterior creionul este format din- Se cere copiHor sii indice rezistenta
tr-un lemn tare, mai gros decit mina, creionului.
rotunjit sau cu mai multe fatete in- Copi.ii pipiiie lemnul protector. lncearc4
guste. Pentru a fi mai frumos, ca !ii sa-l indoaie, sa-l rupa.
pentru a feri mina de afi<:hii (bucati Puteti indoi partea de lemn a cre-
fine fii mici de lemn), creionul este ionului?
vopsit in diferite moduri (o singura - Puteti sa rupeti creionul in bucap ?
culoare, mai multe culori model). - De ce este necesar un inveli!; din-
Pe o parte a creionului se afla inscrise tr-un lemn tare in jurul minei ?
ni~te litere iii cifre. Ele arata numela Educatoarea prezinta un creion meca-
fabricii unde a fost facut (exemplu : nic cu. o mina ie;lita mult in afarif.
Uacia) precum iii costul lui. Creeaza ocazia ruperii virfului minei.
!ln afara de creioanele negre exista l)i Et·entual ia o mina $i incearca sa scrie
alte creioane cu diferite mecanisme provocind aceea$i consecinta.
~i utilitati carioca, creion pix, cre- - Daca am scrie numai cu mina ee
ion de agenda. s-ar putea intimpla?
Unele creioane sint mai groase, altele Educatoarea expLica $i completeaza rif.s-
sint mai sub\iri. Pentru a obtine un punsurile copiilor cu privire la ceea
creion, mundtorii executa mai multe ce scrie pe creion.
feluri de activitati ca : extragerea sub Stimuleaza pe copii sa gaseascii aZte fe-
forma unui carbune din mine : pre- luri de creioane.
.iucrarea in fabricile de creioane, pre- Copiii cautii sa prezinte alte feluri de
lucrarea lemnului, ob\inerea forma- creioane aflate pe masa proprie $i pe
·tului de creion cu a.;utorul unor ma- masa educatoarei, le denu.mesc, ia-r
·~ini speciale, asamblarea partilor acolo unde nu cunosc denumirea, fn-
l.emnoase cu mina, vopsirea creionu- treabif. Copiii vor fi fndemnati 64

l11 - Cuno$tin\e despre naturil. $1 om tn gril.dinlta de copli - ed. 422 161


lui cu vopsele ; imprimarea literelor adreseze intrebari in legiitura cu ce-
i;;i cifrelor. lelalte feluri de creioane.
Educatoarea completeazii numai atunci
· cind nici un copil nu ?tie.
Educatoarea cere copiilor sa-i spunii pe
care dintre creioanele existent(? ar·
dori sii-l foloseascii ; le promite ca
dupa terminarea lectiei vor avea po-
sibilitatea sii incerce toate felurile de
creioane aduse in clasii.
Copiii i$i aratii preferinta fatii de cre-
ionul dorit. '
Se expun pe scurt citeva din operatiile
principale, utilizind, eventual, ilus-
tratii sau folosind povestirea.
Pentru fixare, se var adresa citeva in-
trebiiri:
ln ce locuri se munce~te pentru a
procura materialul necesar creionu-
lul?
1J ncle se fac creioanele ?
Cine sint .acei care muncesc la fa-
bricarea creioanelor ?
Ascutitoarea se folosqte la formarea Trecerea la analiza ascutitorii se face
virfului la creioane intregi sau a ce- prin prezentarea unui creion intreg,.
lor carora 1i s-a rupt virful. neascutit. Educatoarea il ofera unui
Pentru a-1 putea ascutL se introduce o copil ca sii scrie ceva.
parte a creionului (de obicei aceea .<1 cesia constata prin experienta proprie
car(;' n-are nici o litera) :?i se inv1r- cii, un creion fiira virf, neascutit, nu.
te'?te cu grija, apasind m;or lemnul ,poate fi folosit.
pe lama ascutitorii. Apoi educatoarea interrine :
Ci:eionul trebuie urmarit cu aten1ie. Ce ar trebui sa facem pentru a pu-
pentru ca atunci c:ind s-a format vir- tea scrie cu el ? Cu ce putem sa-1
ful s[i scos din <Lscutitoare la timp. ascu\im?
inahte de a se rupe. V1rful creionului Ea demonstreazii apoi modul de ascu-
e fragil, iar lama asc:utitorii e tare. tire a creionului ?i cere copiilor si'i-$i
ascut11 creionul, urmiirind orice difi-
cultate ce apare :
ruperca v1rfului ;
blocarea creionului in a:;cutitoare etc.
·?i analizeazii cauzele, dind indicatiile
corespunziitoare.
Copiii ascut creionul cil care nu .~e poate
scrie.
Educatoarea oferii un creion mai gros·
spre a Ji ascutit $i cere copilului sa
constate cauza pentru care nu poate
sii-1 introdtlcii in ascutitoare ca sa-l
ascilta. Observii copiii ciirora li s-a
mpt virful creionului ?i trebuie sii
reia ascutitul. Copiii sint intrebati de:
ce li s-a rupt vlrful, sii sesizeze uneZe

162
relatii simple intre ascutitoare $i cre-
ioanele utilizate.
Strnctiira asciititorii Educatoarea cere copiilor sii cerceteze
Ascutitoarea are doua parti : ascutitoarea proprie $i adreseaza in-
o lama ascutita, intr-o parte, ascmii- trebdri de orientare :
natoare unui cutitaf). Ea e facuta din Care e partea cu care se ascutc cre-
otel (metal) ; ionul?
o aparatoare din material plastic co- De cc se poate ascuti crcionul cu
lorata diferit. lama?
ln partca opusa lam('i, sint aplicate Ce altc obiccte cunoafiteti care ser-
diferite fi.guri - animale sau obiccte vesc pentru ascut;it creioane sau ta-
in miniatura. Exista 11i alte obiecte iat alte obiectc '.>
se folcsesc pentru ascutit ; cu\i- Can' csie parti'a pc can' cstc fixata
tul, lama de barbierit. cutitul ma9inPi lama?
de tocat, secera C'tc. CE'l mai potrivit en copil cautd pe masa educatoarei
obiect cu care pot ascuti copiii en'- obiectele dPspre care se rorbe.~te $i
ioanele este ascutitoarea. deoarece le aratd grupei.
mina CO'.J'.lilului nu intra in contact Cl' s-ar intimpla daca lama n-ar
dirPct cu Jama ~i nu se pot rani. avea apD.,.fltoart' '.'
Ce s-ar intimpla dacti in loc de cre-
ion s-nr introduce un alt obiect la
ascu\it ?
De cstC' d:' pr0frrat ascui;itoarea.
lamci f?i cu\i tului ?
5e demonstreazi! ascutitul cu lama $i
Cll cutitul, se arati! dezavantajele, pre-
cnm $i unele greutiiti intimpinate.
Sinteza particila a celor discutate se va realiza printr-o descriere su-
marii a ascutltorii de ciitre un copil, lo solicitiirile eclucatoarei :
Ce am invatat despre ascutiloare '?
Penarnl este un obiect in care se pas- Trecerea la ultimul obiect cle anaiizat
treaza obiectele mai marunte : cre- se va face prin intrebarea:
ion. ascutitoare, toe, peni\a, stilou. rn ce pastreaza ~colarul creionul f)i
Penarul esk asemanator unei cutii, ascutitoarea ?
potrivitc ca marime, care are un ca- Copiii de la o masd var trece din minii
pac fixat bine cu o incuietoare. Are in mind penarnl. Cite un copil desface
inauntrul lui ni~te despartituri mai capacul. $i dcschide penarnl. Toti co-
rnari ~i mal rnici pentru diferite ca- prn privesc interiorul acestuia ,;;i
tcgorii de reehizite. Penarul poate fi ara:a spatiile mai mari ?i cele mai
din lcmn sau material plastic. mici. Introduc in locurile respective
creioanele $i guma.
Discutia se continua prin :
Cu ce SC aseamana penarul ?
Ce are PE'narul in partea de sus ?
Cu ·ce sc fixeaza capacul cutiei ?
Cu ce este despar\it inauntrul lui ?
(placi mici, scindurele),
La ce-i servesc aceste despartituri ?
In care despartitura se pun creioa-
nele ? Dar guma '?
Cite creioane se pot a~eza in pcna-
rul vostru ?

163
- Din ce e fiicut penarul ?
- Din ce alte materiale se mai pot
face penare ? ·
- Ce alte vbiecte se pot piistra in pe-
nar '?
- Unde se piistreazii caietele, pena-
rul?
Copiii aleg de pe masa educatoarei di'-
ferite rechizite $Colare $i le denu-
mesc.
Bofiunea de rechizite §COlare. Se va de- - Ce alte obiecte folose!';te ~colarul
fini pnind seama de utilitatea acestor · acasa ~i la !)aoalii ?
obiecte {~olare). Se clasificii dupa - Cum se numesc toate aceste lu-
locul pe care i1 ocupa : cruri?
- obiecte cu care se scrie (creion, pix, - - Ce obiecte sint necesare :;;colarului'
toe); pentru scris ?
- obiecte cu care se picteaza - · - Care sint rechizitele cu care ~ola­
pensule. rul scrie?
Afateriale cu care se scrie sau se pic- - Care sint materialele folosite l<»
teaza, cerneala, acuarele, .tuburi de scris?
culoare, pasta de tpix. Copiii aleg alte obiecte care folosesc
Obiecte pe care se scrie : hirtie, caiet, atit pentril scris, dt ;;i pentru alte ac-
bloc de desen. titmi.
Obiecte ill care se pastreaza rechizitele - Care sint obiectele pe care se scrie ?'
tc0lare penarul, ghiozdanul. Copiii a9aza pe rind obiectele discutate-
(rechizitele $COlare) in ghiozdan.

lncheierea activitatii: Se va cere copiilor sa ghiceascii. despre ce re-


chizite este vorba in ghicitorile* de mai jos :

,,Cine ~ade in ghiozdane


Pastrind gume ~i creioane ?" (penarul)

,,0 sticluta cu vopsea


Da penitelor sa bea". (calimara cu cerneala)

,,Drept, inalt l?i subtirel,


Cu ve~mint de lemn peel,
Are limba de carbune,
Pe hirtie multe spune". (creionul)

,,Beti~or subtirel
Are virful de otel
$i putem scrie cu el". (tocul cu penita)
,,Carte alba liniata
Scrii pe ea cind e curata !" (caietul)

• Ghicitorile create de Nestor Maria.

164
Grupa mare
Terna activitatii : Uniforma ~colara

Scopul : Familiarizarea cu uniforma §Colarului 9i a §CoUiritei. Invatarea


· copiilor sa desprinda partile componente 9i unele caracteristici dis-
tinctive. Perfectionarea capacitatii de a utiliza comparatia, in spe-
cial, in ceea ce este deosebit. Intelegerea locului 9i rolului 9colarului,
a grijii 9i atentiei ce trebuie s-o poarte fa ta de toa te obiectele 9i mai
ales fata de tinuta lor.
Imbogatirea vietii afective cu sentimente de ata;;ament pentru ac-
tivitatea 9colara 9i de pionier. Trezirea dorintei de a deveni :;;colarl
harnici :;;i ascultatori.
Imbogatirea 9i activizarea vocabularului cu cuvintele : uniform&.
costum, 9ort, pepit.
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatia, explicatia.
Material necesar pentru lectie: Uniforma de 9colar 9i de pionier, cu toate
elementele : cama9a, haina, pantalon, 9ortuletul 9colaritei, camru;A
alba, cravata, ecuson, insigna, basca. Pentru copii : cite doua siluete
de copii, elemente de imbracaminte decupate.
Organizarea activitatii
Mobilierul mese 9i scaunele vor fi dispuse in forma de careu des-
chis. Materialul copiilor va fi distribuit dinainte pe mese de catre
copiii de serviciu. Celalalt material va fi aranjat in ordine pe masa
ed uca toarei.
Copiii vor intra in sala de grupa in mod organizat, dupa ce au auzit
sunetul clopotelului educatoarei, apoi vor trece la locurile obi9nuite.
Desfa~urarea activitatii
Intrrvmtiile cducatoarci ~i acthmlle
Conthwtul de cuno~linte ~i deprindt'ri copiilor

Nofiunea de uniforma $COlara


Uniforma $COlara este imbraciimintea Educatoarea prezinta uniforma ;;cola··
;icolarului, a11a cum copiii de gradi- rului dupii ce a pus intrebarea :
nita au uniforma prin care se deose- - Ce v-a reamintit clopotelul?
besc ca imbriidiminte de alti copii - Ce vii reaminte:;;te aceasta imbraGi!l-
care nu merg la griidinita. minte ? Cine o poarta ?
Soldatii, militienii, po:;;ta:;;ii, aviatorii ~i - Cum se nume:;;te aceasta imbriiea-
alti oameni poarta, de asemenea, uni- minte ? Se pot prezenta imagini ale
forma prin care pot sa recunoscuti po9ta:;;ului ~i soldatului.
cei care fac acelal,>i lucru. Toti ace:;;- - Cine mai poarta uniforma ?
tia poarta acela:;;.i fel de l:mbriica- Precizeazii sarcinile copiilor : sii urmil-
minte, care ii ajuta pe cei din jur sii-i reascii cu ce obiect de imbriiciiminte
recunoasca. se imbracii copiluL chemat $i s-o &111-
scrie, comparind-o cu uniforma !or
de gradinita.
Se adreseaza intrebarea :
- Cu ce se imbraca !i'Colarul ?

165
Li se cere sa eriumere piirtile compo-
nente.
~4.naliza partilor distinctive
Uni,forma Jcolarului estc formata din- 'Este chemat un copil $i este solicit at
tr-o ciimai;i'i pepit, un pantalon albas- sii-;>i schimbe uniforma de griidinitii
tru inchis, lung iarna $i scurt dnd cu cea de .:;colar.
este cald, o hainii de aceea~i culoare, Se adreseazii intrebiirile :
pantoj'i de culoare inchisa, ciorapi Se aseamiinii uniforma copilului de
lungi sau scurti, dupii anotimp. gradinita cu cea a copilului de
Uniforma :y:olarului sl' poarta pcstc ~coala?
lenjeria de corp. in timp ~ortu] De ce nu se aseamana ?
de gradini\ii sc imbraca, d" obicPi. Ce poartii cor)ilul de griidinitii sub
pcste imbracamintl'a obi"lnuita (pan- uniforma?
talon, dima~ii). Ce poarta copilul de ~coalii sub uni-
Materialul ciima.;:ii este din pinza sub- formii '?
tirc> cu model patratde albastre cu Pentru introditcerea cuvintului pepit se
patratele albe. Un astfel de model cere copiilor pe lingii care trece cole-
in piitriitele se nume:;;te pepit. gul lor, sa priveasca cu atentie mate-
Materialul pantalonului .;:i al hainei este rialu l din care e fiicutii ciima~a, orl
mai gros, mai aspru. se nume$te din care e fiicut $Orful de griidinita.
stofa. Se alte obiecte de imbracii-
Panialonii cu haina alcatuicsc un cos- minte fiicuie din material pepit: ro-
tum de $COl~11-. chite de 'L'arii, fuste etc.
Pentru a preciza sensul cuvfntului ,,cos-
tum" educatoarea face apel la copii :
Cum se numesc intr-un euvint haina
;;i pantalonii biiiatului ? Fetele
poarta costum ?
.Uni.iurma .~coldritei cste alcatuita din- In continuare, educatoarea prezintii
tr-o rochic confectionata din material uni.forma .:;coliirifei ;;i cere enumera-
pepit. la fel ca :;;i cama:;;a $C'Olarului. rea pieselor acestei.a, in timp ce le
Are un gulcra$ alb. ridicii.
Peste rochic. $Colari~a poartii 1m ;;ort De aceastif data, dupii ce o fetitii a im-
albastru mai inchiq, cu model pc mar- bracat-o cu griji'i, cere copiilor s-o
gine !)i cu buzunarc. :;>ort'.11 ii ferEJ!ite compare cu uniforma .:;co!anllui, dacii
rochia sa se nrnrdareasca. De ase- se aseamiinii uniforma .:;colilritei cu
menea. arc o culoare mai Inchisa. cea a .;wolarului.
Jn picioarc, ea poarta pantofi $i cio- - Din ce material este fiicuta ?
rapi. Pc cap, arE' o basdi alba sau al- Din cite picse este alciituitii?
bastru inehis. - La ce serve~te :;;ortuletul ?
De ce numai fetitde poarta ~ortulet?
Ce poarta pe cap atit *colarul, cit ~i
~colarita?

Sinteza partiali.i se va face cerind copiilor sCi-$i imbrace f iecare si-


Zueta cle pi.ipU$a cu uniforma de ;;colar primita $i sa enumere partile din
care este compusa.
Reguli de ingrijire $i de piistrare a uni-
formei.
Uniforma Sf' poartii numai la :y:oala !ii Edtlcatoarea executii 'in fata copii1or
la serbari ;;colare. In acest fel ea se cttet~a actiuni cu uniformele .:;colaru-
pii.streazii mai mult timp. Acasa, $CO- lui $i ;;coli'iritei :
larii o schimba cu imbracamintea po-

l66
trivita. Dupa ce uniforma este dez- 1) Roagii bdiatul sii scoata haina de pe
bracata, 'ea este pusa pe umera9, pan- el. lntreabii grupa :
talonii pe bara orizontala a umeral?u- Ce veti face cu uniforma voastril
lui, sau pe un dispozitiv special. 0 cind veti veni acasii de la .!?COaHi ?
data, de doua ori pe saptam'lna, im- Se cere imui copii sli ia umera$Ul $i sii
bracamintea trebuie periata cu pe- ai:eze uniforma cu atentie pe ele.
ria de haine. Hainele pot fi scuturate - De ce trebuie pusa uniforma pe ume-
intr-un loc potrivit - in curte, pe ra9?
balcon, nici intr-un caz in casa. 2) Educatoarea perie haina baiatului.
Rochiile fetitelor nu pot fi periate, ci - De ce periem hainele ?
numai scuturate. Uniforma Cind trebuie sa le periem?
se pune in dulapul de haine pina a - Daca nu avem perie ce putem face ?
doua zi cind 9colarul ~i-o imbraca 3) Educatoarea demonstreaza scuturatul
din nou. rochiei $Coliiritei. O fetita o a$aza pe
cuier.
Se continua cu o scurtii discutie.
- Unde se pastreaza uniforma dupa ce-
a fast at!rnatii pe umiira;;?
De ce o pastram in dulap ?
- Voi cum va pastrati uniformele de
gradinita?
Pregatirea penlru $Coala. Se va face apoi leglitura cu plecarea la
$colarul poarta cu mindrie uniforrna $COalii.
cumparata de parinti. Totodata el Cind Yeti primi ;;i voi uniforme de
prime9te ghiozdan, cait>te, creioane ;;colar?
9i alte rechizite. In prima zi de ;;coala - Cine vii curnpara uniforma ?
va gasi pc banca abecedarul 9i cartea Ce alte obiecte veti mai primi pen-
de aritmetica pe care i le dii in dar tru ;;coala?
9coala. Ce primiti de la 9coalii in prima zi?
- De ce are 1umea atita grija de copiii
care incep ;;coala?
Sinteza finala se va realiza printr-o scurta povestire despre prima zi
de $Coala.
Kdsta mai multe posibilitati de realizare :
relatarea 1.nregistrata pe banda de magnetojon a impresiilor pri-
mei zile de !}Coalii;
scrisoarea unui mic !}Colar, fost elev al graclinitei, coleg cu viitorii
!}colari;
expunerea eclucatoarei ;
lectura 1mui te.r:t literar adecvat.

Grupa mare
Terna activitatii : Focul i?i efectele lui *
Scopul activitatii: Cunoa9terea sistematica a unui fenomen natural in-
tilnit frecvent in experienta de via~a a copiilor. Precizarea unor
efecte ale focului mai u~or de perceput in conditiile gradini\ei. Edu-
carea capacitiitii de a stabili legaturi intre datele oferite de per-
ceptie.

* In colaborare cu Valeanu Valeria.

167
lntelegerea de catre copii a foloaselor ~i a primejdiilor pe care le
prezinta focul, precum ~i a necesitatii respectarii de catre copii a
unor reguli de comportare (sa nu se joace cu focul, sa nu aprinda
focul fara voia adultilor etc.).
lLocul desfa~urarii: Sala de grupa.
:Metode : Observatia, demonstratia, explicatia, problematizarea.
Material necesar pentru lectie: Pentru fiecare copil cite o luminare, o
cutie cu chibrituri, o bucata de hirtie glasata albastra. Pentru edu-
catoare : o luminare, o lampa de spirt, chibrituri, zahar, carton, fire
de lina 9i bumbac, apa, hirtie, vase pentru experiente (eprubete),
tablouri.
Organizarea activitatii: Pentru buna desfa!?urare a activitatii se va aerisi
sala de grupa, se vor a9eza mesele ~i scaunelele in forma de careu
deschis. Se va distribui materialul necesar copiilor in activitate ~i
se va a9eza la indemina materialul educatoarei.
Se vor introduce apoi copiii in sala de grupa, apoi se va face ve-
rificarea sumara a tinutei acestora.
Desfli.turarea activitatii. Introducerea fo activitate: Se va realiza prin
anuntarea temei 9i motivarea alegerii ei de catre educatoare.
lnterventiile cducatoarci ~i acthmik
Cll-Ontinutul de cuno~tinte ~i dcprinderi copiilor

•ocul F caracteristicile lui. Aprinderea Educatoarea aprinde focu1 la sobil


f-OCUlui in soba prin utilizarea chibri- {lampa de spirt). Copiii privesc focuZ
tului. din sobii.
Se cere copiilor sa precizeze acfiunea
efectuatli $i procedeul folosit.
.6.prinderea luminarii tot prin utiliza- Se demonstreazli aprinderea luminarii
rea chibrituluL cu ajutorul chibritului $i se cere apoi
copiilor sa efectueze aceasta actiune.
Se va atrage atentia copiilor asupra
folosirii chibritului (se va stinge ime-
diat dupa ce 1-au aprins f)i folosit).
Copiii f$i aprind in mod independent
luminarea a?ezata pe un suport.
Perceperea focului, stabilirea insu~ri­ Educatoarea adreseaza citeva intrebiiri,
lor, a infaptuirii sale. urmarind ca sii orienteze perceptia co-
- fladira; piilor §i sa determine unele deductii
pe baza celor percepute.
- Dupa ce ne dam seama ca lumina-
rea s-a aprins ?
Dupa ce reounoru;teti flacara ?
- culorile - ru;ezarea lor ; - Observati daca are aceea$i culoare
pe toata suprafata ei ?
- Ce culoare are in partea de jos, in
mijloc, in partea de sus ?
- forma alungita la ambele capete ale - Redati in aer forma flacarii.
flacarii ; Copiii vor reda in aer forma flacarit.
- Cu ce se aseamana ?

168
luminozitatea (flaclira rlisp!nde~te Educatoarea dBmonstreazii luminozita.-
lumina). tea prin a$ezarea unei bucati de hfr-
tie glasatii intr-o parte a fli'icarii.
Copiii a1azii bucata de hirtie primitii la
o distantii stabilita de educatoare. Se
cere motivarea a;;ezarii hlrtiei la o
anumitii distantli de flaclirii.
De ce trebuie sii a~ezam hirtia la o
distanta mai mare de flacarii?
Ce s-ar intimpla dacii hirtia ar fi
prea aproape de flacarii ?
Ce se observii pe hirtia a~ezata in-
tr-o parte a flacarii ?
Mi'?carea flacarii sub actiunea mi~arii Educatoarea demonstreazii mi1carea
aerului. fliiclirii fluturind U?Or hlrtia la o anu-
mita distantii.
- Ce se intimpla dacii mi~cam ~or o
hirtie lingii flacara ?
- De ce se mi'?Cii flacara ?
- Ce s-ar intimpla daca am mi'?ca mai'
puternic hirtia
Educatoarea va demonstra.
Caldura emanata de fladira. Educatoarea apropie u1or mina de fla-
ciirii, respect£nd distanta, apoi reco-
manda copiilor sa execute cu griJiJi'
aceea$i actiune.
Copiii apropie o mind de flaciira.
- Ce simtim cind apropiem mina de·
flacara?
- De ce nu avem voie sa punem mina.
pe flaciira ?
- Ce s-ar intimpla in acest caz?
Stingerea flacarii, observarea fumuluL Educatoarea suflii in flaciira -?i o stinge.
Cere apoi copi.1lor sii execute aceea$i:.
actiune ;;i sa observe ce se intimpUl.
Copiii sufiii incet in luminare.
- Ce se observa dupa stingerea flaca-·
rii?
culoarea; - Ce culoare are fumul ?
mirosul; - Ce miros are cl ?
directia in care se ridica. - Ce se 1ntlmpJ;) cu fumul dupa putin·
timp sau claca suflam in el ?
Vor sufla fumul observind astfel cif:
acesta se risipe1te $i dispare.
Educatoarea sintetizeazii actiunile efec-·
tuate sublinilnd caracteristicile focu-·
lui. Cind se aprinde luminarea se for-.
meazii o flaciira care are forma alun-·
gitii la ambele copete $i diferite ru-
lori (albastrii, maro, galbenii). De·
asemenea, flaciira riispinde$te luminlf,
iar cind se mi§cli aerul, se mi§cii ,t
aceasta.

169'
Apropiind mina de flaciirii, simfim o
ciildurii. Daca se stinge flacara, se
obseri:ii fumul care diipii pufin timp
dispare.
Efectele focului Ediicatoarea va aprinde un bat de chi-
Arderea diferitelor materiale. Arderea brit cerind copiilor sil efectueze ace-
chibritului. eai;i actiune $i sii observe ce se intim-
plii. Copiii vor aprinde cite un biit de
chibrit ;ii-1 vor stinge atunci cind
acesta a ars pinii la mijloc.
culoarea chibritului ars. - Ce s-a intimplat cu batul de chi-
- transformarea batului de chibrit in brit?
carbune (dupa ardcre). Ce culoare are el ?
Edtlcatoarea va lua o Joaie de hirtie i>i
va scrie cu chibritul ars ( ciirb1mele)
cerinclu-Ie copiilor sa f acii ;;i ei ace-
la$i lucru.
Copiii vor scrie pe hirtie glasata (pe
partea necolorata) cu batul de chibrit
an;.
- ob1;inerea cenu'?ii. Va lua un bat de chibrit ars '}i-l t'a
fiirimita.
Ce s-a ob\inut daci!i am farimitat
chibritul ars ?
La ce se cenu::;a ?
"-1\rderea hirtiei. Educatoarea va aprinde o bucatii de
Mrtie 1.ntrebtndii-i apoi pe copii :
Cu cc am aprins hirtia ?
De ce credeti ca flacara de la hir-
tie este mai mare ca cea de la chl-
bri t?
ArClerea textilelor: Educatoarea va arde un fir de bumbac
- fire de bumbac. cerindu-le copiilor sa spima ce s-a
Topirca zaharului : intimplat.
- transformarea zaharului in lichid Ed!icatoarea va pune zahiir intr-o epru-
(curge), in urma actiunii focului asu- betii $i o va a$eza deasiipra fliicifrii
pra acestuia. tmei luminari. Va turna apoi zaharul
Fierberea apei. dintr-o eprubeta in alta.
- Ce s-a intimplat cu zaharul ?
- De ce a avut nevoie zaharul ca sa se
topeasca?
Educatoarea va ?ntreba pe copii:
Ce se intlmpla cu apa pusa la foe
intr-un vas?
- Dupa ce cunoa::;teti ca apa fierbe ?
Focul ardc nmnai daca are aer. Educatoarea va acoperi o luminare
aprinsa cu un borcan de sticia.
- Ce credeti ca se va intimpla cu fla-
cara dupa un timp?
- De ce credeti ca se va stinge ea ?
Educatoarea i:a sintetiza ce!e discutate
in legtitura cu efectete focului. Un
chibrit, o hirtie, o bucata de bttmbac,

170
daci'i le diim foe ard pinii se trans-
forrnii in cenu{ia.
Dacli se pune intr-un vas zohiir $i acesta
se pune pe Inc. zahdrul incepe sa se·
topeascii (devine lichid). De asemenea
apa pusii la Joe fierbe. Focul nu.
se stinge atita timp cit e;ristd aer.
Tntrebuintarea focului (foloase); Edncatoarea va cere copiilor sa se gin-
- la inciilzitul camerelor ; deascii la foloasele .focului.
la buciitiirie , Unde se intrebuinteaza focul ?
- in industrie : Se vor prezenta diferite tablouri in mre
- pentru topirea o~elului din furnale, sint prezentate 1ntrebuintiirile focului
pentru lipirea metalelor (sudare). in industrie (nmnca .mdorulu·i «;>i cea
pentru topirea sticlei ; a otelarului).
soarele sursii de caldura !?i lumina Cum este lumina de la aparatul de
a pamlntului. sudura in comparatie cu Jumina de·
la luminarc ?
- Ce s-ar intimpla cu 1ce$ti muncitori
claca nu ar avea ochelari de protec-
\ie?
Pentru a se incalzi pamintul face
foe?
- De unde prime!?te pamintul cal-
clura?
- Ce ne da soarele in afara de cal-
durfi ·>

Sinteza finala : Se var intreba copiii despre ce au znvatat ei 1.n


aceastii activitate :
Apoi li se va cere sa se gindeasca daca de la foe avem numai foloase.
Educatoarea va intreba apoi daca ei cunosc vreo intimplare in care
se vorbe$te despre un copil care a aprins neotent focul $i de oici s-a 1.n-
timplat o mare nenorocire.
Dupa ce vor povesti diferite intimpliiri, t'or f i. intrebati cu ce au gre$it
ace,>ti copii, scotindu-se astfel 1.n evidenta f aptul ca niciodata vreunul din-
tre ei nu trebuie sii aprinda focul Jara voia adultilor .:;i cu mare atentie.
lncheierea: Se va dia.filmul ,,Nu vii jucati cu focul !".

Grupa mare
Tema activitatii: Trenul
Scopul: Formarea capacitatilor de a percepe sistematic un mijloc de loco-·
mo\ie, redat intr-un tablou, de a desprinde aspectul lui ~i
partile lui componente. Insui;>irea unor cunoi;>tinte elementare des-
pre modul de functionare a locomotivei, despre rolul omului 'ln con-
ducerea trenului. Stimularea interesului fata de tehnica. Reactuali-
zarea unor reguli de comportare in gara 9i ln tren.
Imbogatirea ~i activizarea vocabularului cu cuvintele: 9ine, loco-
motiva, impiegat, mecanic, conductor, cabina, motor, tampon, se-
mafor, mijloace de Iocomotie.

171
Locul desfa~urarii : Sala de grupa.
Metode : Observatia, conversatia, explicatia.
Material necesar pentru lectie : Un tablou reprezentind un tren in garii,
un tren-juciirie (eventual un tren electric), conturul unui tren, for-
mat din mai multe elemente, pentru reconstituire (cite un co~ule1
pentru fiecare masa).
Organizarea activitatii:
Se va asigura pregatirea pentru activitatea prin : aerisirea salii,
aranjarea scaunelelor in careu deschis cu ajutorul copiilor de ser-
viciu, iar imediat in spatele scaunelelor, a mesefor in acela~i mod,
pentru a putea fi folosite cu u~urinta in ultima parte a activitatii.
Tabloul va fi afi!?at pe tabla (suport special) in dreptul careului, iar
trenul-jucarie va fi a'?ezat pe o masa, in apropiere. Se va orgariiza
intrarea copiilor sub forma unui tren, imitind ~uieratul lui. Cind au
ajuns in dreptul scaunelelor, se va da semnalul de oprire a ,,trenu-
lui", iar copiii vor fi sa ia loc.
Desfa~urarea activitatii :
Inkrventiile educ".l~oarei ~i acthmi!0
Continutul d~ cmw~iinte ~i d<'prinderi cop11lor

ln tablou este infiiii$at un tren eare Se va prezenta tabloul ?i se va face


este gata de plecare. Pe peron, in intuirea lui libera. Dupa aceea va fl
fata trenului se afla lume multa. descoperit trenul-jucarie j!i se va sta-
Unii urea in tren, aliii ii insotesc pe bili de ciJ.tre copii ce fel de trenuri
calatori pinii la scara vagonului. slnt (tren de persoane ~i tren de
Mecanicul se aflii in cabina locomoti- marfii).
vei. In fata locomotivei, pe peron, se ,Se ra preciza tema observiirii $i sarct-
aflA impiegatul de mi11care cu o pa- ni!e copiilor.
leta de facut semnale. Se pregate$te Obsen'area va fi conceputa ca o ona-
sa dea semnalul de plecare. liziJ. comparativa a trenului din ta-
Trenul este format dintr-o locomotiva blou. cu eel jucarie, fn vederea for-
~ din mai multe vagoane. Trenul din miirii reprezentarii respective. In
tabfou are o locomotiva cu motor permanenta se va face apel la expe-
!Diesel. rienta de viatii a copiilor care an
Trenul-jucarie are o locomotiva cu fiicut ciiliitorii cu trenul.
aburi. Exista trenuri care circula cu In permanentii vor fi solicitafi cite dot
ourent electric. Pe locomotiva Diesel, copii. Umll se va referi la trenul de
lucreaza un mecanic $i un ajutor me- pe tablou, iar celiilalt va arata grupel
canic. Ei au grija sa porneasca mo- p(1rtile corespunziitoare pe trenul-
torul, atunci cind impiegatul le da jucifrie.
semnalul de plecare, sa supravegheze In functie de nivelul grupei, vor fi stf-
func\ionarea lui, sa-1 opreasca atunci mulati sii descrie cit mai independent
cl.nd trenul .ajunge intr-o noua statie. o anmnita parte a trenului.
Ei trebuie sa fie atenti, ca sa ob- Grupa va completa descrierea copilului
serve cind pe caka ferata se dau solicitat. Se va interveni cu intrebari
semnale de cale libera sau de oprire. orientative numai atunci cind analiza
JACOmotiva trage dupii ea mai multe este incompietii.
vagoane. Primul vagon dupa locomo- Dupa epuizarea celor percepute prin
tiva este. de ohicei, vagonul po~tal. inte1·mediul tabloului, se var face

172
lln el sint transportate scrisori, ziare, legaturi cu impresiile anterloare 6fe
<00lete, bagaje mai mari etc. In vagoa- copiilor.
nele de persoane se urea oamenii cu Sugeram ca intrebari orientative'
hagajele de mina. In vagoanele de - Prin ee se deosebeii.te ua vagOlll cfe
marfa se incarca tot felul de lu- o Iocomotiva ?
cruri : lemn, ciment, petrol, eara- - Ce parti are un vagon ?
mizi, alimente, animate, mai}ini. - Descrieti interiorul unui vagon f
Trenurile care circula la distante mari Cu ce seamiina vagonul 'l
au ~i vagon-restaurant, in care se Care parti ale vagonului sfnt la fel
poa~e lua masa. Trenurile care cir- cu ale unei case ?
cula noaptea au vagoane de dormit. Care parti sint diferite de ale ~
Vagoanele sint prinse 1ntre ele cu case?
ni~te cirlige mari. La capatul fiedi-
- Cine conduce trenul 'l
rui vagon se aflii tampoane care tin
la o distanta mica vagoanele intre ele - Unde sta mecanioul ti
mecanic?
11i mic1?oreaza zdruncinatura produsii
de opriri bruf?te, de lovituri. - Ce au de facut el In eursul 11nd
Atit locomotiva, cit ~i vagoanele au calatorii?
roti. care circulii pe 1?ine. Ati intrat vreodata tn cabina un~
mecanic?
Cum va explicati ca rotile tn.."D.w&i
se invirtesc?
- La ce servesc tampoanele ?
Cum se face legatura mtre l~­
tiva $i vagoane?
- Prin ce se deosebeltte un tren de
persoane de un tren de marfl!i r
- Ce au la fel ?

Sinteza partiala va fi realizata prin reconstituirea trenulu.i de pt!!!f'--


·soane din pi.'irtile decupate. Fiecare masa va primi toate eleme.ntele nece-
sare. Copiii vor actiona £n grup, la buna lor intelegere pentru a compune
un tren din contururile primite in co?Ulet. Pentru a nu face deranj, fie-
care copil i$i va intoarce scaunul cu fata spre masa din spatele ltd.
Activitatea personalului din tren. Re- Pentru a stabtli activitatea pers~
gulile de comportare in tren, in lului din tren gt a ool4torilor Sf!: um
timpul calii.toriei $i in gara. face apel la experien#a de ~ 4ii
·tn tren urea numai calatorii care !?i-au copitlor.
cumparat bilete de la casa de bilete Inainte de a se urea in tren, ee t~
din gara. Biletele sint controlate de bui?· ~a cumpere fieeare dil.lltm '!
conductorul trenului. Celor gasiti D1 d!' se procura biletele de 'fttll!l'f
fara bilete le da amenda. - Cir• , ·ntroleaza biletele cilatori:h:nr?
- Cr intimpla daca un cilafur e~te
in tren pot lucra ospiitari la vagonul
restaurant, conductori la vagonul de gr;. 'ara bilet ?
dormit, lucratori, la vagonul de - Ci a1 lucreaza in tren in a.faro
d, .iuctor?
pof?ta.
Ci, '"" grija de rotile trenultlJ ?
tnainte de plecare, trenul este verificat
de catre lacatu$i.
'Cilatorii urcati in vagoane se 3$aza pe Reg1, de comportare in tnm oor fl
l<>CUrile libere sau pe locuriie indi- re<1 ·cdizate prin pre~re/.1. tltn~
cate pe bilet. In timpul caliitoriei, sit11 : ti1 de viata :
oamenii citesc. cliscuta. copiii se - Un copil se plictis~te in tren, ce
joacil lini;;tit. Cind le este somn. poate sa faca ?
dorrn. iar c:iml le este foame pot Un copil inc~pe sa del?urubeze pie-
minca. Copiii n-au voie sa umble la scle din v.agon, umbla la masa raba-
semnalele ck <1larmi1 din vagon, n-au tabila sau la capacelele de pe scru-
voie s!t apkce r·apul peste geam. miere. Ce parere ave\j despre el ?
- Un copil se suie cu picioarele pe
banea. Se poarta frumos ?
- Un eopil SP urea pe plasa (raftul)
de bagaje. Are voie ? De ce ?
Sinteza jinalii se va realiza cu ajutorul copiilor cerindu-le sii relateze
pe scurt ce au invaf.at din aceastii. lectie. '
Vor f i cmtrenati mai multi copii. Se vo incadra notiunea de tr en in
no/iuneo-gen cle mijloace de locomofie.
In inch:;iere, se vor alciitui ,,cluua trenuri" din copii !ji se va imita
mersul lor, respectinclu-se regula de a nu se clesprinde vagoanele-copii,
unele de altele.

d. OBS ERV AHEA UNOR ASPECTE DE VIAT A


~51 ACTIVITATE SOCIALA

Comicleratii preliminare
Via\a copilului nu poate fi raportata la societate tot a~a cum a fost
raportata la natura, deoarece via\a copilului este in esenta ei sociala.
Fiin~a umana exprima relatiilor sociale, poarta in aspectele
ei cele mai complexe amprenta intregii atmosfere sociale, dupa cum re-
flecta pfna in cele mai adinci cute ale ei aspiratiile, tendin\ele micro i;d
macrogrupului din care fac parte. Cadr.ul social, dei;;i numai aparent ex-
terior copilului, patrunde in intimitatea sa sufleteasca odata cu primele
lui reactii, cu cele mai simple fonne de conduita. lnsu11i modul de a se
apropia de natur[1, ba chiar mai mult de societate, este rezultatul acestui
joc de interconditionm·e a multiplilor factori !;ii imprejurari care concura
la forma1 ea profilului moral ~i intelectual, al viitorului om.
Casa l<'lmurim aceasta problema ar trebuL prin urmare, sa parcurgem
pac; cu pac; evolutia copilului, sa surprindem acele invizibile legaturi din-
tre el :'ii cadrul social, a-1 desprinde ln anumite momente de contextul so-
cial penttu a stabili ce pome9te de la el 9i ce se oglinde~te din afara lui
In prop1fa li.ti fiima. Or, cum aceste deziderate nu se pot indeplini intr-un
timp 9i spa1;iu restrins, ne vom limita sa enuntam citeva adevaruri de ne-
contestat pentn1 a aduce o motivare a felului in <'are a fost realizat acest
capitol.
Perceperea organizat.a a fenomenelor sociale, a activitatii umane, a
cadrului social este mai dificila, solicita in mai mare masura copilul decit
observarea naturii. Aceasta se datore9te, in primul rind, spatiului in care
au loc activita~ile umane, indeosebi munca. Daca o planta poate fi des-
prinsa de, cadrul ei natural sau poate fi izolata pentru moment, in schimb
munca omuluL fie ea a frizerului, a croitorului, a medicului etc., nu pot fi
cunoscute decit acolo unde se desfal?oara ea. Or, este 9tiut ca aceste locuri,

lH
'Care depa.<;>esc mult dimensiunile 9i cornplexitatea ambiantei salii de clasa,
nu pot fi cuprinse cu prea mare miurinta in ansamblul lor i;d in amanunte,
de catre copii. Specific pentru acest contact al copilului cu realitatea so-
ciala este un tumult de stimuli, o varietate de impresiL De pilda, la ob-
servarea muncii invatatoarei, copilul nu se poate limita la urmarirea ac-
i;iunilor acesteia, d trebuie sa cuprinda in egala masura reactiile, activitatea
~levilor. 9i nu numai atit. El trebuie sa inregistreze atent comunicarea din-
tre elevi 9i invatatoare, sa sesizeze relatiile diverse care se stabilesc in
clasa. 1ntrncit aceasta muJtitudine de actiuni, de fapte de viata, pot fi cu
greu observate simultan .<;>i cu atit mai putin analizate pe loc, observarea
.aspectelor de viata sociala este deosebit de complexa, acestea neputind fi
in mod organizat la fel ca aspectele naturii. A.ceasta a determi-
nat ca observarilor vietii sociale sa Ii se afecteze un numar mai restrins
<le teme, in cadrul activitatilor obligatorii, 9i sa se preconizeze cunoaf?te-
rea lor intr-un cadru mai larg, care sa nu poarte amprenta 9i structura
unei lectii propriu-;dse, ci sa se desfa9oare mai ales in cadrul plimbarilor,
vizi:elor ~i excursiilor. in unele cazuri, intilnim aceleasi teme si la ob-
9i. la plimbari 9i vizite (croitoria, frizeria etc.), ceea ce nu i~seamna
suprapunerea. ei reluarea intentionata a aceleia9i activitati in alta forrna,
pemru a 9i asimilarea aspectelor variate pe cm·e le
prezinta.
Observarea vietii sociale este, a.<;>adar, tot o percepere indrumata. dar
care nu poate fi conceputa 9i realizata asemenea observarilor naturii. In
observari, educatoarea subordoneaza intreaga activitate a cadrului
pe care-1 are la dispozitie. Ea nu poate modifica nimic din acest
cadru. ci numai sa scoata in prin modul de organizare 9i
prin indrumare ceea ce este mai accesibiL Activitatea trebuie conceputa,
urmare, in functie de institutia propusa a fi observata, de conditiile
ei materiale, de ceea ce exista la un moment dat in contextul respectiv.
Un alt factor care diferentiaza observarea vietii sociale - ca activitate in
de observarea naturii este mobilitatea mare la care sint su-
pu.-;e procesele a caror desfa9urare este observata.
Mobilitatea 9i diversitatea actiunilor impun, in consecinta, alte mo-
de realizare a acestor observari. Sugeram in continuare citeva
posibilitati :
Grupa de copii este condusa de educatoare, care i9i asuma rolul
de 9i expl'ima succint ceea ce este mai semnificativ de perceput de
catre toti copiii. Pentru a evita caracteru} de expunere la aceasta modali-
tate de familiarizare a copiilor cu realitatea sociala, se pot introduce unele
cu persoanele care sint implicate in activitatea sociala respec-
tiva. Un astfel de mod de lucru a fost preconizat la observarea croitoriei,
a frizeriei.
Educatoarea realizeaza o pregatire prealabila temeinica, fixeaza
ce au de observat copiii, pentru ca in timpuJ observarii propriu-zise sa
inte1Tina foarte putin, lasindu-le libertate deplina de a urmari ceea ce ii
. intereseaza. La un astfel de sistem de lucru, se impune cu necesitate in
alt cadru o activitate de convorbire, cu scopul de a fixa, clarifica si sis-
tematiza multiplele impresii dobindite de copii aproape 1n mod indepen-
dent. Aceasta structurii este adecvata pentru observarea 9colii, a aetivi-
tatii 1nvatatoarei. deoarece in aceste activitati nu exista timp 9i posibili-

'...,-
l , .)
tati pentr-µ discutarea pe loc a celor percepute. Copilul ramine doar tn
postura de ,,spectator".
c) Educatoarea poarta discutu dinainte pregatite cu persoanele im-
plicate in activitatea sociala respectiv~, copiii asistii !}i eventual participA
limitat la ele, desprinzind din acest dialog informatiile care sint preva-
zute pentru activitatea respectiva.

Obiectivele 9i continutul observarilor


axate pe viata socialii
Observarile axate pe mediul social cuprind o serie larga de activitati,
procese, grupuri, relatii umane $i institutii sociale. In. centrul acestor as-
pecte variate sta munca indeplinita de oameni sau grupuri de oameni.
Pe plan informativ, se pune accentul pe familiarizarea copiilor cu ac-
tivitatea tmor adulti, a cadrului unde ii;li desfa$oara munca educatoarea,
bucatareasa, ingrijitoarea, asistenta medicala $i medicul etc., insistind asu-
pra consecintelor pe care le are aceasta munca asupra vietii $i bunastarn
copiilor. Fire$te trebuie observata munca oamenilor din afara gradi-
niteL Punctul de plecare n constituie munca parintilor, cu care copiii
sint pu!j>i in contact inca din viata de familie. In aceasta directie,
copiii vor cunoa$te citeva din cele mai raspindite profesiuni, semnificatia
:;;i utilitatea lor, cadrul in care se desfa~oara, principalele actiuni caracte-
ristice, eventual in succesiunea lor (de pilda, la munca intr-o fabrica de
piine, prepararea aluatului, dospitul lui, modelarea produselor de pailifi-
catie, coacerea lor, ambalarea :;;i transportul lor). In functie de accesibili-
tatea acestor procese :;;i de posibilitatile de percepere pe care le ofera, se
va a co rd a a ten tie familiarizarii cu uneltele, materialele folosite in dif erite
ocupatii $i activitati umane, cu structura $i modul de utilizare ale aces-
tora, eventual cu transformariie la care este supusa materia prima pina
ajunge un produs finit (procesul de fabricare a zaharului, a hirtiei, a ma-
tasii). Este de la sine inteles ca produsele muncii umane sint cunoscute
de cele mai multe ori independent de procesul producerii lor (lmbra-
camintea, rechizitele :;;colare, vesela, tacimurile, alimentele etc.). Dar, va-
loarea activitatii de cunoa$tere a acestora este cu atit mai ridicata, cu cit
se arata prin exemple simple ci.ta munca este investita in ele.
Un aspect de:;;i foarte complex, dar abordabil, este acela al relatiilor
care apar intre oameni in procesul producerii bunurilor. Chiar daca pre-
$C6larul nu le poate sesiza singur, prin interventiile educatoarei ele pot fi
percepute mai sisternatic :;;i con:;;tientizate.
Pe plan formativ, observarea vietii socia1e are in vedere o serie de
obiective semnificative pentru procesul de punere a bazelor formarii con-
~tiintei $i conduitei moral-sociale. Incepind cu dezvoltarea interesului
pentru realitatea sociala l?i continuind cu educarea unor emotii ~i senti-
mente pozitive fata de tot ceea ce-1 inconjura pe copil ; oameni, muncii,
realizarile lor, totul contribuie din plin la integrarea acestuia mai deplin
in via\a sociala, la pregatirea lui sistematica pentru a participa activ, mat
tirziu, la faurirea unei vie~i mai fericite, mai frumoase pentru toti oa-
menii.

176
Grupa mica
Terna activitatii: Activitatea in gradina a copiilor din grupa mare.
Scopul: Cunoa9terea unui aspect de munca in anotimpul primavara, a
unor actiuni in care sint utilizate unelte ca : hirlet, grebla, beti9or,
stropitoare.
Cultivarea interesului fii respectului fata de munca celor mari.
Locul desfa~urarii : Gradina.
Metode : Observatia, demonstratia, conversatia, exercitiul.
Material necesar pentru lectie : Hirlet, sapa, grebla, stropitoare, seminte'"
beti9oare, galetu~e.
Organizarea activitatii : Copiii vor fi ar;;ezati pe scaunele, in apropierea
parcelei.
Desfa~urarea activitatii
Inlervcnj:iilc cducatoarci ~i actiunile
Continutul d(' cuno~tintc ~i ckprindcrl copii!or

Coplii grupei mari au i~it in gradina - De ce au ie$it copiii grupei mari in


ca £a munceasca, sa sape pamintul, gradlna?
sP. focii straturi. Ce credeti ca vor sa facii ei ?
Ei \'Or s{i sape cu hirletul. De unde .'ltiti ca vor sa sape ? Ce
Educatoarea $i copiii a~azii p1ciorul pe au ('j in mlini ?
hirl0\, apasa pentru ca sa patrunda - Privi\i cum sapa lovarii$a ecluca-
adinc ln pamint. toare $i copiii. Ce observati ?
Ei ridica pamintul pe hfrlet $i i1 ras-
toarna pentru ca radadnile diferite-
lor buruieni sa se usuce.
Educatoarea invata copiii sa apese cind - Observati cum sapa copiii ! De ce
cu pn picior, cind cu celi'ilalt pentru crede\i ca apasa pe hirlet cind cu
a nu obosi. un picior, cind cu celiilalt ?
Dli~ic'\ ce sapa, copiii s~ oclihnesc putin, - Ce fac acum copiii ?
ap6i. cu grebla, sfar1ma pamintnl !ii - Cu ce sfarima ei pamintul? Cu re
11 niveleaza. il niveleazii ?
Priviti ce fac copiii !
Cn un betisor. copiii fac gropite pen- - Cu ce fac gropite pentru saminta?
tru punerea samintei ; .altii pun sa- - Cu cc acopera ei gropitele ? Cu ce-
min\a in pamint. Cu grebla, copiil stropcsc pamintul ? De ce i1 stro-
abpera semintele. pesc?
Copiii au pus apii in stropitori $i stro- - Ce fac copiii cu unelt"'le ?
pesc pamintul pentru a incolti semin-
. tele.
Copiil cura\a uneltele ;ii le in ma-
ga:rie.
Sinteza generala (efectuata de educatoare)
Copiii sapa pamintul ca sa semene flori. Ei sapa cu hlrletul apasind<
cind cu un picior, cind cu celalalt, ca sa nu oboseasca. Dupa ce sapa,

"' Plan elaborat de Valeria Nistor.

12 - Cuno~tinte despre natura ii.I om In grildinita de copii - ed. 422 177


ei sfarima bulgarii cu grebla 9i niveleaza pamintul. Cu un be~i9or fac gro-
pun saminta. acopera gropitele cu grebla 9i le uda cu stropitoarea
pentru a \ncolti. Din seminte vor ie9i flori frumoase care vor impodobi
gradinita.
lncheierea activitatii. Copiii grupei mici ajuta la strinsul pietricele-
lor .;;i n riimurelelor de pe cfirare, a.poi in ordine, parfisesc gradina. Edu-
catoareci face aprecieri asupra modului de participare la activitate.

Grupa mijlocie
Terna activita\ii : Cabinetul medical al gradinitei 9i ac;tivitatea medicului
::;i a asistentei medicale.
Scopul : !')i sistematica a cabinetului medinl !'ii a
principalelor ac\iuni indeplinite de asistenta medica1a, a unor obiecte
:;;i instrumente specifice. Educarea respectului fata de cei care au
de sanatatea copiilor, pe baza insemnatatii acestei
munci.
Largirea 9i activizarea vocabularului cu cuvintele : stetoscop, seringa,
termometru, casoleta, penseta, medicamente, alcool, vitamine, ban-
consulta, face tratament.
Locul desfa~urarii : Cabinetul medical al
·Metode : Observatia,
Organizarea activitatii
vor fi preveniti inca din clasa asupra obiectului observarii :
cunoa!')terea activitatii ce se desfa$oara la cabinetul medical. Se vor
stabili c1teva cerinte, dat fiind locul uncle se va desfa!jmra observa-
rea. Copiii se vor deplasa 'impreuna cu educatoarea lor la cabinetul
medical. Se va stabili legatura afectiva prin salut ~i citeva cuvinte
de motivare a vizitei. Copiii vor fi aranjati in doua semicercuri con-
centrice astfel inc1t toti sa aiba posibilitatea de a privi actiunile
asistentei medicale.
Desfa~urarea activitatii
InterVl'ntiile educa toan'i ~i actiunilc
Continu lul "ck cuno}tintc' ~i deprindcri copiilor

Introducerea in activitate va avea drept


SCC'p Sa invite COpiii Sa priveasca
atent tot ce este in cabinetul medi-
cal $i sii trezeascii interesul !or pen-
tni acest loc. Se va preciza tema ~i
sarcinile ce le revin.
A.naliza liberii a interiorului sc va axa
pe crteva intrebiiri cu caracter gene-
ral:

118
U t Hitatea *i destinatia cabinetului me- - Uncle ne aflam
dical. - Dupa cc ati cunoscut ca este cabi-
Cabinetul medical este o incapere in nctul medical ?
c'lre lucreaza mcdicul ~i asistcnta Cine lucrcaza in cabinetul medical
medicala. El se afla llnga Uf?a de Ia al gradinitt>i ?
intrarea in gradinita, deoarece 1n fie- Amintiti-vi'i dnd ati fost la cabinetu'
can· dimincatii cind vin copiii Ia gri1- medical 'ii de ce?
clini \ii sint mai inti,i controla\i dadi Vor fi solicitati mai multi copii sii enu-
sint sanato~i sau bolnavi: Tovara;;a mere lmprejuriiri in care au nevoie
asistenta medical3 se uita la fata, in de cabinetul medical.
git !ii unPori pe corp pentru ca nici Se insistii asupra controlufoi zilnic al
un copil bolnav sa nu intre in gradi- saniitatii de catre asistenti'i :
ni\;li cu ccilal\i copii !ii sa-i imbolna- C:inc va pdmef?te in fiecare dimi-
vcasca. ncata in ?
Copiii giisiti bolnavi, cu febra. sint tri- Cum va face controlul ?
acasa. De ee trebuie sa va faca zilnic con-
DD~·A un copil sc imbolnavelite in cursul trolul?
zik:i, dupa ce au plecat parintii lui. Dadi nu v-ar controla cc s-ar putca
el este dus la camera de izolare. intimpla?
Cind se lovesc sau se riinesc. cind sint Cind sinteti bolnavi Ce va spune to-
raciti, cind le curge sfngc din nas, vara~a asistenta ?
cind au dureri de cap. de stomac, C1nd va imbolnaviti in cursul zileL
c:)piii vin la cabinetul medical. unde st'1ti pina la sosirea parin1.i-
lor?
La C" servelitc camera de izolare?

Sinteza par[;ialii la discutiile de inceput va insista asupra destinatiei


cabinetului medical. Ea va avea forma unei scurte expuneri, impregnata
cu elemente narative.
Cun0a;;terea mobilierului :;;i a principa- In functie de diferitele aspecte ce ur-
lelor inslrumente medicale, a modu- meazii a fi observate, asistenta medi-
lui de a le folosi. calii va efectua unele actiuni demon-
In cabinetul medical se afla o masa. strative pe care copiii le vor verba-
care tovarilf?a asistentu o iv.'""''"~ liza cit mai independent.
pcntru .a scrie fi$ele copiilor. pen- Astfel se vor fnscena urmiitoarele ac-
t:·u a a!;leza obiectele de e0re arc ne- tiuni :
voie cind face tratamente. In dulap asistenta rnedicali1 completeaza o
se afla instrumentele medicale de fi$i'i, cheamii un copil $i.-i pune ci-
care asistcnta medi,...alii are nevoie. teva intrebiiri, noteazii r;hpunsul pe
Seringa o folosef?te la injectii, Ia fi*i'i;
v<1ccinuri. Delli injectia este o mica - scoate principalele instrumente me·
Intcpiitura care produce o du- dicale ;;i materiaie folosite : seringi'i,
rc1·e. ca cste foarte necesara pentru casoletii, penseti'i, vatii, pansam.ent,
sanatate. Copiii curajoi?i nu pling termometru, le aratii copiilor ~i le
atunci cfnd 1i se injectii. Atunci explicii la ce sfnt folosite ; se simu-
cind un copil cade $i se lovel/te. asi<;- Ir>azi'i acfiunea de dezinfectare $i de
tenta face un tampon d~ vata pe bandajare;
care-I inmoaie in spirt $i cu care nratii dteva medicamente folosite :
d0:;;.infecteaza locul pentru a nu se pi.ramidon, spirt, tinctnrii de iod, vi-
face infectie, apoi pune un pansa- tamine etc. ;
ment :;;i banda:eaza mina sau picio- pune termometrul unui copil, invi-
rul ranit. tindu-l sii se fntinda pe pat;

179
- cintifre$te un copil, ii miisoari1 .inill-
timea $i noteaza datele in fi$e,
Pentru a con;;tientiza insemnatate,a ac-
. tiunilor se vor pun.e citeva probif!me
simple de genul :
- Dacii un copil are febrii, ce fa.e
tovaraiia asistenta ?
Copii:or bolnavi Ji se rlau diferite rne- - De ce este nevoie sa iitim daca avem
dicarnente ca sa se faca rnai repede sau nu temperatura ?
sanatm1L Unele medicamente se dau - De cei se fac injectiile ?
pentru intarire, de exemp1'1, vitarni- - De .ce este nevoie ca tovaral)a asis-
nelc. tenta sa dezin~ecteze bine lo.;urlle
In cabinet se aflii. un pat pe care copiii, ranite?
dirora li sc pune terrnometrul sau - Ce medicamente 1i se dau din timp
carora Ii se face injectie, se al)aza in timp copiilor ca sa-i tntareascA ?
culcati. - C'e s-ar putea intimpla dacii in gra-
De a:iemenea, se afla un cintar cu care dinita n-ar exista cabinet medical
t0vara:;;a asistenta cunoa;;te greutatea :;;i asistenta medicalii?
fiecii.rui copil. -· Cine lucreaza aliitur.i de asistenta
tn afara de asistenta medicala. din medicalii in cabinetul medical ?
timp in timp, 1n cabinetul grii.dinitei - Ce face medicul ?
lucreazii !ii medicuL Medicul consulta Cu ce consulta medicul ?
copiii bolnavi, le prescrie medica- Unde scrie el ce medicamente sa ia
mentele !ii injec\iile pe care le au de copilul?
facut, se ocupa de cazurile mai grele. Cine face tratamentele date de me-
dic?
Sinteza finala se va realiza prin sublinierea de catre educatoare a
rolului pe care-l au in gradinita medicul $i asistenta medicala.
f n incheiere, educatoarea $i copiii vor multumi asistentei medicale
pe ntru tot ce le-a aratat $i vor promite ·ca vor veni $i in continuare s-o
viziteze, chiar dacii nu s£nt bolnavi.

Grupa mijlocie
Tema activitatii: Frizeria 1?i munca frizerului*
Scopul : Familiarizarea cu actiunile frizerului, cu cadrul de munca ~i cu
unele obiecte ~i unelte utilizate de el.
Intelegerea necesitaW de a spala parul, de a-1 tunde, de a-1 pieptana,
de a-1 aranja frumos, de a ingriji unghiile.
Activizarea !?i imbogatirea vocabularului cu cuvintele : pamatuf, ma-
~ina de barbierit etc.
Cunoa~terea relatiilor care se stabilesc in cadrul acestor meserii in-
tre clienti ~i meseria~i, a unor reguli de comportare.
lVIetode:
Observatia, demonstratia, conversa1;ia.
Locul desfa~urarii : Atelierul de frizerie
Organizarea activitatii. Vor fi pregatiti copiii pentru vizitare;.:i atelierului
de frizerie 1?i coafura.

* Plan elaborat de Prodan Ioana.

180
Vor fi indrumati 9i supravegheati in tot timpul imbracarii 9i al dru-
mului parcurs pina la atelierul respectiv. inainte de a porni cu
copiii, se va fixa traseul ce urmeaza sa fie parcurs 9i se va preciza
necesitatea respectarii regulilor de comportare civilizata.
Desfa~urarea activitatii

Continutul de cuno~tinte 'i deprinderi


Interventiile edueatoarei
eopillor
~i actiunile

lntrarea in frizerie.
Grupul care patrunde in atelier saluta Se 1'a preciza ca au intrat intr-un hal
casiera i;;i depune hainele la garde- $i ca intr-o parte $i cealalati'i se afUi
robi>.. rele doua ateliere : frizeria $i coafo-
rul.
In timp ce ei se dezbraca, se va mo-
tiva depunerea hainelor la garderobi!,
prin intermediul unui dialog intre
educatoare $i casiera.
De trebuie sa lasam hainele la
gilrderoba?
Vor privi mai intii cuprinzind incaperea Er11~catoarea va intreba pe unul dintre
J!< ansamblu i;;i apoi se va ex:plica fdz:eri daca este nevoie ca unul dintre
n0cesi ta tea ingrijirii tinutei. copii sa fie tuns $i va cere ldmurirl
Vor Ji privite pe rind chiuvetele i;;i ma- cu privire la necesitritea tunderii co-
sutele care servesc pentru a$ezarea piilor. Va sugera copiilor sa cearii et
une1telor folosite pentru tuns i;;i ras singuri liimuriri.
(foarfece, rna$ina de tuns, ma!)ina de Vor fi denumite toate uneltele folosite.
1""'·pamatuf). Pentru a preciza copiilor citeva re-
tn incapere exista !)i o canapea care ser- gu1i igicnice, educatoarea va cere co-
vn~te oamenilor pentru a a!)tepta piilor .~11 denumeasca acfiltnilP pe care
pinf1 le vine rindul. le executa frizerii. La ie$irea din in-
"apere se vor pune copiilor cfteva
intrebi'iri recapitulatiue :
- Cme intra in atelierul de frizerie ?
-· Ce se face in atelierul de frizerie 1
Ce fac oamenii imecti at ce s-au tuns?
Unde merg? Ce fao la garderobA
inainte de a-!)i lua hainele?

Pregatirea de plecare - Educatoarea sugereaza copiilor sa multu-


measca pentru amabilitatea de a fi primit lamuriri.
In timp ce copiii se imbraca, se va fixa numele atelierului vizitat, al
meseriat?ilor t?i ce i-a impresionat mai mult la frizerie. Vor saluta ~i vor
multumi pentru amabilitate.

Grupa mare
Terna activitatii : Croitoria
Scopul : Familiarizarea copiilor cu procesul de confecponare a imbraca-
mintii, cu locul unde se lucreaza, cu uneltele 9i opera~iile principale
in ob~inerea ei ; cunoaqterea relatiilor ce se stabilesc intre clien~i 11i

181
croitori, a colaborarii dintre muncitori in producerea umii obiect de
imbracaminte. ·
Intelegerea de catre copii a utilitatii muncii croitorilor (croitorese-
lor) manifestata in respectul ~i pretuirea acestora, in dorinta de a-~i
insu~i cit mai corect deprinderea de a coase.
imbogatirea 9i activizarea vocabularului cu cuvintele : vitrina, ti-
par, manechin, degetar, papiota (mosor) de ata, creta de croitorie,,
cabina de proba.
Locul desfa~urarii: Atelierul de croitorie.
Metode ; Observatia, demonstratia, explicatia, conversatia.
Organizarea activitatii: Se vor lua masurile corespunzatoare pentru a pre-·
gati copiii in vederea deplasaril acestora la atelierul de croitorie .
!mbracarea;
- organizarea rindului;
- precizarea traseului deplasarii 9i reamintirea unor reguli de com-
portare pe strada.
Se va organiza deplasarea grupei la ate1ierul de croitorie.
Desfa~urarea activitatii

Intcrventiile educatoar!'i ~i aeliunile


Con!inutul de cuno~tin\e ~i dnprin(kri copiilor

Observarea exteriMului croitoriei


Amplasarea croitoriei Grupa de copii insofitii de educatoare
Croitoria se afla fmpreuna cu alte ate- inconjurii cliidirea cu ateliere $i ma-
lierc ;;;i magazine intr-o cladire con- gazine, fiira sii se opreascii la vreuna
struita de curind c 1.l destinatie spe- din ele. Remarcii locul unde se afUi:
ciala ,,complex comercial". croitoria (intre tutungeric, de o parte
:;i .frizerie, de cealalta pa rte).
Vitrina croitoriei Educatoarea cere intregii grupe sii pri-
Vitrina este formata dintr-o fcreastra veascd ea:tel'iorul croitoriei ?i sa se
mare. a;;;ezata in fa\a unui loc folosit G$eze unul Hngii a1tul, In linie dreap-
pcntru a expune marfurile sau obiec- ta, la o mica distanta, pentru a putea
tele lucrate in magazin sau atelier. cuprinde cu ochii f.ntreg ansamblul.
ln vitrina croitoriei, se expun obiE ete 1
Va adresa copiiior citeva intrebari:
de imbracamintc comandate de Du.pa cc a\i recunoscut croitoria fata
clien\i : rochii, paltoane, costume de de cclelalte magazine '?l atelicre ?
haine, precum !?i materiale din care Cc obiecte de 1mbnkaminte din vi-
se confectioncaza ilnbracamintea !?i trina va plac mai mult ?
modcle de imbracaminte in jurnalc - Cc material a\i alegc pentru ro-
rcviste de mocla. Rochiile !?i cos- chi<.: '? dar pentru costum ?
tumcle sint a!?ezate pe manechinc.
Aspectul vitrinei este atragator.
Intrarea fn croitorie Educatoarea va marca momentul de
Clien\ii, vizitatorii intra pe U!?a croito- intrare in croitorie :;;i va manifesta
riei numai la anumite ore. Orele de grija de a nu deranja prea 11mlt pe
func\ionm·e (programul) sint afi!late cei ce muncesc.
pe u~a.

182
Observarea interiorului
Locul unde se primesc cornl:'nzile. La intrarea in croitorie, atit educatoa-
rea, cit ;;i copiii vor saluta.
Observare de ansamblu
ln incaperea destinata primirii comen- Eclucatoarea va cere permisiunea maes-
zilor se afla o tejghea mare, acope- trnlui croitor (croitoreasa) de a vizita
rita cu un cristal gros, la care lu- locul respectiv.
creazii maestrul croitor Copiii conclu:;;i cle educatoare tree in
in spatele mesei exista un dulap cu revistii. toate partile primei inciiperi.
vitrina. pe toatii lungimea peretelui. Educatoarea joaci'i rol cle ghid ;;i atrage
In dulap s:int a!;iezate materialele de atentia asupra lucrurilor care trebuie
<Croit ca 9i rr:aterialele pc care le pot retinute:
cumpiira clientii (stofii, matase, pinzii - masa croitorului ;
etc.). cabinele de proba;
1ntr-o parte (stinga) sint amenajate ca- - rnobilierul destinat clientilor.
binde de probii. Fiecare cabina este Apoi se opre{lte la masa maestrului
alcatuitii din pereti din lemn (placi croitor. ~····
aglmnerate) ~l o perdea de catifea la Penlru a verifica dacii grupa de c:opii a
intrare. retinut ce se afld in interior, educa-
'in pz,rtea dreapta. in apropiere de in- toarea o va impiirti in trei echipe,
t:-c·.:·c·a in croitorie. Sf~ ai'la o masa ro- fiecare avind sarcina sii meargii la
tt:nclii inumjurata de~ scaune. urrnl clin obiectivele mentionate an-
terior.
Obsen·are de cleta!iu Educatoarea angajeazii. o discutie cu
Masa croitorului obiectele, uneltele crriitorul (croitoreasa) din inci'iperea
~i 0ct[unile efectuate in cursul luiirii destinatii comenzilor. In acest sens va
uneJ comenzi '?i al croitDlui. adresa citeva intrebi'iri, solicitind co-
Luarea cmnenz.ii cuprinde urmiitoarele piii sa urmareasca discutia:
- Daca a~ dori sa-mi fac o rochie cum
cilcntul aduce sau alege materialul ar trebui sii iprocedez ?
:i,.:cesar; Se va preciza de ci'itre croitor cii este
clientul akge modelul din jurnalel<" necesar materialul pe care clientul
;)USC la poate sa-l cumpere de la magazinul
croitorul ia masurile principale ale de textile sau chiar clin croitori<?.
clientului cu a!utorul centimetrului ; Dupa ce am cumparat materialul, ce
croi torul noteaza masurile in regis· mai e de fiicut ?
"crul de comanda ; Croitorul precizeaza celelalte etape arii-
croitorul fixeaza data probei. tind centimetrul, jurnalul de mode $i
registrul de comenzi, bonierul.
Etc~Jele confectionarii unui obiect de Educatoarea va cere croitorului sii
irnibracaminte. arate obiectele, uneltele folosite pen-
a. Croitul obiectului de imbracaminte : tru croitul une rochii (costum). Ac-
tiunile sint demonstrate partial. Croi-
tornl prezintii un tipar gata fiic•1t $i-i
prinde cu ace cle giimiilie cle material
(stof6).
marcheazn conturul tiparului cu Croitorul demonstreazii actiunea de
cret;:i de croitorie sau prin insai- ,rnarcare
, _ _cu _creta.
__

croie~te - se taie materi'.liul cu Croilond prezintii un foarfece de croi-


harfecele clupii semne.le marcate torie ;;i clemonstreazi'i ti'iierea unui
cupon.

183
b. Cusutul buca\ilor croite, asamblarea Educatoarea va adresa o noua intrebare
partner conform modelului. croitorului :
Observarea atelierului de lucru in an- - Ce se intirnpla cu materialul croit?
samblu Copiii vor fi condu$£ in incliperea unde
In incapcrea destinata muncitorilor- se lucreaza la cusutul imbracamintii.
croitori (croitorese) se efectueaza di- Se va acorda atentie stabilirii relatiilor
verse operatii : de politete cu muncitorii din ateZiere.
- insiiilarea bucatilor croite ; Educatoarea va orienta copiii spre ac-
cusutul la mru;ina de cusut ; tiunile cele mai reprezentative efec-
cusutul cu mina a unor parti ce nu tuate in atelier. lntr-o alta eventua-
pot fi realizate cu rna$ina ; nasturii, litate, ea imparte grupa in echipe in-
butonierele, cusaturile interioare ; drumindu-i ca fiecare sa perceapa de
- cii.lcatul imbracamintii ; aproape numai o anumita actiune a
- a$ezarea ei pe un umera=? intr-un unui grup de muncitori. Copiii vor fi
anumit loc special amenajat pentru stimutati sa intrebe pe muncitorii la
toate lucrurile in curs de finisare care rnerg, sa cornunice cu ei.
sau terminate. Se vor stabili intreblirile :
Fiecare muncitor are in grija o anumita - Ce fac croitorii ? Cu ce unelte lu-
operatie sau un anumit obiect de im- creaza?
bracaminte. Dupa reintoarcerea echipeZor, se poate
face un scurt schimb de tmpresii fn-
tre copii.
In sinteza educatoarei se subliniaza legatura, colaborarea ce exista
tn munca intre muncitori.
Educatoarea organizeaza despartirea de muncitorii croitori, apoi de
maestrul croUor, mulfume$te pentru conditiile oferite copiilor, care au
permis si'i invete cum se lucreaza imbracamintea.

Grupa mare
Terna activitatii : Libraria*
Scopul: intelegerea intuitiva a procesului vinzare-cumparare pe baza ob-
servarii operatiilor acestui proces. Cunoa1?terea relatiilor care se sta-
bilesc intre cumparatori !?i vinzatori, a unor reguli cu privire la ac-
tivitatea dintr-un magazin : formularea clara a cerintelor, plata
corecta a obiectului cumparat ; utilizarea unor modalitati politicoase
de adresare intr-un magazin.
Familiarizarea cu menirea acestui tip de magazin, cu obiectele care
se vind in librarie, cu locul ~i modul de aranjare a obiectelor.
Imbogatirea i;;i activizarea vocabularului cu cuvintele : raft, ma!?ina
de calculat, rechizite fi>colare, tejghea, raion.
Locul desfa~urarii : b librarie.
Metode : Observatia, demonstratia, explicatia.
Organizarea activitatii : Copiii vor fi pregatiti pentru a pleca la librarie :
imbracarea, organizarea in rind cite doi, fixarea anterioara a traseu-
lui ~i reamintirea regulilor de comportare civilizata pe strada lji in
librarie.

* Plan elaborat de Prodan Ioana.

184
Desfa~urarea activitatii
In tervcntiile cducatoarei ~I acfiunile
Confinutul de cuno~tlnte ~i dcprinderi coplilor

Observarea exteriorului ln apropiere de librarie, educatoarea


Amplasarea librliriei atrage atentia asupra cinematografu-
Libraria (sa-i zicem 1 ,,Papiru.s" se aflli lui care se gase!fte linga librarie.
la parterul unei constructii cu mai
multe etaje in care locuiesc oameni.
Vitrina librariei indica ce lucruri c;e Se precizeazil. locul unde se c:fla librif-
vind in magazin : jucarii, carti t;;i re- ria.
chizite !?colare. Magazinul are doua Se orienteazii privirea asupra vitrl.nei,
vitrine spatioase. precizfndu-se cu ajutorul copfilor
ln vitrina se a:>aza cele mai noi ;ucarii obiectele ce se vind intr-o librarie.
l?i cartl sosite in magazin. Ce magazin credeti ca este ?
Obiectele sint aranjate frumos, !ncit - Dupa ce cunoa~teti ca este o libra-
vitrina atrage 1;rivirea trecatorilor !ii rie?
multi cumparatori pot sa-i;i aleagli. - Ce ati vrea sa va cumparati ?
obiectele necesare privind vitrina. Educatoarea mctiveaza intrarea in li-
brlirie, fixind obiectivul de a cum-
para o carte de pove$ti din care .~if
le citeasca in zilele urmatoare.
lntrarea in libriirie Intrarea in libriirie se face in ordim',
pastrind lini$tea pentru a nu deranja
vlnzatorii. Copiii saluta impreunii cu
educatoarea.
Observarea interiorului librariei
Raionul de j?lcarii se afla in partea Se va orienta atentia asupra mobilie-
dreapta. Aeolo vmzatorul a organizat rului, dupa ce var urmiiri toate jucif-
pe rafturi cele mai fr~moase jucarii riile.
pentru cei mici ca sa poata fi vazute. Se var utiliza citeva intrebiiri :
Rafturile sint a1?ezate unul deasupra Ce jucarii veti cumpara ?
celuilalt acoperind tot peretele. Ele - Ce ar trebui sa faceti ca sa va cum-
s1nt frumos Iacuite. parati o jucarie ?
tn mijloc se vede raionul la care se Se solicita urmarirea $i enumerarea ta-
v1nd rechiziti>le $COlare (caiete, cre- turor rechizitelor $Colare.
ioane, stilouri, sticle cu cerneala, Se var pune citeva intrebliri care sll
gume, ascutitori, cutii cu lipici, coli solicitc denumirea rechizitelor.
de hirtie de diferite grosimi). Toate - Ce se vinde in acest loc ?
sint frumos aeyezate in rafturi :?i ser- - Cui folosesc aceste obiecte ?
tara~e. Colile de hirtie se afla in spate - Daca ati dori sa cumparati un caiet
pc rafturi, iar celelalte obiecte mai sau un stilou unde ar trebui sa plil-
marunte SC gasesc orJ:nduite frumos titi?
1n s0rtara;;e care cuprind intregul pe-
rc:te.
In fata <>e gase$te o masa speciaJa care
scn·ec;;te la a'}ezarea lucrurilor cerute
de cumparatori :?i care poarta denu-
mirea de temhea. In interiorul ei se
afla alte obiecte e:x;puse astfel indt
cnmparatorii sa-l?i aleaga ce doresc.
In spa\iul dintre perete ~i tejghea stA

185
care serve'?te cu amabi-
litaite fiecare cumpariitor.
Casa este o masa cu .geamuri inaltc Se va sugera urmarirea actiunii casie-
care au in interior o ma'?ina de socotit riei, apiisarea pe butoane $i eUbera-
'?i in care sta casiera. Cind prlme'?te rea de bonuri cumpiiriitorilor dupiio
banii, casiera pe butoanele ma- ce au pUitit.
i;;inii de calei1lat ~i afla suma pe care Ce fac cumparatorii cu bonurile pri-
trebuie s-o pliiteasca cumparatoruL mite de la ca:sa ?
Ea elibereaza un hon cu care clientul
i>?i ridica cumparaturile.
Raionul de carti
Un alt raion este eel in care se vind Se va urmari in special procesul vin-
cartile. Aici se gasesc nenumarate zare-cumpiirare.
dirti a1?ezate in fata cumparatorilor Educatoarea poale cmnpiira o carte
pentru a putea fi rasfoite, cercetate. pentru copii pentru a exemplifica co-
Cartile sint dispuse uncle linga altele, piilor modtlL in care se stabilesc re-
pc deasupra mesei, iar alte1e in vi- latiile in cadrul procesului vinzare-
trina l!i in sfir'?it unele carti stau in cumplirare.
rafturL Educatoarea va riisfoi o carte, apoi va
spune vtnziitoarei ca dore$te s-o cum-
pere. Ea va merge la casa, va plati $i
apoi va reveni, va da bonul vinziitoa-
rei $i va pri.mi cartea frumos impa-
chetatii. Va atrage atentia copiilor
asupra tuturor etapelor unei cumpa-
rliri.
Privire de ansambl1t Educatoarea precizeazii semnificatia cu-
Libraria are mai multe raioane. La fie- rinlului raion .~i magazin. Grupa de
care raion se afla cite unul sau dni npii piirlise$te apoi libriiria salutim:l
vinzatori. :;;i multumind pentru ospitalitate.
Educatoarea alege trei copii :;;i H stimu-
leaza sa muitumeascii ,fieciirei vinzii-
toare de la raioanele existente pentru
permisiunea datcl de a privi tot ce se-
afli'i in magazin.
1L ALTE CAI DE CUNOA.$TERE NEMIJLOCITA
A MEDIULUI INCONJURATOR

l. PLIMBARJLE, VIZITELE ~I EXCURSllLE

:a. V ALO AREA LOR EDUCATIVA

incepind dE> la cea mai frageda virsta, copiii acumuleaza o serie de


<euno9tinte prin contactul direct cu obiecte 9i fenomene din natura 9i so-
detate. Tocmai pentru a facilita acest contact nemijlocit, gradinita orga-
nizeaza forme de activitate specifice, printre care plimbarile, vizitele ~i
·excursiile ocupa un loc deosebit de important. in timpul desfa!?urarii lor,
prei;;colarii sint introdw:;>i treptat in cunoa~terea unor elemente ale rea-
1itatii, care constituie totodata un izvor nesecat pentru dezvoltarea !?i con-
turarea personalitatii lor.
Observarea obiectelor 9i fenomenelor in conditiile lor obi!?nuite de
€Xistenta faciliteaza formarea unor reprezentari dare, precise, deoarece
·se sprijina pe un continut concret-intuitiv, care intensifica interesul de
cunoa9tere al copilului. In acelaf,;i timp, aceste forme de activitate con-
stituie un cadru deosebit de valoros pentru exercitarea de influente edu-
cative asupra copiilor, pentru cultivarea spiritului lor de cercetare, a
curiozitatii f?i interesului lor spontan pentru descoperirea de noi cuno9tinte.
cadrul activitiitilor organizate in mijlocul naturii 9i al vietii so-
dale, copiii se confrunta cu realitatea printr-o percepere activa. inves-
tigatoare, pl'in actiuni directe asupra obiectelor 9i fenomenelor din me-
d.iul inconjurator. Ei examineaza cu atentie f?i curiozitate, raspunzind ]a
solicitarea de a efectua analize $i comparatii pentru a determina carac-
terist.icile esentiale ale lucrurilor cu care vin in contact, observa siste-
matic unele fenomene ale naturii in mi9carea eyi dezvoltarea lor $i, aju-
tati de educatoare, sesizeaza unele cau?e care le determina. In felul acesta,
dobindesc o mare cantitate de informatii despre munca omului, reprezen-
tari simple despre structura 9i conditiile de viata ale unor plante $i ani-
male, despre legi obiective ale succesiunii anotimpurilor etc. Privite sub
acest aspect. activitatile organizate in mijlocul naturii $i al vietii sociale
determina atit imbogatirea treptata a bagaju]ui cognitiv, cit i;;i valorifica-
rea acumularilor realizate pentru stabilirea unor legaturi $i relatii care
converg spre formarea, inca din perioada pre:;;colaritatii, a unor premise
.:ale viitoarei lor conceptii !;>tiintifice despre lume i;;i viata, spre dezvoltarea
tuturor capacitatilor lor de cunoa9tere.
Analizind importanta plimbarilor, vizitelor i;>i excursiilor pentru dez-
voltarea pre9colarilor nu se poate neglija influenta acestora asupra dez-
voltarii unui limbaj clar f?i precis. Fiecare contact cu mediul inconjurator

187
imboga.te9te vocabularul copiilor cu cuvinte noi, care denumesc lucruri 9i
caracteristici ale acestora. Atit o excursie la padure sau la gradina zoolo-
gica, cit 9i o vizita intr-un magazin constituie prilejuri de exprimare
simpla i;;i directa, de exersare a vorbirii sub toate aspectele.
La fel de pretioasa este contributia acestora la imboga\irea continu-
tului jocurilor 9i al celorlalte forme de activitate organizate in gradinita.
Astf el, in urma execursiilor 9i plimbarilor facute in natura prin mediul
social, copiii redau cu mai multa fantezie 9i sensibilitate imaginea rea-
litaW in cadrul activitatilor de desene 9i modelaj ; cu materialele culese
i~i imbogatesc simtitor jocurile de creatie 9i activitatea manuala. !n ace-
la9i timp, jocurile organizate in mijlocul naturii, bazate pe o mare varie-
tate de mi9cari, au o influenta deosebita asupra dezvoltarii fizice a co-
pilului.
1n strinsa legatura cu cele mentionate, plimbarile, vizitele 9i excursiile
permit formarea treptata a sentimentului de respect ::;;i dragoste pentru
natura, ca i;;i pentru munca, om 9i realizarile sale. Copilul care a invatat
sa admire parcurile cu flori, sa asculte murmurul unui izvor, sa observe
viata unei insecte, obiceiurile unei pasari - va deveni prietenul naturii,
apoi protectorul ei. A-1 invata sa cunoasca, apoi sa ocroteasca $i sa iu-
beasca ceea ce a admirat nu este un obiectiv U$Or de atins dar, care tre-
buie sa stea in atentia educatoarei, atunci cind copilul este pus in contact
direct cu viata ; concomitent trebuie sa-i dezvoltam simtul frumosului,
sa-1 deprindem sa caute permanent frumosul sub toate aspectele sale. 0
ginga9a floare de cimp, o pasare zburind din creanga in creanga, un porn
inflorit, o cladire impunatoare, monumentul unui erou sint doar citeva
elemente ale mediului care strecoara in inima copilului bucurii 9i dra-
goste fata de locul natal, fata de natura patriei. Aceste emotii estetice
ale pre$colarului se pastreaza uneori toata viata $i reprezinta mai tirziu
baza unor sentimente mai ad1nci, con$t!ente.

b. ORGANIZAREA $1 DESFA$URAREA PLIMBARlLOR,


VIZITELOR $1 EXCURSIILOR
Plimbarile se organizeaza cu intreaga grupa de copii in imprejurimile
gradinitei, in etapa jocurilor $i activitatilor desfa$urate in aer liber.
Durata unei plimbari variaza in functie de grupa de copii, de anotimp
~i obiectivele urmarite - grupa mica (3-4 ani) 10'-20' ; grupa mijlocie
(4-5 ani) 15'-40'; grupa mare (5-6 ani) 30'-60'.
Vizitele se pot desfa$ura in institutii, intreprinderi, muzee, biblio-
teci etc. Tematica lor se stabile$te in raport cu conditiile de mediu in care
functioneaza gradinitele.
Excursiile presupun deplasarea grupei de copii in locuri mai inde-
partate de gradinita, pe o durata care variaza intre 6-10 ore. Datorita
complexitatii problemelor care se ridica in organizarea unei excursii, nu-
marul acestora este redus (4-5 pe an) i;;i se desf89oara in conditii optime
mai ales in timpul vacan~elor.
1n raport cu nivelul dezvoltarii copiilor, obiectivele si continutul
problemelor, vizitelor 9i excursiilor sint strins legate de cele ale activi-
tatilor de observare prevazute de programa. Tematica lor se stabilei;;te
pentru fiecare grupa in func~ie de conditiile locale, de anotimp, de inte-
resele i;;i preocuparile copiilor. Viata ofera oriunde elemente cu care co-

188
pilul trebuie pus in contact direct, intim, dificila fiind doar selectai;ea
acelor aspecte care prezinta o mai mare eficienta formativa.
In primul rind, este necesar ca treptat, copilul sa fie introdus 1n
mediul in care traie!iJte - cartierul in care se afla casa parinteasca l?i
gradinita (strada, institutiile, parcul, locul de joaca, magazine, ateliere,
fabrid, monumente, apoi padurea, cimpul, livada etc.). in cadrul fiecarei
teme, se va pune accent pe cunoa1?terea activitatilor omului, a realizarilor
sale, a ocupatHlor ~i joc4rilor copiilor, a naturii cu varietatea frumuseti-
lor ei in cele patru anotimpuri. Pentru eel putin una din plimbarile sap-
taminale, educatoarea trebuie sa-~i fixeze un scop precis : sa observe cu
copiit, in mediul sau natural, un copac, un rond cu flori, parcul, un mijloc
de locomotie, o gradina, un ~antier, oamenii prestind diferite activitati etc.
Este indicat ca acela~i obiectiv sa fie observat de eel putin 3-4 ori,
la intervale care sa permita atlt fixarea unor cuno~tinte, cit l?i urmarirea
evolutiei unor fenomene 1?i procese atit in munca oamenilor, cit 1?i in viata
plantelor, a animalelor i;d a naturii. De pilda, copiii pot observa etapele
unei construc~ii pe un 9antier din apropierea gradinitei (organizarea aces-
tuia, transportul materialului, punerea fundatiilor, lucrarile din interior) ;
Iucrarile efectuate de om in 9i gradini in diferite anotimpuri, sau
evolutia unor plante.
De multe ori, in cadrul plimbarilor se pot face numeroase observari
ocazionale in functie de ceea ce se intnne~te in mod intimplator 9i pre-
zinta interes. Copiii trebuie 1nvatati de mici sa se poata oricind mobiliza
~i concentra pentru a percepe ceea ce mediul inconjurator ofera cu dar-
nicie : primavara, o insecta cautindu-9i hrana, primele flori, primele rin-
dunele ; toamna, stoluri de cocori indreptindu-se spre tarile calde sau,
trecind intr-un alt domeniu, zborul unui elicopter, munca unui gradinar,
a unui grup de 9colari care merg spre 9coala etc.
In cadrul excursiilor, activitatea copiilor desfa11urata in mijlocul na-
turii va fi orientata spre dobindirea 9i largirea unor cuno9tinte simple
dar temeinice privind flora 9i fauna zonei respective.
Tematica acestor aciivitati didactice poate fi stabilita la inceputul fie-
carui trimestru, in concordanta cu continutul prevazut pentru alte genuri
de activitati (observari, convorbiri, desen, modelaj etc.). Se intelege ca
tematica poate suferi modificari in functie de unele cerinte
sau situatii noi, aceasta pentru a-i asigura o permanenta actualitate.
Pregiitirea plimbarilor, vizitelor 9i a excursiilor include : fixarea a
ceea ce trebuie observat ; alegerea locului in care se va desfa~ura activi-
tatea copiilor; stabilirea itinerarului ; calcularea timpului, precum ~i ale-
gerea unor locuri de popas in situatia in care traseul este mai lung.
In functie de obiectivul stabilit, se pregatei?te materialul 9i eventua-
lele obiecte necesare pentru activitatea practica a copiilor : co!i;ulete sau
saculete pentru transportul materialelor culese, foarfeci, lopatele, diferite
jucarii : corzi, mingi, truse pentru nisipar, carti ilustrate etc.
Pentru excursii, pe linga acestea, se va pregati trusa medicala, pa-
turi ~i hrana pentru copii.
Este indicat ca educatoarea sa realizeze o documentare prealabila
amanuntita pentru a asigura continutul fjtiintific al informatiilor pe care
1;1i le propune sa le transmita copiilor. Pentru vizite, se impune a lua lega-
tura in prealabil cu institutia ce urmeaza a fi cunoscuta 9i selectarea de
comun acord cu reprezentan~ii acesteia, a aspectelor care urmeaza sa fie
cunoscute de copii.

189'
Pregiitirea prealabWi a copiilor .
Inainte de plecare, educatoarea familiarizeaza copiii printr-o larga
gama de procedee (convorbiri, povestirLsau lecturi, poezii, cintece, jocuri,
interpretari de imagini etc.) cu obiectivele ce vor fi urmarite, precum i;;i
cu sarcinile care le vor reveni. Copiii trebuie influentati afectiv, cognitiv
~i volitiv, mobilizati in directia cunoa~terii in mod activ a realitatii date.
Avind in vedere dificultatile tipice pe care le intimpina pre!?colarul
atunci cind este solicitat sa observe in mod organizat ~i sa se orienteze
in lumea inconjuratoare, educatoarea trebuie sa-!?i propuna, in special
la grupa mare, sa-1 invete din timp cum sa vada obiectele ~i fenomenele
din jur, sa inteleaga semnificatia, particularitatile acestora, sa le descrie,
sa formuleze pareri in legatura cu ceea ce vede, sa efectueze unele aeti-
vitati cu caracter practic etc. Concomitent, le va formula cerintele ref e-
ritoare la conduita pe care trebuie s-o aiba fiecare copil in asemenea im-
prejurari.

Des.fa;;urcirea propriu-zisa a plimbiirilor,


a Pizitelor $i a e.i:cursiilor
Se recomanda ca parcurgerea itinerarului sa se faca degajat, evitind
interdictiile de a se opri in mod spontan ;;i observa ceea ce le atrage in
mod deosebit atentia, de a imparta;;i impresiile sau de a cere unele ex-
plicatii. Dimpotriva, atunci cind ei singuri n-o vor face, educatoarea le
va canaliza adivitatea de observare spre unele aspecte mai semnificative,
va semnala puncte de reper care vor duce la o mai buna cunoa!?tere a
drumului parcurs (o cladire, o institutie, un spatiu verde etc.).
Organizarea activitatii copiilor la locul stabilit variaza in functie de
tema, precum ;;i de conditiile existente. Dar, indiferent de acestea, la
inceput, investigarea mediului se va face de catre copii in mod liber dupa
ce in prealabil, educatoarea le-a formulat citeva cerinve :
- sa nu depa;;easca'un anumit spa~iu;
- sa nu deterioreze copacii, arbu;;tii, iarba, florile, sau alte lucrud
cu care vin In contact ;
- sa semnaleze colegilor s:m educatoarei ceea ce au observat, au
descoperit ;
sa efectueze anumite activitati practice sau jocuri ;
- cind sint obosi~i, sa se odihneasca nun1ai in locurile indicate;
- sa lase curat locul de popas.
Dupa !'lceasta etapa initiala, cu rol de destindere, de cautari !?i des-
"C:operiri libere, educatoarea intervine pentru a aduna copiii !?i a-i orienta
spre scopul precis de cunoa!?tere dinainte stabilit. Este necesar acest lucru
Jntrucit pre;;colarul nu are inca posibilitatea ca, in contact cu lumea in-
conjuratoare, sa identifice toate lucrurile, sa-;;i clarifice impresiile, sa se-
sizeze caracteristicile ;;i raporturile existente intre ele. in prima parte se
poate organiza o conversatie libera, care va permite educatoarei ·sa ana-
lizeze reprezentarile spontane ale copiilor i;;i astfel sa se orienteze asupra
completarilor pe care trebuie sa le fadi, precum !?i asupra a ceea ce este
necesar ca ei sa cunoasca in mod organizat. Important este ca, prin intre-
bari simple, precise, judicios formulate. ea sa continue sa le orienteze
investigatia, dindu-le posibilitatea sa-9i reactualizeze diferite informat;iL
sa gaseasca cai in rezolvarea unor probleme, sa faca comparat;ii, pentru
190
a evidentia caracteristicile distinctive ale obiectivelor cu care au venit
in contact.
Orice activitate efectuata intr-o gradina, Iivada, padure, intr-un pare
sau in alte locuri, trebuie sa constituie un prilej de adincire a procesului
de cunoa!?tere prin orientarea copiilor spre aspecte semnificative. De pildii,
in p1imbarea cu tema ,,Parcul, toamna" educatoarea trebuie ca, in mo-
meritul comentarii celor observate de copii, sa insiste asupra cauzelor, :in
cele relatate :
- De ce cad frunzele? (le-a ofilit frigul, s-au vestejit ~i s-au uscat,
se desprind u~or ~i vintul le scutura).
- De ce p1eaca unele pasari in tarile calde ? (tot din cauza frigului ;
ele nu mai gasesc hrana, deoarece insectele se ascund sub frunzele uscate,
sub pam1nt ~i sub scoarta copacului).
- De ce se vestejesc florile? face din ce in ce mai frig !?i pentru
ca sa traiasca, ele au nevoie de caldura).
0 conversatie organizatii intr-o gradinii de zarzavat, dupa ce in prea-
labil a fast investigata de copii in mod liber, constituie un fructuos mijloc
de fixare a unor cunof?tinte dobindite in mod direct, nemijlocit, cu pri-
vire la:
Aspectu-l gradinii, prin comparatie cu eel al unui dmp sau cu un
loc necultivat. Prin intrebari, copiii pot remarca modul ordonat de ame-
najare a straturilor, curatenia ~i chiar frumusetea gradinii (varietatea
plantelor, multitudinea culorilor, aerul imbalsamat etc.).
Recunoa$terea legumelor care cresc in gradina dupa frunze sau par-
tea comestibila, clasificarea legumelor dupa modul de folosire (crude sau
fierte). Aprecieri refel'itoare la importanta lor 1n hrana omului, sublinie-
rea preferintelor etc.
Rc'isaduri $i semanaturi. Se \·a explka sumar cre~terea plantelor
solicitind copiilor sa faca comparatii cu munca desfa~urata de ei pe par-
cele, la coltul naturii, cu cea a gradinarului ; pregatirea pamintului : aratul,
greblatul, amenajarea straturilor, ingra!',>area pamintului. Evidentierea
unor caracteristici ale semin~elor, alegerea unora pentru a fi semanate in
laditele de la coltul naturii sau pe parcela lucrata de copii.
- Uneltele gradinarului. Copiii pot fi puf?i sa le denumeasca, sa le
descrie dupa modul de folosire, lucru pe care-I fac cu u~urinta daca Ii se
da ocazia sii observe munca gradinarului sau chiar sa le utilizeze demon-
strativ. Daca este posibil, se vor an1ta copiilor plantele daunatoare, evi-
dentiindu-se munca gradinarului pentru distrugerea lor.
Cu copiii din grupa mare, se poate organiza plivitul unor straturi
dupa ce vor !',>ti ce plante au fost cultivate pe ele, stropitul lor ~i chiar
culegerea celor timpurii. Intr-un asemenea context, insu9irea cuno9tintelor
~i deprinderilor de munca intelectuala ~i practica nu apare ca ceva impus
din afara ci ca ceva dorit de copiL El cauta sa afle, sa 9tie, sa ac~ioneze
satisfacindu-~i setea de cunoa~tere $i de activitate.
partea finala se organizeaza diferite jocuri, se face bilantul ma-
terialelor culese din natura (frunze, semin~e, pietricele, beti9oare, fructe
comestibile sau necomestibile etc.) !?i se pregate9te colectivul de copii
pentru reintoarcere, daca este posibiL pe un traseu nou.

191
c. V ALORIFICAREA PLIMBARILOR, VIZITELOR
$1 EXCURSIILOR
. .
Toate observatiile oferite de multiplele aspecte ale naturii ~i ale me-
diului inconjurator trebuie sa constituie puncte de plecare in organizarea
unor variate ~i bogate activitati cu intreg colectivul de copii, cu grupe mici
sau individual.
Imediat dupa plimbari i;;i excursii se vor sorta ~;i aranja materialele
culese dupa criteriul utilitatii (material pentru confectionarea jucariilor,
a unor machete, pentru aranjarea unor ierbare, insectare etc.). !n zilele
urmatoare, educatoarea trebuie sa faca apel la toate ouno!?tintele !?i im-
presiile copiilor, pentru fixarea 11i sistematizarea lor, pentru a le intretine
prin interesul 11i curiozitatea fa\;1 de lumea inconjurato~re. Ea va valori-
fica materialul cules in cit mai numeroase activitati libere, de dezvoltare
a vorbirii, de cunoa11tere a naturii l}i a mediului inconjurator, in exerciW
matematice, de desen, modelaj, in activitati manuale, in diferite jocuri etc.
Obiectivele urmarite sint multiple i;;i ele vizeaza toate laturile edu-
catiei. Astfel, se sintetizeaza observarile dispersate, se verifica, se preci-
zeaza ~i se consolideaza informatiile, pregatindu-se formarea notiunilor
generalizatoare, se realizeaza unele clasificari l?i sinteze din ce in ce mai
largi. Concomitent, se precizeaza sensul cuvintelor, se activeaza vocabu-
larul copiilor, iar in cadrul unor exercitii de exprimare orala, se realizeaza
formarea unor deprinderi de vorbire curenta, corecta 9i expresiva.
Materialul cules ofera posibilitati de organizare a unor exercitii ma-
tematice, pentru stabilirea unor cantitati, efectuarea unor clasificari, pre-
cum 9i pentru formarea reprezentarii de numar.
Reproducerea celor vazute prin desen liber, prin modelaj, prin acti-
vitati manuale mare9te abilitatea vizuala, manuala, perfec\ioneaza de-
prinderile tehnice predate in activitatile obligatorii, educa gustul pentru
frumos, fortele de creatie ale copiilor, vointa 9i initiativa lor.
La grupa mica se pot organiza cu materialul cules jocuri senzoriale,
exercitii simple de exprimare, pentru precizarea unor cuvinte, jocuri imi-
tative.
In a doua parte a anului i;;colar, se poate introduce !?i la ei reprodu-
cerea prin desen sau modelaj a unor aspecte din natura care i-a impre-
sionat (un copac, o floare, un animal).
La grupele mijlocii $i mari aria activitaWor bazate pe acest mate-
rial este mult mai larga, continutul mult mai bogat. Astfel, se recomanda
sa se organizeze :
- Povestiri tematice in care copiii sa realizeze ce le-a placut mai
mult in timpul plimbarilor, sa povesteasca intimplarile traite, sa descrie
frumusetile naturii, munca oamenilor etc.
- Interpretari de imagini sau diapozitive pentru recunoa9terea 9i
sistematizarea celor vazute.
- Jocuri logice, ca: efectuarea unor comparatii, clasificari, aso-
cieri etc.
- Exercitii de exprimare oraUi pentru formarea unor propozitii dupa
cuvinte date, sau ghicitori despre animale, plante, mijloace de locomo-
"tie etc.

192
- Jocuri imitative (imitarea prin gestica a actiunii unor animale, fe-
nomene, elemente de munca, concomitent cu pronuntarea onomatopeelor

- $eziitori al caror continut ilustrat in poezii, cintece, ghicitori, jocuri


etc. sa fie corespunzator tematicii unor plimbari. De pilda ,,Sa dntam
primi'ivara", ,,Toamna cea bogata", ,,Prietenii omului, animalele" etc.
- Desen liber, in care copilul exprima ceea ce 1-a interesat ~i ceea
ce 1-a impresionat 1n mod deosebit. In anumite situatii, educatoarea suge-
reaza diferite teme : peisaje, itinerarul in ordinea parcurgerii, elemente
de munca. Desenul pe nisip, pe pamint, cu creta colorata pe pavaj, sti-
muleaza interesul :;;i imaginatia copilului in redarea acestor teme.
Exercitii matematice. Clasificarea materialelor culese din natura
dupa criteriul marimii :;;i al formei. Stabilirea unor cantitati, numararea
acestora pentru a contribui la formarea reprezentarii de numar.
Activitati manuale, in care copiii utilizeaza toate tehnicile de lu-
cru cunoscute, folosind cu prioritate materialul cules in timpul excursiilor
:;;i plimbarilor. Se recomanda ca in sala de grupa, linga coltul naturii, sa
fie aranajata o macheta care sa reprezinte un aspect dintr-un loc mai des
vizitat de copii {pare, spatiu verde, padure). Periodic, copiii pot confec-
tiona macheta diferitelor locuri observate, ilustrind unele schimbari sur-
venite in natura de la o perioada la alta, de la un anotimp la altul. ln
acest feL copiii 19i consolideaza reprezentarea de mediu 9i i9i con9tienti-
zeaza pe cea de viata a plantelor (inmuguresc, infloresc, se ve9tejesc, se
usuca, mor).
In afara unor machete cu continut variat li se pot da copiilor sa
decupeze imagini :;;i sa confectioneze o banda care sa ilustreze momen-
tele principale ale plimbarii, sa reproduca imaginea unor plante, animale,
mij1oace de locomotie etc.
-- Activitiiti la coltul naturii. PlimbilriJP. ofera multiple posibilita~i
de imbogatire a activitatii desfa~urata de copii la coltul naturii, atit prin
cunoa;;terea unor elemente de munca, cit i;;i prin materialele culese (cren-
gute care vor fi puse iarna sa inmugureasca, sa infloreasca, sa infrun-
zeasca, precum 9i seminte pentru a se urmari germinarea $.a.).
- Analizarea comportamentului copiilor pentru con9tientizarea unor
norme de conduita civilizata. In contact cu mediul inconjurator, se poate
discuta despre felul cum merg copiii pe strada, cum $i pe cine saluta,
cum pastreaza bunurile realizate prin munca oamenilor, cum ocroteso
natura.

d. EXEMPLE PENTRU GRUPA MICA, MIJLOCIE $1 MARE

Grupa mica
Plimbare: Parcul 9i locul de joaca pentru copii.
a) Continutul plimbiirii
Plimbarea se organizeaza pentru prima data la inceputul anului ~co­
lar cu scopul de a familiariza copiii cu aspectul general al pacr:cului, cu
modul lui de amenajare.

13 - Cuno9tinte despre naturl\ i;;i om In grl\dinlta de copil - ed. 422 193


De exemplu, se va retine ca oamenii au pus band in parcuri pentru
a se odih,ni, au fa.cut alei mari pe unde se plimba, 1-au infrumusetat cu
straturi de flori, cu copaci :;;i statU:i ; pentru copii, au amenajat un loc:
de joaca cu nisipare, balansoare, leagane 9i multe alte aparate.
Concomitent, copiii vor fi deprin~i sa nu rupa florile l?i sa nu cake
pe iarba, sa pastreze curatenia, sa nu tipe 9i sa se joace in grupuri la
aparate, £3.ra sa se certe.
b) Pregatirea educatoarei 'in vederea organizarii plimbarii consta in :
Cunoa~terea prealabila a parcului in vederea alegerii celui mai
semnificativ 9i potrivit loc pentru activitatea copiilor.
- Stabilirea unui itinerar scurt pentru a nu supu11e copiii la un efort
prea mare.
- Calcularea timpului de parcurgere a traseului stabilit.
- Fixarea modului de organizare a grupei de copii, in func~ie de
locul ales in pare.
- Pregatirea materialului necesar activitatii copiilor (co~ulete pen-
tru stringerea unor frunze uscate, pietricele, diferite jucarii pen-
tru constructii in nisipar, mingi).
c) Pregatirea copiilor pentru plimbare
Inainte de a pleca la plimbare, educatoarea familiarizeaza copm cu
obiectivul acesteia : se precizeaza ca parcul este un loc de odihna pentru
oameni mari 9i de joaca pentru copii. Odata cu impartirea materialelor
(coeyulete, jucarii), educatoarea va sugera copiilor activitati :;;i jocuri ce
pot fi desfa9urate, formuleaza cerintele cu privire la comportarea lor atit
pe strada, cit ~i in pare.
d) Desfa~urarea plimbiirii
drum spre pare, educatoarea atrage atentia copiilor asupra unor
puncte de reper care pot fi retinute cu. u9urinta de ace9tia. De exemplu :
trecem acum pe Unga o mare, frumoasa, cu gradina de flori in fa\a,
traversam cu atentie prin fa~a librariei, ocolim cinematograful 9i intri"un
tn pare.
Dupa ce se ajunge la locu1 stabilit, educatoarea 111
jurul ei pentru a le preciza citeva reguli de comportare : se pot juca liber
pe alei. (limitindu-se spa\iul), avind grija sa nu calce iarba 9i florile, iar
cind obosesc, se pot a9eza pe banci pentru a privi straturile de flori. co-
pacii, statuile. Dupa precizarea acestor cerinte, copiii sint lasati sa ob~erve
~i sa constate singuri aspectele inconjuratoare. Atentia educatoarei se va
indrepta simultan atit spre copiii activi, care i9i schimba anumite im-
presii intre·ei, cit 9i spre cei pasivi, indiferen1;i.
Dupa un timp relativ scurt (5-10 minute), sint regrupati pen-
tru a li comenta - in cadrul unei convorbiri libere - imnresiile
de aspectul general al parculuL dupa care vor fi condm;i pe" terenul arne-
najat joc.
Odntii cu perceperea 9i denumirea aparatelor din ::icest 1i se ,-a
demonstra si modul lor corect de folosire. De exemplu : pe balansom' se
pot a9eza c;ncomitent pe cele doua extreme cite doi-trei copii. ilv1nd
ca :in timpul balansarii sa atinga alternativ pamintul cu picioarele
tru a nu se accidenta).
Dupa ce copiii au fost ru toate aparatele ':'i cu modu; lor
de folosire. grupa se va impar~i, dupa optiunea copiilor, pentru diferite

194
activitati : jocuri la aparate, jocuri de construqii la ms1pare, culegerea.
unor materiale din natura (pietricele, castane, frunze uscate).
Educatoarea va supraveghea simultan toate grupurile de copii, ur-
marind ca fiecare sa participe pe rind Ia toate actiunile.
Cu putin Ump inainte de lntoarcere, copiii vor fi regrupati pentru a
se face un bilan~ al activitatii. Se va preciza felul activitatilor 9i rezul-
tatul actiunilor desni7urate : ,,v-ati jucat frumos la balansoare, leagane, ati
facut din nisip cozonaci, placinte, pline 9i, ca copii hamici, ati adunat
pentn1 jocmile din gradirii~a frun--ce, pietrice~e, castane".
Reintoarcerea se va efectua pe acela9i traseu, dupa ce in prealabil li
s-au reamintit copiilor anumite norme de conduita pe strada. Se vor sem-
nala din nou punctele de reper de pe parcurs, pentru a sprijini cunoa9te-
rea de catre copii. Cu alta ocazie revenirea poate fi facuta 9i pe
alte trasee.
f) Valorificarea imediatii a impresiilor dobindite de copii se va realiza
prin crearea unor situatii in care ace9tia vor' povesti co~egilor din cele-
lalte grupe ce au vazut 1n timpul plimbarii, cu ce s-au jucat 9i ce mate-
riale au adus in gradinita.
In urmatoarele zile se vor organiza exerciW senzoriale cu materialul
cules de copii.

Grupa mica
C entrul cle pii ne
a) Continutul vizitei
Cunoa9terea in mod organizat a unor produse de panificatie (piine,
cornuri, chifle, covrigi). Modul de expunere al acestor produse pe sorti-
mente (cum sint a9ezate pe rafturi, acoperite cu tifon, pentru a le feri de
eyi mui;;te).
Vinzatoarea este imbracaU in halat alb, are boneta pe cap, vorbe9te
frumos cu cumparatorii. Cind se intra in magazin se spune ,,buna ziua",
se cere politicos ceea ce vrei sa cumperi, dai banii, prime9ti ceea ce ai
cerut, multume9ti ;;i saluti la plecare.
b) Pregiitirea educatoarei
vederea bunei desfa;;urari a vizitei, educatoarea, va lua legatura in
prealabil, cu personalul centrului de p:line pentru a-i face cunoscut scopul
vizi tei 9i pentru a-i cere sprijinul In organizarea ;;i. desfa.i;;urarea acesteia.
Se va solicita ca produsele sa fie expuse pe sorturi intr-un loc cit mai
vizibil, iar personalul sa adopte o atitudine intelegatoare, adecvata, in re-
latiile cu copiii, sa-9i desfa9oare activitatea in mod normal, pentru ca
sa observe desfa9urarea autentica a procesului de cumparare-vin-
zare, a relatiilor civilizate intre vinzatori 9i cumparatori..
Se va stabili in prealabil 9i eel mai scurt drum de la gradinita la
ceDirul de piine 9i a punctelor de reper.
c) Pregiitirea copiilor pentru vizitii
Folosind prilejul servirii gustarii, educatoarea anunta copii ca astazl
vor vizita magazinul de unde parintii lor cumpara piinea, cornurile, chi-
flele, covrigii etc.

195
Inainte de plecare, li se va. spune ca in magazin vor privi cu atentie~
se vor purta frumos cu personalul (sa1utind, mulWmind). Vor urmari
cumparatorii. Li se va reaminti cum se merge civilizat pe strada 9i cum
se traverseaza corect.
d) Efectuarea vizitei
Inainte de intrarea in magazin, copiii vor observa firma 9i vitrina in
care sint expuse diferite produse, pentru a retine semnele distinctive ale
unitatii comerciale respective.
Copiii vor fi lasati liberi sa priveasca interiorul, sa schimbe impresii
intre ei. Apoi, grupati in jurul educatoarei, vor urmari explicatiile refe-
ritoare la denumirea 9i specificul unora dintre produse : franzela este
mai mare 9i are coaja 9i miez, chifla este mai mica 9i rotunda ca o minge"
cornul este subtire 9i indoit, covrigul este tot subtire, dar rotund ca un cerc.
Li se atrage atentia ca toate produsele sint ordonat aranjate in raf-
turi 9i acoperite, iar in magazin este curatenie.
Educatoarea va cumpara un produs, demonstrind procesul de cum-
parare-vinzare, moment dupa care copiii vor urmari in lini9te activitatea
perso:r:alului din magazin.
e) Valorificarea vizitei
Valorificarea impresiilor se va realiza in aceea9i zi, punindu-se la
dispozitia copiilor, in cursul dupa-amiezii, material pentru a desena 9i
modela produsele vazute.
In urmatoarele zile, se va amenaja la coltul cu jucarii un centru
de piine, sugerindu-se copiilor sa se joace ,,de-a magazinul de piine". In
timpul jocului, se va urmari activizarea vocabularului privitor la denu-
mirea produselor, inscenarea procesului de vinzare-cumparare, punerea
in eviden'a a relatiilor civilizate dintre vinzatori 9i cumparatori.

Grupa mijlocie
Plimbare : Circulatia pe strada
a) Continutul plimM.rii
Plimbarea va avea un caracter introductiv la ciclul de activitati
care urmeaza sa fie organizate pentru insu9irea 9i consolidarea unor
cuno:;;tinte referitoare la mijloacele de locornotie 9i reguli de circulntie
(observiiri, convorbiri, jocuri didactice).
cadrul unei plimbari, copiii vor fi farniliarizati cu locul pe unde
merg pietohii 01i partea carosabila pe care circula tramvaiele, autornobi-
lele, autobuzele, motocicletele cu pe unde se
semafornl 9i modul de dirijare a circula~iei de catre tovara9ii militieni.
De asemenea, li se vor explica o serie de reguli de circulatie la tra-
versarea corecta a strazii.
Prcgiitirea educatoarei pentru plimbare va consta in :
-- cunoa9terea prealabila a strazilor din apropierea gradinitei pen-
tru alegerea locului in care se pot realiza obiectivele propuse ;
stabilirea itinerarului $i cronometrarea parcurgerii acestuia ;
- in lipsa unui militian, se va apela la un elev pentru a demonstra
copiilor modul in care se dirijeaza circulatia corecta a pietonilor.

196
c) Preglitirea copiilor pentru plimbare
Pregatirea psihologica a copiilor se realizeaza in cursul diminetii
prin discutii asupra plimbarilor anterioare ~i asupra preferintelor lor. In
cadrul discutiilor, educatoarea semnaleaza abated de la regulile de cir-
culatie saviqite de unii copii in cadrul plimbarilor anterioare, anun~in­
du-i ca in cursul zilei vor merge la plimbare unde vor putea observa
cum se circula corect pe strada.
Inainte de plecare, educatoarea recomanda copiilor sa-9i controleze
tinuta. Se reaminte:;;te .ca atunci cind se intorc de la plimbare, sa se
:;;tearga pe picioare la intrarea in gradinita 9i puna hainele la
locul lor.
d) Efectuarea plimbiirii
parcursuI atentia oopiilor va fi orientata R;upra a1mos-
ferei de animatie a strazii (lume mu1ta, mijloace. de cil'oulatie, semafoa-
rele 9i militianul care dirijeaza circulatia). Ajun9i la loeul ales, se va
preciza copiilor ca pietonii ·trebuie sa circule numai pe troituar, '<1 tra-
verseze numai pe locurrile marcate 9i numai dnd semaforul indica cu-
loarea verde, sau cind tovara9ul militian indica trecere libera. Li se atrcige
atentia sa observe circulatia vehiculelor in cele doua sensuri. Dirijati de
militian sau de pionierul ,,militian" vor traversa strada.
Pe tot parcursul plimbarii, Ii se va cere copiilor sa respecte nor-
mele de conduita civilizata: sa nu vorbeascii cu voce tare, sa nu arunce
~i sa nu ridice obiecte de pe jos, sa nu puna mina pe garduri, pe peretii
caselor, sa dea intiietate celor mai in virsta.
La reintoarcere, se va cere copiilor sa recunoasca drumul spre gra-
dinita dupa repere cunoscute.
e) Valorificarea plimbdrii
Educatoarea organizeaza discutarea impresiilor dobindite de copu m
timpul plimbarii l?i le recomanda ca, in drum spre casa, sa observe stra-
zile pe care tree, pentru ca in ziua urmatoare sa povesteasca ceea ce au
vazut. Discutiile de valorificare a impresiilor pot fi organizate pe baza de
ilustratii, diafilm sau diapozitive.

Grupa mijlode
Vizita - Centrul de legume $i fructe
a) Continutul vizitei
Vizita se va organiza dupa ce, in prealabil, copiii au observat o li-
vada cu fructe i;;i o gradina de legume.
In cadrul ei t;;i vor preciza cunoi;;tintele despre : varietatea fructe-
lor ~i legumelor de toamna, modul de amenajare ~i organizare a unui
magazin, in care sint puse la dispozitia cumparatorilor (modul de exp11-
nere al fructelor ~i legumelor atit in vitrine, cit 9i pe rafturi), procesul
de cintarire, de vinzare-cumparare, precum 9i regulile de conduita im-
plicate in aceste actiuni.
b) Pregiitirea educatoarei
Educatoarea i9i va alege centrul de legume eel mai apropiat de gra-
dinita 9i va lua legatura cu personalul acestuia pentru a-i solicita spri-
jinul in crearea conditiilor optime pentru desfa9urarea vizitei. Va stabili

197
cu ace!';!tia ziua in care centrul va fi vizitat de copii, de asemenea, va
recomanda. modalitatile de comunicare cu copiii.
Ca material se va folosi un co9ulet pentru cumparaturi.
c) Pregatirea copiilor pentru vizita
Se vor crea situatii in care copiii sa ·observe direct modul de aprovi-
zionare a gradinitei cu legume 9i fructe. in discutiile cu copiii, educa-
toarea le va preciza ca dupa culegerea legumelor 9i fructelor din gra-
dini 9i livezi,. ele sint puse la dispozitia cumparatorilor in magazine
speciale 9i in piete. !nainte de plecare li se vor reaminti copiilor regulile
de comportare pe i::'.,rada !;Ii la locul vizitei.
d) Efectuar da vizitei
Ajun!';!i in fata magazinului, se cere copiilor sa spuna dupa ce cunosc
ca in acest magazin se vind legume !'Ii f:ructe (atentia fiindu-le
tata sprc vitrina ~i firma). Concomitent, li se voi!' stabili dteva puncte de
reper privind amplasarea magazinului. De exemplu: se afla linga statia
de tramvai, intre ,,Aliment:ara" 9i Centrul de etc.
i..a intrarea in magazin, dupa ce saluta in mod politicos, copiii sint
familiarizati cu interiorul centrului. in mod organizat, prin intrebari,
vor fi dirijati apoi sa observe 1;d sa denumeasca mobilierul din magazin :
rafturi, tejghea, cintar, fructele ~i legumele expuse pe rafturi.
La propunerea educatoarei, un copil este indemnat sa cumpere
fructe fiind pus in situatia de a purta discutia necesara cu vinzatorul,
de a plati, de a multumi etc.
In continuare, se va urmari cu grupa intreaga citiva cumparatori ;
cum se c'lntare!';!te marfa, in ce o pune vinzatorul, in ce o transporta cum-
paratorul (plasa, co$, saco!';!a).
e) Valorificarea vizitei
Se vor purta discutii individuale sau pe grupe mid de copu, m ca-
drul carora se va reactualiza vocabularul privitor la denumirea fructelor
i;;i legumelor observate, la mobilierul din· magazin, la denumirea persona-
lului !';Ii a actiunilor efectuate de ace9tia.
Se vor organiza jocuri !;Ii exercitii senzoriale pentru cunoa$terea fruc-
telor 9i legumelor dupa forma, miros, gust.
Se vor face clasificari de fructe, legume, dupa criterii date (gust,
forma, marime etc.).
Se vor face desene !';Ii modelaje in care se vor reda, fructele !';Ii legu-
mele observate (la libera alegere).
Se pot realiza i;;i machete cu magazinul respectiv.

Grupa mijlocie (se efectueaza !';Ii la grupa mare)


E.rcursie ,,In padure"
a) Continutul excursiei
Valorificarea bogatiilor 9i frumusetilor pe care le ofera cu darnicie
natura, pentru a le crea copiilor impresii noi, variate, pentru a le largi
sfera de cuno~tinte despre plantele 9i vietuitoarele specifice padurii.
Stimularea curiozitatii, a activitatii de investigare a realita'ii !;Ii a
capacitatii de a sesiza !';Ii descoperi aspectele noi ale fenomenelor naturii,
educarea spiritului de disciplina, a dorintei de a actiona in colectiv.

198
Cultivarea sentimentelor estetice, crearea unor stari emotionale pu~·
ternice in contactul direct cu frumusetile ~i farmecul padurii (varietatea
vegetatiei - aspectul multicolor, ciripitul pasarelelor, zborul fluturilor,
adierea vintului, susurul apei i;'i aerul proaspat, inviorator etc.).
Deprinderea copiilor cu anumite activitati utile desfa~urate in mij-
locul naturii (culegerea unor materiale pentru confec\ionare de jucarii,
seminte pentru a fi semanate in curtea gradinitei, flori pentru a fi da-
ruite celor dragi, diferite plante cu radacini pentru imbogatirea coltului
naturii vii etc.).
Educarea atitudinii de grija fata de mediul ambiant (sa nu rupa cren-
gile r;;i scoarta copacilor, sa protejeze vietuitoarele, sa respecte curatenia
la locul de popas) in perspectiva intelegerii necesitaW de ocrotire a na-
turii.
b) Pregatirea educatoarei se va face prin :
- documentarea prealabila privind fauna r;;i flora specifice zonei res-
pective, pentru a asigura continutul l?tiintific al informatiilor date co-
piilor;
- realizarea legaturii cu parintii petitru a pregati din timp ex-
cursia (imbracaminte corespunzatoare anotimpului, asigurarea alimente-
lor necesare, a mijlocului de transport);
- pregatirea unor materiale ca : trusa medical&, paturi, CO$Ulete,
cutii, foarfece, mingi, corzi.
c) Pregatirea copiilor
!n cadrul unor activitati, jocuri, plimbari se vor valorifica anumite
momente pentru a crea copiilor perspectiva efectuarii excursiei Ia padure,
trezindu-U-se interesul i;;i dorinta de a cunoa$te natura, place'rea $i bu<"'.U-
ria de a se juca in mij1ocul eL
· Concomitent cu pregatirea materialelor, copiii sint familiariza~i cu
activitatne practice ce le vor in padure, cu modul in care trebuie
sa se comporte.
d) Efectuarea excursiei
Pe parcursul traseului, atentia copiilor va fi orientata spre obiec-
tivele mai importante, atit din ora:;;, clt $i din afara acestuia (institutii
eyi intreprinderi mai importante, parcuri, monumente, livezi, gradini de
zarzavat, holde, oameni muncind la cimp).
Ajun:;;i la destinatie, se alege o poiana in care se va stabili locu1 de
adunare $i de odihna. Educatoarea delimiteaza spatiul in care au voie sa
se deplaseze, precizind, de asemenea, ca nu au voie sii se de
grup. Se vor da indicatii cu privire la activitatea pe care o vor desfa-
i;;ura, precum $i la necesitatea de a semnala orice descoperire pe care o
fac, pentru a fi comunicata celorlal~i copii. Se acorda copiilor libertate
in observare. In timpul celor 20-30 de minute de cautari libere, de ac-
tivitate independenta a copiilor, educatoarea ii urmare~te in mod indirect
pentru a nu le inhiba initiativa i;;i curiozitatea, orientindu-~i atent,ia asu-
pra copiilor care nu-:;;i pot organiza activitatea ~i spre cei pasivi.
Dupa acest moment ~ste necesara interventia ed