Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etapa reprezinta o parte a proiectului delimitata printr-un punct (moment) de decizie. Etapa este
constituita dintr-o
- definirea scopului;
- elaborarea propunerii;
- studii de impact;
- studii de fezabilitate;
- aprobarea propunerii;
2 Implementarea şi monitorizarea:
- constituirea echipei;
3 Evaluarea:
- diseminarea rezultatelor;
regulate;
● Scalabilitatea
6.2.Controlul progresului
evenimente importante. Informatiile trebuie sa fie cat mai obiective si mai exacte ( exp: un anumit
raport a fost sau nu furnizat
clientului). Aceste raportari efectuate la sfarsitul fiecarei etape importante, nu sunt suficient de dese,
aprecierea progresului
Vizualizarea progresului
Pe baza informatiilor adunate, managerul are nevoie de modalitati de a prezenta concluziile sale.
Exista modalitati care
arata starea proiectului la un moment dat, iar altele care incearca evidentierea progresului de-a
lungul mai multo etape:
Diagrama GANTT
- este una dintre cele mai simple si mai vechi modalitati de reprezentare
- contine un cursor "ASTAZI" care ajuta la indentificare rapida a activitatilor care au depasit limita de
realizare, care
Diagrama cu bile
- scoate mai mult in evidenta activitatile care nu au fost indeplinite la timp
49
- cercurile sunt colorate in rosu daca data depaseste data limita de realizare
Timeline
- analizarea acestei diagrame si motivele petnru modificarile survenite pot indica esecuri in procesul
de estimare.
● Descrierea produsului
● Controlul de calitate
● Controlul schimbarii
● raport de progres,
● registru de probleme,
● recomandari de actiune.
1. Raportul de progres
intervale stabilite de catre acestia. Comitetul de conducere al proiectului foloseste raportul pentru a
monitoriza starea si progresul
proiectului.
Continut
● Data
● Perioada de raportare
● Starea bugetului
● Încadrarea în timp
● Publicarea/diseminarea planului
● Odata începuta derularea activitatilor controlul presupune masurarea efectiva a fiecarei activitati
● Corectarea activitatilor viitoare în cazul în care exista neconcordante, daca nu este posibil se va
reactualiza planul
de activitati
Masurarea activitatilor:
● Masuratorile trebuie sa fie cât mai precise, proportionale cu costurile; pentru activitatile care
trebuie masurate mai
precis este necesar ca diviziunea de timp sa fie cât mai mica. Daca se doreste o toleranta mai mare
diviziunea de timp va fi mai
mare.
50
● Daca se utilizeaza diagramele cu bare – se vor marca activitatile realizate. Metoda folosita în cazul
proiectelor mici,
● Pentru proiectele mari se va folosi tehnica retelelor inserându-se timpii actuali în reteaua initiala în
locul duratelor de
● Analiza recursiva înapoi se utilizeaza pentru proiecte complexe si consta în fixarea datei de sfârsit a
proiectului ca
În cazul în care performantele nu sunt conforme cu planul, se impune adoptarea unor masuri
corective.
Exemplu:
Fie o retea în care timpul total programat (TPT) este 300 de zile. Se constata ca dupa 130 de zile s-a
realizat cât era
prevazut pentru 110 de zile. Adica tipul destinat celor 110 de zile a fost depasit cu 18,2% fata de
planificare.
(6.1)
(6.2)
(6.3)
Acesti parametrii pot forma baza pentru controlul managerial în luarea deciziilor. În cazul exemplului
dat se pune
unde:
Dupa demararea proiectului, managerul de proiect si diverse alte persoane vor dori sa stie daca
nivelul cheltuielilor se
Una dintre cele mai uzuale metode de monitorizare consta în trasarea unui grafic în functie de timp
al costurilor
costul actual la o anumita data cu bugetul sau cheltuielile planificate pentru acea data.
● se va verifica daca baza de calcul a bugetului corespunde cu baza de calcul a costurilor efective,
lucru valabil nu
numai pentru alegerea activitatilor ci si a momentelor de timp pentru care se considera costurile
● sursele de date pentru costurile efective trebuie sa permita culegerea datelor cât mai curând
posibil în ciclul de viata
al proiectului, astfel încât orice tendinte nefavorabile sa poata fi depistate la timp pentru luarea
masurilor de corectie
Costurile actuale si cele prevazute în buget. Analiza variatiei
Diferenta dintre cheltuielile prevazute în buget si cel realizate se numeste variatia cheltuielilor.
Variatia poate fi considerata buget neconsumat daca este pozitiva (buget supraestimat) sau depasire
daca este
● un bun control
● costuri supraestimate
● un control slab
Pentru a evita atât supraestimarea cât si subestimarea bugetului si pentru a putea realiza un bun
control al fluxurilor
financiare este nevoie sa se îmbunatateasca datele prin suplimentarea lor. În acest sens se va realiza
o analiza a costurilor si
progreselor realizate de proiect prin analizarea unor parametrii care dau informatii asupra locatiei si
motivelor problemelor
aparute:
Unde:
● daca variatia din program este negativa si variatia costurilor este 0 atunci proiectul este în
întârziere dar nu are
costuri suplimentare
● daca variatia din program este 0 si variatia costurilor este negativa atunci proiectul este terminat la
timp dar are
costuri suplimentare
Managementul configuratiei este o tehnica prin care se poate gestiona atât functionalitatea
componentelor individuale
ce priveste:
● modul în care se vor executa produsele intermediare si se vor îngloba pentru a obtine produsul
final.
Prin managementul configuratiei se vor evita situatiile prin care produsul final al proiectului nu este
în concordanta cu
cerinta beneficiarului. Astfel, pe tot parcursul derularii proiectului prin managementul configuratiei
se va obtine acordul tuturor în
Faze ale managementului configuratiei si actiunile corespunzatoare pot fi cele din tabelul de ma jos:
Tabelul 6.1 Fazele management
Faza Acţiune
3. Controlul configuraţiei
Faza Acţiune
implicati
4. Evidenţa stadiilor
1. Planul de Management al Configuratiei face parte din planul de calitate si contine urmatoarele:
● identificarea produselor, nivelurilor produselor sau claselor produselor care vor fi controlate în
cadrul managementului
configuratiei
2 . Registrul de probleme .
si contine:
● Numarul problemei
● Autor
● Descrierea problemei
● Starea actuala