Sunteți pe pagina 1din 1

Italia (scris și pronunțat la fel și în limba italiană: iˈtaːlja), oficial Republica

italiană (in italiană Repubblica italiana),[7][8][9][10] este un stat unitar, republică parlamentară, aflat


în Europa de Sud. Ea acoperă o arie de 301.338 km² și are o climă temperată; datorită formei părții
sale continentale, este denumită pe plan intern lo Stivale („Cizma”).[11][12] Cu 61 de milioane de
locuitori, este a cincea cea mai populată țară a Europei. Italia este o țară dezvoltată[13] și are a treia
cea mai mare economie din zona Euro și a opta din lume după PIB nominal.[14]
Din vremurile antice, culturile etruscă, Magna Graecia și altele au înflorit pe teritoriul actual al Italiei,
până când au fost în cele din urmă absorbite de Roma, care timp de secole a rămas centrul politic și
religios al civilizației occidentale, capitala Imperiului Roman și apoi centrul creștinismului. În Evul
Mediu Întunecat, Peninsula Italică s-a confruntat cu dezastruoase invazii ale triburilor barbare, dar
începând cu secolul al XI-lea, numeroase orașe-stat italiene(en) au început să înflorească practicând
navigație, comerț și întreținând instituții bancare (capitalismul modern își are originile în Italia
medievală).[15] Mai ales în timpul Renașterii, cultura italiană a înflorit, producând cărturari, artiști și
polimați ca Leonardo da Vinci, Galileo, Michelangelo și Machiavelli.[16] Exploratorii italieni ca Marco
Polo, Columb și Vespucci au descoperit noi rute către Orientul Îndepărtat și către Lumea Nouă,
contribuind la epoca marilor descoperiri pentru europeni.[17] Totuși, Italia a rămas fragmentată în
numeroase state aflate în război unele cu celelalte de-a lungul întregii Epoci Medievale, ceea ce le-a
făcut să cadă ușor pradă marilor puteri europene, ca Spania, Franța, și apoi Austria.[18] Italia va intra
astfel într-o lungă perioadă de declin până la jumătatea secolului al XIX-lea.[18]
După diferite tentative nereușite, războaiele al doilea și al treilea(en) pentru independența Italiei s-au
soldat cu unificarea a mare parte din Italia actuală între 1859–1866.[19] Începând cu sfârșitul secolului
al XIX-lea și până la începutul secolului al XX-lea, noul Regat al Italiei s-a industrializat rapid și și-a
format un imperiu colonial, devenind Mare Putere.[20][21] Italia sudică și rurală au rămas în mare parte
însă excluse de la industrializare, alimentând o diaspora(en) mare și influentă. În ciuda victoriei
din Primul Război Mondial, Italia a intrat într-o perioadă de criză economică și agitație socială, care a
favorizat apariția unei dictaturi fasciste în 1922. Participarea ulterioară la al Doilea Război
Mondial de partea Axei s-a sfârșit cu o înfrângere militară, distrugere economică și un război civil. În
anii care au urmat, Italia a abolit monarhia, a restaurat democrația și s-a bucurat de o explozie
economică(en), devenind astfel una dintre cele mai dezvoltate țări[22][23][24][25] și a cincea economie a
lumii până în 1990.[26]