ORDIN Emisii

ORDIN nr.
3299 din 28 august 2012

pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a
inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă
Forma sintetică la data 04-Mar-2013. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice.
SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
În baza art. 7 lit. e) şi f) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător,
În temeiul art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor,
ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă metodologia de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de
poluanţi în atmosferă, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţării, în conformitate cu
prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale în domeniu la care
România este parte.
Art. 2
(1)Inventarul privind emisiile de poluanţi în atmosferă la nivel naţional, denumit în
continuare inventar naţional, stă la baza întocmirii rapoartelor către organismele
europene şi internaţionale şi stabilirii conformării cu obligaţiile României privind
emisiile de poluanţi în atmosferă.
(2)Inventarul prevăzut la alin. (1) se elaborează şi se transmite anual pentru anul
încheiat cu 2 ani înaintea celui curent.
Art. 3
(1)Inventarele privind emisiile de poluanţi în atmosferă la nivel local cuprind datele
colectate la nivel local în scopul evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei
poluanţilor în aer, denumite în continuare inventare locale.
(2)Inventarele locale se elaborează anual pentru anul anterior anului curent.
(3)Inventarele locale realizate în conformitate cu prezentul ordin stau la baza
elaborării de studii privind dispersia poluanţilor în atmosferă, inclusiv cele care fac
parte din documentaţiile necesare obţinerii actelor de reglementare în domeniul
protecţiei mediului.
Art. 4
Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în
conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA este prevăzută în anexa nr. 1, care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5
Procedura de asigurare şi control al calităţii inventarelor de emisii este prevăzută în
anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 6
Chestionarele utilizate pentru colectarea datelor specifice fiecărei categorii de
activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate sunt prevăzute în
anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 7
Elaborarea inventarelor locale se realizează în conformitate cu următoarele termene:
a)autorităţile locale pentru protecţia mediului transmit operatorilor economici anual,
până la data de 15 ianuarie, chestionarele prevăzute în anexa nr. 3 specifice fiecărei
categorii de activităţi desfăşurate de aceştia şi, după caz, fiecărei surse de date
identificate;
b)operatorii economici transmit autorităţilor locale pentru protecţia mediului
chestionarele completate cu datele solicitate pentru anul anterior, până la data de 15
martie;
c)autorităţile locale pentru protecţia mediului elaborează inventarele locale de emisii
şi le transmit Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului, structură în cadrul instituţiei
publice cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei
mediului, până la data de 31 mai, utilizând formatele stabilite în anexa nr. 4, care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 8
Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului elaborează anual inventarul naţional şi îl
transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, respectând formatele
de raportare puse la dispoziţie de organismele internaţionale în domeniu, în
conformitate cu următoarele termene:
a)până la data de 1 decembrie a fiecărui an inventarul naţional final de emisii de
dioxid de sulf SO2, oxizi de azot NOx, compuşi organici volatili COV şi amoniac NH 3 al
anului încheiat cu 2 ani înaintea anului curent, respectiv inventarul naţional
preliminar de emisii de SO2, NOx, COV şi NH3 pentru anul anterior anului curent;
b)până la data de 1 februarie a fiecărui an inventarul naţional de emisii de dioxid de
sulf SO2, oxizi de azot NOx, amoniac NH3, compuşi organici volatili nemetanici COV nm,
metan CH4, monoxid de carbon CO, pulberi (PM2.5, PM10, TSP), metale grele
(cadmiu Cd, plumb Pb, mercur Hg, arsen As, crom Cr, cupru Cu, nichel Ni, seleniu
Se, zinc Zn), poluanţi organici persistenţi [dioxine şi furani, hidrocarburi policiclice
aromatice PAH - benzo(a)pyrene, benzo(b) fluoranthene, benzo(k) fluoranthene,
indeno(1,2,3-cd)pyrene, hexaclorbenzen HCB, hexaclorciclohexan HCH, bifenil
policlorinat PCBs], pentru anul încheiat cu 2 ani înaintea anului curent.
Art. 9
(1)Inventarele locale şi inventarele naţionale care sunt raportate la Comisia
Europeană, Agenţia Europeană de Mediu, Convenţia privind poluarea atmosferică
transfrontieră pe distanţe lungi, Convenţia privind poluanţii organici persistenţi
adoptată la Stockholm, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările
climatice se corelează între ele, luând în considerare metodologia aprobată prin
prezentul ordin.
(2)Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului şi celelalte structuri din cadrul autorităţii
publice centrale cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul
protecţiei mediului şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului au
obligaţia de a aplica metodologia de realizare a inventarelor privind emisiile de
poluanţi în atmosferă la elaborarea raportărilor către organismele europene şi
internaţionale prevăzute la alin. (1) pe care le au în responsabilitate.
Art. 10
Anexele se actualizează, se modifică şi se completează, după caz, în scopul adaptării
la modificările survenite în reglementările europene şi internaţionale în domeniu, prin
ordin al ministrului mediului şi pădurilor.
Art. 11
Ministerul Mediului şi Pădurilor, autoritatea publică centrală cu competenţe în
implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi autorităţile
publice teritoriale pentru protecţia mediului vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 12
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-****-
Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb
ANEXA nr. 1: PROCEDURĂ pentru realizarea inventarelor
locale de emisii şi a inventarului naţional în conformitate
cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA
CUPRINS
1. Elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

1.1. Aspecte generale
1.1.1. Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici
1.1.2. Proceduri pentru elaborarea inventarelor
1.2. Identificarea categoriilor cheie de surse de emisii
1.3. Proceduri pentru elaborarea inventarelor de emisii
1.3.1. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie electrică şi termică
1.3.2. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului
1.3.3. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice
1.3.4. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii
1.3.5. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian
1.3.6. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier
1.3.7. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei
1.3.8. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei
drumurilor
1.3.9. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar
1.3.10. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval
1.3.11. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru conducte
1.3.12. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente
1.3.13. Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare
1.3.14. Activităţi din categoria cod NFR 1.B. Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi
1.3.15. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului
1.3.16. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului
1.3.17. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a pietrei de var
1.3.18. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea sodei calcinate
1.3.19. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor asfaltice pentru acoperişuri
1.3.20. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor
1.3.21. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracţia la suprafaţă (carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor,
altele decât cărbunii
1.3.22. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcţii şi demolări
1.3.23. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi transportul produselor minerale
1.3.24. Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale
1.3.25. Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică
1.3.26. Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor
1.3.27. Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei
1.3.28. Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor
1.3.29. Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului
1.3.30. Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi din categoria cod NFR
2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele
1.3.31. Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale
1.3.32. Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor
1.3.33. Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea
1.3.34. Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică
1.3.35. Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice
1.3.36. Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire
1.3.37. Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor
1.3.38. Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse
1.3.39. Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor
animaliere, 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale, 4.G Alte activităţi
agricole
1.3.40. Activităţi din categoria cod NFR 6.A. Depozitarea deşeurilor solide pe teren
1.3.41. Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate
1.3.42. Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor
1.3.43. Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri
1.3.44. Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse
1.3.45. Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale
2. Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite
TABELE
Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de surse cheie
Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile industriale asociate
Tabelul 1.3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B
Tabelul 1.4 Factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru şantiere de mare anvergură
Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B
Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a
Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C
Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP
Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora
Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor asociate
categoriilor de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3
Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COV nm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2
Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe
amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale
Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente categoriei cod NFR 6.D
Tabelul 1.14 Surse de din categoria cod NFR 11
Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip 1
Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901-2000
Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul
CAPITOLUL 1: ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI

NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI
SUBCAPITOLUL 1: 1.1 ASPECTE GENERALE
SECŢIUNEA 1: 1.1.1 INVENTARE LOCALE ŞI NAŢIONALE DE
EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI
Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru sursele
aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naţional.
Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este
modelarea dispersiei poluanţilor la scară locală, în diferite scopuri: evaluarea calităţii
aerului pentru situaţia actuală, elaborarea, implementarea şi actualizarea planurilor
şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului, elaborarea politicilor locale de
gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului pentru diferite scenarii de
dezvoltare, etc.
Ca urmare, structura şi conţinutul inventarelor locale de emisii trebuie să
îndeplinească două criterii esenţiale:
- să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de dispersie a
poluanţilor;
- să includă toate sursele de poluanţi atmosferici existente pe aria pentru care se
elaborează inventarul.
Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele
caracteristici cerute de modelele matematice pentru determinarea câmpurilor de
concentraţii, şi anume, definirea fiecărei surse prin:
- tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafaţă;
- tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;
- localizarea în spaţiu: coordonate;
- caracteristicile fizice: înălţime faţă de nivelul solului, diametru coş (pentru surse
punctuale), viteză şi temperatură de evacuare a gazelor, debit volumic al gazelor
(pentru surse punctuale);
- variaţia temporală în cursul anului: regim de funcţionare zilnic, săptămânal, lunar;
- debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.
În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează inventarele
locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate teritorială
(amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să includă în mod exhaustiv
sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea unitate teritorială.
Inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită unitate
teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să includă în mod
exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea unitate teritorială.
Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei surse
asociindu-i-se localizarea şi toate celelalte caracteristici menţionate mai sus.
Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeţ, de către autorităţile
local e/regionale pentru protecţia mediului.
Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeţ, toate sursele antropice
şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia, în diferite arii:
unităţi industriale, zone rezidenţiale, infrastructură de transport, ferme, terenuri
agricole, păduri, zone umede.
Inventarele naţionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează pentru
sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naţional, indiferent de localizarea
acestora.
Inventarele naţionale sunt structurate pe categorii de activităţi şi pe poluanţi,
emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuţiei tuturor surselor dintr-o
anumită categorie la un anumit poluant.
Inventarele naţionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de raportare care
derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv, de Parte la
convenţiile internaţionale, servind, în principal, la elaborarea politicilor naţionale şi
internaţionale pentru protecţia mediului.
SECŢIUNEA 2: 1.1.2 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA
INVENTARELOR
- Capitolul de faţă este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru
elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.
Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului privind
inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA, experienţa autorităţilor
pentru protecţia mediului în elaborarea inventarelor de emisii, precum şi experienţa
operatorilor instalaţiilor industriale din România, din anumite domenii de activitate, în
estimarea emisiilor.
Procedurile au fost elaborate pornind de la principiul colaborării autorităţilor pentru
protecţia mediului cu operatorii instalaţiilor industriale şi cu instituţiile care deţin date
specifice unor domenii de activitate, în scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a
obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul
autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor/instituţiilor se vor
putea asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi
precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele
naţionale.
Procesul de elaborare a inventarelor trebuie să se realizeze prin implicarea tuturor
autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe în realizarea funcţiilor Sistemului Naţional
de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici precum şi a titularilor de activităţi
care, în conformitate cu prevederile Legii 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător au obligaţia de a "transmite autorităţii publice teritoriale pentru
protecţia mediului toate informaţiile solicitate în vederea realizării inventarelor de
emisii" şi trebuie să vizeze, în principal următoarele obiective:
- asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea inventarelor naţionale şi
locale de emisii, precum şi a raportărilor;
- asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea, caracteristicile
instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor;
- stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv
fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;
- elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor.
Se recomandă ca pentru realizarea inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici la
nivel local şi/sau naţional, în special pentru sursele majore de emisii cum sunt
instalaţiile mari de ardere, rafinăriile de ţiţei, instalaţiile metalurgice, carierele de
cărbune şi de minerale, încălzirea rezidenţială, comercială, instituţională, traficul
rutier, etc., activităţile privind controlul calităţii datelor, stabilirea metodei de
estimare a emisiilor şi elaborarea propriu-zisă a inventarelor să se desfăşoare în
urma consultărilor tuturor factorilor interesaţi în cadrul unui forum INVENTARE
EMISII constituit pe site-ul www.calitateaer.ro specializat pe secţiuni în funcţie de
domeniile de activitate, şi coordonat de CECA.
Componenţa şi structura secţiunilor şi temele dezbătute pe acest forum vor fi
propuse de CECA anual, în funcţie de necesităţile existente în fiecare perioadă, iar la
discuţii vor putea participa specialişti din cadrul autorităţilor pentru protecţia
mediului şi din partea altor autorităţi sau instituţii care deţin date sau experienţă în
domeniu, nominalizaţi de fiecare instituţie implicată. În scopul asigurării unei cât mai
bune calităţi a inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora
şi a unor experţi independenţi cu o bună experienţă în elaborarea inventarelor de
emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg utilizată în ţările
din Europa.
În activitatea de elaborare a inventarelor de emisii este obligatorie colaborarea, în
cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, a serviciilor de monitorizare,
responsabile pentru elaborarea inventarelor locale cu serviciile de reglementări, care
deţin o importantă bază de date privind activităţile cu impact asupra mediului,
precum şi cu alte servicii şi compartimente care colectează şi deţin date necesare
elaborării inventarelor de emisii (gestiunea deşeurilor, baze de date). În acest scop,
se vor crea prin decizie a conducătorului APM/ARPM colective de lucru comune care
se vor întâlni cel puţin de două ori pe lună pentru asigurarea schimbului de
informaţii.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii din acest îndrumar au fost
elaborate pentru toate categoriile de activităţi avute în vedere de Ghidul EMEP/EEA
2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45 subcapitole, în conformitate cu
clasificarea NFR.
Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activităţi şi iau în
considerare activităţile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor naţionale de
emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include atât modul de elaborare
a inventarelor locale de emisii, cât şi modul de elaborare a inventarelor naţionale de
emisii.
Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele etape:
a)Constituirea secţiunii de pe forum şi stabilirea planului de lucru;
b)Identificarea chestionarelor adecvate fiecărui operator/activităţi şi transmiterea lor
deţinătorilor de date, în conformitate cu recomandările prezentului îndrumar;
c)Colectarea datelor;
d)Analizarea datelor colectate şi completarea acestora, după caz;
e)Stabilirea metodei pentru elaborarea inventarelor de emisii;
f)Elaborarea şi verificarea inventarelor;
g)Elaborarea rapoartelor.
Crearea forumului de consultare, are ca scop, atingerea, la un nivel cât mai ridicat, a
obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor implicaţi
se va putea realiza o abordare unitară şi se va asigura transparenţa, consecvenţa,
comparabilitatea, completitudinea şi precizia rezultatelor, atât pentru inventarele
locale de emisii, cât şi pentru cele naţionale.
În cadrul fiecărei secţiuni, CECA va nominaliza persoanele cu drept de acces, va
stabili procedura de lucru şi va desemna o persoană din cadrul autorităţilor pentru
protecţia mediului care va coordona discuţiile pe acest forum.
Pentru fiecare secţiune de pe forum, persoana responsabilă va stabili planul de lucru
în funcţie de situaţia existentă, asigurându-se ca termenele de finalizare a
activităţilor să fie corelate cu cerinţei de raportare la nivel naţional şi internaţional.
Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activităţi au fost identificate
entităţile (instituţii publice centrale şi locale, organizaţii cu atribuţii în diferite domenii
de activitate, operatori, etc.) care dispun de date şi de informaţii necesare pentru
elaborarea inventarelor.
În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei categorii
de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date identificate.
Datele solicitate în chestionare sunt atât date statistice cu grad diferit de detaliu,
având ca scop principal elaborarea inventarelor de emisii la nivel naţional, cât şi
specifice fiecărei activităţi şi tehnologii, caracterizând într-un mod detaliat fiecare
sursă, având ca scop, elaborarea inventarelor locale de emisii. Datele statistice vor
servi şi pentru verificarea datelor furnizate de alte surse.
Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituţii la nivel local
(primării, consilii judeţene, prefecturi), către instituţii/organisme reprezentative la
nivel naţional (mari furnizori de combustibili, Institutul Naţional de Statistică,
Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto Român/Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, etc.).
Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura posibilului,
toate sursele de poluanţi atmosferici, indiferent de magnitudinea acestora,
chestionarele au fost astfel structurate, încât să permită obţinerea datelor nu numai
pentru sursele/activităţile principale, ci şi pentru cele conexe. Totodată, elaborarea
chestionarelor pentru o multitudine de activităţi va facilita adoptarea unei anumite
elasticităţi în realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfăşoară mai
multe tipuri de activităţi într-un amplasament şi/sau în mai multe amplasamente
(puncte de lucru), pentru a obţine date complete, fluxul de date se va efectua în
două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul pentru activitatea principală
cunoscută şi pentru amplasamentul cunoscut. Pe baza datelor obţinute cu privire la
alte activităţi, pe care le solicită chestionarul, se vor inventaria aceste activităţi şi se
vor transmite chestionarele specifice acestora.
Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa 3 a prezentului îndrumar.
Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor, procedurile
iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA, şi anume, selectarea nivelului
de abordare în funcţie de:
- disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită abordarea
estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul instalaţiei);
- calitatea datelor colectate;
- categoriile cheie de activităţi/surse.
În ceea ce priveşte selectarea metodei pentru estimarea emisiilor, procedurile iau în
considerare următoarele aspecte fundamentale:
- necesitatea asigurării unei cât mai înalte calităţi a inventarelor de emisii, indiferent
de nivelul acestora (local sau naţional);
- necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele caracteristice
unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura sau de anvergura acestora;
- necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanţe între inventarele locale şi cele
naţionale.
Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui mai
complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA pentru estimarea emisiilor. În
cadrul acestei abordări şi în conformitate cu spiritul acestui ghid, procedurile
precizează cele mai adecvate metode (măsurători directe, factori de emisie, bilanţuri
de masă, modelarea emisiilor, etc.) aplicabile unei surse/activităţi şi/sau unui anumit
poluant/grupe de poluanţi, precum şi alternativele, pentru situaţiile în care datele
disponibile nu permit aplicarea unei anumite metode.
Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalaţii a unor
modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile
constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea
emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei
recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a
emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific şi validarea acestuia
de către o autoritate ştiinţifică, de exemplu, de către o facultate de profil din cadrul
unei universităţi.
În ceea ce priveşte utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie precizat
că inventarele locale necesită date de detaliu în funcţie de scopurile în care se
utilizează: evaluarea calităţii aerului, planuri şi programe de gestionare a calităţii
aerului la diferite scări spaţiale, elaborarea de prognoze de poluare în funcţie de
diferite scenarii de dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecţia calităţii
atmosferei, etc.
În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA face trimitere şi utilizează în
cele mai multe situaţii Metodologia US EPA/AP-42 (în special pentru nivelul 3 de
abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea, atât cât este posibil, a
factorilor de emisie furnizaţi de Ghid (în special pentru nivelul 3), în combinaţie cu
informaţiile furnizate de documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile pentru instalaţiile care cad sub incidenţa Directivei IPPC/IED dar şi a celor
furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalaţiile mari de
ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul EMEP/EEA
recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US EPA/AP-42.
Având în vedere că pentru anumite surse şi/sau pentru anumiţi poluanţi,
niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menţionate mai sus nu includ
factori de emisie/informaţii specifice, se recomandă utilizarea altor surse credibile de
informaţii, cum sunt: Manualele privind tehnicile de estimare a emisiilor elaborate de
Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al
Guvernului Australian, Ghidurile pentru raportarea contaminanţilor atmosferici pentru
Inventarul Naţional al Evacuărilor de Poluanţi din Canada, Protocoalele pentru
estimarea emisiilor ale Agenţiei de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.
În ceea ce priveşte metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri iau în
considerare şi metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă aplicabilă în
situaţiile în care nu sunt disponibile date cu privire la activitatea respectivă sau
datele disponibile au un grad ridicat de incertitudine (de exemplu, datele privind
consumurile de combustibili pentru încălzirea rezidenţială).
Procedurile cuprind recomandări specifice cu privire la elaborarea inventarelor de
emisii la nivel local şi la nivel naţional, în funcţie de metoda selectată, de aplicaţiile
inventarului şi de cerinţele de raportare. Se precizează că, aşa cum a fost menţionat
mai sus se urmăreşte ca inventarele de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele
de emisie existente într-o anumită arie, acest lucru fiind esenţial pentru identificarea
surselor majore, punctuale, liniare sau de suprafaţă şi, în consecinţă, pentru
gestionarea calităţii aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse şi surse
aferente activităţilor conexe unei activităţi principale, ceea ce va conduce la
creşterea gradului de acurateţe a rezultatelor, în deplină armonie cu conceptele de
bază ale Ghidul EMEP/EEA.
Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se aplice
Planul de asigurare şi control al calităţii, prezentat în Anexa 2. În plus, procedurile
indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor. Se precizează că un aspect
important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea incertitudinii
acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA.
În ceea ce priveşte raportarea rezultatelor, toate informaţiile cuprinse în inventarele
locale (consumuri de combustibili, producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici
fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-
o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Referitor la elaborarea inventarelor se fac următoarele precizări:
- Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate conexă unor activităţi
industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în inventarele locale, dar nu vor fi incluse
în inventarele naţionale, deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor
statistice la nivel naţional, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor emisii.
- Emisiile aferente surselor staţionare de ardere de mică putere (sub 50 MW,) care
funcţionează în cadrul diferitelor unităţi industriale vor fi incluse în inventarul naţional
la categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, iar în inventarul naţional de emisii se va
menţiona includerea în această categorie de activităţi şi a emisiilor generate de
instalaţii de ardere convenţionale (cazane, turbine cu gaz) aferente activităţilor
industriale care nu sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2. Pentru
această categorie de surse se vor aplica factorii de emisie pentru activităţile cod NFR
1.A.4.a datelor furnizate de operatorii industriali.
- Emisiile aferente surselor/activităţilor care nu figurează în clasificarea NFR, grupele:
1 - Energie, 2 - Procese industriale, 3 - Utilizarea produselor, 4 - Agricultură, 6 -
Deşeuri şi 11 - Surse naturale vor fi incluse în Grupa 7 - Alte surse, cod NFR 7.A. În
cadrul procedurii pentru activităţile cod NFR 7.A este inclusă o serie de activităţi care
se efectuează în România, ale căror emisii asociate trebuie raportate la activităţile
cod NFR 7.A. Întrucât lista de activităţi cod NFR 7.A avută în vedere nu este
exhaustivă, elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice şi să ia în
considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.
Rezultatele inventarului naţional de emisii vor fi raportate în conformitate cu
cerinţele de raportare la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul convenţiilor
internaţionale la care România este parte.
Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA este destinat în special elaborării
inventarelor naţionale folosite pentru raportări naţionale CLRTAP, NEC, etc., în timp
ce procedurile recomandate în prezentul îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de
detaliu posibil sunt destinate elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât şi
la nivel naţional.
Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa că, în
timp, inventarul naţional de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel mai înalt grad
de detaliu, şi anume, construcţia orientată pe emisiile estimate la nivelul surselor.
Acest mod de abordare va aduce o serie de avantaje majore în ceea ce priveşte
precizia, comparabilitatea, completitudinea, consecvenţa, transparenţa şi
documentarea inventarelor de emisii.
SUBCAPITOLUL 2: 1.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE
SURSE DE EMISII
Analiza şi identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza
raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru anii 2007 - 2009 utilizând nivelul 1 de
estimare al categoriilor de surse cheie. În Tabelul 1.1 sunt prezentate, în mod
centralizat, raportările luate în considerare în cadrul proceselor de analiză şi
identificarea a categoriilor de surse cheie.
Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea categoriilor de
surse cheie
Nr. Denumirea Anul de

Data Adresa web a raportării
crt. raportării raportare
1 Directive NEC 29-Dec-2009 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envszmzhg
December 2009
2 Air emission 15-Feb-2010 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvs31oda
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2010
3 IIR 2008 and Air 15-Mar-2010 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvs55p7a
emission annual
data reporting
(CLRTAP/EMEP)
version 2.0
4 Directive NEC 15-Mar-2010 2007 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55stq
March, 2010
5 Directivei NEC 29-Dec-2009 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/_eu/nec/envszmzhg
December 2009
6 Air emission 15-Feb-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/envs3loda
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2010
7 IIR 2008 and Air 15-Mar-2010 2008 http://cdr.eionet._europa._eu/r_o/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvs55p7a
emission annual
data reporting
(CLRTAP/EMEP)
version 2.0
8 Directive NEC 15-Mar-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envs55stq
March, 2010
9 Directive NEC 29-Dec-2010 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/envtrr_8_fa
December 2010
10 Air emission 15-Feb-2011 2008 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvtvqlta
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2011
11 Directive NEC 29-Dec-2010 2009 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/eu/nec/cnvtrr8_fa
December 2010
12 Air emission 15-Feb-2011 2009 http://cdr.eionet.europa.eu/ro/un/UNECE_CLRTAP_RO/e_nvtvqlta
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2011
Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de poluanţi
(poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici persistenţi) pentru
2007-2009 au condus la identificarea următoarele categorii de surse cheie:
- Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei - cod NFR 1.A.4.b este categoria de
surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi particule, precum şi pentru
poluanţii organici persistenţi;
- Producerea de energie electrică şi termică - cod NFR 1.A.1.a este categoria de
surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanţii principali şi particule
este a II-a categorie de surse cheie;
- Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie cod NFR 2.C.1, constituie
a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi a III-a categorie de surse cheie
pentru poluanţii organici persistenţi;
- Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie este
reprezentată de către activităţile de incinerare a deşeurilor, în special de incinerarea
deşeurilor medicale - cod NFR 6.C.a;
- Transportul rutier - cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele - cod NFR
1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi
particule;
- Transportul naval, cu precădere cel intern - cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a
categorie de surse cheie pentru metale grele;
- Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele asociate fabricării
fontei şi oţelului - cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru
poluanţii principali şi particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie
pentru poluanţii organici persistenţi;
- Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în special cele
asociate creşterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR
4.B.8), păsărilor (codurile NFR 4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse
cheie pentru poluanţii principali şi particule.
Totodată se constată că 80% din emisiile pentru poluanţii principali şi particule sunt
date de următoarele categorii de surse:
- NOx - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i,
1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu 83,98% la emisiile naţionale ale acestui
poluant;
- SOx - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a) contribuie cu
92,84% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- CO - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a,
1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- COVnm - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C,
1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a, 2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu
80,79% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- NH3 - categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8, 4.B.9.a, 6.B,
4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- PM10 - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.a,
1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
- PM2.5 - categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i, 1.A.2.a, 1.A.1.c)
contribuie cu 87,37% la emisiile naţionale ale acestui poluant.
SUBCAPITOLUL 3: 1.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA
INVENTARELOR DE EMISII
Procedurile sunt prezentate pentru activităţile din categoriile NFR, ca urmare a
necesităţilor de raportare a inventarelor naţionale de emisii. Trebuie menţionat că
inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii delimitate spaţial cu o rezoluţie
mare (de la nivel de localitate, până la nivelul unui amplasament industrial pe care
se pot desfăşura o multitudine de activităţi). Astfel, pentru inventarele locale vor fi
luate în considerare, pentru un anumit amplasament, toate activităţile care pot
genera emisii de poluanţi, indiferent de categoria NFR în care acestea se încadrează.
În schimb, pentru inventarele naţionale, emisiile asociate fiecărei categorii NFR vor fi
cumulate, indiferent de amplasamentul surselor.
SECŢIUNEA 1: 1.3.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR
1.A.1.a PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie sunt incluse instalaţiile mari de ardere (IMA), având puteri
termice nominale peste 50 MWt.
Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza
prezentată în subcapitolul 1.2.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.1.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR,
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt:
- Operatorii economici deţinători de instalaţii mari de ardere;
- Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului - pot furniza date referitoare la
instalaţiile mari de ardere, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse
raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de
combustibili, incluse în balanţa energetică, anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor efectua
următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator de instalaţie mare de ardere a chestionarului
"Surse mari de ardere energie", care se referă atât la activitatea principală - arderea
combustibililor, cât şi la activităţile conexe;
- solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare, care
vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei instalaţii mari de ardere pot exista şi
instalaţii de ardere având o putere termică mai mică de 50 MW t, operatorilor de IMA
le vor fi transmise atât chestionarul "Surse mari de ardere energie", cât şi
chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
- disponibilitatea datelor;
În ceea ce priveşte instalaţiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din acest
sector de activitate deţin date detaliate şi de bună calitate, pe baza cărora se pot
estima emisiile, la nivelul fiecărei instalaţii în parte, cu un grad de certitudine ridicat.
Instalaţiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la nivel
naţional.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de
abordare.
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.1.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA
INVENTARULUI DE EMISII
În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalaţiilor mari de ardere
pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform directivei privind instalaţiile mari
de ardere, precum şi cerinţelor legale privind raportarea emisiilor de gaze cu efect de
seră, s-a constatat o bună comparabilitate, integralitate şi coerenţă a evaluării
emisiilor de poluanţi.
Diversitatea şi complexitatea tipurilor de instalaţii de ardere necesită cunoaşterea cât
mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de estimare a emisiilor
impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.
De asemenea, la instalaţiile mari de ardere au fost implementate programe de
monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la crearea unei
baze de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.
Operatorii acestor instalaţii deţin modele de calcul al emisiilor care iau în considerare
parametrii specifici proceselor de ardere şi informaţii referitoare la compoziţia
combustibililor utilizaţi.
În aceste condiţii, operatorii instalaţiilor mari de ardere pot realiza estimări ale
emisiilor cu grad ridicat de acurateţe şi pot asigura o documentare completă a
acestora.
Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA impun definirea unor
obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a acestora, estimarea
incertitudinilor care apar în toate etapele realizării inventarelor de emisii, ceea ce
implică o cunoaştere aprofundată a tehnicilor şi tehnologiilor specifice fiecărei surse
în parte. Se precizează că, până în prezent, conform cerinţelor Directivei IMA,
operatorii de instalaţii mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de
sulf şi pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalţi poluanţi necesar a fi raportaţi
conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie selectaţi de
către autorităţile de mediu, ceea ce probabil a generat incertitudini de evaluare a
emisiilor.
Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a
inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea
între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local
şi/sau regional urmărindu-se obţinerea celor mai corecte şi complete informaţii care
pot fi furnizate pe baza datelor existente. În cazul în care este necesar ca operatorii
să efectueze prelucrări ale datelor de care dispun sau colectări de date suplimentare,
acestea vor fi solicitate clar de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, care
vor stabili, de comun acord cu operatorul, obiectivele de calitate a datelor şi
termenul de transmitere a chestionarelor completate cu informaţiile finale.
Modul de completare a chestionarelor, tipul de date, modul de prelucrare a acestora
precum şi toate informaţiile necesare elaborării unor inventare de emisii
satisfăcătoare pe care autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului le vor solicita
operatorilor vor fi definitivate în urma discuţiilor care vor avea loc pe secţiunea
special destinată creată pe forumul de consultare.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor
operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii
utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv
cele pentru controlul emisiilor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de mediu, care va
efectua o analiză preliminară a acestora ţinând seama şi de discuţiile şi comentariile
de pe forum. În cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în
datele primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări sau completări. Operatorul
va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Grupul de discuţii pentru acest subiect va analiza datele colectate pe baza
chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea
inventarelor.
De asemenea, se va verifica şi se va definitiva încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei IMA în codurile NFR.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul instalaţiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de estimare a
emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - având în vedere că la o serie de instalaţii sunt
implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de
date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;
- Metode bazate pe bilanţuri de masă - aplicabile pentru estimarea emisiilor de SO2;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - categorie în care se pot încadra
modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi
poluanţi relevanţi;
- Metode bazate pe date surogat - aplicabile pentru estimarea emisiilor de metale.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care conduc la
estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie, prima metodă a
cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va utiliza rezultatele măsurărilor
directe. De asemenea, se va lua în considerare faptul că legislaţia naţională în
vigoare impune estimarea emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru SO 2,
NOx şi pulberi (HG 440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care deţin date de
monitorizare continuă pentru aceşti poluanţi se va efectua utilizând aceste date.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
- Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare continuă,
respectiv, discontinuă a emisiilor;
- Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi parametri
monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate, procedurile standard de
operare);
- Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare (captura de date,
Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea inventarelor
de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate
prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost stabilite
pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor necesare elaborării
inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă
a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea
inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea modelelor de estimare a emisiilor
folosite de operatori. Se precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor
folosite de operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii
care nu au fost incluşi până în prezent în raportările operatorilor.
Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul de lucru,
menţionându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul propriu de estimare a
emisiilor.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea calităţii
aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, actualizarea/revizuirea
planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc.,
pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului şi
raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
- Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe
baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile mari de ardere la care se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice
orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate
pentru întregul an de inventariere.
Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi
pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii vor furniza emisiile
anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se vor
urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se va
face în cadrul grupului de discuţii, pe baza identificării informaţiilor disponibile la
nivelul operatorului. În cazul în care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor
pentru poluanţii monitorizaţi se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste
IMA, dar la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru
poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu există două alternative pentru estimarea
emisiilor.
O alternativă ar consta în elaborarea şi implementarea de către operator a propriului
model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice instalaţiei.
Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de emisie,
inclusiv după caz a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, se vor utiliza factorii de emisie
furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1 "External Combustion Sources"
şi în capitolul 3 "Stationary Internal Combustion Sources"
(http://www.epa.gov/ttnchiel/ap-42/).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ
de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reţinere în cenuşă şi/sau în
instalaţia pentru reducerea emisiilor.
Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalaţiile care funcţionează pe
combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentraţiile de metale în
combustibili, în cenuşă şi în particulele reţinute în sistemele pentru controlul emisiilor
de particule. Metoda constă în calcularea emisiilor de metale (cantităţile existente în
particulele emise) prin extrapolarea datelor privind concentraţiile de metale în
particulele reţinute la particulele emise.
Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu numai
activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci şi celelalte activităţi conexe
desfăşurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu, activităţi conexe unei IMA care
funcţionează cu cărbune pot fi reprezentate de stocarea, manevrarea şi procesarea
cărbunelui. Aceste activităţi conduc la generarea de emisii de particule asociate
categoriei cod NFR 1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi
manevrarea cărbunilor.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de
raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de
Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.a se vor
elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie. Această
abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a
integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea
concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de asigurare şi
control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această categorie de
surse constă în compararea datelor cumulate privind consumurile de combustibil cu
datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se
precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (consumuri, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de combustibili, regimuri
de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie,
emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor
putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR
1.A.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
SECŢIUNEA 2: 1.3.2. ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR
1.A.1.b RAFINAREA ŢIŢEIULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie sunt incluse instalaţiile de ardere în care procesul de ardere are
loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru încălzirea ţiţeiului/produselor.
Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b sunt asociate strict proceselor de
producţie (cuptoare din componenţa instalaţiilor de procesare) şi nu includ alte surse
de ardere pentru generarea de energie electrică şi termică existente într-o rafinărie.
Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de
emisie asociate proceselor de producţie propriu-zise, dintre care arderea
combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie NFR (cod 1.A.1.b).
Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului în sine,
transferul şi stocarea produselor, arderea gazelor la faclă, recuperarea sulfului,
epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, care sunt încadrate la alte
categorii NFR, cum sunt: cod NFR 1.B.2.a.iv - rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v -
distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.c - sisteme de ventilare şi ardere la
faclă, cod NFR 3.C - industria chimică (suflarea asfaltului).
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că,
începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor tehnologice de rafinare
a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ redusă la
cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste emisii pot genera
niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător. De asemenea, trebuie
menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere sunt instalaţii care intră
sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 4.A.1.b sunt reprezentate de consumuri
de combustibili.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici deţinători de rafinării;
instalaţiile de rafinare a ţiţeiului, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în
diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
combustibil, incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii rafinăriilor de ţiţei a chestionarului "Rafinării", care se
referă atât la arderea combustibililor în cuptoare de proces, cât şi la activităţile de
procesare şi de stocare;
Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât cele
aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi transmise atât
chestionarul "Rafinării", cât şi chestionarele "Surse mari de ardere energie" şi "Surse
ardere mică putere punctuale".
- importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalaţii care intră sub incidenţa
Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de
detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza
nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod individual, pentru
fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau
naţional.
Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare a
ţiţeiului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de
estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste
instalaţii.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această
categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru
protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele existente în
amplasamentul unei rafinării, adică:
- arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b - rafinarea
ţiţeiului;
- procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, recuperarea sulfului, epurarea apelor
uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul şi stocarea produselor, cod NFR
1.B.2.a.iv - rafinare, stocare;
- distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;
- ventilare şi arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c - sisteme de ventilare şi
ardere la faclă;
- suflarea asfaltului, cod NFR 3.C - industria chimică (suflarea asfaltului).
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere a
energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere (cod NFR
1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică putere (cod NFR
1.A.4).
Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de emisie, în
cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII se va verifica încadrarea
activităţilor din amplasamentul unei rafinării în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de emisii
pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în cuptoarele de proces din
cadrul rafinăriilor).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din cadrul
unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice
acestora.
În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare a
emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile în cazul în care sunt implementate
sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor celorlalţi
poluanţi relevanţi;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de cuptoarele de proces.
directe, în cazul în care acestea există.
- Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare
continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard
de operare);
- Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de
date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile respectării
criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN
14181:2004.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru cuptoarele. de proces la care nu se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu
sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin
utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO 2 şi
pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor
specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor,
modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite
o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce
reprezintă principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte
modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere
ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul secţiunii definite pe
forumul INVENTARE EMISII.
planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local, etc.
instalaţiilor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se efectuează
monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de
valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru
întregul an de inventariere.
Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă a
emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii
care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile
Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se
vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se
va face în cadrul grupului de discuţii, pe baza identificării informaţiilor disponibile la
nivelul operatorului.
În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după
caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea
factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în Metoda de
estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air pollutant emission
estimation methods for E-PRTR reporting by refineries, prepared by the CONCAWE
Air Quality Management Group's Special Task Force on Emission Reporting
Methodologies (STF-69) CONCAWE Report 01/09, 2009] şi în Documentul de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze,
pentru fiecare instalaţie şi pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de
selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită,
pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte,
sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în
Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru rafinăriile de
ţiţei şi de gaze.
Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la factorii
de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea
emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b, aplicând, după caz, corecţiile
corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu,
arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip, injecţie cu abur, etc.), în conformitate cu
informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze şi/sau cu informaţiile furnizate de
producătorii de echipamente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, factorii de
emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42
recalculaţi din unităţi de masă pe unităţi fizice de combustibil (de exemplu, kg/10 3
litri combustibil lichid) în unităţi de masă pe unităţi energetice de combustibil (g/GJ),
se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se
evita erorile induse de diferenţele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate
de Ghid şi puterile calorice ale combustibililor utilizaţi de fiecare rafinărie din
România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US
EPA/AP-42 în capitolul 1 "External Combustion Sources" şi în capitolul 3 "Stationary
Internal Combustion Sources" (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă
utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din
combustibilii utilizaţi.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde toate
sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de
clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi
tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene respectiv de
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b se vor
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi din cadrul
rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe
categorii de activităţi (coduri NFR).
datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
1.A.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.A.1.c FABRICAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI ŞI ALTE
INDUSTRII ENERGETICE
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că
sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu reprezintă o
categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Se precizează că emisiile asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.1.c sunt
reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru generarea de
căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs. Sursele sunt punctuale,
dirijate.
Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de activităţi cod
NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 1.3.14.2 al prezentului îndrumar.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de consumul
de cărbune cocsificabil şi de producţia de cocs.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.3.1. SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR,
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;
instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de cărbune
pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de
cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului
"Fabricare cocs", care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a cocsului
(cuptorul de cocs), cât şi la activităţi conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;
În cazul în care în amplasamentul unei instalaţii de fabricare a cocsului funcţionează
şi instalaţii de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor instalaţiilor de fabricare a
cocsului le va fi transmis, de asemenea, chestionarul "Surse de ardere de mică
putere punctuale".
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalaţii care intră sub incidenţa
Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de aşteptat ca operatorii să
deţină date de detaliu privind activitatea. În acest caz estimarea emisiilor de poluanţi
se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare. În cazul în care operatorii nu deţin
astfel de date, se va utiliza nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul
EMEP/EEA.
naţional.
Specificitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de fabricare a cocsului precum
şi a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea directă a operatorilor în
procesul de estimare a emisiilor.
În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităţilor de metalurgie
feroasă primară. În aceste situaţii, procedura de elaborare a inventarelor de emisii
pentru activitatea de fabricare a cocsului se va desfăşura simultan cu cea pentru
activităţile de fabricare a fontei şi oţelului (categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a
Arderi în industrii de fabricare şi construcţii - Fabricarea fontei şi oţelului şi cod NFR
2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului).
În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va utiliza o
procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se pot utiliza
următoarele metode:
- Metode bazate pe măsurări directe;
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie.
În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor putea fi
utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de
regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate
prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice
instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de
operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor pentru fiecare
instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice. Se precizează că operatorul va
trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea
din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor
specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a
emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.
În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să respecte
criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile generate de
cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.
Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la operatori
pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se efectuează
valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru
întregul an de inventariere.
Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor,
precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care
deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile
Pentru instalaţiile/poluanţii pentru care nu sunt disponibile date de monitorizare sau
modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va efectua utilizând factorii de
emisie recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5,
tabelele 5-3 şi 5-4 (nivelul 2 de abordare).
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalaţie de fabricare a cocsului
va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea.
Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi
parametrii caracteristici.
Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalaţie va include:
- sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului - categorie activităţi cod NFR
1.B.1.b - Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor
solizi;
- sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile
motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial), dacă este cazul;
- sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod
NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;
- sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c se vor
concordantei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR.
Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul de cărbune
cocsificabil pentru fabricarea cocsului şi producţia de cocs cu datele corespunzătoare
din statisticile naţionale.
categorii de date (consumuri, producţii).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili
şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile
cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte,
în funcţie de cerinţe.
1.A.1.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.A.2 ARDERI ÎN INDUSTRII DE FABRICARE ŞI CONSTRUCŢII
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte
integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de exemplu, atunci
când combustibilul este un subprodus al procesului sau când produsele de ardere şi
materiile prime se amestecă direct), precum şi la procesele în care produsele de
ardere pot fi modificate prin interacţiunea cu activităţile de producţie. Această
categorie de activităţi se referă, de fapt, la acele procese tehnologice în care arderea
combustibilului se realizează în contact cu materialele procesate (ardere cu contact),
spre deosebire de procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul
producerii de căldură necesară desfăşurării procesului tehnologic se realizează în
instalaţii separate de cele de procesare, fără contact cu materialele procesate (de
exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) şi la care emisiile rezultate din ardere
sunt separate fizic de cele rezultate din procesare. Emisiile asociate acestei categorii
de activităţi pot avea loc în urma ambelor procese: de ardere şi tehnologice. Emisiile
asociate proceselor de ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru
activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a...1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice
se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod NFR 2.B, 2.C
(2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d,
2.G.
Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză şi hârtie,
prepararea hranei şi băuturilor sunt asociate proceselor tehnologice sau sistemelor
de reducere a emisiilor cum sunt:
- industria chimică - fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a gazelor reziduale
din procese, arderea apelor uzate provenite din procese chimice în focarele
cazanelor, etc.;
- industria celulozei şi hârtiei - arderea leşiilor epuizate şi a gazelor cu conţinut de
COVnm în cazanul de regenerare, etc.;
- prepararea hranei şi băuturilor - arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu
combustibilul, în cazane de abur, etc.
În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere, împreună cu
categoriile de procese tehnologice de producţie asociate acestora, pe coduri NFR,
pentru categoriile de activităţi industriale la care se referă codul NFR 1.A.2:
Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile industriale
asociate
Cod NFR categoria de

activităţi arderi Activităţi arderi industriale Activităţi industriale
activităţi industriale
industriale
Fabricare fontă şi oţel şi fabricare Fabricare fontă şi oţel 2.C.1

1.A.2.a
feroaliaje Fabricare feroaliaje 2.C.2
Fabricare aluminiu 2.C.3
Fabricare cupru 2.C.5.a
Fabricare plumb 2.C.5.b
1.A.2.b Fabricare metale neferoase
Fabricare nichel 2.C.5.c
Fabricare zinc 2.C.5.d
Fabricare alte metale 2.C.5.e
1.A.2.c Industria chimică Industria chimică 2.B
1.A.2.d Fabricare celuloză şi hârtie Fabricare celuloză şi hârtie 2.D.1
1.A.2.e Fabricare alimente, băuturi şi tutun Fabricare alimente şi băuturi 2.D.2
1.A.2.f Altele Fabricare ciment 2.A.1
Fabricare var 2.A.2
Asfaltare drumuri 2.A.6
Fabricare gips, vată minerală, sticlă, 2.A.7.d
cărămizi şi ţigle, email
Altele 2.G
Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităţilor de fabricare a fontei şi
oţelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza
prezentată în subcapitolul 1.2. De asemenea, majoritatea instalaţiilor din categoria
cod NFR 1.A.2 cad sub incidenţa Directivei IPPC şi reprezintă surse majore de
poluare a aerului la nivel local.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de combustibili şi
de producţii.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară
şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea
gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi
ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor.
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare
la activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele
de monitorizare a emisiilor;
combustibil, incluse în balanţa energetică, precum şi date privind producţiile pe
domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatori, în funcţie de domeniul de activitate, a chestionarelor:
"Chimie", "Procese producţie minerale", "Procese producţie metalurgie", "Procese
producţie celuloză", "Procese producţie alimente băuturi", care se referă la toate
activităţile din cadrul unităţii industriale respective;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia
mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte
documente;
Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menţionate mai sus poate
include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice,
operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse mari de ardere
energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale". Operatorilor al
căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie feroasă
primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul "Fabricare cocs".
- categoriile cheie de activităţi/surse;
- importanta surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere că majoritatea activităţilor industriale din aceste sectoare sunt bine
controlate şi monitorizate de operatori, este necesară implicarea directă a acestora în
procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de
abordare.
naţional.
Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de procesare din
sectoarele industriale de metalurgie feroasă primară şi/sau secundară, metalurgie
neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului,
mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor
ceramice, emailurilor, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în
procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care
deţin aceste instalaţii.
amplasamentul unei unităţi industriale, adică:
- procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2
(1.A.2.a...1.A.2.f);
- procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e),
2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;
- procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase
primare.
1.A.4).
În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, se vor analiza datele colectate
pe baza chestionarelor în vederea stabilirii setului de date care va fi folosit pentru
De asemenea, tot în cadrul discuţiilor, se va verifica încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR.
pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).
unei unităţi industriale având unul dintre profilurile de activitate menţionate mai sus,
clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode de
estimare a emisiilor:
implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor, există deja o bază de
date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor;
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de ardere cu contact;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru
poluanţii relevanţi;
- Metode bazate pe date surogat - aplicabile pentru estimarea emisiilor anumitor
poluanţi asociaţi unor activităţi.
directe, în cazul în care acestea există.
- Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de măsurare
continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare utilizate, procedurile standard
de operare);
- Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare continuă (captura de
date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă SO 2, NOx, CO şi
pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele
SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu
se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu
sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin
utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă pentru SO 2 şi
pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor de pe
instalaţiilor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile de ardere cu contact la care se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice
orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate
pentru întregul an de inventariere.
Pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare
continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,
operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza
emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor se
vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de estimare se
va face în cadrul discuţiilor din secţiunea respectivă, pe baza identificării informaţiilor
disponibile la nivelul operatorului.
În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea
factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi
documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului,
procesarea metalelor feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului şi varului,
celulozei şi hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum şi a diferitelor produse
chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi
de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de o
parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru
reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în documentele de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la Ghidul
EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria
de activităţi cod NFR 1.A.2.a....1.A.2.f, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare
eficienţei sistemelor pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NO x
reduşi, de un anumit tip, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în
documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu
informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, cea mai mare
parte din factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din
documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile, se recomandă
utilizarea directă a factorilor de emisie incluşi în aceste documente. În cazul în care
aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA
pentru nivelul 2 de abordare. Se menţionează faptul că documentele de referinţă
privind cele mai bune tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi
furnizează pentru toţi poluanţii relevanţi. Ghidul EMEP/EEA, pentru activităţile din
categoria cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SO x, NOx,
CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalţi poluanţi relevanţi
(particule, metale etc.) fiind prezentaţi în subcapitolele privind procesele tehnologice
(2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se recomandă
utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de conţinutul de sulf din
combustibilii şi materiile prime utilizate.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va cuprinde
toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent
de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi
De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
1.A.2.a...1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste
categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei
precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi
asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe
categorii de activităţi (coduri NFR).
datele corespunzătoare din balanţa energetică naţională.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR
1.A.2.a...1.A.2.f vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.A.3.a. TRANSPORT AERIAN
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil şi tratează
emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate aeronavele, aferente
următoarelor activităţi:
- traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale (ciclurile de aterizare - decolare),
până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i);
- traficul de croazieră internaţional, care se desfăşoară peste altitudinea de 914 m -
codul NFR 1.A.3.a.i (ii);
- traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern (ciclurile de
aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (i);
- traficul de croazieră intern, care se desfăşoară peste altitudinea de 914 m - codul
NFR 1.A.3.a.ii (ii).
Diferenţierea caracterului naţional - internaţional al zborurilor trebuie să se facă
ţinând cont de locurile aterizărilor şi decolărilor şi nu în funcţie de naţionalitatea
companiilor care operează la nivel naţional.
Principalii poluanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt: dioxid de carbon, oxizi
de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi şi oxizi de sulf. Se precizează că inventarul
de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar
în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.
Pe un aeroport se desfăşoară o serie de activităţi şi procese generatoare de emisii
atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în motoarele de avion pe
diferite faze ale zborurilor), care trebuie luate în considerare la elaborarea
inventarelor de emisii.
- Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru producerea de
energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în zonele parcărilor de avioane şi a
terminalelor;
- Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de energie electrică
sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);
- Stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea aeronavelor,
precum şi a vehiculelor şi utilajelor care deservesc aeroportul (cod NFR 1.B.2.a.v);
- Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1,B.2.a.v);
- Construcţia şi întreţinerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice, galvanizare şi
testare motoare (cod NFR 7.A), precum şi degresarea (cod NFR 3.B.1) şi vopsirea
aeronavelor (cod NFR 3.A.2);
- Funcţionarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f);
- Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport bagaje, pasageri
şi catering sau alte servicii) - va fi luat în considerare doar în elaborarea inventarelor
locale;
- Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului - va fi luat în considerare doar în
elaborarea inventarelor locale.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul aerian nu
reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Ansamblul activităţilor
desfăşurate în cadrul aeroporturilor poate însă genera un impact local semnificativ.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de consumurile
de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de aeronave şi pe tipuri de zboruri (interne sau
internaţionale).
NIVEL DE ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt prezentate în
cele ce urmează:
- Autoritatea Aeronautică Civilă Română - informaţii cu privire la operatorii aerieni,
operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente zborurilor de pasageri şi marfă,
precum şi aviaţiei generale;
- Operatorii aerieni din aviaţia generală (utilitară, sportivă/de agrement etc.) -
informaţii referitoare la traficul aerian propriu;
- Operatorii de aeroporturi/aerodromuri - informaţii referitoare la orarul zborurilor,
defalcate pe zboruri interne, respectiv internaţionale, şi pe tipuri de aeronave, pentru
determinarea numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informaţii referitoare la
cantităţile de carburanţi utilizate; informaţii referitoare la activităţile aeroportuare
etc.;
- Institutul Naţional de Statistică - date privind consumurile anuale de carburanţi
pentru transportul aerian, etc.;
- Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale
pentru protecţia mediului - date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte
documente.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate vor
efectua următoarele activităţi:
- solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi
internaţional;
- transmiterea chestionarului "Aeroport" către deţinătorii de date;
- transmiterea chestionarului "Aerodrom" către deţinătorii de date;
- solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul aerian intern şi internaţional
(consumuri de carburanţi, număr de cicluri decolare-aterizare, număr de călători,
volume de mărfuri, etc.);
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului
a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.
Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite şi chestionarul "Surse
ardere mică putere punctuale". Se menţionează faptul că în chestionarele "Aeroport"
şi "Aerodrom" sunt incluse şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate
activităţilor aeroportuare.
Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În situaţia în care
se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate se va
utiliza nivelul 3 de abordare.
În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui grup de
discuţii pentru acest subiect în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor contacta autorităţile
responsabile şi principalii operatori şi vor colabora pentru a stabili următoarele
aspecte:
- Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;
- Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri aferente aviaţiei
generale şi a heliporturilor;
- Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între autorităţile implicate. Se
va stabili modul de distribuire a chestionarelor către marii şi micii operatori aerieni,
de aeroporturi şi de aerodromuri, precum şi modul de colectare a datelor;
- Stabilirea modalităţilor optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin
chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate prin chestionare vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise
agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului.
Inventarele locale de emisii
Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele locale de
emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare - decolare ale
aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât şi celor internaţionale).
Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat pentru
zborurile interne, respectiv zborurile internaţionale.
Emisiile asociate traficului de croazieră (intern şi internaţional) vor fi inventariate
doar la nivel naţional.
Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR 1.A.3.a.ii) se va
realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de
Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în tabelul 3-5.
Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza nivelului 1
de abordare. Pentru aceasta, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă utilizarea factorilor
de emisie indicaţi în tabelul 3-3 din capitolul 1.A.3.a şi a următorului algoritm de
calcul:
1.Obţinerea cantităţilor anuale de carburant vândut pentru aviaţie la nivel naţional
(în mii de tone);
2.Obţinerea cantităţilor de carburant utilizat pentru traficul aerian intern;
3.Calcularea cantităţilor de carburant utilizat în traficul internaţional prin diferenţa
cantităţilor de la punctele 1 şi 2;
4.Obţinerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul aerian intern;
5.Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare-aterizare din
traficul aerian intern prin înmulţirea numărului de cicluri interne cu factorul generic
specific de consum asociat flotei (este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă
cu caracteristici tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi);
6.Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în regim de
croazieră pentru traficul intern prin diferenţa dintre cel total (pct. 2) şi cel asociat
ciclurilor aterizare-decolare (pct. 5);
7.Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de croazieră (factor de
emisie din tabelul 3-3 înmulţit cu cantitatea de carburant utilizat în regim de
croazieră în traficul aerian intern);
8.Reluarea paşilor de la punctele 4-7 pentru estimarea emisiilor asociate cu traficul
aerian internaţional.
Pentru estimarea emisiilor asociate aviaţiei generale/utilitare se vor utiliza factorii de
emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din capitolul 1.A.3.a.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile corespunzătoare unui
aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici aferente (atât
sursele asociate ciclurilor de decolare-aterizare ale aeronavelor, cât şi sursele
asociate activităţilor aeroportuare), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor
cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru
producerea de energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor realiza prin
agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei categorii, separat pentru
zborurile interne, respectiv internaţionale şi pentru ciclul de decolare-aterizare,
respectiv zborul de croazieră.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că este necesar
să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei categorii de
date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP şi a Directivei
NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face separat, la secţiunea
care cuprinde activităţile ale căror emisii nu sunt incluse în totalul emisiilor naţionale
pentru codul NFR aferent categoriei din care fac parte. Emisiile asociate traficului de
croazieră intern, respectiv internaţional vor fi raportate sub coduri NFR separate,
după cum urmează:
- pentru traficul intern codul NFR 1.A.3.a.ii (ii);
- pentru traficul internaţional - codul NFR 1.A.3.a.i (ii).
Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum urmează:
- pentru zborurile interne - codul NFR 1.A.3.a.ii (i);
- pentru zborurile internaţionale - codul NFR 1,A.3.a.i (i).
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR
1.A.3.b.i-iv TRANSPORT RUTIER
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de eşapament datorate
arderii carburanţilor în motoarele termice care echipează următoarele tipuri de
autovehicule:
- Autoturisme - cod NFR 1.A.3.b.i;
- Autoutilitare - cod NFR 1.A.3.b.ii;
- Autovehicule grele incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii;
- Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.
Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanţilor (cod NFR
1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi) sau
uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).
Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza prezentată
în subcapitolul 1.2. şi în consecinţă inventarele de emisii trebuie elaborate pe un
nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât mai multe dintre
aspectele specifice şi de detaliu descrise de Ghid.
Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:
- Abordarea bottom-up care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel de arteră de
trafic, ţinând cont de debitul de trafic pe artere (vehicule/oră) şi de compoziţia
acestuia (parametrii determinaţi prin numărători de trafic), viteza medie de
deplasare, lungimea arterei şi folosind factori de emisie şi consum dependenţi de
viteză. Se pot face estimări privind încărcarea traficului pe restul de artere
neinventariate (în general cele mici), procentul din kilometraj efectuat la rece la
nivelul tuturor arterelor, etc.
- Abordarea top-down care se bazează pe utilizarea datelor referitoare la compoziţia
parcului auto pe categorii de clase de autovehicule, consumul de carburant la nivelul
ariei de interes, folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot
face estimări privind kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul
din kilometraj efectuat la rece, etc.
Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele obţinute
fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât şi consumurile de carburanţi).
Ghidul propune analizarea câtorva parametri (kilometrajul anual, procentul de
kilometraj parcurs la rece, factorii de emisie şi de consum) utilizaţi şi calibrarea lor în
vederea obţinerii unor rezultate comparabile (cel puţin din punctul de vedere al
consumului de carburant la nivelul ariei de interes).
Trebuie menţionat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate surselor mobile
de emisie (autovehicule) sunt agregate şi se distribuie de-a lungul arterelor de trafic,
de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute sub denumirea de surse liniare.
Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de interes fără o
distribuire spaţială, fiind necesar a se defini algoritmi specifici în vederea distribuirii
emisiilor la nivel de sursă liniară (artere principale, secundare, etc.) sau de suprafaţă
(comune, localităţi mici, zone rezidenţiale cu trafic redus, etc.).
Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu, care să servească tuturor
scopurilor, trebuie să cuprindă toate emisiile asociate eşapamentelor autovehiculelor
(calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe întreaga reţea naţională şi
locală de drumuri (abordare bottom-up), ţinându-se cont de traficul asociat fiecărui
segment de arteră localizat între două intersecţii (noduri rutiere). Acest mod de
abordare este extrem de complex şi implică alocarea unor resurse umane şi
materiale mari, precum:
- proiectarea unor reţele cât mai reprezentative de monitorizare a traficului care să
furnizeze informaţii cât mai complete referitoare la traficul mediu zilnic pe arterele
selectate;
- implementarea unor modele de trafic la nivel local şi naţional;
- caracterizarea completă a infrastructurii rutiere - din punct de vedere al debitului
maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.;
- realizarea unor statistici locale şi naţionale referitoare la compoziţia parcului auto,
kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul la rece, nivel mediu de
încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de autovehicule grele.
Astfel de inventare rafinate servesc mai ales unor scopuri precum: realizarea de
evaluări şi prognoze privind calitatea aerului în zone urbane critice din punct de
vedere al nivelurilor ridicate ale concentraţiilor de poluanţi datorate emisiilor din
trafic, realizarea planurilor de gestionare a calităţii aerului care includ pachete
specifice de măsuri ce vizează reducerea emisiilor asociate traficului rutier.
Ghidul recomandă utilizarea metodei bottom-up menţionate mai sus, în special
pentru:
- Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor oraşe (aglomerări urbane);
- Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale şi
europene.
În restul localităţilor mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea emisiilor din
trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informaţii referitoare la parcul auto
local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri pe diverse tipuri ca funcţionalitate
(drumuri principale, secundare asfaltate, secundare neasfaltate etc.), debite medii de
trafic pe aceste tipuri de drumuri.
Pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier implementarea unor
modele de trafic reprezintă o soluţie care trebuie dezvoltată în viitorul apropiat cel
puţin la nivelul aglomerărilor din România.
În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu informaţii
surogat sau cu aproximări bazate pe experienţa experţilor elaboratori ai inventarului.
Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale
şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi
compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.
NIVEL DE ABORDARE
cele ce urmează:
Registrul Auto Român:
- Statistica parcului auto judeţean şi naţional:
Populaţie pe tipuri de categorii şi clase COPERT IV;
Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă;
Viteză medie de deplasare urban, rural;
Tip alimentare motor (injecţie/carburaţie) şi control evaporativ.
- Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor urbane şi
extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de numărare a traficului (pe
categorii de autovehicule) în puncte localizate de-a lungul unor artere prestabilite
după anumiţi algoritmi şi măsurarea simultană a concentraţiilor de poluanţi în aceste
puncte. Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanţilor la nivel stradal
folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele fiind verificate prin
setul de măsurători de calitatea aerului efectuate simultan cu numărătorile.
Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului deţin date de monitorizare trafic în diverse
puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele se colectează pe baza
unei metodologii, utilizând chestionare specifice propuse de RAR în cadrul proiectului
"Asistenţă în România privind transpunerea şi implementarea Directivei-cadru
Calitatea aerului înconjurător a Uniunii Europene - COWI Danish Project".
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) - deţine informaţii
referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri Naţionale (monitorizare)
sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor importante care vizează
dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane. CNADNR are un sediu central în
Bucureşti, în teritoriu fiind organizată în 7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri:
DRDP Bucureşti, DRDP Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Braşov, DRDP
Iaşi, DRDP Constanţa.
Autoritatea Rutieră Română informaţii referitoare la transportatorii de marfă şi de
persoane.
Primăriile locale - deţin în general diverse studii care includ prognoze de trafic
realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea infrastructurii
urbane. De asemenea, unele primării, în cadrul programelor de gestionare a
traficului, au instalat reţele de supraveghere a traficului (camere de luat vederi) care
pot furniza informaţii referitoare la încărcarea traficului pe diferite artere.
Poliţia rutieră - informaţii privind monitorizarea traficului pe principalele artere de
interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului şi Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele activităţi:
- Transmiterea către RAR a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la:
statistica parcului auto judeţean/naţional;
programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi extraurbane la nivelul
judeţului: descrierea metodologiei de monitorizare a traficului, descrierea
programului de monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor în formatul anexat.
- Transmiterea celorlalte autorităţi (primării, Compania Naţională de Autostrăzi şi
Drumuri Naţionale, Autoritatea Rutieră Română, Poliţia Rutieră) a chestionarelor care
solicită informaţii referitoare la monitorizarea traficului pe artere urbane sau
extraurbane şi metodologia de realizare a acestor monitorizări;
- Realizarea de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului a unor campanii anuale de
măsurări conform unui program de monitorizare şi unei metodologii prestabilite.
Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informaţii cu grad ridicat de
acurateţe (la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional) referitoare la următoarele
aspecte:
- Date de activitate:
Număr de autovehicule pe fiecare categorie
Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform COPERT
Kilometraj pe fiecare clasă de emisie
Kilometraj în fiecare regim de desfăşurare a traficului (urban, rural, autostradă)
- Caracteristici ale traficului:
Viteze medii pe categorii de autovehicule şi regim de desfăşurare trafic
se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte specifice
precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la rece, includerea
corecţiilor privind panta drumului, includerea corecţiei de vechime a autovehiculului
asupra factorului de emisie, nu pot fi încă inserate în calculele de emisie.
În acelaşi timp, existenţa unor programe de monitorizare la nivel judeţean (efectuate
de primării, Poliţia Rutieră, APM sau RAR) a traficului pe artere importante urbane şi
extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări ale emisiilor de-a lungul
arterelor principale (atât urbane cât şi extraurbane).
În aceste condiţii inventarele locale pot fi realizate astfel:
- la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a lungul
acestora) obţinute pe baza datelor de monitorizare a traficului;
- la nivelul drumurilor naţionale şi autostrăzilor - pe baza datelor obţinute din
monitorizarea traficului;
- cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării spaţiale
pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost estimate la nivel de artere
rutiere. Acestea vor fi estimate şi alocate unor arii cu extindere spaţială mai mare,
de exemplu zone rezidenţiale cu trafic redus, localităţi mici şi zone rurale, etc.
Luând în considerare importanţa traficului rutier ca fiind o categorie cheie din punct
de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanţi (NO x, CO), cel mai
adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse
îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului la
nivel local şi naţional cu celelalte autorităţi.
La nivel central
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Registrului Auto Român datele
statistice actualizate referitoare la parcurile auto (judeţene/naţional) şi informaţiile
referitoare la monitorizarea traficului (metodologie, program de monitorizare) pe
artere urbane şi extraurbane, prin intermediul chestionarelor denumite "RAR trafic
rutier judeţean" şi "Numărători trafic".
În cadrul grupului de discuţii din cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se va
reactualiza Ghidul de numărători în trafic, care va fi transmis către Agenţiile locale
pentru Protecţia Mediului.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu celelalte autorităţi implicate
vor elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor, în funcţie de conţinutul şi
de structura bazelor de date existente. Pentru asigurarea uniformităţii raportării,
aceste chestionare vor fi utilizate şi pentru colectarea datelor la nivel local.
Datele vor fi furnizate de către RAR şi de celelalte instituţii, dezagregate la nivel
judeţean (parc auto pe fiecare judeţ şi monitorizări de trafic în toate punctele aflate
pe teritoriul aceluiaşi judeţ) în vederea transmiterii ulterioare a acestora de către
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la nivel teritorial către APM.
La nivel local
Agenţia locală pentru Protecţia Mediului va transmite tuturor instituţiilor deţinătoare
de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele specifice, elaborate la
nivel central, referitoare la traficul pe arterele urbane şi extraurbane.
Este deosebit de important ca, ulterior recepţionării şi centralizării tuturor
informaţiilor existente la nivel judeţean privind monitorizarea traficului (obţinute de
la autorităţile locale şi centrale), să se stabilească un program unic de monitorizare
pe baza unui program stabilit de comun acord de către autorităţile implicate. Acest
program va fi iniţiat şi realizat în urma unor analize atente ce vizează:
- Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate;
- Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în special pe
arterele de acces în interiorul oraşelor, şosele de centură, arcuri şi inele interne
urbane cu debite mari de trafic, drumuri naţionale existente la nivel judeţean;
- Necesitatea proiectării unei reţele de monitorizare a traficului suficient de dense
pentru a putea realiza după anumiţi algoritmi, cu o precizie cât mai bună, distribuirea
traficului pe restul arterelor nemonitorizate.
O alternativă, cel puţin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a implementa
modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această distribuire cu un grad
crescut de precizie a traficului la nivel urban şi periurban.
La nivel judeţean eforturile autorităţilor care elaborează inventarul se vor axa pe
două direcţii:
- Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel urban (în special în marile
aglomerări) - care implică proiectarea unei reţele de monitorizare a traficului cât mai
densă şi cu un program de monitorizare cât mai coerent;
- Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel extraurban - care implică
monitorizarea traficului pe drumurile naţionale cu trafic intens/autostrăzi şi
elaborarea unor proceduri de distribuire a emisiilor pe celelalte drumuri judeţene sau
la nivelul localităţilor mici.
În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot aplica
următoarele metode de estimare a emisiilor:
emisiilor prin metoda top-down;
- Metode bazate pe factori de emisie - estimarea emisiilor la nivel de arteră stradală
folosind factori de emisie dependenţi de viteză, regimul de trafic (urban, rural şi
autostradă), etc.
Inventarele locale de emisii asociate transportului rutier sunt utilizate în special
pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor
la nivelul aglomerărilor, actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii
aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local etc.
- Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de
trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă printr-un nod de început şi un nod de
sfârşit, între care se desfăşoară artera respectivă de circulaţie. În general o arteră
este compusă din mai multe segmente datorită existenţei intersecţiilor (nodurilor) cu
alte artere. Recomandarea este de a se porţiona artera în segmente pe care debitele
de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă includ mai multe noduri
intermediare). De asemenea, se furnizează informaţii referitoare la direcţia de
parcurs între noduri, lungimea arterei, tipul arterei, lăţime, capacitate maximă, date
asociate traficului pe fiecare direcţie/sens de deplasare (trafic mediu zilnic - nr. de
autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziţia traficului pe principalele categorii
de autovehicule (autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone,
autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze, motorete/motociclete), variaţia
în timp a debitului de trafic.
- Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau segmentelor care le
compun) pe care s-au făcut numărători de trafic sau pe care au fost alocate debite
de trafic pe baza unor algoritmi specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste
emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie
(lunară, zilnică, orară).
- Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă la nivelul cărora
se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe arterele principale (ca surse
liniare). Aceste surse pot fi definite prin poligoane care delimitează arealele pe care
aceste emisii de trafic sunt distribuite uniform. Se vor furniza informaţii referitoare la
lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a arterelor incluse în
zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe zonă), viteză medie de deplasare la
nivelul zonei respective, compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule
(autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste
32 tone, autocare/autobuze), variaţia în timp a debitului de trafic.
- Emisiile de poluanţi asociate traficului ca sursă de suprafaţă definită. Aceste emisii
vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie
(lunară, zilnică, orară).
Cea mai eficientă metodă de a stoca informaţiile colectate referitoare la
caracteristicile fizice şi de trafic ale arterelor, în vederea procesării ulterioare într-un
mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS. Asupra bazei de date
georeferenţiate ataşate pot fi aplicate ulterior rutine de geoprocesare în vederea
estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul (pentru modelarea dispersiei
poluanţilor).
În calculul emisiilor (şi al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii de
emisie/consum dependenţi de viteză. Aceşti factori de emisie sunt asociaţi fiecărei
clase de autovehicule. Dezagregarea pe clase a traficului mediu zilnic la nivel de
arteră (număr mediu zilnic de autovehicule aparţinând unei anume clase) se va
realiza folosind statistica parcului auto la nivel judeţean furnizată de Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului.
Aceşti factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km) pentru
fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu zilnic de
autovehicule aparţinând clasei respective şi cu lungimea arterei. Pentru poluanţii a
căror emisie depinde de consumul de carburant (SO 2, metale) emisia se va calcula
astfel:
Dioxid de sulf
ESO2 = 2 x kS, m x CCSO2, m (1.1)
unde:
ESO2 = emisia de SO2
kS, m = conţinutul de sulf în carburantul de tip "m" (kg/kg carburant)
CCSO2, m = consumul de carburant de tip "m" pentru clasa de autovehicule respectivă
Plumb
EPb = 0,75 x kPb, m x CCPb, m (1.2)
unde:
EPb = emisia de Pb
kPb, m = conţinutul de plumb în carburantul de tip "m" (kg/kg carburant)
CCPb, m = consumul de carburant de tip "m" pentru clasa de autovehicule respectivă
Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) - folosind factori de emisie (exprimaţi în mg/kg
carburant) pentru fiecare metal multiplicat cu consumul de carburant.
Emisia şi consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face prin
însumarea tuturor contribuţiilor claselor de autovehicule. De asemenea, datele de
emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural, total judeţ) pe categorii de
autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv.
Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecţiile specifice nivelului 3 de abordare în
limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experţii din grupul de lucru.
Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant şi pe categorii de
autovehicule conform codurilor NFR.
Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat ca sursă de
suprafaţă. Trebuie menţionat că procedura de distribuire a traficului şi estimarea
parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se poate face ţinând cont de
următoarele aspecte:
- Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este conectată;
- Tipul zonei: rezidenţial, comercial, industrial, localităţi mici;
- Parcuri auto la nivelul localităţilor;
- Capacităţi parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale, instituţionale;
- Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria respectivă;
- Densitatea populaţiei.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.b.i - NFR
1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la parcul
auto naţional. Se va utiliza în acest sens fie aplicarea modelului de calcul COPERT IV,
fie aplicarea factorilor de emisie/consum şi a corecţiilor asociate prezentaţi în Ghidul
EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă
transpunerea Ghidului.
Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate
la nivel naţional este recomandat a se aplica modelul de calcul pentru fiecare judeţ în
parte şi separat la nivel naţional. Se vor obţine emisii/consumuri carburant la nivel
judeţean/naţional dezagregate pe urban/rural/auto stradă şi pe categorii de
autovehicule.
Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi
top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul fiecărui judeţ în parte
pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de dezagregare. Se
vor compara atât emisiile, cât şi consumurile de carburant la nivel urban şi
extraurban dintr-un judeţ.
O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de carburanţi
obţinut din vânzări la nivel judeţean/urban/extraurban. Trebuie avut în vedere însă
faptul că aceste consumuri obţinute din vânzări trebuie calibrate pe consumurile
reale (urban/extraurban/judeţean) datorită faptului că există traficul de tranzit,
situaţie în care autovehiculele se alimentează în judeţele/localităţile învecinate sau se
alimentează în judeţul respectiv şi folosesc carburantul în mare parte în
judeţele/localităţile învecinate. Această calibrare se poate realiza doar prin anchete
statistice ce vor urmări stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.
Neconcordanţele între rezultatele obţinute prin cele două abordări la nivelul unui
judeţ vor putea fi soluţionate prin:
- calibrarea unor parametri din inventarul top-down, precum kilometrajul mediu pe
clase de autovehicule, viteza medie de deplasare, procentaj urban/rural-autostradă,
- reanalizarea algoritmilor de distribuire a traficului pe artere nemonitorizate sau
zone cu trafic redus şi
- reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului rutier
(parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de suprafaţă,
emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.
1.A.3.b.i - 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
1.A.3.b.v EVAPORAREA BENZINEI
SUBSECŢIUNEA 10:
Această activitate este asociată cu emisiile de COV nm datorate proceselor de
evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste emisii
trebuie raportate separat în inventarul naţional la categoria 1.A.3.b.v, făcându-se
distincţia faţă de emisiile de COV nm asociate cu eşapamentul motoarelor
autovehiculelor în activitatea de transport rutier.
NIVEL DE ABORDARE
Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei este
direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din transportul
rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în
subcapitolul 1.3.6 al îndrumarului.
Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la procesele evaporative la nivelul
autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se va face utilizând
nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:
- Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categoriile
autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete;
- Variaţiei temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie furnizaţi de
Ghid fiind divizaţi pe patru intervale de temperatură:
Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 şi 35°C,
Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 şi 5°C.
Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile menţionate
se regăseşte la nivelul statisticii judeţene furnizată de Registrul Auto Român.
Variaţia temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăseşte în general în
statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoaşterea numărului de zile
anual asociate cu intervalele de variaţie prezentate mai sus.
Trebuie menţionat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei au loc
atât în timpul operării autovehiculului, cât şi în timpul staţionării (cu motorul oprit),
emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât şi la nivelul zonelor rezidenţiale,
comerciale, parcări unde maşinile staţionează. Acest lucru trebuie luat în considerare
la nivel local atunci când este realizată distribuţia pe tip de surse (liniare sau de
suprafaţă).
Inventarul local va include:
- Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la
nivelul cărora sunt distribuite emisii de COVnm datorate evaporării benzinei;
- Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoţite de variaţia
temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);
se distribuie emisiile de COVnm care nu au fost localizate pe arterele principale (ca
surse liniare);
- Emisiile de poluanţi asociate proceselor de evaporare, ca sursă de suprafaţă
definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor
timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).
Emisiile la nivel judeţean se vor calcula prin multiplicarea numărului de autovehicule
echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în statistica privind parcul
auto judeţean, cu factorul de emisie asociat intervalului de temperatură şi cu
numărul de zile din an asociate intervalului de temperatură respectiv. Ulterior
emisiile anuale asociate fiecărei categorii de vehicule se vor însuma, obţinându-se
emisia totală la nivel judeţean.
Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ţinut cont de faptul că
emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:
- La nivelul arterelor de trafic unde se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii de
transport rutier - surse liniare;
- La nivelul zonelor (zone rezidenţiale, localităţi mici) în care activitatea de transport
nu este intensă şi sunt asimilate unor surse de suprafaţă;
- La nivelul parcărilor comerciale, rezidenţiale supraterane deschise (la nivelul
solului) - surse de suprafaţă;
- La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise - surse de volum
sau punctuale, în funcţie de tipul de ventilaţie instalat.
Distribuirea emisiilor judeţene trebuie realizată într-o primă etapă între zonele
urbane şi extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la nivel urban să fie
la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse enumerate mai sus.
Dezagregarea urban/extraurban se va face ţinând cont de:
- Procentul parcursului total (kilometraj) urban faţă de cel extraurban, existent în
statistica judeţeană pe fiecare categorie de autovehicule cu motoare pe benzină;
- Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto judeţean care este
înmatriculat la nivel urban faţă de parcul auto înmatriculat la nivelul localităţilor
rurale.
Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menţionate va ţine cont de:
- Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat;
- Capacitatea parcărilor de tip instituţional/comercial;
- Densitatea populaţiei la nivelul zonelor rezidenţiale.
Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un suport GIS,
care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru transportul rutier şi le va
completa cu noi straturi (parcări) şi atribute (nivelul traficului mediu zilnic,
capacitatea parcărilor, etc.).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.3.b.v se
vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de emisii la nivel judeţean.
emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.
1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.A.3.b.vi, vii UZURA PNEURILOR ŞI A FRÂNELOR VEHICULELOR
RUTIERE, UZURA SUPRAFEŢEI DRUMURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Acest subcapitol furnizează metodologia, factorii de emisie şi alte informaţii necesare
estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor şi frânelor (cod NFR
1.A.3.b.vi.) şi uzurii suprafeţei drumurilor (cod NFR 1.A.3.b.vii.).
Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la nivelul
carosabilului.
Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule conform
clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanţi proveniţi din
transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):
- Autoturisme - cod NFR 1.A.3.b.i;
- Autoutilitare - cod NFR 1.A.3.b.ii;
- Autovehicule grele, incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii;
- Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.
NIVEL DE ABORDARE
Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a
carosabilului este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de
emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind necesar a se relua în
detaliu paşii descrişi în capitolul 1.3.6.
Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la aceste procese, realizarea
inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta
presupune cunoaşterea:
- Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare, autovehicule
grele (incluzând şi autobuze), motorete/motociclete;
- Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele din aceste
categorii (km).
În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră stradală sau
de la zone de trafic (surse de suprafaţă) sunt necesari următorii parametri:
- Traficul mediu zilnic pe categorii de autovehicule pe artera respectivă;
- Lungimea arterei (surse liniare);
- Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de suprafaţă).
Aceste informaţii sunt cunoscute din măsurările de trafic care se desfăşoară pe
arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare) sau din
estimările de trafic pe artere şi areale unde nu există monitorizare.
Inventarul local va include:
- Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor de trafic) la
nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule datorate proceselor de uzură a
pneurilor, frânelor şi a carosabilului;
- Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2,5) (kg/an) distribuite la nivelul arterelor,
însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară,
zilnică, orară);
se distribuie emisiile de particule care nu au fost localizate pe arterele principale;
- Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a
carosabilului, ca surse de suprafaţă definite. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia
temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunari, zilnici, orari).
Emisiile de particule (pe fracţii TSP, PM 10, PM2,5) la nivel judeţean se vor calcula la
nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe categorii, cu
lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de trafic), cu numărul de zile
dintr-un an şi cu factorul de emisie asociat procesului respectiv (uzură pneuri-frâne
şi uzură carosabil). Emisiile anuale asociate fiecărei categorii se vor însuma,
obţinându-se emisia totală de particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură
pneuri-frâne şi uzură carosabil). Datele se vor agrega la nivel
urban/extraurban/autostradă şi la nivel judeţean prin sumarea tuturor contribuţiilor
de tip arteră/zonă.
Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor şi uzurii carosabilului va
avea asociat un suport GIS care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru
transportul rutier.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.b.vi -
NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea statisticii referitoare la
parcul auto naţional (abordarea top-down). Datele statistice referitoare la parcul auto
pe clase de autovehicule se vor agrega la nivel de categorie. Numărul de
autovehicule asociat fiecărei categorii se va înmulţi cu kilometrajul mediu anual şi cu
factorii de emisie corespunzători nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne,
respectiv carosabil).
Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean şi agregate
la nivel naţional este recomandat a se aplica această procedură pentru fiecare judeţ
în parte şi separat, la nivel naţional. Se vor obţine emisiile de particule la nivel
judeţean, dezagregate pe urban/extraurban/autostradă şi pe categorii de
autovehicule.
Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor bottom-up şi
top-down. Pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la acest nivel de
dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui judeţ în parte a
inventarelor de emisii obţinute prin cele două abordări. Se vor compara emisiile la
nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un judeţ.
Pentru eliminarea neconcordanţelor se vor realiza corecţiile propuse în cadrul
procedurii asociate Transportului rutier.
emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un suport GIS.
1.A.3.b.vi şi 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.A.3.c TRANSPORT FEROVIAR
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de marfă şi de
călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt asociate arderii
carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt echipate locomotivele Diesel
(sau Diesel-electrice) sau a celui solid în locomotivele cu abur. Având în vedere că
locomotivele cu abur sunt utilizate doar în situaţii de urgenţă, procedura de faţă
tratează inventarierea emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-
electrice).
Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în
motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de
carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru
dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul
naţional pentru gaze cu efect de seră.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul feroviar nu
reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Poate însă exista un impact
local semnificativ în zona triajelor, depourilor şi a gărilor mari.
Activităţii de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie de activităţi
conexe, care au loc în triaje, depouri sau gări, precum:
- activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de
energie electrică şi/sau termică (cod NFR 1.A.4.a);
- activităţi de construcţie-reparare locomotive şi garnituri de tren: sablare (cod NFR
7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR
3.A.2), degresare (cod NFR 3.B.1), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR
1.A.2.f.ii);
- stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea locomotivelor şi
utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v).
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de consumurile
de carburanţi.
NIVEL DE ABORDARE
Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi locale/centrale
şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea sistematizată, centralizarea şi
compilarea lor în scopul destinat realizării inventarului de emisii.
cele ce urmează:
- Ministerul Transporturilor şi structurile sale cu atribuţii în domeniul transportului pe
cale ferată:
Autoritatea Feroviară Română (AFER) - informaţii referitoare la operatorii licenţiaţi de
transport feroviar de marfa şi călători.
- Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi structurile regionale (regionalele CF) ale
acesteia, împreună cu filiala Informatică Feroviară - informaţii privind infrastructura
feroviară publică (reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi
neelectrificate; gări, triaje şi depouri), inclusiv hărţi tematice GIS la nivel naţional şi
de regionale CF.
- Operatori naţionali de cale ferată:
CFR Marfă şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar de
Marfă) informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind
traficul feroviar de marfa;
CFR Călători şi structurile sale regionale (Compania Naţională de Transport Feroviar
de Călători) - informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi
privind traficul feroviar de călători.
- Operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători -
informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice pentru transportul
de marfa, respectiv călători şi traficul feroviar de marfă, respectiv călători.
(motorină) pentru transportul feroviar, etc.
- Serviciile de reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale
pentru protecţia mediului - date relevante cuprinse în autorizaţiile de mediu şi alte
documente.
Colectarea datelor
- solicitarea la AFER de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a
informaţiilor referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfa şi
călători;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a chestionarului
"Transport feroviar" către CFR S.A., Informatică Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători şi
structurile regionale ale acestora;
- transmiterea chestionarului "Transport feroviar" către operatorii feroviari în sistem
privat, pentru transportul de marfă/călători;
Protecţia Mediului a datelor necesare;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului a
datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.
Operatorilor feroviari naţionali sau privaţi, care deţin instalaţii de ardere pentru
producerea de energie electrică sau/şi termică, le va fi transmis şi chestionarul
"Surse ardere mică putere punctuale".
Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg teritoriul
ţării, liniile ferate neelectrificate aparţinând reţelei publice având o pondere ridicată
(60%).
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului
2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de
detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.
În vederea elaborării inventarului de emisii, cel mai adecvat mod de abordare pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi. Totodată se propune înfiinţarea unui
subgrup de discuţii pe forumului INVENTARE DE EMISII.
Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în cadrul
inventarelor de emisii după cum urmează:
- Ca surse liniare - sursele asociate transportului feroviar realizat cu ajutorul
locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi automotoare;
- Ca surse de suprafaţă - sursele de emisie asociate activităţii locomotivelor de
manevră în depouri/triaje.
Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va realiza prin
utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelele 3-2 - 3-4
din capitolul 1.A.3.c.
Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date privind
consumurile de carburanţi pe cele 3 tipuri de locomotive menţionate mai sus (de
linie, automotoare şi de manevră). În situaţia în care aceste date nu sunt disponibile,
se vor utiliza valorile consumurilor specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în
tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c.
Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate locomotivelor de linie şi automotoarelor
se poate realiza în două moduri:
- în funcţie de kilometrajul şi rutele parcurse de către locomotive;
- în funcţie de traficul de marfă şi de călători pe liniile de cale ferată neelectrificată.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului
unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-se toţi parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de
energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).
Estimarea emisiilor pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr-o abordare
de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din metodologia IPCC,
prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul 1.A.3.c. [relaţia (3)]. Aceasta
necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:
- Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate, masă totală
tractată);
- Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere);
- Distanţele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual de ore de
utilizare, numărul de ore de manevră;
- Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată;
- Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare.
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c, factorii de emisie
care pot fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor prin abordarea de nivel 3.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c se vor
elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.A.3.d TRANSPORT NAVAL
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval şi include
următoarele categorii şi subcategorii de activităţi:
- 1.A.3.d navigaţia care cuprinde toate categoriile de nave inclusiv cele pe pernă de
aer şi cele cu aripi portante, mai puţin navele de pescuit:
1.A.3.d.i navigaţia la nivel internaţional (pe mare, lacuri în interiorul uscatului, ape
de coastă) şi presupune porturi de plecare şi destinaţie localizate în state diferite.
Include şi navigaţia internaţională de tip militar;
1.A.3.d.ii navigaţia la nivel naţional, inclusiv cea de agrement - plecări şi destinaţii
din porturi localizate în acelaşi stat.
- 1.A.4.c.iii navigaţia asociată activităţii de pescuit - include toată flota de pescuit a
unui stat, presupune alimentare cu carburant doar în statul respectiv, dar include şi
navigaţia în apele internaţionale;
- 1.A.5.b navigaţia asociată cu alte activităţi inclusiv cele militare nespecificate în
1.A.d.i.
Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici arderii în
motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de azot, monoxid de
carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că inventarul de emisii pentru
dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de seră, este inclus doar în inventarul
naţional pentru gaze cu efect de seră.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul naval intern cod
NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel naţional în ceea ce priveşte
emisiile de metale (Cd, Hg, As şi Cu). De asemenea, transportul naval şi activităţile
portuare pot genera un impact local semnificativ.
Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:
- activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de
energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);
- activităţi de construcţie - reparare nave (şantier naval): sablare (cod NFR 7.A.5),
suduri (cod NFR 7.A.6) şi prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), funcţionare
utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);
- activităţi de manevrare a mărfurilor - funcţionare utilaje mobile motorizate (cod
NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac (cod NFR 2.G), funcţionare
vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii);
- activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea navelor (cod
NFR 1.B.2.a.v);
- activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse petroliere (cod
NFR 1.B.2.a.v).
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de consumurile
de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de nave şi pe tip de navigaţie (intern sau
internaţional).
NIVEL DE ABORDARE
cele ce urmează:
- Autoritatea Navală Română şi structurile teritoriale ale acesteia (căpitănii zonale şi
portuare) - informaţii referitoare la traficul intern;
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi structurile teritoriale ale acestuia;
(motorină) pentru transportul naval, etc.;
- Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale, regionale şi centrale
pentru protecţia mediului - date relevante cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte
documente.
Colectarea datelor
- solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul naval intern şi internaţional;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a chestionarului
"Transport maritim fluvial şantiere navale" către Autoritatea Navală Română;
Protecţia Mediului a datelor referitoare la traficul naval intern şi internaţional
(consumuri de carburanţi, volume de mărfuri, etc.);
datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente.
Căpităniilor porturilor şi operatorilor şantierelor navale li se va transmite şi
chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". Se menţionează faptul că în
chestionarul "Transport maritim fluvial şantiere navale" sunt incluse şi datele
necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor portuare şi din cadrul
şantierelor navale, excluzând activităţile de degresare şi aplicare a vopselelor. Pentru
obţinerea datelor referitoare la aceste activităţi, se vor transmite chestionarele
"Degresare solvenţi" şi "Aplicare vopsele".
Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în situaţia în care
se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate.
În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui subgrup de
discuţii în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII în care să se asigure o abordare
unitară şi să se realizeze corelarea datelor obţinute la nivel central cu cele locale.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta în cadrul
grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi cerinţele de calitate
a datelor.
În cadrul grupului de discuţii se vor lua în considerare următoarele:
- Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;
- Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile teritoriale ale
autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru. Se va stabili modul de distribuire
a chestionarelor şi modul de colectare a datelor;
- Stabilirea modalităţii de colectare şi de realizare a fluxului de date referitoare la
navigaţia de agrement;
- Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin chestionare,
precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise Agenţiilor locale
pentru Protecţia Mediului de către ANPM.
Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în cadrul
inventarelor de emisii după cum urmează:
- Ca surse liniare - sursele asociate traficului naval fluvial şi pe râuri, inclusiv
navigaţia de agrement;
- Ca surse de suprafaţă - sursele de emisie asociate transportului naval maritim şi
navigaţiei de agrement pe lacuri.
Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3 de
abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul
1.A.3.d, în tabelele 3-9 şi 3-10 pentru NO x, COVnm şi particule, în tabelele 3-1 şi 3-2
pentru alţi poluanţi. Pentru estimarea emisiilor asociate navigaţiei de agrement se
vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din
capitolul 1.A.3.d.
Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza în funcţie
de:
- distanţa şi de rutele de navigaţie;
- intensitatea traficului pe rutele de navigaţie.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul amplasamentului
unui port/şantier naval vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
acest amplasament, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare informaţii
referitoare la:
- consumurile totale de carburanţi (pe fiecare tip), separate pe navigaţie internă şi
internaţională;
- trafic portuar - cu statistică în funcţie de tipul motorului.
Ghidul propune parcurgerea următorilor paşi în vederea estimării emisiilor de
poluanţi:
- Obţinerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave (conform tabelului 3-
6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de
nave cuprinse în tabel sunt:
nave pentru transportul mărfurilor uscate;
nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă);
nave portcontainer;
cargouri pentru mărfuri generale;
nave roll-on/roll-off;
nave de pasageri, maritime sau fluviale;
nave de pescuit şi prelucrare a peştelui;
altele;
remorchere.
- Calculul puterilor totale dezvoltate pe tip de navă, folosind informaţiile cuprinse în
tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului pe fiecare tip de navă);
- Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare şi carburanţi conform tabelului 3-7
din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel alocă fiecărei categorii de nave, procentual,
tipurile de motoare cu care sunt echipate şi tipul de carburant utilizat. Spre exemplu
navele pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel:
- 0,87% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant MDO/MGO;
- 74,08% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant BFO
- 3,17% motoare diesel de turaţie medie care utilizează carburant MDO/MGO;
- 20,47% motoare diesel de turaţie medie care utilizează carburant BFO;
- 0,52% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant MDO/MGO;
- 0,75% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant BFO;
- 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant MDO/MGO;
- 0,14% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO;
- 0,00% turbine pe abur care utilizează carburant MDO/MGO;
- 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO.
- alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite anterior folosind
consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4 din Ghidul EMEP/EEA 2009.
În cazul ambarcaţiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în funcţie de
structura flotei de mici dimensiuni (după performanţele tehnologice ale motoarelor cu
care sunt echipate navele).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d se vor
elabora prin agregarea datelor privind traficul internaţional şi respectiv a celor
privind traficul intern.
1.A.3.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.A.3.e.i COMPRESOARE PENTRU CONDUCTE
Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special, pentru gazele
cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri de metan. Estimarea
emisiilor se realizează utilizând Ghidul IPCC 2006.
Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în staţii de compresoare.
Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentaţi în capitolul 1.A.4 "Arderi
în surse staţionare de mică putere" al Ghidului EMEP/EEA.
1.A.4 SURSE MOBILE NERUTIERE ŞI ECHIPAMENTE
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de gaze de eşapament
generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce echipează sursele mobile
nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje din diverse sectoare de activitate).
Include următoarele coduri NFR:
- cod NFR 1.A.2.f.ii - echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în
construcţii;
- cod NFR 1.A.4.a.ii - echipamente şi utilaje mobile în activităţi comerciale şi
instituţionale;
- cod NFR 1.A.4.b.ii - utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale;
- cod NFR 1.A.4.c.ii - vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în
agricultură/silvicultură;
- cod NFR 1.A.5.b - alte echipamente şi utilaje mobile din domeniul militar.
Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar sau
maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA recomandă atenţie atunci când anumite
echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile fiindcă există o serie
de echipamente şi utilaje care sunt proiectate a fi mobile, dar care operează perioade
îndelungate în acelaşi loc şi se pot foarte uşor încadra la categorii asociate cu surse
staţionare (de exemplu, generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la
motoare staţionare).
Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menţionate în Tabelul
1.1 din subcapitolul 1.2, indică faptul că emisiile acestor categorii de activităţi au fost
incluse în emisiile de la alte coduri NFR, cu excepţia activităţilor cod NFR 1.A.4.c.ii.
Se precizează că:
- echipamentele şi utilajele mobile sunt utilizate în multe ramuri de activitate
(industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură, în activităţi comerciale,
etc.);
- echipamentele şi utilajele mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării;
- echipamentele şi utilajele mobile pot reprezenta surse importante pentru poluarea
aerului la nivel local.
2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, iar
inventarul naţional de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor locale de
emisii.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date sunt:
- Operatorii care au ca profil activităţi în domeniile industrial, construcţii, comercial,
agricol, silvic, etc., care deţin echipamente şi utilaje mobile;
- Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia;
- Asociaţiile agricole;
- Autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii care deţin echipamente şi
utilaje mobile;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date colectate în cadrul
recensământului agricol şi al recensământului populaţiei şi locuinţelor, sau date
incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către deţinătorii de echipamente şi utilaje mobile a chestionarelor în
care se solicită informaţii despre echipamentele şi utilajele mobile (a chestionarului
"Trafic intern utilaje vehicule" sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea
principală - care solicită şi informaţii referitoare la echipamente şi utilaje mobile);
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva a datelor necesare;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a datelor necesare;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Institutul Naţional
de Statistică a datelor necesare;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la agenţiile
locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor colectate la nivel central şi
dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.
După cum s-a menţionat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului
2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de
detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare.
Întrucât folosirea utilajelor şi echipamentelor mobile reprezintă activităţi conexe
activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel
specific activităţilor principale.
Pentru estimarea emisiilor asociate acestor categorii de activităţi se aplică metode
bazate pe factori de emisie.
Inventarele locale de emisii se vor elabora doar pentru categoriile de activităţi cod
NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii şi cod NFR 1.A.4.c.ii. şi trebuie
să cuprindă următoarele categorii de date:
- Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafaţă sau liniare) şi localizarea
acestora;
- Emisiile anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor
(perioada din an, durata, etc.).
Emisiile de poluanţi asociate acestor categorii de activităţi se vor estima astfel:
- Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor utiliza factorii
de emisie indicaţi în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4 "Surse mobile nerutiere şi
echipamente" din Ghidul EMEP/EEA 2009. Emisiile de metale grele şi de poluanţi
organici persistenţi se vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1;
- Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat doar dacă se vor
putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicat) se vor
utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4
"Surse mobile nerutiere şi echipamente" din Ghidul EMEP/EEA 2009.
Inventarele locale de emisii pentru aceste activităţi vor fi incluse în inventarele de
emisii pentru activităţile principale desfăşurate pe diferite amplasamente.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod
NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se vor elabora prin cumularea
inventarelor locale pentru aceste categorii.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din aceste categorii de
activităţii (cod NFR: 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii şi 1.A.4.c.ii) vor fi incluse în
inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi
elaborat un raport unitar.
1.A.4 ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi "Arderi în surse staţionare de mică putere" se referă la
arderea combustibililor în instalaţii de ardere cu puteri termice < = 50 MWt, utilizate
în următoarele domenii de activitate:
- Comercial/Instituţional (încălzire comercială şi instituţională) - cod NFR 1.A.4.a;
- Rezidenţial (încălzire rezidenţială, prepararea hranei) cod NFR 1.A.4.b;
- Agricultură/Silvicultură - cod NFR 1.A.4.c;
- Altele (Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare) - cod NFR 1.A.5.a.
Această categorie cuprinde arderile în unităţi şi în instalaţii de ardere de mică putere,
altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere utilizate pot fi relevante
pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte domenii de activitate. Capitolul 1.A.1
din Ghid furnizează informaţii suplimentare pentru activităţile din categoria 1.A.4 şi
invers. Informaţiile pentru categoria de activităţi 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea,
pentru estimarea emisiilor de la surse staţionare de ardere din alte domenii.
Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a deşeurilor
agricole.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că
sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse-cheie la nivel naţional.
Emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie importantă la cantităţile
de poluanţi emise nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local, aceste emisii putând
genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru
fiecare dintre cele patru categorii de activităţi.
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.13.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR
1.A.4.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE -
ÎNCĂLZIRE COMERCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ ŞI DIN CATEGORIA
COD NFR 1.A.4.b ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE -
ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ, PREPARAREA HRANEI
(1)_
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate pentru
încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în domeniile comercial şi
instituţional, precum şi pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice.
Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice cuprinse
între 50 kWt şi 50 MWt, generatoare de aer cald, centrale termice şi electrice în
cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate în domeniile comercial
şi instituţional pot fi reprezentate, de asemenea, de centrale termice cu puteri mai
mici de 50 kWt şi de sobe. Sistemele utilizate pentru prepararea hranei în sistemul
alimentaţiei publice sunt maşinile de gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau
cu gaze combustibile lichefiate sau maşinile de gătit electrice.
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate pentru
încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în domeniul
casnic.
Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kW t şi constau în:
sobe, şeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea locuinţelor
colective (centrale de bloc), maşini de gătit.
Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează diferiţi
combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse petroliere, cărbune,
lemne, brichete de cărbune sau de rumeguş, pelete. În mediul rural se practică, pe
scară destul de extinsă, utilizarea biomasei (deşeuri vegetale) drept combustibil.
Emisiile sunt dependente de tipul de combustibil şi de sistemele de ardere.
(2)1.3.13.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
- Distribuitorii de combustibili: E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România -
pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania
Naţională a Huilei SA şi distribuitorii locali - pentru cărbune, ROMSILVA şi depozitele
locale - pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC OMV Petrom SA,
SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA
Oneşti, etc.;
combustibili, incluse în balanţa energetică, date specifice colectate prin
recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în
diferite anchete statistice;
- Autorităţile administraţiei publice locale - care pot furniza date şi informaţii cu
specific urbanistic şi lista distribuitorilor locali de combustibili;
- Agenţiile pentru Protecţia Mediului - serviciile Reglementări, care pot furniza lista
distribuitorilor de combustibili.
Colectarea datelor
Dată fiind extinderea la nivel naţional a activităţilor de ardere în domeniul comercial,
instituţional şi, în special, în domeniul casnic, în vederea colectării datelor referitoare
la consumurile de combustibili pentru încălzire, prepararea apei calde şi pentru
prepararea hranei în aceste domenii, este necesară implicarea marilor
distribuitori/furnizori de combustibili, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului.
- transmiterea chestionarului "Comercial instituţional rezidenţial" către marii
distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel naţional, de către Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului;
- transmiterea chestionarului "Comercial instituţional rezidenţial" către alţi
distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum şi autorităţilor administraţiei
publice locale, de către Agenţiile locale/regionale pentru Protecţia Mediului;
- transmiterea chestionarului "Surse ardere mică putere punctuale" către unităţile
comerciale şi instituţiile care deţin surse de ardere cu puteri termice peste 1 MWt;
datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
de Statistică a datelor necesare;
Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date
detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această
categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.
(3)1.3.13.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
a)_
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de
surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului
şi distribuitori/furnizori, la nivel naţional şi local. De asemenea, la nivel local vor fi
implicate şi autorităţile administraţiei publice locale.
Caracterul unitar al inventarului de emisii şi atingerea unui nivel ridicat al obiectivelor
de calitate a inventarelor se va asigura prin iniţierea unui grup de discuţii pe forumul
INVENTARE DE EMISII.
Se recomandă ca datele deţinute de marii distribuitori/furnizori de combustibili din
România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România - pentru gaze naturale,
Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA - pentru
cărbune, ROMSILVA - pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA,
SC LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL - pentru produse petroliere) să se colecteze
de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în timp ce datele provenind de
la alţi distribuitori/furnizori de combustibili să fie în responsabilitatea autorităţilor
publice locale pentru protecţia mediului. În scopul stabilirii celor mai adecvate
modalităţi de colectare şi corelare a datelor furnizate de sursele naţionale sau locale,
se constituie o secţiune în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.
Flux de date la nivel central
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor distribui
reprezentanţilor marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele de
colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe judeţe şi pe localităţi,
dezagregate pe consumatori casnici şi pe consumatori comerciali/instituţionali,
exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se vor solicita marilor
distribuitori/furnizori de combustibili listele distribuitorilor locali de combustibili. În
cazul localităţilor care dispun de reţele de distribuţie a gazelor naturale se vor
solicita, de asemenea, hărţile acestor reţele.
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Institutului
Naţional de Statistică date privind consumurile de combustibili pentru domeniile
comercial, instituţional şi casnic, date specifice colectate prin recensământul
populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete
statistice.
După primirea datelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite
agenţiilor locale datele defalcate pe localităţile din fiecare judeţ.
Flux de date la nivel local
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarul
"Comercial instituţional rezidenţial" către distribuitorii/furnizorii locali de combustibili
şi către primării.
În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite sisteme de
încălzire, se vor solicita hărţile reţelelor locale de distribuţie a energiei termice
(termoficare).
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor identifica unităţile
comerciale şi instituţiile în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puterea
egală sau mai mare de 1 MWt.
Identificarea se va realiza în două etape:
- solicitarea informaţiilor privind unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare
localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la primării şi de la
distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care vor indica, în măsura posibilului,
unităţile care deţin centrale termice cu puteri peste 1 MWt;
- definitivarea listei cu unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare localitate, în
cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puteri peste 1 MWt, prin anchete
telefonice.
După identificare, acestor unităţi li se va distribui chestionarul "Surse ardere mică
putere punctuale".
În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza metoda bazată pe factori de
emisie.
Inventarele locale de emisii:
b)Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei - cod NFR 1.A.4..b
Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de
activităţi:
- Încălzire rezidenţială la nivelul locuinţelor individuale (case) şi locuinţelor colective
(blocuri) dotate cu centrale termice proprii;
- Preparare apă caldă la nivelul locuinţelor individuale şi colective;
- Preparare hrană - folosind maşini de gătit tip aragaz (combustibil gazos - gaze
naturale sau combustibil gazos lichefiat - gaze petroliere lichefiate) sau maşini de
gătit care utilizează combustibil lichid (produse petroliere) sau solid.
Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:
- încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuinţelor colective - centrale termice de
bloc/cvartal;
- încălzire individuală - centrală de apartament, sobă, şemineu, etc.;
- încălzire centrală asigurată prin termoficare - centrale termice de zonă, centrale
electrice şi de termoficare.
Centralele termice de zonă şi centralele electrice şi de termoficare sunt, de regulă,
instalaţii mari de ardere şi sunt incluse în categoria cod NFR 1.A.1.a, deci emisiile
asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod NFR 1.A.4.b.
În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru
sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.
Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse punctuale,
dirijate (coşurile de evacuare a gazelor de ardere captate din instalaţiile de încălzire).
Datorită numărului mare de instalaţii de acest fel, care sunt distribuite spaţial într-un
mod relativ compact (pe zone rezidenţiale de locuinţe individuale, ansambluri de
locuinţe colective), cea mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este
asimilarea acestora cu surse de suprafaţă cu înălţime de emisie proporţională cu
regimul de înălţime al zonei respective.
Ţinând cont de tipurile de sisteme de încălzire şi de preparare a hranei, de
combustibilul utilizat pentru ardere, precum şi de modul de definire spaţială a
surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea spaţială la
nivelul judeţelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de încălzire similare şi
care utilizează acelaşi tip de combustibil. Se recomandă a se identifica, la nivelul
arealului de realizare a inventarului, următoarele zone:
1.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care sunt racordate la reţeaua
de distribuţie a gazelor naturale. La nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt
sobele sau centralele termice care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare
a hranei sunt, în general, maşinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la
reţeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se utilizează fie centrala
termică, fie boilere cu gaze naturale sau electrice.
2.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care utilizează combustibil solid,
lichid sau gaze petroliere lichefiate (lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc.). La
nivelul acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale
care utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a hranei pot fi
maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate combustibile îmbuteliate în
butelii tip aragaz sau în recipiente tip Linde Gaz, Butan Gaz) sau maşini de gătit care
utilizează combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează boilere
electrice sau însăşi centrala termică pentru încălzirea spaţiilor din locuinţă care
dispune de facilitatea de preparare a apei calde menajere.
3.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu încălzire centrală asigurată de
centrale termice de bloc/cvartal. Aceste centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt
tip de combustibil dacă zona nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor
naturale. În funcţie de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil şi de
parametrii coşului de dispersie, aceste surse pot fi tratate distinct, ca surse
punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor termice cu puteri egale sau mai mari
de 1 MWt (însemnând un necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică
având consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm,
combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau cărbuni peste
1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil utilizat în zona respectivă,
sistemele de preparare a hranei pot fi maşinile de gătit tip aragaz (care utilizează
gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile). Apa caldă este furnizată, de
asemenea, de centrala de bloc/cvartal.
4.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu apartamente dotate cu
centrale proprii care utilizează gaze naturale. În această categorie se încadrează
îndeosebi cartierele de blocuri construite recent sau cartiere de locuinţe colective
care au fost debranşate în totalitate de la sistemul de termoficare. Apa caldă este
furnizată de centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în general cu
maşini de gătit tip aragaz racordate la reţeaua de distribuţie gaze naturale.
5.Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective racordate la sistemul de
termoficare. Aceste zone nu sunt în general generatoare de emisii de poluanţi din
activitatea de încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a
hranei, sistemele putând fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze naturale
sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există situaţii, din ce în ce mai
frecvente, în care anumite apartamente sunt debranşate de la sistemul de
termoficare şi în care se utilizează, în schimb, centrale de apartament (cu gaze
naturale). Numărul şi localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul
de agent termic/apă caldă, cât şi de distribuitorul local de gaze naturale.
Având în vedere importanţa activităţilor casnice de încălzire a spaţiilor, de preparare
a apei calde şi a hranei, ca surse de emisie la nivel local este foarte important ca
delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de inventariere să se realizeze cu
un grad de detaliu cât mai mare, ajungându-se, în limita disponibilităţii datelor, chiar
şi la nivel de consumator individual. În acest sens se vor utiliza informaţii precum:
- Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru
utilizatorii casnici (locuinţe individuale/colective) - E.ON Gaz România, GDF SUEZ
Energy România, Primării;
- Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a agentului termic şi apă caldă
(termoficare) - Primării, operatori locali distribuţie energie termică;
- Informaţii privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale gospodăriilor obţinute
în cadrul recensământului populaţiei - Institutul Naţional de Statistică,
Trebuie menţionat că, în unele situaţii, se pot defini şi zone mixte din punct de
vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de suprapunere şi
neomogenităţii distribuirii acestora (de exemplu, zone rezidenţiale cu locuinţe
individuale racordate sau nu la reţeaua de distribuire gaze naturale, fără posibilitatea
de a defini reguli spaţiale de dezagregare). În acest caz se vor estima separat
consumurile de combustibil gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii şi se vor
calcula ulterior emisiile asociate fiecărui tip de combustibil, emisiile finale fiind cele
obţinute prin sumarea acestor contribuţii.
În urma colectării acestor informaţii se vor întocmi hărţi pe suport GIS cu delimitarea
spaţială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la punctele 1 - 5). Pentru
fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de gospodării care utilizează
pentru încălzire sistemul respectiv şi, distinct, numărul de gospodării departajate pe
fiecare tip de sisteme de preparare apă caldă/hrană.
Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone trebuie
generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În vederea asocierii
unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea următoarelor date care pot
fi obţinute de la furnizorii de combustibili:
- Consumuri de gaze naturale pe categorii de locuinţe individuale/colective (în cazul
celor colective, separat pentru cele racordate la sistemul de termoficare şi pentru
cele care nu sunt racordate sau sunt debranşate) cu un grad cât mai ridicat de
detaliu în funcţie de modul în care se găsesc în evidenţele distribuitorului de gaze
naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poştal, etc.). Aceste date pot fi apoi
agregate la nivelul zonelor definite anterior. De asemenea, se vor diferenţia
consumurile asociate încălzirii/preparării apei calde de cele asociate preparării hranei,
datorită existenţei unor factori de emisie diferiţi pentru cele două tipuri de activităţi.
- Consumurile de combustibili solizi/lichizi/GPL utilizaţi în locuinţele
individuale/colective care nu sunt racordate la reţelele de distribuţie gaze naturale
sau la sistemul de termoficare. Acestea pot fi estimate ţinând cont de vânzările către
populaţie de combustibil solid/lichid/GPL destinat exclusiv încălzirii/preparării hranei
la nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă delimitată, etc.
În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire nu sunt
disponibile (situaţie foarte posibilă cel puţin în cazul zonelor care nu sunt racordate la
reţelele de distribuţie a gazelor naturale) estimarea consumurilor pentru încălzirea
spaţiilor locuite pentru o zonă anume poate fi realizată printr-o metodă alternativă,
ce utilizează un model de calcul al consumului de combustibil necesar pentru
încălzirea unei locuinţe, ce se bazează pe estimarea pierderilor şi aporturilor de
căldură în perioadele în care se realizează această încălzire. În capitolul 2 Model de
calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea
spaţiilor locuite este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date
necesare aplicării acestuia, fiind prezentate şi exemple de calcul pentru anumite
tipuri reprezentative de locuinţe. Pentru aplicarea acestei metode la estimarea
consumurilor de combustibili sunt necesare şi date referitoare la tipul şi randamentul
instalaţiilor de ardere utilizate pentru încălzire.
În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru prepararea hranei
nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele consumuri medii lunare:
gaze naturale 60 m3/lună, respectiv 1 butelie de aragaz/lună însemnând 12,5 kg
gaze lichefiate/lună (22 litri gaze lichefiate/lună).
Se urmăreşte ca inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor baze de
date spaţiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile de combustibili
şi debitele masice de poluanţi emişi - zonelor la nivelul cărora au fost estimate
aceste emisii, bazele de date conţinând informaţii cu privire la forma şi localizarea
geografică a acestor zone - într-un format GIS.
Referitor la sursele de date privind distribuţiile spaţiale ale arealelor locuite, în
vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire rezidenţială trebuie
făcute câteva precizări:
- administraţiile publice locale din principalele oraşe (în primul rând din oraşele
reşedinţă de judeţ) deţin hărţi digitale în format vector 2D şi cu amplasamentele
tuturor clădirilor din oraş. Datele pot fi reactualizate pe baza planurilor urbanistice
generale şi zonale. Pentru celelalte localităţi sunt disponibile, în format vector, la
Ministerul Mediului şi Pădurilor, două seturi de hărţi: hărţi ale zonelor intravilane şi
hărţi privind modul de acoperire şi utilizare a terenului (Corine Land Cover 2006),
care pot fi utilizate pentru localizarea şi delimitarea zonelor locuite.
- Recensământul populaţiei include câteva date de interes care pot fi utilizate în
realizarea definirii spaţiale a zonelor tipice de încălzire rezidenţială, precum şi a
consumurilor de combustibil (necesarului energetic pentru încălzire): numărul
gospodăriilor (apartamente) din locuinţă, destinaţia locuinţei/gospodăriei
(permanentă, casă de vacanţă), situaţia ocupării locuinţei/gospodăriei (ocupată sau
nu), câte niveluri are locuinţa, suprafaţa totală (desfăşurată) a locuinţei/gospodăriei,
combustibilul folosit pentru gătit, modul de încălzire a locuinţei/gospodăriei, tipul
ferestrelor, modul de realizare a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din
locuinţă, numărul de etaje al locuinţei, materialul de construcţie al pereţilor exteriori
ai locuinţei (clădirii).
Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidenţiale, din cadrul acestei categorii
de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12...3-26.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând gaze lichefiate, din
cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de
metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 "External Combustion Sources", subcapitolul
1.5 "Liquefied Petroleum Gas Combustion". Pentru estimarea emisiilor asociate
preparării hranei utilizând alţi combustibili din cadrul acestei categorii de activităţi, se
vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA2009,
subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.
c)Încălzire comercială şi instituţională - cod NFR 1.A.4.a
Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar
cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.
Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi se vor utiliza factorii
de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4,
tabelele 3-27...3-3.38.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public, utilizând gaze
lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42,
capitolul 1 "External Combustion Sources", subcapitolul 1.5 "Liquefied Petroleum Gas
Combustion". Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public
utilizând alţi combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de
Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.
În măsura în care vor deveni disponibile informaţii detaliate referitoare la tehnicile de
ardere şi la combustibilii utilizaţi în domeniile comercial, instituţional şi rezidenţial, se
recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare, respectiv a factorilor de emisie
prezentaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în anexa A la subcapitolul 1.A.4.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.A.4.a
respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru
fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje
majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei
inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
Se precizează că, deoarece Ghidul EMEP/EEA nu menţionează categoria de activităţi
cod NFR în care să se încadreze emisiile asociate arderilor în surse de mică putere
mai sus menţionate, se recomandă încadrarea acestor emisii în categoria de activităţi
cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea acestui lucru în notele explicative incluse în raportul
la inventarul naţional (IIR).
datele statistice corespunzătoare.
De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea
consumurilor de combustibili între judeţe/localităţi cu populaţie, condiţii climatice şi
reţele de utilităţi asemănătoare.
precizează că pot apărea incertitudini mari privind consumurile de combustibil solid
(în special lemne şi biomasă) pentru încălzirea rezidenţială.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR
1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.A.4.c ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE
AGRICULTURĂ/SILVICULTURĂ
(1)_
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalaţiile de ardere de mică
putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării cerealelor, încălzirii
serelor, a spaţiilor cu destinaţie zootehnică sau în care se desfăşoară alte activităţi cu
profil agricol, precum şi pentru posibile necesităţi tehnologice. În categoria de
activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse, de asemenea, instalaţiile staţionare de ardere
de mică putere utilizate pentru activităţi silvice.
În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru încălzirea
spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în sediile administrative ale unităţilor care
activează în domeniul agricol şi în domeniul silvic.
Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalaţii de ardere cu puteri termice
cuprinse, în general, între 50 kWt şi 50 MWt.
Surse de date
- Operatorii care au ca profil activităţi în domeniul agricol: ferme culturi vegetale,
ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;
- Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi structurile teritoriale ale acesteia;
- Structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Agenţiile regionale/locale pentru Protecţia Mediului, serviciile Reglementări - care
pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor
(păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.
Colectarea datelor
- transmiterea chestionarului "Surse ardere de mică putere punctuale" către sursele
de date menţionate mai sus;
a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva a datelor necesare;
Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor date
detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi pentru această
categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste categorii de
surse îl reprezintă colaborarea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, cu
autorităţile centrale şi locale din domeniul agricol şi silvic şi, după caz, cu operatorii
din domeniul agricol, în scopul obţinerii datelor necesare.
Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în mod similar
cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a şi cod NFR 1.A.4.b, în funcţie de
puterile termice ale instalaţiilor de ardere şi de tipurile de combustibili utilizaţi.
Sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca surse
punctuale dirijate.
Inventarele locale de emisii pentru anumite activităţi cu profil agricol, cum sunt
depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în sere, etc. vor
include toate sursele aferente altor activităţi decât cele de ardere, cum ar fi:
primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în cadrul silozurilor,
funcţionarea utilajelor mobile în cadrul serelor.
1.A.5.a ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE - ALTE
ARDERI ÎN SURSE STAŢIONARE, INCLUSIV MILITARE
Dată fiind confidenţialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi elaborate
inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.
În ceea ce priveşte inventarul naţional de emisii, acesta poate fi elaborat în măsura
în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind consumurile totale
anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse staţionare de ardere.
1.B. EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI ŞI
CARBURANŢI
SUBSECŢIUNEA 10:
În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activităţi, şi anume:
Tabelul 1.3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B
Cod NFR Activitate/sursă

1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor
1.B.1.b Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi
1.B.1.c Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi
1.B.2.a.i, 1.B.2.b Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale
1.B.2.a.iv Rafinare/stocare
1.B.2.a.v Distribuirea produselor petroliere
1.B.2.a.vi Extragerea energiei geotermale
1.B.2.c Ventilaţii şi facle
sursele de emisii fugitive asociate extragerii, manevrării, procesării şi stocării
combustibililor şi carburanţilor nu reprezintă categorii de surse-cheie la nivel
naţional.
menţionat faptul că sursele din categoriile avute în vedere sunt, în cea mai mare
parte, asociate unor activităţi/instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot
reprezenta surse majore de emisii.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai jos, pentru
fiecare dintre cele opt categorii de activităţi.
1.B.1.a EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI:
EXTRACŢIA ŞI MANEVRAREA CĂRBUNILOR
(1)Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea cărbunilor atât din
mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).
Surse de date
- Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia S.A.), Compania
Naţională a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C. Complexul Energetic Turceni S.A., S.C.
Complexul Energetic Rovinari S.A., alţi operatori;
la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei cărbunilor, cuprinse în
autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de cărbune
incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului "Mine cărbuni",
care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de
procesare şi de stocare;
integrate de mediu ţi în diverse alte raportări;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de
ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor, prepararea apei
calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Mine cărbuni", cât şi
chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale".
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore de emisii,
iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi
se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
naţional.
Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia cărbunelui
se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă
caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse
punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ,
instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR, emisiile fugitive
asociate activităţilor din minele de cărbune, cod NFR 1.B.1.a, se referă la particule şi
la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de carbon generate de extracţia cărbunelui
fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.
În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care
generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se
încadrează în alte categorii NFR.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a cărbunelui,
precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai
detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se
implicarea directă a operatorilor.
amplasamentul unei mine de cărbune, adică:
- extracţia şi manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând operaţii cărora le
sunt asociate emisii de particule şi, după caz, de COV nm, ca de exemplu, pentru o
carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi
extragerea cărbunelui, până la reabilitarea terenului;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii -
surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
- traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR
1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se vor stabili grupuri de discuţii în care
vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de reglementări şi de monitorizare ale
autorităţilor competente pentru protecţia mediului, şi eventual specialişti în
tehnologiile utilizate şi protecţia mediului.
operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului
tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente,
vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt identificate aspecte
neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu va solicita
clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma acestei operaţii
rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele colectate
pe baza chestionarelor şi se va defini setul de date care va fi folosit pentru
Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe categorii
de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va dezbate şi încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.
pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive generate de
combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor).
unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în procedurile
specifice acestora.
În cazul activităţilor de extracţie a cărbunelui se pot aplica următoarele metode de
estimare a emisiilor fugitive de particule şi de COVnm:
- Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;
- Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină în parte
şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea
metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma discuţiilor de pe forumul
INVENTARE EMISII.
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul
ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie
prestabiliţi, după caz.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de
abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă
(sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP- 42, capitolul 11, subcapitolul
11.9 "Western Surface Coal Mining".
Pentru estimarea emisiilor fugitive generate ca urmare a detonării explozivilor, se va
utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.3 "Explosives
Detonation".
Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza
ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul
11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu,
stocarea şi întreţinerea haldelor de cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.
În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a
cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie
indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12, subcapitolul 12.2 "Coke
Production", corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a
particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar
concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile
vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz
contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de
Ghidului EMEP/EEA, asociaţi nivelului 2 de abordare pentru minele de suprafaţă şi
pentru cele subterane.
Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca urmare a
traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării miniere, se va utiliza
metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 "Unpaved Roads" -
conform procedurii din subcapitolul 4.3.44.8 - "Resuspensia particulelor de pe
drumuri".
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va cuprinde
raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene, respectiv de
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.a se vor
perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza
pe categorii de activităţi (coduri NFR).
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de cărbune cu datele
corespunzătoare din statisticile naţionale.
categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi,
regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori
de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza
de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de
cerinţe.
1.B.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.B.1.b EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI:
TRANSFORMAREA COMBUSTIBILILOR SOLIZI
(1)Această categorie de activităţi se referă la emisiile fugitive generate de fabricarea
cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului, adică de procesele
de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate activităţilor din categoria NFR
1.A.1.c.
Surse de date
- Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;
instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind consumurile de cărbune
pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa energetică, precum şi producţia de
cocs, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor efectua
- transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a chestionarului
"Fabricare cocs", care include şi cerinţele privind datele necesare estimării emisiilor
fugitive;
Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria cod NFR
1.A.1.c care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând în ansamblu, surse
majore de emisii. Ca urmare, este de aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu
privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3
de abordare.
naţional.
Instalaţiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au associate atât emisii
dirijate generate din cuptorul de cocs, cât şi emisii fugitive generate de diferite
operaţii implicate în procesul de fabricare a cocsului.
asociate activităţilor de fabricare a cocsului sunt incluse în codul NFR 1.B.1.b, spre
deosebire de emisiile asociate procesului de ardere pentru cuptoarele de cocs care
sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.
Diversitatea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a cocsului,
precum şi particularităţile echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai
protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional. Elaborarea inventarelor
de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de emisii pentru procesele de
ardere asociate fabricării cocsului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru
categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.c - Fabricarea combustibililor solizi şi alte
industrii energetice.
Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor
de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.b (Emisii fugitive generate
de combustibili solizi: transformarea combustibililor solizi).
Operaţiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care generează emisii
fugitive sunt:
- manevrarea (inclusiv concasarea, dacă aceasta are loc pe amplasamentul
instalaţiei, iar emisiile nu sunt dirijate) şi depozitarea cărbunelui - emisii de particule
de cărbune;
- încărcarea cuptorului - emisii de particule de cărbune;
- producerea (pierderi prin uşa cuptorului) cocsului, descărcarea cuptorului şi
stingerea cocsului - emisii de particule de cărbune şi de cocs, emisii de gaze de cocs;
- manevrarea şi epurarea gazelor de cocs - emisii de benzen, toluen, xilen, fenoli,
HAP, H2S, HCN, NH3.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului se pot
utiliza următoarele metode:
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;
În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor specifice
instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de
operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor, estimarea emisiilor fugitive pentru
fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând modelele specifice.
Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a emisiilor
fugitive specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare mai precisă a
emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.
În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor, emisiile
fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea factorilor de emisie.
Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:
- Localizarea surselor de emisie;
instalaţiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.
Datele vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.
Pentru instalaţiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile modele de
estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va efectua utilizând factorii de
emisie furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.2 "Coke Production", în
conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de
abordare.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi
atmosferici existente în amplasamentul unităţii industriale, indiferent de clasificarea
NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi
prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi inclus în
inventarul local aferent instalaţiei de fabricare a cocsului, alături de celelalte surse
din amplasament:
- sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs - categorie activităţi cod NFR
1.A.1.c - Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice;
- sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile
motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii - Surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
- sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul instalaţiei, cod
NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este cazul;
- sursele de ardere de mică putere cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.1.b se vor
amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate cu alte coduri NFR.
categorii de date (consumuri, producţii).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de combustibili
şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
1.B.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.B.1.c ALTE EMISII FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI
Activităţile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c şi includ toate sursele care nu
sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a şi 1.B.1.b.. Ghidul EMEP/EEA
menţionează că această categorie ar trebui să fie utilizată numai dacă nu există alte
posibilităţi. Totodată, Ghidul specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi
codul NFR 1.B.1.c pentru clasificarea şi raportarea emisiilor.
În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară
documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor şi a factorilor de emisie.
Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de la aceste
surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor utiliza factorii de emisie
pentru diferite surse incluşi în Metodologia US EPA/AP-42.
SUBSECŢIUNEA 4: 1.3.14.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIILE COD NFR
1.B.2.a.i ŞI COD NFR 1.B.2.b EXPLORAREA, PRODUCŢIA,
TRANSPORTUL ŢIŢEIULUI ŞI GAZELOR NATURALE
(1)_
Activităţile din domeniul ţiţeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar cele din
domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.
În cele două categorii de activităţi sunt incluse emisiile fugitive rezultate din
extracţia, tratarea, încărcarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale, luând în
considerare atât activităţile care se desfăşoară pe uscat, cât şi cele care se
desfăşoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive pentru cele două
categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile utilizate pentru extracţia şi
pentru tratarea primară sunt similare pentru ţiţei şi pentru gaze naturale.
Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităţilor de extracţie şi de
tratare ţiţei şi gaze naturale sunt incluse în categoria NFR 1.B.2.c. De asemenea,
activitatea de desulfurare a gazelor naturale este inclusă la categoria cod NFR
1.B.2.a.iv - Rafinare/stocare.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică faptul că
emisiile fugitive asociate extracţiei, tratării, încărcării şi distribuirii ţiţeiului şi gazelor
naturale reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional pentru emisiile de
COVnm.
De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activităţi pot genera niveluri
semnificative de poluare a aerului înconjurător.
Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate, indiferent de nivelul
la care se elaborează inventarul.
Sunt luate în considerare următoarele activităţi, indiferent dacă acestea au loc pe
uscat sau pe mare:
- emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracţie;
- stabilizarea ţiţeiului;
- regenerarea etilenglicolului;
- rezervoarele de stocare asociate facilităţilor de producţie;
- încărcarea rezervoarelor;
- fluidul (noroiul) de foraj;
- apele uzate;
- forajele de explorare;
- pierderile la transportul în tancurile navale şi din conductele de ţiţei;
- pierderile din conductele de gaze, de la staţiile de compresoare şi din reţea.
Surse de date
- S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A.
(S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A. proprietarul şi operatorul sistemului
naţional de transport al ţiţeiului brut prin conducte, Societatea Naţională de
Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Transgaz SA) - operatorul tehnic al
sistemului naţional de transport gaze naturale, distribuitori de gaze naturale licenţiaţi
şi autorizaţi (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România), alţi operatori care
desfăşoară activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze
naturale pe teritoriul României;
- Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) - care poate furniza date
referitoare la operatorii care deţin licenţe de explorare şi/sau de extracţie;
- Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la
activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei şi distribuţiei ţiţeiului şi
gazelor naturale, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de ţiţei şi de
gaze naturale incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
Dată fiind extinderea spaţială foarte mare a activităţilor de explorare, extracţie,
transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României, activităţi
desfăşurate în principal de marii operatori la nivel naţional, în vederea colectării
datelor este necesară implicarea atât a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,
cât şi a agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului, care vor efectua
- transmiterea către operatorii care desfăşoară activităţi de explorare, extracţie,
transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale a chestionarului "Explorare producţie
transport ţiţei", respectiv "Explorare producţie transport gaze naturale" care se
referă atât la activităţile de explorare şi/sau de extracţie, de tratare, de stocare şi de
transport, cât şi la sistemele de ventilare şi facle (cod NFR 1.B.2.c) şi la instalaţiile de
desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);
datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
de Statistică şi la ANRM a datelor necesare;
- transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la Agenţiile locale
pentru Protecţia Mediului a datelor colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe,
în vederea elaborării inventarelor locale de emisii.
Având în vedere că în amplasamentele câmpurilor/platformelor de
explorare/extracţie şi a altor facilităţi pot exista instalaţii de ardere pentru
producerea energiei termice în scopuri tehnologice şi/sau pentru încălzirea spaţiilor şi
prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Explorare
producţie transport ţiţei"/"Explorare producţie transport gaze naturale", cât şi
chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". De asemenea, trebuie precizat că
activităţile de explorare/extracţie pot implica funcţionarea unor utilaje mobile
motorizate, precum şi a unor mijloace de transport (nave, vehicule). Ca urmare,
operatorilor le va fi transmis şi chestionarul "Trafic intern utilaje vehicule".
Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b pot reprezenta
surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea,
estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare.
naţional.
Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracţie ţiţei şi/sau
gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă caracterizate de emisii
fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de
exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale,
facle, etc.).
Sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale includ: surse
liniare (traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune
pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, staţii de comprimare, etc.), surse
de suprafaţă (reţele de distribuţie gaze naturale).
asociate activităţilor de explorare/extracţie/transport ţiţei şi/sau gaze naturale,
coduri NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b, se referă la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de
carbon fiind raportate în inventarele de gaze cu efect de seră.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie şi transport
ţiţei/gaze naturale, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită
cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se implicarea directă
a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.
protecţia mediului şi operatori, la nivel naţional, local şi/sau regional.
amplasamentul unui/unei câmp/platforme marine de explorare/extracţie sau al altei
facilităţi, adică:
- explorarea/extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului (cod NFR 1.B.2.a.i) şi gazelor
naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii fugitive
de COVnm;
- sistemele de ventilare şi faclele asociate extracţiei ţiţeiului/gazelor naturale, cod
NFR 1.B.2.c;
- instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1,B.2.a.iv;
- traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR
1.A.3.b.iii;
- traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.
De asemenea, vor fii luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom S.A., SNGN
Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A., E.ON Gaz România, GDF
SUEZ Energy România, alţi mari operatori licenţiaţi şi autorizaţi) să se creeze
contacte la nivel central care să faciliteze obţinerea datelor necesare de la fiecare
punct de lucru, a datelor referitoare la sistemele naţionale de transport al ţiţeiului
brut prin conducte şi al gazelor naturale, precum şi a celor referitoare la reţelele de
distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali.
Reprezentanţii autorităţii de mediu la nivel central în cazul marilor
distribuitori/furnizori de combustibili şi la nivel local în cazul celorlalţi operatori vor
prezenta şi distribui acestora chestionarele de colectare a datelor privind producţia,
fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor,
echipamente, mijloace de transport, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru
controlul emisiilor, etc.
Grupul de discuţii va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va face
recomandări referitoare la setul de date care va fi folosit pentru elaborarea
inventarelor. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va asigura dezagregarea
datelor pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor locale.
Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de ţiţei/gaze naturale şi ale altor
facilităţi există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de discuţii va verifica
încadrarea activităţilor din amplasament în codurile NFR.
pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b (Extracţia, tratarea,
transportul ţiţeiului şi gazelor naturale).
unei exploatări de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate
în procedurile specifice acestora.
În cazul activităţilor de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se pot aplica
următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COVnm:
- Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese;
- Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi;
- Metode bazate pe bilanţuri de masă.
Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la
nivelul fiecărei exploatări/facilităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor
fugitive de COVnm specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează,
luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se
precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a
emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru activităţile
de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se recomandă ca autorităţile
pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea modelelor proprii pentru
estimarea emisiilor.
Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt
disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de
detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi.
Metodele bazate pe bilanţuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea emisiilor de
COVnm generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare
exploatare/facilitate în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces
care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a
emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor purtate pe forumul INVENTARE EMISII, în
funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.
planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel local,
etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul protecţiei mediului
şi raportărilor către Agenţia Europeană de Mediu.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR
1.B.2.a.i şi 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:
- Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activităţi de explorare şi/sau
de extracţie ţiţei/gaze naturale: forare, extracţie, tratare, stocare, încărcare în
mijloace de transport etc.;
- Terminale ţiţei/gaze naturale;
- Staţii de comprimare gaze naturale;
- Transport ţiţei/gaze naturale prin conducte;
- Distribuţie gaze naturale la consumatori finali.
- Localizarea surselor de emisie;
- Emisiile anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Localizările surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza completării
chestionarelor.
În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea emisiilor,
emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare
proces/operaţie/echipament/instalaţie.
În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea emisiilor
se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi.
abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COV nm de la exploatările de
ţiţei/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte surse de informaţii, se pot
utiliza:
Pentru instalaţii de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale, relaţia:
COVtotal (Mg/an) = 40,2 x N + 1,1 x X + 8,5 x Y (1.3)
unde:
N = numărul de instalaţii (câmpuri, platforme)
X = producţia de gaze naturale (milioane de Nm3/an)
Y = producţia de ţiţei (milioane de Mg/an)
Se poate presupune o compoziţie a COVtotali de 75% metan şi de 25% COVnm.
Pentru instalaţii de extracţie individuală a gazelor naturale: factorii de emisie din
Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-7, 3-8, 3-9 şi 3-10.
Pentru instalaţii de extracţie individuală a ţiţeiului: factorii de emisie din Ghidul
EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12 şi 3-13.
Pentru alte instalaţii şi echipamente: factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009,
Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 - 3-21.
Factorii de emisie din tabelele menţionate mai sus presupun cunoaşterea proceselor
la nivelul fiecărui amplasament. Aceştia au un grad ridicat de incertitudine, indicând
diferenţe foarte mari între ţări. Ca urmare, aceşti factori de emisie trebuie utilizaţi cu
foarte mare atenţie, recomandându-se ca aceştia să fie stabiliţi în urma consultărilor
de pe forumul INVENTARE EMISII la care să fie implicaţi alături de reprezentanţii
autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.
Se recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului (rezervoarele de
la terminalele de ţiţei) cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions Estimation
Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 -
Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air Pollutant
Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa
http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/
În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de abordare se
va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie globali indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b, tabelele 3-3 - 3-6.
Se va acorda o atenţie deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie
recomandaţi pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de ţiţei/gaze naturale
va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea.
Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi
parametrii caracteristici. Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de
suprafaţă peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de
exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze naturale,
facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare ţiţei în mijloace de transport).
Inventarele locale de emisii pentru sistemele pentru transportul şi distribuţia
ţiţeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente: traseele conductelor de
ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune pentru gaze naturale, terminalele de
ţiţei/gaze naturale, staţiile de comprimare gaze naturale, reţelele de distribuţie gaze
naturale la consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, şi alte surse existente în
diferite amplasamente ale unora dintre facilităţi, indiferent de clasificarea NFR a
activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată
în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. Emisiile generate de
reţelele de distribuţie a gazelor naturale la consumatorii finali din localităţi vor fi
tratate ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite.
Terminalele de ţiţei care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere şi care
ocupă o suprafaţă mare vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Se precizează că emisiile de COV nm asociate reţelelor de transport şi distribuţie a
gazelor naturale pot fi estimate prin bilanţuri de masă. Astfel, prin bilanţuri de masă
se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca urmare a transportului pe anumite
secţiuni. Aceste pierderi pot fi echivalate cu emisiile de gaze naturale în atmosferă.
Cunoscând compoziţia gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la
pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conţinutului de COV nm,
rezultând emisiile de COVnm în atmosferă. Rezultatele se exprimă în unităţi de masă
pentru anul de inventariere.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi
cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei
precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi
exploatărilor de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea
emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de ţiţei şi de gaze
naturale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi manevrate, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de
combustibili/carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile de
activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în inventarul naţional
pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
1.B.2.a.iv RAFINARE/STOCARE
(1)_
În cadrul unei rafinării de ţiţei există patru tipuri principale de procese de producţie:
- Procese de separare - separarea ţiţeiului în fracţii cu punct de fierbere comun, prin
trei procese de separare: distilare atmosferică, distilare în vid şi recuperarea
produselor de capăt uşoare (procesarea gazelor);
- Procese de conversie - conversia unor componente ca păcura, alte produse
petroliere grele, produse de capăt uşoare în benzină şi în alte fracţii uşoare (kerosen,
motorină). Procesele de conversie sunt: cracarea, cocsarea, reducerea vâscozităţii,
polimerizarea şi alchilarea, izomerizarea şi reformarea;
- Procese de tratare - au rolul de a stabiliza şi a îmbunătăţi produsele petroliere.
Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea, hidrotratarea,
desulfurarea chimică şi eliminarea gazelor acide, dezasfaltarea;
- Manevrarea ţiţeiului şi a produselor de rafinare - include operaţii de stocare,
amestecare, încărcare, descărcare.
Pe lângă procesele de producţie propriu-zise, în cadrul unei rafinării se desfăşoară o
serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:
- Producerea de energie termică şi electrică - cazane, turbine cu gaz;
- Epurarea apelor uzate - instalaţii de preepurare şi de epurare;
- Producerea de hidrogen - instalaţii pentru generarea hidrogenului;
- Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie - instalaţii de recuperare a sulfului
elementar din gazele de rafinărie.
Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv Rafinare şi
stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării, altele decât cele de
ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b "Rafinarea ţiţeiului" al Ghidului
EMEP/EEA, şi anume:
- procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al
Ghidului), cât şi emisii din proces;
- procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi (Capitolul 1.A.1.b al
Ghidului), cât şi emisii din proces;
- procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;
- procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.
Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de hidrocarburi de
la echipamentele de proces şi de evaporarea hidrocarburilor de pe suprafeţe
deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de valve de toate tipurile,
flanşe, neetanşeităţi la pompe şi la compresoare, echipamente pentru reducerea
presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de stocare, turnuri de răcire, separatoare de
produse petroliere/apă. Din clasa emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar
ca urmare a scurgerilor din componente aflate sub presiune.
Emisiile de la faclele asociate activităţilor de rafinare a ţiţeiului sunt incluse în
categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităţilor de distribuire a produselor
petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v,
iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în categoria cod NFR 3.C.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică faptul că,
începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de rafinare a ţiţeiului
nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de cantităţile
de ţiţei/produse intermediare procesate, stocate şi manevrate, tipurile de rezervoare
de stocare, precum şi de volumele de apă de răcire, volumele de apă uzată epurată,
numărul de componente generatoare de emisii fugitive/difuze (valve, flanşe etc.)
(2)1.3.14.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare
Sursele de date, colectarea datelor şi nivelul de abordare sunt aceleaşi ca cele
descrise pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului.
Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu inventarele de
emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării ţiţeiului, urmându-se paşii
procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.1.b - Rafinarea
ţiţeiului.
Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea inventarelor
de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv (Rafinare/Stocare).
Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării ţiţeiului se pot
utiliza următoarele metode:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile în cazul în care sunt implementate
sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele dirijate de evacuare a
poluanţilor rezultaţi din procese (cracare catalitică - unitate regenerare catalizatori,
cocsare, instalaţie recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.);
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor
poluanţilor relevanţi de la sursele dirijate şi pentru estimarea emisiilor fugitive;
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de procesele de rafinare a ţiţeiului (inclusiv
emisii difuze/fugitive).
inventarelor de emisii, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute
prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru sursele la care nu se efectuează
monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt
monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea
metodelor de estimare a emisiilor pe oaza bilanţului de masă pentru SO 2 şi pe baza
factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea
factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al acestei recomandări.
Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv
fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
Metoda de estimare a emisiilor va fi analizată în cadrul grupului de discuţii de pe
forumul INVENTARE DE EMISII.
instalaţiilor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează monitorizarea
continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale
emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi
pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii care deţin/vor deţine
modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu
regimul de funcţionare a instalaţiilor, pentru fiecare echipament/instalaţie/activitate.
Pentru rafinăriile deţinute de operatori care nu dispun de un model propriu pentru
estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie, inclusiv, după
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea emisiilor prin
abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând în considerare
detaliile procesului şi ale componentelor echipamentelor, precum şi sistemele pentru
reducerea emisiilor.
Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de emisie
Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)
Se va utiliza factorul de emisie pentru COVtotali indicat de metodologia US EPA/AP-42,
Capitolul 5.1 "Petroleum Refining". Emisia de COV nm reprezintă cca. 99% din masa
emisiei de COVtotali.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.
Cracarea catalitică în pat fluidizat - Unitatea de regenerare catalizatori
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul
1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru reducerea emisiilor şi
eficienţa acestuia (tabelul 3-7).
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Reformarea catalitică
1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.
Cocsarea în pat fluidizat
1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în considerare, după
caz, eficienţele sistemelor pentru reducerea emisiilor.
Estimarea emisiilor pentru instalaţia de recuperare sulf
Estimarea emisiilor pentru instalaţiile de recuperare sulf poate fi efectuată prin mai
multe metode.
O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie indicaţi de
Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-5), dar aceasta ar
putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în considerare toate detaliile
referitoare la procese/echipamente, factorii de emisie fiind caracteristici utilizării unei
unităţi de recuperare a sulfului cu numai două trepte Claus.
În acest context trebuie menţionat că rafinăriile din România sunt în plin proces de
modernizare a instalaţiilor de recuperare a sulfului prin suplimentarea unităţilor Claus
şi/sau montarea de instalaţii de tratare a gazelor de coadă (rezultate de la unităţile
Claus), în vederea atingerii nivelurilor de SO 2 în emisie prin aplicarea celor mai bune
tehnici indicate de Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile
pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.
Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO 2 de la unităţile de
recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:
- Bilanţul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza datelor specifice
fiecărei instalaţii în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);
- Măsurarea continuă a concentraţiilor de SO 2 şi a parametrilor fizici ai emisiilor
(debit volumetric, temperatură, viteză) la coşul de evacuare a gazelor după tratarea
finală, cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO
14956:2003 şi SR EN 14181:2004;
- Concentraţiile maxime de SO2 şi debitele volumetrice ale emisiilor, garantate de
furnizorul de echipamente sau de proiectant.
Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcţie de
particularităţile instalaţiei şi de disponibilitatea datelor. Operatorul va furniza
autorităţii pentru protecţia mediului datele privind emisiile şi o scurtă descriere a
metodei şi a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.
Estimarea emisiilor asociate stocării ţiţeiului şi produselor petroliere
Ghidul EMEP/EEA recomandă estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la stocarea
ţiţeiului şi a produselor petroliere rafinate cu ajutorul programului de calcul TANKS
Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor
incluse în Capitolul 7 - Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42
"Compilation of Air Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa
Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei rafinării
Emisiile se estimează cu relaţia:
E(kg/h) = 0,032 x N (1.4)
unde:
N = numărul de drenuri neetanşate din cadrul sistemului de drenare.
În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate considera un
dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de procesare.
Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din cadrul unei
rafinării
Emisiile depind de tipul de separator şi se estimează cu relaţia:
E(kg) = FEsep x Vapă (1.5)
unde:
FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din Capitolul
1.B.2.a.iv al Ghidului
Vapă = volumul de apă uzată pretratată în separator (m)
Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din cadrul unei
rafinării
Estimarea emisiilor generate de pierderi prin neetanşeităţi ale
echipamentelor/instalaţiilor (flanşe, pompe, etc.) se efectuează prin utilizarea
factorilor de emisie recomandaţi de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-10).
Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire
Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii de emisie
indicaţi de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1 Petroleum Refining, şi
anume:
- fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/106 litri apă de răcire;
- cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/10 6 litri apă de răcire.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod
NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru
activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,
indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare
sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii
caracteristici. În acest context se precizează că, deşi Ghidul denumeşte subgrupa 1.B
"Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi", în categoria cod NFR
1.B.2.a.iv sunt incluse şi emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la: instalaţiile de
cracare catalitică - unităţile de regenerare catalizatori, instalaţiile de recuperare sulf
etc.).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.a.iv se
vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate, producţii,
cerinţe.
1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.B.2.a.v DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE
(1)_
Sursele ale căror emisii sunt generate de activităţile de distribuţie a produselor
petroliere (în special benzina), incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.v sunt:
- staţiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea mijloacelor de
transport în amplasamentul rafinăriei;
- transportul şi depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de transport, de la
umplerea mijloacelor de transport şi a rezervoarelor de stocare, de la terminale şi de
la depozitele de produse petroliere;
- staţiile de livrare de la terminale;
- staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării), unde principalele emisii provin
de la rezervoarele de benzină (umplere, respiraţie, golire) şi de la umplerea
rezervoarelor autovehiculelor.
Poluantul relevant este reprezentat de compuşii organici volatili (COVnm).
sursele asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere nu reprezintă o
categorie de surse-cheie la nivel naţional.
niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în vedere au o
răspândire foarte mare pe teritoriul ţării.
Datele specifice privind activităţile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de cantităţile
de produse petroliere stocate şi manevrate, de tipurile de rezervoare de stocare, de
sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de mijloacele de transport, precum
şi de sistemele pentru recuperarea vaporilor de hidrocarburi.
Surse de date
- Operatorii economici ai rafinăriilor;
- Operatorii economici ai terminalelor şi ai depozitelor de produse petroliere;
- Operatorii economici ai staţiilor de distribuţie pentru populaţie;
- Serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului - pot furniza
date referitoare la activităţile de distribuţie a produselor petroliere, cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse raportări;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile, importul,
exportul şi vânzările de produse petroliere, incluse în balanţa energetică, în anuarul
statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor efectua
- transmiterea către operatori şi către transportatori a chestionarului "Distribuire
produse petroliere", cu excepţia operatorilor rafinăriilor, deoarece chestionarul
"Rafinării" include şi necesarul de date pentru activităţile de stocare şi de livrare;
- solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse petroliere
sau al unei staţii de distribuire produse petroliere pentru populaţie poate funcţiona o
instalaţie de ardere, operatorilor (cu excepţia celor ai rafinăriilor) le vor fi transmise
atât chestionarul "Distribuire produse petroliere", cât şi chestionarul "Surse ardere
mică putere punctuale".
Dată fiind existenţa la nivel naţional a unui număr mare de surse aferente stocării şi
manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi importante la nivel local, iar
operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se
va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
naţional.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui operatorilor chestionarele
de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor, tehnici şi tehnologii
utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.
clarificări, în urma clarificărilor rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul procedurii
pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului.
Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie specifici fiecărei
operaţii care se efectuează în amplasamentul fiecărei unităţi.
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor,
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea emisiilor se va
realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de distribuire a produselor
petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere mijloace de transport, stocare,
umplere rezervoare vehicule) luând în considerare volumele de produse stocate şi
vehiculate, caracteristicile echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele
pentru reducerea emisiilor.
Estimarea emisiilor de la rezervoarele pentru stocarea produselor petroliere din
cadrul rafinăriilor, a unor terminale şi a altor unităţi de distribuire a produselor
petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul celor din rafinării
Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru calculul emisiilor de COV nm de la rezervoarele
de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA TANKS Emissions Estimation
Software (http://www.epa.gov/ttnchiel/software/tanks/).
Modelul TANKS necesită informaţii privind construcţia rezervorului de stocare şi
privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra emisiilor de COV nm
estimate. Programul utilizează o bază de date de peste 100 substanţe chimice
organice lichide şi o bază de date meteorologice pentru mai mult de 240 oraşe din
S.U.A. El are capacitatea de a estima emisiile de la stocarea ţiţeiului şi a unor
produse petroliere rafinate, precum şi de a calcula emisiile pentru fiecare compus
dintr-un amestec căruia i se cunoaşte compoziţia.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:
- tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical;
- caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac fix, orizontal cu
capac fix (pot fi rezervoare subterane sau supraterane), cu capac flotant extern, cu
capac flotant intern, cu capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom;
- informaţii privind amplasarea rezervorului: număr de identificare, oraşul,
compania;
- date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălţime totală, diametru, înălţime
maximă lichid, înălţime medie lichid, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an,
volum anual de lichid introdus, încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con),
înălţime capac, rază capac în formă de dom, pantă capac conic;
- date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală, diametru, volum de
lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, poziţionare
(subteran/suprateran), încălzit/neîncălzit, culoare;
- date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de lucru, număr
de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, condiţii interne pereţi
(ruginiţi/neruginiţi), culoare, construcţie (sudat/nituit), tipuri etanşeizare primară şi
secundară (mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), tip capac
(ponton/punte dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică);
- date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de lucru, număr de
umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus, capac autoportant (da/nu),
număr şi diametru coloane de sprijin capac, condiţii interne pereţi
(ruginiţi/neruginiţi), culoare, tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică,
etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă;
- date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii anuale minimă
şi maximă, viteza medie a vântului, insolaţia medie anuală, presiunea atmosferei;
- tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, ţiţei). Programul furnizează
următoarele date:
- emisii generate de respiraţia rezervoarelor;
- emisii generate de umplerea rezervoarelor;
- emisii generate de extragerea lichidului din rezervor;
- emisii generate de pierderile prin neetanşeităţi, fitinguri, etc.
Emisiile de COVnm se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele de stocare de
la rafinării, de la terminale petroliere şi de la alte unităţi de stocare/distribuire
produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile indicate mai sus.
Estimarea emisiilor pentru activităţi de distribuire a produselor petroliere şi pentru
activităţi de stocare şi manevrare produse petroliere la staţiile de distribuire pentru
populaţie
Activităţile avute în vedere sunt:
- încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a mijloacelor de
transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave cisternă, barje;
- activităţi din amplasamentele staţiilor de distribuire produse petroliere pentru
populaţie: umplere rezervoare, stocare (respiraţie rezervoare), umplere rezervoare
autovehicule (inclusiv pierderi produs).
Emisiile de COVnm generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor estima cu
factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 - 3-7. Se vor utiliza factorii de emisie
caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.
Emisiile de COVnm generate de activităţile de la staţiile de distribuire pentru populaţie
se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform Ghidului
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-8-3-11.
Factorii de emisie din tabelele 3-8 - 3-11 depind de presiunea reală de vapori (TVP),
adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de temperatura de
încărcare. Mărimea TVP se defineşte astfel:
TVP = RVP x 10AT+B (1.6)
unde:
A = 0,000007047 x RVP + 0,0132
B = 0,0002311 x RVP - 0,5236
T = temperatura medie anuală de încărcare (°C)
RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)
Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu temperatura
medie anuală a aerului.
Pentru activităţile de încărcare a mijloacelor de transport şi pentru cele de la staţiile
de distribuire pentru populaţie, la estimarea emisiilor vor fi luate în considerare, după
caz, eficienţele sistemelor de recuperare a vaporilor de hidrocarburi, indicate de
operatori (conform documentaţiilor tehnice ale echipamentelor elaborate de
furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile astfel de date se vor utiliza eficienţele
de recuperare indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele
3.13 - 3-16.
Date necesare:
- încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica de transfer,
tehnica pentru recuperarea vaporilor;
- staţiile de distribuire pentru populaţie: volumele de produse vândute anual,
tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie anuală a aerului,
presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în special benzină).
Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod
NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în inventarul local pentru
activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul local pentru o rafinărie va
caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.a.v se
vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările de produse petroliere
cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
categorii de date (volume produse petroliere distribuite, eficienţe sisteme recuperare
vapori, etc.).
cerinţe.
1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
1.B.2.a.vi EXTRACŢIA ENERGIEI GEOTERMALE
Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi este
reprezentată de extracţia energiei geotermale în scopul producerii de energie
electrică.
În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare disponibil
pentru estimarea emisiilor este nivelul 1. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza
factorii de emisie pentru amoniac, mercur şi arsen, indicaţi de Ghid în subcapitolul
1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantităţile anuale de
energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei geotermale.
Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activităţi de producere a
energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un chestionar
specific. Atunci când se vor desfăşura astfel de activităţi şi în România, autoritatea
pentru protecţia mediului va elabora chestionarul pentru colectarea datelor necesare
estimării emisiilor.
1.B.2.c VENTILAŢII ŞI FACLE
(1)_
Activităţile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din ventilaţiile şi
faclele din domeniile extracţiei şi rafinării ţiţeiului şi gazelor naturale, inclusiv
incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de poluanţi incluse în această
categorie sunt asociate următoarelor surse:
- în domeniul extracţiei şi transportului ţiţeiului şi a gazelor naturale: evacuarea
gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă,
evacuări de la terminalele de gaze;
- în domeniul rafinării ţiţeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de
siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă.
Poluanţii relevanţi sunt reprezentaţi de compuşii organici volatili (COV nm) pentru
ventilaţii şi de NOx, CO, SO2, COVnm pentru facle.
sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.B.2.c nu reprezintă o categorie de
surse-cheie la nivel naţional.
Totuşi, în anumite situaţii aceste categorii de surse pot genera niveluri semnificative
de poluare a aerului înconjurător la nivel local.
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere sunt cele
indicate pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b "Explorarea,
producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale" şi, respectiv, din categoria cod
NFR 1.A.1.b "Rafinarea ţiţeiului".
Colectarea datelor
Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru categoriile de
activităţi menţionate mai sus.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele "Explorare
producţie transport ţiţei", "Explorare producţie transport gaze naturale", respectiv,
"Rafinării".
- disponibilitatea datelor şi a factorilor de emisie;
Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori de emisie sau date
relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activităţi niveluri inferioare de abordare
(nivel 2 sau nivel 1).
naţional.
Dat fiind că paşii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii şi colectarea
datelor se vor desfăşura simultan cu cei pentru activităţile de bază din domeniul
explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale şi, respectiv, din
domeniul rafinarea ţiţeiului, în cele ce urmează se vor prezenta doar aspectele legate
de elaborarea propriu-zisă a inventarelor de emisii.
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a activităţilor
avute în vedere.
Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la faclă a
gazelor de purjă şi evacuării gazelor de la sistemele de ventilare (purjare), precum şi
arderii ţiţeiului rezultat de la forajele de explorare.
Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale
Se vor utiliza factorii de emisie pentru NOx, CO şi COVnm indicaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.
Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.
Estimarea emisiilor de la arderea ţiţeiului rezultat din forajele de explorare
În cazurile în care ţiţeiul extras din forajele de explorare nu este stocat, acesta este
ars. Emisiile asociate arderii ţiţeiului se vor calcula utilizând factorii de emisie de
nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.
Datele necesare sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei ars.
Estimarea emisiilor de la faclele şi de la sistemele de ventilare (purjare) din rafinăriile
de ţiţei
Pentru estimarea emisiilor de NOx, CO, COVnm şi SO2 de la faclele din rafinării se vor
utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, în
tabelul 3-5 pentru facle înalte şi în tabelul 3-6 pentru facle la sol închise/sisteme de
oxidare termică.
Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle, puterea
calorică a gazelor arse şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle.
În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a gazelor arse la
facle şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la facle se vor utiliza factorii
de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul
3-4. Factorii de emisie sunt caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme
pentru controlul (reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de
volumele anuale de materie primă procesată.
Pentru situaţiile în care gazele de ventilaţie (purjă) nu sunt recuperate sau arse la
facle, emisiile de COVnm în atmosferă asociate se vor estima utilizând factorul de
emisie 1.662 kg/103 litri materie primă procesată anual în rafinărie, indicat de
metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5, subcapitolul 5.1 "Petroleum Refining".
Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul extragerii
ţiţeiului şi gazelor naturale
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de
COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect
de seră), utilizarea factorilor de emisie prezentaţi în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7
3-10.
Deoarece factorii de emisie indicaţi sunt specifici câtorva ţări, printre care nu se
numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se
recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor să fie
făcută numai în urma unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII la care să
participe alături de reprezentanţii autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în
domeniu.
Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în
vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la sistemele
de ventilare specifice fiecărui câmp/platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor
naturale din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale
sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile
pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii
pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la sistemele de ventilaţie.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt
reprezentate de cantităţile/volumele anuale de ţiţei/gaze naturale extrase.
Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării emisiilor de
COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în inventarele de gaze cu efect
de seră), utilizarea cantităţilor de gaze emise/terminal prezentate în subcapitolul
1.B.2.c, tabelul 3-11.
Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva ţări, printre care nu se numără
România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta se recomandă ca
selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea emisiilor să fie făcută în urma
unor consultări pe forumul INVENTARE EMISII cu implicarea unor experţi în domeniu.
Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru activitatea avută în
vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar furniza emisiile de la terminalele
de gaze naturale specifice fiecărui terminal din România, modelate pe baza
caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor.
Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite
operatorilor terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru
estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la acestea.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităţilor de gaze
emise/terminal sunt reprezentate de menţionarea existenţei terminalului şi de
poziţionarea acestuia şi de volumele anuale de gaze naturale intrate în terminal.
Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca surse
punctuale, fie ca surse de suprafaţă, în funcţie de perimetrul ocupat şi/sau de
diseminarea acestora pe un amplasament.
Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate activităţilor cod
NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.B.2.a.i
sau cod NFR 1.B.2.b "Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale
şi, respectiv, în inventarele locale pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b "Rafinarea
ţiţeiului", astfel încât inventarul local pentru un perimetru de extracţie ţiţei/gaze
naturale, pentru o rafinărie sau pentru o reţea de transport gaze naturale va
caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 1.B.2.c se vor
surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile/volumele de
ţiţei/gaze naturale extrase, numărul de terminale de gaze naturale, cantităţile de ţiţei
procesate în rafinării cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
categorii de date (cantităţi/volume de ţiţei/gaze naturale extrase, volume de gaze
arse la facle, etc.).
cerinţe.
1.B.2.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
2.A.1 FABRICAREA CIMENTULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie
care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a
materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt discutate în subcapitolul NFR
1.A.2.f.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cimentului;
la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării cimentului, cuprinse în
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de ciment
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului "Procese
producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a cimentului;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista instalaţii de
calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese producţie minerale",
cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore de emisii,
naţional.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a cimentului,
necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare
a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie
de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia
mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
Datele colectate vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe forumul
INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei, consecvenţei,
comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.
amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:
- procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite, cod
NFR 2.A.1 însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;
- traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR
1.A.3.b.iii.
În cazul instalaţiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea următoarelor
metode de estimare a emisiilor:
- Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea emisiilor
poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor tuturor
poluanţilor relevanţi;
- Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie (EL V) - de la coşul cuptorului
de clincher;
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a cimentului.
Metodele bazate pe măsurări directe - sunt utilizabile pentru estimarea emisiilor în
cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi sunt respectate
criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
directe. Legislaţia naţională în vigoare impune, cu unele excepţii posibile, estimarea
emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate (poluanţii şi
alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură utilizate,
procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute prin aceste programe
(captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii).
de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură
de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în
conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor
standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura
furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza
pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie
Reprezintă nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA. Această abordare
are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la fabricarea cimentului este
determinat în mare măsură de tipul şi eficienţa sistemelor de control (reducere) a
poluării implementate la coşul cuptorului de clincher. Cunoscându-se volumul de
gaze arse evacuate (Nm3/t de clincher), se poate elabora un factor de emisie specific
pe tona de clincher produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia
utilizată pentru producerea clincherului, ci doar de conţinutul de clincher din ciment -
singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
ştiinţific a acestuia care va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor pe
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la fiecare
operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de monitorizare
continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor furniza seriile
dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu,
generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009
prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed) şi 3.3.
(procedeu uscat).
Dacă nu sunt accesibile informaţii privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a
poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă, în tabelul 3-4, valori ale
eficientei unor sisteme de reducere a emisiilor de particule pentru procesele de
fabricare a cimentului (obţinute pe baza rezultatelor studiului realizat în cadrul
Programului european privind inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).
Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentaţi în tabelele 3-2 şi 3-3 sunt
aplicabili ţărilor din Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală (EECCA), iar România nu
este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor factori de emisie trebuie
făcută cu precauţie, şi numai dacă au fost epuizate celelalte metode de estimare a
factorilor de emisie, aşa cum au fost prezentate mai sus.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.1, se vor
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile raportate de
operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii conform
metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca
operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de
date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de ciment, regimuri de
funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie,
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR
2.A.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR,
pentru care va fi elaborat un raport unitar.
2.A.2 FABRICAREA VARULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în suspensie
care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a
materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt discutate în subcapitolul NFR
1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracţia materiei prime din carieră sunt tratate
în capitolul corespunzător NFR 1.B.1.b.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea varului;
la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării varului, cuprinse în
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de var
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului "Procese producţie
minerale", care se referă la activităţile de fabricare a varului;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de
naţional.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a varului,
mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de
dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele
anterioare.
amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:
NFR 2.A.2, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;
1.A.3.b.iii.
În cazul instalaţiilor din industria varului se recomandă aplicarea următoarelor
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a varului.
emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.
modelul propriu de estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor de pe
instalaţiilor.
În cazurile în care la fabricile de var se efectuează programe de monitorizare
prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Aceşti factori de emisie au fost
preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea cimentului şi a varului.
În tabelul 3.3 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii varului
cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind
eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste
informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelul 3-4.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care
celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea
detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.
operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de var, regimuri de
2.A.3 UTILIZAREA DOLOMITEI ŞI A PIETREI DE VAR
Emisiile provenite din utilizarea dolomitei şi a pietrei de var (categoria de surse NFR
2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO 2) şi deci, nu sunt semnificative în
scopul Ghidului EMEP/EEA. Emisiile de CO2 din această sursă sunt discutate în
documentul IPCC Guidance for estimating emissions of greenhouse gases (ghid
pentru estimarea emisiilor gazelor cu efect de seră (IPCC, 2006).
Emisiile rezultate în urma arderii combustibilului pentru calcinarea dolomitei şi a
pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.
2.A.4 FABRICAREA ŞI UTILIZAREA SODEI CALCINATE
SUBSECŢIUNEA 10:
- Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informaţii despre fabricarea şi utilizarea sodei
calcinate.
Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în industria
săpunului şi a detergenţilor, în industria chimică şi în cea a hârtiei şi celulozei, în
desulfurarea gazelor.
Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO2 - în general 200-300 kg de CO2/t
de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea emisiilor de CO2 în cadrul
inventarului IPCC.
La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule, amoniac şi
CO. Emisiile de NOx şi de SO2 trebuie raportate în cadrul categoriei NFR 1.A.2.c.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sodei;
la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sodei calcinate, cuprinse
în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de sodă
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului "Procese producţie
minerale", care se referă la activităţile de fabricare a sodei;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista instalaţii de
naţional.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sodei
calcinate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de
estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.
mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup de
dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele
anterioare.
amplasamentul unei fabrici de producere a sodei calcinate, adică:
- fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule, CO şi NH3;
- fabricarea sodei calcinate arderea în cuptorul de calcinare -, cod NFR 1.A.2.f,
pentru emisiile de NOx şi SO2;
1.A.3.b.iii;
- procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a materiilor finite.
În cazul instalaţiilor din industria sodei, se recomandă aplicarea următoarelor metode
de estimare a emisiilor:
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sodei.
directe.
Metode bazate pe factori de emisie - Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi
continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - Se recomandă elaborarea de
către operatori a unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii,
bazate pe caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile
pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a
emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a
emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor de pe
instalaţiilor.
În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de monitorizare
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009,
prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Aceşti factori de emisie au fost
preluaţi din documentele BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and
Others industry, August 2007).
Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin folosirea
factorilor de emisie indicaţi în BREF (Large Volume Inorganic Chemicals - Solids and
Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o alternativă în cazul în care
măsurările continue directe nu sunt de încredere sau nu includ toţi poluanţii emişi.
Modelarea detaliată a procesului de fabricare a sodei calcinate, în cazul în care
operatorul dispune de un astfel de model, prezintă în plus avantajul identificării unui
posibil factor de emisie specific instalaţiei de fabricare a sodei calcinate respective.
operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sodă, regimuri de
2.A.5 FABRICAREA ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU
ACOPERIŞURI
SUBSECŢIUNEA 10:
Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea cartonului
asfaltat pentru acoperişuri şi a şindrilei bituminoase. Deşi denumit generic carton,
stratul suport care se impregnează poate să fie şi din fibră de sticlă.
- Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelişurilor asfaltice
folosite în special la acoperişurile clădirilor. Se tratează emisiile de COV nm, CO şi
particule care apar pe fazele procesului, cu excepţia preparării asfaltului ("asphalt
blowing" - barbotarea cu aer a asfaltului încălzit la 200-250°C timp de 1-10 ore) şi
care face obiectul subcapitolului NFR 3.C - Produse chimice. De asemenea, emisiile
provenite din ardere, ca de exemplu, oxizii de sulf (SO x) şi oxizii de azot (NOx) care
apar în timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperişuri sunt
inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cartonului asfaltat;
- Agenţiile locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la activităţile
operatorilor economici din domeniul fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în
autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind producţiile de carton
asfaltat incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii fabricilor de carton asfaltat a chestionarului "Procese
producţie minerale", care se referă la activităţile de fabricare a cartonului asfaltat;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese
producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de emisii,
estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 2 de abordare.
naţional.
amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat, adică:
- manipulare/stocare materii prime (asfalt şi minerale), însemnând operaţii cărora le
sunt asociate emisii de particule, impregnarea materialului suport (carton sau fibră
de sticlă), cod NFR 2.A.5;
- arderea combustibililor pentru încălzirea asfaltului, cod NFR 1.A.2.f.i;
1.A.3.b.iii.
În cazul instalaţiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru estimarea
emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.
instalaţiilor.
prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. - impregnare prin imersie, şi în
tabelul 3.3 - impregnare prin imersie şi spray-ere. Aceşti factori de emisie au fost
preluaţi din documentele US EPA/AP-42.
În tabelele 3.3 şi 3.4 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii
cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie şi spray-ere), cu sisteme de
reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori privind eficienţa
sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor folosi aceste informaţii, şi
nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.
Poluanţii inventariaţi sunt: CO, COV nm şi particule pentru metoda de impregnare
bazată pe imersie, respectiv COVnm şi particule, pentru metoda prin spray-ere.
Factorii sunt exprimaţi în kg/t de carton asfaltat (şindrilă) produs(ă).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.5, se va
operatorii fabricilor de carton asfaltat să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de carton asfaltat, regimuri
2.A.6 ASFALTAREA DRUMURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi include prepararea mixturilor asfaltice şi operaţia de
aşternere a acestora.
Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate şi un liant asfaltic.
Agregatele folosite sunt compuse din pietriş, piatră concasată (din cariere) sau
derivate ale minereurilor de metale rafinate. Betonul asfaltic sau asfaltul lichefiat pot
fi folosiţi ca şi lianţi asfaltici.
În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operaţiunile de
preparare a stratului asfaltic (staţii de mixturi asfaltice) şi emisiile care au loc după
aşternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din producerea propriu-
zisă (suflarea) a bitumului sunt tratate în capitolul NFR 3.C.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au ca domeniu de activitate prepararea mixturilor asfaltice;
- Agenţiile locale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la activităţile
operatorilor economici din domeniul preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în
autorizaţiile de mediu, în diverse raportări;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de asfalt şi
suprafaţa anuală asfaltată incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice;
- Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi structurile
sale teritoriale - pentru informaţii privind asfaltarea autostrăzilor şi a drumurilor
naţionale;
- Autorităţile administraţiei publice locale, pentru informaţii privind asfaltarea
drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii staţiilor de mixturi asfaltice a chestionarului "Procese
producţie minerale", care se referă la activităţile de preparare a mixturilor asfaltice;
documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare -
conform chestionarului "Asfaltare drumuri" - care vor fi furnizate, la cererea acesteia,
de către Institutul Naţional de Statistică şi C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi şi
drumurile naţionale asfaltate în anul de raportare;
- solicitarea la direcţiile de urbanism din cadrul autorităţilor administraţiei publice
locale, primării, consilii judeţene, a datelor privind drumurile asfaltate aflate în
interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor judeţene şi comunale - conform
chestionarului "Asfaltare drumuri".
Având în vedere că în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice pot exista
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Procese
producţie minerale", cât şi chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.6 pot reprezenta surse importante de
emisii la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de
abordare.
naţional.
Aşternerea asfaltului
mediului cu celelalte autorităţi la nivel local şi naţional. În scopul obţinerii datelor
necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor
şi drumurilor naţionale la nivel central se recomandă colaborarea între ANPM şi
CNADNR. Se propune ca procedura pentru obţinerea acestor date să se desfăşoare
simultan cu cea recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.
În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii stratului
asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a drumurilor
judeţene şi comunale se recomandă colaborarea între autorităţile locale pentru
protecţia mediului şi autorităţile administraţiei publice locale.
Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza
metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 "Asphalt Paving Operations", în
conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA ca abordare de nivel 3. Se
menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind tipul şi
cantitatea de asfalt aşternut, cantitatea de solvent din asfaltul aşternut, iar pentru
distribuţia spaţială a acestora sunt necesare informaţii privind lungimile şi localizarea
sectoarelor de drum asfaltate.
Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua prin
utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009,
capitolul 2.A.6, tabelul 3-4. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe
baza informaţiilor privind cantitatea de emulsie aplicată şi scopul aplicării acesteia.
Emisiile se estimează numai în situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri
decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuţia spaţială a
emisiilor generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informaţii
privind localizarea perimetrelor de aplicare.
Prepararea mixturilor asfaltice
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a mixturilor
asfaltice, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente în procesul de
estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a operatorilor.
amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice, adică:
- stocarea/manevrarea/transportul materialelor, cod NFR 2.A.7.c, însemnând operaţii
cărora le sunt asociate emisii de particule;
- arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;
- prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6;
- traficul vehiculelor în amplasamentul staţiei de mixturi, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod
NFR 1.A.3.b.iii.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot aplica
următoarele metode de estimare a emisiilor:
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a mixturilor
asfaltice;
poluanţilor relevanţi.
În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu, pentru estimarea emisiilor
asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza metoda bazată pe factori de
emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11.1 "Hot Mix Asphalt
Plants" (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul materialelor), în funcţie de tipul
instalaţiei, de producţie şi de sistemele de reducere a emisiilor.
Inventarele locale de emisii pentru prepararea mixturilor asfaltice includ următoarele
categorii de date:
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a instalaţiilor.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o staţie de mixturi asfaltice va
caracteristici. De asemenea, pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate
emisiile tuturor poluanţilor relevanţi.
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de asfalt raportate
de operatori cu datele statistice disponibile.
operatorii fabricilor de mixturi asfaltice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date furnizate (producţii, consumuri de materii prime, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de mixturi asfaltice,
cerinţe.
2.A.7.a EXTRACŢIA LA SUPRAFAŢĂ (CARIERĂ) ŞI DIN
SUBTERAN (MINĂ) A MINERALELOR, ALTELE DECÂT CĂRBUNII
SUBSECŢIUNEA 10:
Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea mineralelor, atât din
mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatori care au ca domeniu de activitate extracţia mineralelor în exploatări de
suprafaţă sau subterane;
la activităţile operatorilor economici din domeniul extracţiei mineralelor, cuprinse în
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de minerale
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii minelor a chestionarului "Extracţie minerale", care se
referă atât la activităţile de extracţie, cât şi la activităţile de manevrare, de procesare
şi de stocare;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista instalaţii de
calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul "Extracţie minerale", cât şi
chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale".
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse semnificative de
emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de
poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
naţional.
Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia mineralelor
se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă
caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse
punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului administrativ,
instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).
În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse mobile care
generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale căror emisii se
încadrează în alte categorii NFR.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a mineralelor,
precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită cunoaşterea cât mai
protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu constituirea unui grup
de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele
anterioare.
amplasamentul unei mine, adică:
- extracţia şi manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând operaţii cărora le
sunt asociate emisii de particule ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la
decaparea solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea
minereurilor, până la reabilitarea terenului;
- traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR
1.A.3.b.iii.
operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele procesului
tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/surselor, echipamente,
vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
În cadrul dezbaterilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza datele
colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru
Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii de surse
de emisie, în cadrul discuţiilor se va verifica şi definitiva încadrarea activităţilor din
amplasamentul acesteia în codurile NFR.
pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.a.
unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în procedurile specifice
acestora.
În cazul activităţilor de extracţie a mineralelor se pot aplica următoarele metode de
estimare a emisiilor fugitive de particule:
- Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;
- Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru fiecare
mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul
respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în urma
discuţiilor de pe forum.
Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn - asociate
activităţilor de extracţie a mineralelor se va utiliza metoda bazată pe bilanţuri de
masă. Pornind de la concentraţia medie (exprimată procentual) a fiecărui metal de
interes în mineralele extrase, se va calcula emisia corespunzătoare aplicând emisiilor
de particule rezultate din operaţiile care implică extragerea/procesarea/manevrarea
mineralelor, procentul aferent metalului respectiv.
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu ajutorul
ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor de emisie
prestabiliţi, după caz.
abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele de suprafaţă
(sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul
11.9 "Western Surface Coal Mining", luând în considerare factorii de emisie specifici
operaţiilor care se execută în amplasamentul unei mine pentru extracţia mineralelor,
cum sunt factorii de emisie asociaţi următoarelor operaţii: decapare sol vegetal,
decopertare, forare, puşcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule,
trafic intern, eroziune eoliană de pe suprafeţele perturbate şi de pe halde, etc.
Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se vor utiliza
ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolul
11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la minele subterane, ca, de exemplu,
stocarea şi întreţinerea haldelor de minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea
mineralelor, etc.
În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii necesari pentru
calculul factorilor de emisie pe baza ecuaţiilor se vor utiliza factorii de emisie
predefiniţi corespunzători, indicaţi prin Emission Estimation Technique Manual for
Mining and Processing of Non-Metallic Minerals şi Emission Estimation Technique
Manual for Mining elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă,
Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian
(http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation- techniq ue/index.html).
În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de concasare a
mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza factorul de emisie
indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 11, subcapitolele 11.19.2 "Crushed
Stone Processing and Pulverized Mineral Processing" şi 11.24 "Metallic Minerals
Processing", corectat în funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a
particulelor. În cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar
concasorul nu este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile
vor fi tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz
contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate sursele
de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de
clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.a se vor
perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând traficul intern al
vehiculelor şi traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de
activităţi (coduri NFR).
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia de minerale cu datele
corespunzătoare din statisticile naţionale.
categorii de date (producţii, suprafeţe ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de carburanţi,
cerinţe.
2.A.7.b CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b se referă la activităţile de construire şi
demolare de clădiri şi infrastructură. Pentru această categorie de activităţi,
particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi consideraţi şi alţi poluanţi, în
funcţie de materialele folosite şi de tehnica utilizată.
În cadrul amplasamentului unui şantier există următoarele activităţi care au asociate
surse de emisie:
- manevrarea pământului şi a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):
realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafeţele pe care se vor realiza căile
de acces, fundaţiile, structurile, platformele şi construcţiile - poluanţi: particule;
realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. poluanţi: particule;
descărcarea şi depozitarea agregatelor - poluanţi: particule;
transferul şi depozitarea temporară a pământului - poluanţi: particule;
- funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate cod NFR 1.A.2.f.ii -
surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial) - poluanţi: NO x, SO2,
CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,Zn), COV nm;
- traficul vehiculelor în amplasamentul şantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR
1.A.3.b.iii poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,
Zn), COVnm;
- eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate şi de pe grămezile de
pământ/agregate - poluanţi: particule;
- stocarea şi manevrarea carburanţilor (cod NFR 1.B.2.a.v) - poluanţi: compuşi
organici volatili (COVnm);
- manevrarea deşeurilor de construcţie (cod NFR 2.A.7.b) - poluanţi: particule;
- asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) - poluanţi: particule, COVnm;
- marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) - poluanţi: COVnm.
NIVEL DE ABORDARE
- Serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului - pot furniza
date cuprinse în autorizaţiile de mediu, precum şi în diferite documente şi raportări;
- Autorităţile administraţiei publice locale (primării, consilii judeţene), prin direcţiile
de urbanism, care eliberează autorizaţiile necesare efectuării lucrărilor de construcţii
şi demolări;
- Inspectoratul de Stat în Construcţii;
- Titularii de proiect;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind acest tip de lucrări
Colectarea datelor
a datelor de interes cuprinse în actele de reglementare de mediu;
- transmiterea către primării/consilii judeţene a chestionarului "Construcţii demolări"
- pentru obţinerea datelor pentru şantierele de mică anvergură;
- transmiterea către deţinătorii de date a chestionarului "Construcţii demolări",
precum şi a chestionarelor "Trafic intern utilaje vehicule", "Asfaltare drumuri",
"Aplicare vopsele" şi "Surse ardere mică putere punctuale" - pentru obţinerea datelor
pentru şantierele de mare anvergură.
Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va efectua
după cum urmează:
- Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură se va utiliza nivelul 1
de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA;
- Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură, care pot genera
niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va utiliza o metodă mai detaliată,
mai complexă, reprezentând o abordare bazată pe utilizarea datelor specifice
şantierului. Aceasta poate fi considerată o abordare de nivel 3.
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură
Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie
(amplasamentul construcţiilor care urmează a fi construite/demolate) şi emisiile
estimate în funcţie de suprafeţele (m 2) construite/demolate (pentru clădiri se vor
considera suprafeţele totale desfăşurate).
Activităţile de construcţie/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de
suprafaţă/volum, iar activităţile de construcţie/demolări de infrastructură rutieră sunt
asociate unor surse liniare.
Datele necesare estimării emisiilor vor fi obţinute de la fiecare primărie pe baza
completării chestionarelor.
Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea factorilor de
emisie de nivel 1 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.b, tabelul
3.1. Se menţionează faptul că în cazul în care pe o suprafaţă se efectuează succesiv
activităţi de demolare şi construcţie, emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor
asociate etapei de demolare cu a celor asociate etapei de construcţie.
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură
Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de
metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operaţii. Aceşti factori sunt prezentaţi în
tabelul de mai jos:
Tabelul 1.4 factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP) pentru
şantiere de mare anvergură
Operaţii Factori de emisie

Decapare sol vegetal 0,029 kg/tonă
Eroziune eoliană de pe suprafeţe perturbate 850 kg/ha/an
Încărcare pământ/sol vegetal în camioane 0,018 kg/tonă
Excavare 1,798 kg/oră
Descărcare pământ din camioane 0,020 kg/tonă
Descărcare agregate din camioane 0,0035 kg/tonă
Descărcare nisip din camioane 0,0011 kg/tonă
Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operaţii.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b, se vor
control al calităţii.
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (suprafeţele construite/demolate,
localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi integrate într-o bază de date.
2.A.7.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
2.A.7.c STOCAREA, MANEVRAREA ŞI TRANSPORTUL
PRODUSELOR MINERALE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria cod NFR 2.A.7.c include activităţile de stocare, manevrare şi transport ale
produselor minerale şi se referă la emisiile de particule asociate acestor activităţi.
Emisiile au loc înainte, în timpul şi după activităţile prezentate în industria
mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au domeniul de activitate în industria mineralelor (cod NFR 2.A);
la activităţile operatorilor economici din domeniul industriei mineralelor, cuprinse în
autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR).
Colectarea datelor
Informaţii privind natura şi cantităţile de produse minerale folosite se obţin pe baza
chestionarului "Procese producţie minerale" transmis de către autorităţile locale
pentru protecţia mediului fiecărui operator cu domeniul principal de activitate inclus
în categoria cod NFR 2.A.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse importante de
emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de
poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
naţional.
În cazul activităţilor incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă aplicarea
metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie, după cum urmează:
- utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 13.2.4
"Aggregate Handling and Storage Piles" în situaţia în care factorii de emisie indicaţi
de metodologia US EPA/AP-42 pentru activitatea principală nu se referă şi la
activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor;
- utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situaţiile în care nu sunt disponibile date
detaliate privind activităţile de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor.
- Emisii anuale la care este ataşat regimul de activitate.
Sursele asociate activităţilor de manevrare, stocare şi transport ale mineralelor vor fi
tratate ca surse de suprafaţă.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.c, se vor
operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate
(cantităţi de minerale vehiculate, eventuale măsuri de control (reducere) a poluării,
etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcţionare,
caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi
integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi
utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
2.A.7.d ALTE PRODUSE MINERALE
SUBSECŢIUNEA 10:
Ghidul EMEP/EEA include în această categorie de activităţi numai fabricarea sticlei.
Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA specifică faptul că în această categorie pot fi incluse şi
alte activităţi din industria mineralelor, iar în capitolul 1.A.2 "Arderi în industrii de
fabricare şi construcţii" sunt incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale,
cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice şi emailurilor, se apreciază că în categoria
cod NFR 2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalţi poluanţi
rezultaţi din procesele de producţie aferente acestor activităţi din industria
mineralelor.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sticlei;
la activităţile operatorilor economici din domeniul fabricării sticlei, cuprinse în
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile de sticlă
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului "Procese producţie
minerale", care se referă la activităţile de fabricare a sticlei;
documente;
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista instalaţii de
naţional.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a sticlei,
mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
Neclarităţile apărute vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe forumul
INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei, consecvenţei,
comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.
amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:
NFR 2.A.7, însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
- arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;
1.A.3.b.iii.
În cazul instalaţiilor din industria sticlei se recomandă aplicarea următoarelor metode
de estimare a emisiilor:
emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de fabricare a sticlei.
emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx.
de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum şi metodele de
măsurare de referinţă pentru calibrarea sistemelor automatizate de măsurare sunt
efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa
acestor standarde, în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot
asigura furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului de lucru şi
va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.
instalaţiilor.
În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de monitorizare
În accepţiunea Ghidului EMEP/EEA, metoda de abordare de nivel 3 este cea bazată
pe modele de estimare a emisiilor şi care consideră toţi paşii de producţie, de la
pregătirea materiilor prime şi până la expedierea produsului finit (sticlă/vată de
sticlă, etc.).
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA 2009,
prezintă factorii de emisie de nivel 2 preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea
sticlei, după cum urmează:
- în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane;
- în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de sticlă;
- în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă;
- în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă;
- în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu conţinut de Pb;
- în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din sticlă pentru
apă;
- în tabelul 3.8, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea sticlei plane,
recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate;
- în tabelul 3.9, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea fibrei de sticlă.
Trebuie atenţie în folosirea eficienţelor prezentate în Ghid, deoarece se referă la
valori medii pe sector şi la fabrici vechi.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în cazul în care
celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a emisiilor sau modelarea
detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot fi aplicate.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.d, se vor
operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sticlă, regimuri de
2.A.7.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile
Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a
cărămizilor şi ţiglelor, a produselor ceramice şi emailurilor se vor aplica proceduri
similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie
din metodologia US EPA/AP-42:
- fabricarea vatei minerale - capitolul 11.18;
- fabricarea cărămizilor şi ţiglelor - capitolul 11.3;
- fabricarea produselor ceramice capitolul 11.7;
- fabricarea emailurilor - capitolul 11.14.
2.B INDUSTRIA CHIMICĂ
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 2.B se referă la procese din industria chimică
anorganică (SNAP 0404) precum şi la procese din industria chimică organică (SNAP
0405).
Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:
Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B
Categoria Titlu
NFR: 2.B Industria chimică
Subcategorii 2.B.1 Fabricarea amoniacului
2.B.2 Fabricarea acidului azotic
2.B.3 Fabricarea acidului adipic
2.B.4 Fabricarea carbidului
2.B.5.a Alte procese din industria chimică
2.B.5.b Stocarea, manevrarea şi transportul produselor chimice
Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:
Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR 2.B.5.a
Cod SNAP Titlu

040401 Acid Sulfuric
040404 Sulfat de amoniu
040405 Nitrat de amoniu
040406 Fosfat de amoniu
040407 Îngrăşăminte NPK
040408 Uree
0404
040409 Negru de fum
040410 Dioxid de titan
040411 Grafit
040413 Clor
040414 Îngrăşăminte pe baza de fosfor
040416 Altele
0405 040501 Etilenă
040502 Propilenă
040503 1,2 dicloretan (cu excepţia 040505)
040504 Clorvinil (cu excepţia 040505)
040505 1,2 dicloretan + clorvinil (echilibrat)
040506 Polietilenă de joasă densitate
040507 Polietilenă de înaltă densitate
040508 Clorura de polivinil
040509 Polipropilenă
040510 Stiren
040511 Polistiren
040512 Stiren-butadienă
040513 Stiren-butadienă (latex)
040514 Stiren-butadienă (cauciuc) (SBR)
040515 Acrilonitril stiren butadienă (ABS) răşină
040516 Oxid de etilenă
040517 Formaldehidă
040518 Etilbenzen
040519 Anhidridă ftalică
040520 Acrilonitril
040521 Acid adipic
040523 Acid glioxilic
040525 Fabricarea pesticidelor
040526 Fabricarea compuşilor organici persistenţi
040527 Altele (fitosanitare...)
0406 040622 Fabricarea explozibililor
- Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA se referă numai la emisiile generate în
procesele tehnologice. Emisiile asociate proceselor care presupun arderi cu contact
(de exemplu oxidarea termică, oxidarea catalitică a amoniacului) sunt tratate în
capitolul 1.A.2.
Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condiţiile de desfăşurare
a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea combustibililor în
scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse în categoriile 1.A.1/1.A.4).
Principalii poluanţi emişi din procesele desfăşurate în industria chimică sunt:
- Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi cu sulf (H2S, CS2 şi COS);
- Oxizii de azot (NOx, N02) şi alţi compuşi cu azot (NH3, HCN);
- Halogenii şi compuşi ai acestora (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr);
- Compuşii organici volatili nemetanici (COVnm);
- Particulele.
Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în emisii dirijate şi
emisii nedirijate (fugitive).
Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:
- Emisii din proces evacuate prin coşuri/conducte de evacuare;
- Gaze evacuate din unităţi de producere a energiei cum ar fi: cuptoare de proces,
cazane de abur, unităţi de cogenerare, turbine şi motoare cu gaz;
- Gaze evacuate după sistemele de reţinere şi control a poluanţilor cum ar fi: filtre,
instalaţii de oxidare termică, echipamente de absorbţie/adsorbţie. Aceste gaze conţin
poluanţi neeliminaţi de instalaţia respectivă sau poluanţi generaţi de instalaţia de
reţinere însăşi;
- Gaze evacuate din zone de reacţie sau condensare;
- Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor;
- Gaze provenite de la recuperarea solvenţilor;
- Gaze provenite din zonele de stocare/manevrare (transfer, încărcare/descărcare a
produselor, materiilor prime şi intermediare);
- Evacuări provenite din ventilaţia generală;
- Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive;
- Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.
Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafaţă sau de
volum în condiţii de funcţionare normală a instalaţiei.
Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:
- Emisii de proces provenite de la echipamente şi care sunt inerente funcţionării
fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafaţă extinsă sau prin diverse deschideri;
- Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare, pierderi în timpul
manevrărilor (umplere de butoaie, camioane, containere);
- Emisii datorate funcţionării excepţionale a unităţii: pornire/oprire, întreţinere;
- Emisii de la facle;
- Emisii secundare datorate manevrării şi stocării deşeurilor (emisii de substanţe
volatile din canalizări, staţii de epurare a apei, turnuri de răcire);
- Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanşe, conexiuni, etc.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de
emisie din categoria cod NFR 2.B "Industria Chimică" nu reprezintă, în general, surse
cheie.
Instalaţiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidenţa OUG nr. 152/2005
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de
Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalaţiile din industria chimică trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau
naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele de emisie dirijate vor fi tratate ca
surse punctuale, iar sursele care au asociate emisii fugitive vor fi tratate ca surse de
suprafaţă.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de substanţe
chimice produse.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile din industria chimică sunt:
- Operatorii economici;
- Agenţiile regionale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la
instalaţiile chimice, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări
(IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind cantităţile de produse
chimice produse, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din industria chimică, agenţiile
pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- Transmiterea către fiecare operator de instalaţii chimice a chestionarului "Chimie" -
care se referă atât la activitatea propriu-zisă de fabricare a substanţelor chimice, cât
şi la activităţile conexe, precum şi, după caz, chestionarul "Surse mari de ardere
energie" sau chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". În cazul în care
profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod NFR 2.B.5.a
(Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va menţiona profilul acestuia. Se
vor lua în considerare activităţile de producere a substanţelor chimice menţionate în
prezenta procedură;
- Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului
a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în
diverse alte documente;
- Solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor care pot fi
furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică,
Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:
- calitatea datelor;
- impactul semnificativ la nivel local.
Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii
instalaţiilor chimice sunt instalaţii IPPC şi trebuie să efectueze în general, măsurători
continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NO x, SO2 şi pulberi totale. Astfel, în
general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate,
disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.
Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează faptul că
factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea emisiilor
indicaţi pentru instalaţiile chimice trebuie utilizaţi doar atunci când modelarea
detaliată a procesului de fabricare - pe baza defalcării procesului de producţie pe
activităţi/etape/surse şi estimarea emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este
posibilă.
Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt NO x, particule şi SO2, instalaţiile chimice pot
reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile
chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare, ceea
ce presupune estimaţii separate pentru următorii paşi consecutivi din procesul de
producţie:
- Manevrarea materiilor prime;
- Manevrarea substanţelor chimice, reacţiile şi procesele propriu-zise;
- Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).
Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente
proceselor din industria chimică. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile
care se desfăşoară pe amplasamentul unei instalaţii chimice, cum sunt: transportul
intern, manevrarea, stocarea şi pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea,
stocarea şi transportul produselor finite.
Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi instalaţii mari de ardere
şi/sau mici de ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde,
precum şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi
luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.
În cazul instalaţiilor din industria chimică se recomandă aplicarea următoarelor
- Metode bazate pe modelarea proceselor;
emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NO x (fabricarea acidului azotic) şi
SO2 (fabricarea acidului sulfuric).
Metode bazate pe modelarea proceselor
Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică existenţa, la
nivelul fiecărei unităţi în parte, a unui model de estimare a emisiilor specific
proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează, luând în considerare
particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul
va trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea
Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanţului de masă pentru
estimarea emisiilor de compuşi organici volatili.
Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când nu sunt
disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie pot avea grade de
detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul fiecărei unităţi/instalaţii
chimice.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare
unitate/instalaţie în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare operaţie/proces
care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a
emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în funcţie de datele şi de informaţiile
disponibile.
instalaţiilor.
În cazurile în care la instalaţiile chimice se efectuează programe de monitorizare
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea
factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:
- Fabricarea amoniacului - în tabele 3.6-3.7 sunt prezentaţi factori de emisie asociaţi
diferitelor tehnici de fabricare a amoniacului (reformare cu abur - gaz natural ca
materie primă şi oxidare parţială - cărbune sau combustibil lichid ca materie primă
pentru obţinerea hidrogenului);
- Fabricarea acidului azotic - În tabele 3.8-3.12 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului azotic (joasă/medie/înaltă presiune
şi respectiv acid azotic concentrat produs prin metoda directă);
- Fabricarea acidului adipic - În tabelul 3.15 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii acidului adipic;
- Fabricarea carbidului - în tabele 3.16-3.17 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau fără reutilizarea gazului de
cuptor);
- Fabricarea acidului sulfuric - În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului sulfuric (absorbţie simplă, dublă,
dublă utilizând ca materie primă acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat
cu condensare);
- Fabricarea sulfatului de amoniu - în tabelul 3.23 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii sulfatului de amoniu;
- Fabricarea nitratului de amoniu - în tabelul 3.24 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii nitratului de amoniu;
- Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrăşăminte NPK - în tabelul 3.25 sunt
prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii fosfatului de amoniu;
- Fabricarea ureei - în tabelul 3.26 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii ureei;
- Fabricarea negrului de fum - în tabelul 3.27 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii negrului de fum. Factorii de emisie includ şi emisiile din ardere, iar
conţinutul de sulf în materia primă este presupus între 0,3-1%;
- Fabricarea dioxidului de titan - în tabelele 3.28-3.29 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului de titan (prin clorinare sau
prin sulfatare);
- Fabricarea grafitului - în tabelul 3.30 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii grafitului;
- Fabricarea clorului - în tabelele 3.31-3.33 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu mercur, cu diafragmă sau cu
membrană);
- Fabricarea îngrăşămintelor fosfatice - în tabelul 3.34 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi producerii îngrăşămintelor fosfatice;
- Fabricarea etilenei şi a propilenei - în tabelul 3.35 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii etilenei şi propilenei;
- Fabricarea 1,2 dicloretanului - Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de
emisie pentru această activitate (SNAP 040503) deoarece se presupune că este o
activitate integrată producerii clorurii de vinil prin metoda temperată;
- Fabricarea clorurii de vinil - Metodologia EMEP-EEA 2009 nu furnizează factori de
emisie pentru această activitate (SNAP 040504) deoarece este inclusă în procesul de
fabricare temperat (SNAP 040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului;
- Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) şi a clorurii de vinil (VCM) - în tabelele 3.36-
3.37 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării 1,2 dicloretanului (DCE)
(3.36) şi clorurii de vinil (VCM) (3.37);
- Fabricarea polietilenei de joasă densitate şi a polietilenei de înaltă densitate - în
tabelele 3.38-3.39 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi fabricării polietilenei de
joasă densitate (3.38), respectiv a polietilenei de înaltă densitate (3.39);
- Fabricarea policlorurii de vinil - în tabelele 3.40-3.41 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a policlorurii de vinil (polimerizare în
suspensie sau polimerizare în emulsie);
- Fabricarea polipropilenei - în tabelul 3.42 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii polipropilenei;
- Fabricarea stirenului - în tabelul 3.43 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii stirenului;
- Fabricarea polistirenului - în tabelele 3.44-3.46 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a polistirenului (GPPS - polistiren de uz
general, HIPS - polistiren dur şi polistiren expandabil);
- Fabricarea cauciucului sintetic - în tabelele 3.47-3.49 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare;
- Fabricarea răşinilor acrilonitril-butadien-stirenice (ABS) - în tabelul 3.50 sunt
prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii acestui tip de răşini;
- Fabricarea oxidului de etilenă - în tabelul 3.51 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii oxidului de etilenă;
- Fabricarea formaldehidei - În tabelele 31.52-3.54 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu
deficit sau exces de aer, respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de
aer şi sisteme de control);
- Fabricarea etilbenzenului - în tabelul 3.55 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii etilbenzenului;
- Fabricarea anhidridei ftalice - în tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei ftalice (o-xilen ca materie
primă sau naftalina ca materie primă);
- Fabricarea acrilonitrilului - în tabelul 3.58 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
producerii acrilonitrilului;
- Fabricarea acidului glioxilic - în tabelul 3.59 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii acidului glioxilic;
- Fabricarea pesticidelor şi altele (fitosanitare, ...) - în tabelul 3.60 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi producerii pesticidelor;
- Stocare, manevrare şi transport al produselor chimice (cod NFR 2.B.5.b) - în
această categorie intră emisiile provenite din:
Pentru substanţele lichide sau gazoase:
- Umplere şi golire;
- Evaporarea naturală din rezervoare;
- Emisii fugitive de la flanşe, fitinguri, pompe;
- Emisii din momentul prelevării de probe;
- Emisii din operaţii de curăţare,
Pentru substanţele solide:
- Încărcare şi descărcare;
- Transport;
- Stocare în vrac.
Factorii de emisie indicaţi mai sus includ şi emisiile din categoria cod NFR 2.B.5.b.
Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanţelor organice aflate în stare
lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul TANKS Emissions
Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în
Capitolul 7 - Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air
Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa
Trebuie menţionat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizaţi de Ghidul
EMEP/EEA corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control
(reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în cazul utilizării sistemelor de
control (reducere) este necesară cunoaşterea eficienţei acestor sisteme. Se
recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al emisiilor
determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru
cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele
indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficienţe de
reducere pentru particule. Eficienţele sunt preluate din documentul CEPMEIP şi sunt
aplicabile unei instalaţii de vechime medie cu control limitat al emisiilor fugitive.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalaţii chimice va cuprinde toate
sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de
clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente. Fiecare sursă va fi tratată şi
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.B, se vor
operatorii instalaţiilor chimice să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de chimicale, regimuri de
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.B
vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR,
2.C INDUSTRIA METALELOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de fabricare a
metalelor feroase şi feroaliajelor, respectiv la fabricarea metalelor neferoase,
incluzând următoarele categorii de activităţi:
Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C

Activităţi industriale
activităţi industriale
Fabricare fontă şi oţel 2.C.1
Fabricare fontă şi oţel şi fabricare feroaliaje
Fabricare feroaliaje 2.C.2
Fabricare aluminiu 2.C.3
Fabricare cupru 2.C.5.a
Fabricare plumb 2.C.5.b
Fabricare metale neferoase
Fabricare nichel 2.C.5.c
Fabricare zinc 2.C.5.d
Fabricare alte metale 2.C.5.e
Procesele/activităţile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C sunt
reprezentate de:
Procesele de ardere cu contact:
- în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea, peletizarea, elaborarea
fontei, elaborarea oţelului în convertizoare cu oxigen - pentru alţi poluanţi decât SO x,
NOx şi CO;
- în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale, sinterizare, topiri - pentru
alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO.
Elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului primar.
Alte procese:
- turnarea;
- laminarea;
- stocarea, manevrarea şi transportul minereurilor, produselor şi deşeurilor metalice.
Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare şi secundare a
metalelor feroase şi neferoase cad sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi reprezintă
surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din subgrupa cod NFR 2.C
reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în conformitate cu analiza
prezentată în subcapitolul 1.2.
Întrucât procesul de fabricaţie care se desfăşoară în cadrul unei unităţi metalurgice
presupune ca activitate esenţială un proces de ardere (arderea cu contact),
estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi 2.C va respecta paşii procedurali
indicaţi la procedura 1.3.4 "Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii
de fabricare şi construcţii."
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile desfăşurate în cadrul
subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind estimarea emisiilor
pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 "Arderi în industrii de fabricare şi
construcţii":
- Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia feroasă primară
şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau secundară;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile pe domenii
de activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Conform celor menţionate la procedura 1.3.4 "Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2
Arderi în industrii de fabricare şi construcţii", având în vedere că o unitate industrială
de fabricare a metalelor poate include surse de ardere, altele decât cele aferente
direct proceselor tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise atât
chestionarul "Procese producţie metalurgie", cât şi chestionarele "Surse mari de
ardere energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale".
Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea fontei şi oţelului (metalurgie
feroasă primară) le va fi transmis, de asemenea, chestionarul "Fabricare cocs".
Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare, în
corelaţie cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2
"Arderi în industrii de fabricare şi construcţii". Inventarele de emisii pentru sursele
din subgrupa 2.C trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent
de nivelul la care se elaborează inventarul, local sau naţional.
Inventarierea emisiilor generate de activităţile din categoria de activităţi cod NFR
1.A.2 va aborda în mod integrat, şi emisiile generate de procesele tehnologice de
fabricare a metalelor, urmându-se acelaşi flux de date.
În scopul inventarierii emisiilor trebuie luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei unităţi metalurgice, adică:
- procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.f);
- procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a,
1.A.2.b);
- procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul metalurgiei feroase
primare.
1.A.4).
Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanţi gazoşi NO x,
SOx şi CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în industriile de fabricare, în
timp ce emisiile celorlalţi poluanţi relevanţi (particule, metale grele, dioxine şi furani,
COVnm, HAP, PCB, HCB) sunt atribuite categoriei de activităţi 2.C, pentru a se evita
dubla luare în considerare a emisiilor. Se menţionează că emisiile de poluanţi gazoşi
NOx, SOx şi CO pot fi asociate categoriei de activităţi 2.C în cazul în care nu sunt
generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oţelului în cuptoare electrice,
fabricarea aluminiului primar).
În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica următoarele
tipuri de metode de estimare a emisiilor:
implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor pentru
poluanţii relevanţi.
În cazul în care există măsurări continue pentru alţi poluanţi în afara celor de ardere
(SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obţinute vor putea fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile
respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi
SR EN 14181:2004. Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate
pentru elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea
emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor,
precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea
inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor
pe baza factorilor de emisie.
instalaţiilor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile la care se efectuează
valori ale emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an
de inventariere.
Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor,
operatorii vor furniza cantităţile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor de emisie
să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice
specifice diferitelor sectoare de activitate şi în documentele de referinţă privind cele
mai bune tehnici disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor
feroase, fabricarea metalelor neferoase, pentru fiecare instalaţie. În procesul de
selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită,
pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte,
sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile disponibile în
documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
Pentru poluanţii pentru care documentele de referinţă nu furnizează factori de
emisie, se vor utiliza factori de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA. Pentru
estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 2.C.1 "Fabricarea fontei
şi oţelului", 2.C.2 "Fabricarea feroaliajelor", 2.C.3 "Fabricarea aluminiului", respectiv
2.C.5.a...2.C.5.e corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb,
nichel, zinc şi alte metale), aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei
sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reţinere a particulelor,
etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind
cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile furnizate de producătorii de
echipamente.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului
În situaţia în care sunt disponibile date detaliate privind instalaţiile de fabricare a
fontei şi oţelului, se recomandă analiza şi selectarea factorilor de emisie în cadrul
discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, pe baza următoarelor documente de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care intră sub
incidenţa OUG nr. 152/2005 (http://eippcb.jrc.es/reference/):
- Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron
and Steel;
- Documentul de referinţă privind BAT pentru prelucrarea metalelor feroase/BREF în
the Ferrous Metals Processing Industry;
- Documentul de referinţă privind BAT pentru turnătorii şi topitorii/BREF în
Smitheries and Foundries Industry.
Dat fiind faptul că activităţile de metalurgie primară au asociate o serie de surse
deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu, sinter, zgură,
trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă estimarea acestor emisii
prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42,
capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.5 "Iron And Steel Production",
tabelul 12.5-4.
Pentru poluanţi precum hexaclorbenzenul şi compuşii organici volatili nemetanici,
pentru care nu sunt furnizaţi factori de emisie prin Documentul de referinţă privind
BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and Steel sau prin metodologia US
EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul
EMEP/EEA.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activităţi cod NFR 2.C.2
se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12
"Metallurgical Industry", subcapitolul 12.4 "Ferroalloy Production".
Pentru estimarea emisiilor de metale se recomandă utilizarea metodei bilanţului de
masă: compoziţiile în procente de masă ale metalelor componente ale aliajului
(fiecare tip de aliaj are o reţetă stabilită printr-un standard) se aplică emisiilor de
particule de la cuptorul de topire şi de elaborare a şarjei respectivului aliaj.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului
Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv fabricarea
aluminei din bauxită şi obţinerea aluminiului prin electroliza aluminei.
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se recomandă
utilizarea factorilor de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 capitolul 12
"Metallurgical Industry", subcapitolul 12.1 "Primary Aluminum Production".
Pentru estimarea emisiilor asociate obţinerii aluminiului prin electroliza aluminei se
vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul
2.C.3, tabelele 3-2-3.3 şi eficienţele de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009,
capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 şi 3-6.
Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a
aluminiului primar, se recomandă utilizarea factorilor furnizaţi de metodologia US
EPA/AP-42, capitolul 12 "Metallurgical Industry", subcapitolul 12.1 "Primary
Aluminum Production".
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului secundar se
recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de US EPA/AP-42, capitolul 12
"Metallurgical Industry", subcapitolul 12.1 "Secondary Aluminum Production". Pentru
estimarea emisiilor de compuşi organici cloruraţi (dioxine şi furani, respectiv
hexaclorbenzen) se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru
reducerea emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu
saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficienţele de reţinere
indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-7.
Categoriile de activităţi cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b Fabricarea
plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea zincului, 2.C.5.e
Fabricarea altor metale
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru, plumb, zinc,
nichel şi altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
- capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar, respectiv tabelul 3-
5 pentru fabricarea cuprului secundar şi eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-
7;
- capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 - 3-6 pentru fabricarea plumbului primar, respectiv
tabelele 3-9 - 3-12 pentru fabricarea plumbului secundar. Eficienţele de reţinere
indicate în tabelul 3-14 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi
respectiv 3-9;
- capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul menţionează că
abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de nivel 1);
- capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 - 3-8 pentru fabricarea zincului primar, respectiv
tabelele 3-9 - 3-12 pentru fabricarea zincului secundar, Eficienţele de reţinere
indicate în tabelul 3-13 sunt aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi
respectiv 3-9;
- capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire), ţinând cont de
eficientele de reţinere ale instalaţiilor.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi transportul
produselor metalice
În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi 2.C.1,
2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e sunt utilizaţi factori de emisie furnizaţi de metodologia
EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării şi transportului produselor
metalice sunt incluse în categoriile anterioare referitoare la activităţile de fabricare a
metalelor.
În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activităţi 2.C.1 se
realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate stocării,
manevrării şi transportului produselor metalice pot fi estimate separat de cele de
proces şi se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.
În cazul în care vor deveni disponibili factorii de emisie asociaţi stocării, manevrării şi
transportului produselor metalice, în afară de activităţile de metalurgie feroasă, se
recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de emisie specifici furnizaţi de
metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de
emisie care includ activităţile de stocare, manevrare şi transport, deci aceştia nu pot
fi folosiţi în combinaţie cu factorii specifici acestor activităţi, pentru a preveni dubla
luare în considerare a emisiilor generate de activităţile de stocare, manevrare şi
transport.
poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi furani, etc.
La toate instalaţiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor de gaze
emisiile de particule, metale şi de alţi poluanţi, deoarece prin coşul de emisie aferent
instalaţiei respective sunt emişi toţi poluanţii relevanţi acestui proces. De asemenea,
trebuie luat în considerare că, dacă la cuptoarele de topire la care se utilizează
combustibil fosil, gazele de ardere şi emisiile din topirea metalelor sunt emise prin
acelaşi coş/conductă, acestui coş i se vor asocia emisiile rezultate din ambele
procese (de ardere combustibil şi de topire metale).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 2.C se vor
elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii. Această abordare
prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii
şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între
raportările efectuate pentru diferite scopuri.
industriei metalelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza
pe categorii de activităţi (coduri NFR).
surse constă în compararea producţiilor de metale cu datele corespunzătoare din
anuare şi alte anchete statistice.
categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).
de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, producţii, factori
cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile NFR 2.C
2.D.1 FABRICAREA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI
SUBSECŢIUNEA 10:
Procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei constă în 3 etape principale: fabricarea
celulozei, albirea pastei şi fabricarea hârtiei. Există 3 procedee de obţinere a hârtiei:
procedeul sulfat (Kraft) - cel mai frecvent utilizat, procedeul cu sulfit acid şi
procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.
Activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei generează emisii de compuşi organici
volatili nemetanici (COVnm), oxizi de sulf (SOx), particule, oxizi de azot (NO x) şi
monoxid de carbon (CO).
Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA,
emisiile de la fabricarea celulozei trebuie raportate la categoria de activităţi cod NFR
2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei.
Emisiile generate de arderile în cazane şi cuptoare trebuie raportate la categoria de
activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, emisiile de la
cuptoarele de regenerare a varului - în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.fi Arderi
în alte cuptoare, emisiile de la fabricile de hârtie - în categoria de activităţi cod NFR
1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea
apelor uzate - trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B
Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate.
Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităţilor de fabricare a celulozei şi
hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în
subcapitolul 1.2. Instalaţiile industriale pentru producerea de celuloză din lemn sau
din alte materiale fibroase, respectiv instalaţiile pentru producerea hârtiei şi
cartonului având o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi, intră sub
incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.
elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul
Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind activitatea sunt
reprezentate de producţia de celuloză uscată, producţiile de ulei de tal şi/sau de
terebentină, precum şi cantitatea de materii solide din leşia neagră recausticizată.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici al căror profil de activitate constă în fabricarea celulozei şi
hârtiei;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la
activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind producţiile de celuloză şi
hârtie, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Procese producţie celuloză",
care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii
industriale respective;
documente;
Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a celulozei şi hârtiei
pot exista instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie termică,
operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse mari de ardere
energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere punctuale". Întrucât există
posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie termică
să se ardă deşeuri tehnologice din procesul de producţie împreună cu combustibilul
sau în cazul unor procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leşiilor sau
a arderilor pentru regenerarea varului, operatorul va comunica datele solicitate prin
chestionarul "Procese producţie celuloză".
Prin chestionarul "Procese producţie celuloză" sunt solicitate şi date necesare
estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum manevrări, stocări de
materii prime, traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc.
Având în vedere conţinutul ridicat de materii organice al apelor uzate rezultate din
activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei, se consideră că estimarea emisiilor în
atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate realiza conform procedurii
1.3.41 "Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor
uzate".
Având în vedere că varietatea instalaţiilor din cadrul unei unităţi de fabricare a hârtiei
şi celulozei şi a impactului semnificativ al acestor unităţi la nivel local, este necesară
implicarea directă a operatorului în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei
instalaţii în parte.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 şi/sau 2
de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
naţional.
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în
amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a hârtiei şi celulozei, vor
fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de surse va
cuprinde următoarele etape:
1.Realizarea fluxului de date;
2.Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3.Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4.Elaborarea rapoartelor.
(2)Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor
industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii
cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt
identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de
mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma
acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu
operatorul vor definitiva această încadrare.
pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.1.
În cazul proceselor de fabricare a celulozei şi hârtiei se pot aplica următoarele
- Metode bazate pe măsurări directe;
cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.
directe, în cazul în care acestea există. Datele provenite din măsurări continue vor
putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii
monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin
standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile la care nu se efectuează
monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt
monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea
metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.
În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de ardere cu
contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leşiilor), emisiile calculate
din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de surse 1.A.2 Arderi în
industrii de fabricare şi construcţii.
Metoda bazată pe factori de emisie
Pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării celulozei şi
hârtiei prin procedeul sulfat şi prin procedeul cu sulfit acid, Ghidul EMEP/EEA
furnizează factori de emisie de nivel 2 preluaţi din metodologia US EPA pentru CO şi
fracţiunile PM10 şi PM2,5, respectiv din Documentul de referinţă privind BAT în
industria de celuloză şi hârtie pentru SOx, NOx, COVnm şi particule.
Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare recomandaţi
prin Ghidul EMEP/EEA, sunt aplicabili producţiei de celuloză uscată şi integrează toate
fazele procesului de fabricaţie, prin tehnologia specifică (instalaţii prevăzute cu
electrofiltre şi/sau scrubere).
Pentru selectarea factorilor de emisie se recomandă consultarea următoarelor surse
de informaţii:
- metodologia US EPA - subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei (Chemical wood
pulping http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10) pentru CO şi fracţiunile PM 10 şi
PM2,5;
- Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie
(http://eippcb.jrc.es/reference) pentru SOx, NOx şi particule;
- metodologia Naţional Pollutant Inventory - Australia privind Tehnicile de estimare a
emisiilor provenite de la fabricarea celulozei şi hârtiei (Emission Estimation Technique
Manual for Pulp and Paper Manufacturing
http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique) pentru COVnm.
În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o
atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de
altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile
furnizate de producătorii de echipamente, în ghidurile şi documentaţiile tehnice
specifice acestui sector de activitate şi/sau informaţiile disponibile în documentele de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile.
poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, COVHm, dioxine şi furani, etc.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 se vor
unităţilor industriale de fabricare a celulozei şi hârtiei, clasificate cu alte coduri NFR.
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile de celuloză cu datele
statistice corespunzătoare.
operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii,
date de monitorizare, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare,
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 2.D.1
2.D.2 FABRICAREA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A
BĂUTURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a produselor
alimentare şi a băuturilor, cu excepţia extracţiei uleiurilor vegetale care corespunde
categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul privind
inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA.
Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producţie din industria
alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor agricole cultivate,
precum: fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, a produselor de patiserie, a
preparatelor din carne şi peşte, a zahărului, a margarinei şi altor grăsimi solide
pentru gătit, a hranei pentru animale şi a cafelei prăjite.
Ghidul EMEP/EEA nu tratează emisiile asociate activităţilor de preprocesare şi de
procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în România aceste activităţi
sunt răspândite, se consideră necesară includerea emisiilor asociate acestora în
inventarele locale şi naţionale de emisie.
Fabricarea băuturilor se referă la obţinerea băuturilor alcoolice, în special vin, bere şi
băuturi spirtoase.
Principalii poluanţi asociaţi categoriei de activităţi 2.D.2 sunt compuşii organici
volatili nemetanici (COVnm) şi/sau particulele.
Arderile asociate preparării hranei şi băuturilor pot fi încadrate fie la categoria de
surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex. arderea deşeurilor
tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.), fie la categoria de
surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor pentru producerea de abur şi/sau de
energie termică.
În general, de la fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor rezultă ape uzate,
cu conţinut de nutrienţi şi materii organice, a căror degradare conduce la emisii de
CH4, COVnm, NH3, H2S. Emisiile generate la evacuarea şi epurarea apelor uzate
trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B "Colectarea, epurarea
şi evacuarea apelor uzate".
Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităţilor de preparare a hranei şi
băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în
subcapitolul 1.2. Instalaţiile de tratare şi procesare în scopul fabricării produselor
alimentare din materii prime de origine animală (altele decât laptele), având o
capacitate de producţie mai mare de 75 tone produse finite/zi, respectiv din materii
prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone
produse finite/zi de exploatare (valoarea medie trimestrială), intră sub incidenţa
Directivei IPPC şi pot reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.
Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind activitatea sunt
reprezentate de consumurile de materii prime şi de producţii.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici al căror profil de activitate este industria alimentară sau
fabricarea băuturilor alcoolice;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la
activităţile şi instalaţiile operatorilor economici, cuprinse în autorizaţiile
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind producţiile pe domenii de
activitate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Procese producţie alimente
băuturi", care se referă la toate activităţile de producţie propriu-zise din cadrul
unităţii industriale respective;
documente;
Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de industrie alimentară sau de
fabricare a băuturilor alcoolice există instalaţii de ardere pentru producerea de
abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele
"Surse mari de ardere energie", după caz, precum şi "Surse ardere mică putere
punctuale". Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru
producerea de abur/energie termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună
cu combustibilul, operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul "Procese
producţie alimente băuturi".
Prin chestionarul "Procese producţie alimente băuturi" sunt solicitate şi date necesare
estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum traficul intern, funcţionarea
utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în vedere faptul că apele uzate rezultate
din activităţile de fabricare a alimentelor şi/sau băuturilor au o compoziţie similară
apelor uzate menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate
epurării acestora se poate realiza conform procedurii 1.3.41 "Activităţi din categoria
cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate".
Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfăşoare şi
activităţi specifice, de cultivare şi recoltare a plantelor, de creştere a păsărilor şi
animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru protecţia mediului le va
transmite şi chestionarele "Agricultura" şi/sau "Zootehnie".
Având în vedere diversitatea activităţilor din industria alimentară şi de fabricare a
băuturilor, variaţia semnificativă a capacităţilor de producţie, de la producătorii
industriali, până la micii producători/producătorii în sistem casnic, abordarea pentru
estimarea emisiilor va fi diferenţiată, astfel:
- pentru producătorii industriali - estimarea emisiilor se va realiza la nivel de unitate
industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea
datelor;
- pentru micii producători şi producătorii în sistem casnic - pentru care datele privind
activitatea pot fi obţinute numai din date statistice, estimarea emisiilor se va realiza
utilizând nivelul 2 de abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi
alcoolice.
amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a produselor alimentare
sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate procesele care se
desfăşoară pe amplasament.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor operatorilor
industriali chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, combustibilii
cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care sunt
identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de
mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite clarificările solicitate, în urma
acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord cu
operatorul vor definitiva această încadrare.
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare şi/sau a
băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe factori de emisie;
- Metode bazate pe date surogat - aplicabile pentru estimarea emisiilor asociate
micilor producători şi a producătorilor în sistem casnic.
Pentru unităţile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă
următoarele categorii de date:
Factorii de emisie vor fi preluaţi din metodologia US EPA/AP-42 - capitolul 9 Industria
alimentară (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html), inclusiv pentru
activităţile de însilozare şi morărit - subcapitolul 9.9.1 "Grain Elevators and
Processes", iar în cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza factorii de
emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA pentru categoria de
activităţi cod NFR 2.D.2, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei
sistemelor pentru reducerea emisiilor, în conformitate cu informaţiile disponibile în
Documentul de referinţă privind BAT în industriile de alimente, băuturi şi lapte, cu
informaţiile incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare
de activitate şi/sau furnizate de producătorii de echipamente. Se subliniază faptul că
factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare aplicabili producţiei, recomandaţi prin
Ghidul EMEP/EEA, integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor
alimentare şi a băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la
livrarea produsului finit.
Se precizează că în ceea ce priveşte emisiile asociate silozurilor şi morilor de cereale,
în categoria de activităţi cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri şi mori de cereale
care funcţionează în acelaşi amplasament şi mori de cereale. Nu se includ emisiile
aferente silozurilor care funcţionează independent, acestea urmând să fie incluse în
categoria cod NFR 4.D.
Pentru estimarea emisiilor generate de activităţile desfăşurate de micii producători şi
de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 de
abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, aplicabili producţiilor, pe categorii de
produse, în corelaţie cu datele statistice privind producţiile sau consumurile pe
locuitor. Din producţiile naţionale provenite din date statistice se scad producţiile
raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse,
factorii de emisie fiind aplicaţi acestei diferenţe. Dezagregarea emisiilor naţionale
rezultate din această diferenţă se va realiza la nivel de localitate, în funcţie de
numărul de locuitori şi de consumul mediu pe locuitor, pe tip de localitate (urban sau
rural) şi regiune de dezvoltare, luând în considerare că datele statistice referitoare la
consumuri pentru produsele de interes din cadrul activităţii cod NFR 2.D.2 (pâine,
carne şi produse din carne, zahăr, băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni
de dezvoltare şi pe tipul de localitate - urban sau rural.
În cazul în care se constată că diferenţa între producţiile naţionale provenite din date
statistice şi producţiile raportate de operatorii industriali, corespunzător fiecărei
categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă se va proceda la utilizarea unei
metode alternative. Astfel, în cazul produselor provenite predominant din producţia
internă se pot folosi date surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se
regăsesc, în general, în datele statistice naţionale. Din aceste date se vor calcula
consumurile totale la nivel naţional care sunt asimilabile producţiilor naţionale
corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale astfel calculate se vor
scădea producţiile raportate de operatorii industriali, diferenţa fiind considerată ca
producţie a micilor producători şi a celor în sistem casnic. Pentru a estima emisiile
corespunzătoare se vor aplica diferenţei obţinute factorii de emisie mai sus
menţionaţi. Dezagregarea rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate
anterior.
Emisiile asociate activităţilor desfăşurate de micii producători şi de producătorii în
sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafaţă.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:
- pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară sau de fabricare a
băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;
- emisiile provenite din activităţile desfăşurate de micii producători şi de producătorii
în sistem casnic, repartizate pe localităţi (ca emisii din surse de suprafaţă).
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se va
unităţilor de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor, clasificate cu alte
coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
surse constă în compararea datelor cumulate privind producţiile naţionale anuale de
produse alimentare şi băuturi cu datele statistice corespunzătoare.
ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii,
consumuri materii prime, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de funcţionare,
2.D.3 PRELUCRAREA LEMNULUI
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie de activităţi se vor include procesele de prelucrare mecanică a
lemnului, cu excepţia fabricării mobilei.
NIVEL DE ABORDARE
- Operatorii care desfăşoară activităţi de procesare a lemnului, precum fabricarea
placajelor, a produselor din lemn reconstituit şi a produselor din lemn prelucrat, cu
excepţia fabricării mobilei;
- Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului - pot furniza lista operatorilor
economici cu profil de prelucrare a lemnului, date referitoare la activităţile acestora,
cuprinse în autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică poate furniza date privind volumul de lemn
prelucrat, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către operatorii a chestionarului "Procese lemn", chestionar care se
referă atât la activităţile acoperite de categoria de surse cod NFR 2.D.3 cât şi la
fabricarea mobilei;
- solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale/locale pentru
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse
alte documente;
Având în vedere că în amplasamentul unei unităţi de prelucrare a lemnului pot exista
prepararea apei calde), operatorilor le va fi transmis şi chestionarul "Surse ardere
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii cu
impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel naţional, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, la nivel de unitate de
prelucrare a lemnului - nivel 3.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii pentru particule
În cazul activităţilor de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod NFR 2.D.3
se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de particule:
- Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor - aplicabile la nivel de operatori
industriali;
- Metoda bazată pe factori de emisie predefiniţi - aplicabilă la nivelul micilor
operatori.
Pentru operatorii industriali
Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de estimare
a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care sunt racordate la
sisteme de reţinere a emisiilor de particule, se iau în considerare nivelurile de
concentraţii de particule în efluentul gazos, ce sunt garantate a fi atinse de către
producătorul/furnizorul sistemului de reducere a emisiilor, precum şi debitul de
efluent gazos.
În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu de estimare, estimarea
emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de Ghidul EMEP/EEA. Dat
fiind că acest factor de emisie are un grad de incertitudine ridicat şi permite doar
calculul emisiei la nivelul întregii unităţi de prelucrare a lemnului, se recomandă ca
împreună cu operatorul, să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale
unităţii.
Pentru unităţi cu capacităţi mici de producţie
Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de prelucrare
mecanică a lemnului în unităţile de mici dimensiuni se va utiliza factorul de emisie de
nivel 1 recomandat pentru particulele totale în suspensie de Ghidul EMEP/EEA aplicat
cantităţii de lemn procesat pe unitate/instalaţie.
Factorii de emisie se vor aplica cantităţilor de produse de lemn fabricate.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil
de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual,
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producţii, regimuri de
2.E PRODUCEREA DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)
ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI
ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE
SUBSECŢIUNEA 10:
Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP),
elaborat de Comitetul Director al Programului european de cooperare pentru
monitorizarea şi evaluarea transmiterii poluanţilor atmosferici la lungă distanţă,
pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie avut în vedere regimul reglementat al
producerii, comercializării şi utilizării acestora, după cum urmează:
Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de POP
Anexa la
Substanţa Producere Comercializare Utilizare Emisii
Protocolul POP
Aldrin NU NU NU NU
Clordan NU NU NU NU
Clordecon NU NU NU NU
DDT (anexele I şi II) I; II DA DA DA DA
Dieldrin NU NU NU NU
Endrin NU NU NU NU
Heptaclor NU NU NU NU
Hexabromobifenil NU NU NU NU
HCB (anexele I şi III) I; III NU NU NU DA
Hexaclorbenzen
Mirex NU NU NU NU
PCB (anexele I şi II) I; II NU NU NU DA
Toxafen NU NU NU NU
HCH2 II NU NU NU NU
Hexaclorciclohexan
Lindan II DA DA DA DA
PCDD/PCDF NU NU NU DA
PAH NU NU NU DA
(benzo(a)piren,
benzo(b)fluoranten,
benzo(k)fluoranten,
indeno( 1,2,3- cd)piren)
PentaBDE NU NU NU DA
Pentabromodifenil eter
PFOS DA DA DA DA
Acidul perfluorooctan sulfonic
şi sărurile acestuia, precum
şi fluorura de sulfonil
pertluorooctanică
PCN NU NU NU DA
Naftalina policlorurată
PeCB NU NU NU DA
Pentaclorbenzen
HCBD NU NU NU DA
Hexaclorbutadienă
OctaBDE NU NU NU DA
Octabromodifenil eter
SCCP DA DA DA DA
Parafine cu lanţ scurt
clorinate
Substanţe raportate1 DA DA DA DA
Alte substante1 DA DA DA DA
PCP DA DA DA DA
Pentaclorfenol
Endosulfan DA DA DA DA
Trifluralin DA DA DA DA
Dicofol DA DA DA DA
1
În funcţie de substanţă (de exemplu, pentru substanţele emise neintenţionat nu se solicită date privind activitatea -
producţii, utilizări, vânzări).
2
HCH nu se foloseşte în prezent decât pentru fabricarea lindanului.
Substanţele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la poluanţii organici
persistenţi ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise în mediu doar pe
parcursul şi ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor substanţe au fost interzise.
Deşi bifenilii policloruraţi sunt, de asemenea, interzişi, produsele cu conţinut de PCB
reprezintă încă potenţiale surse de emisie, fapt valabil şi pentru alte substanţe
precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.
DDT poate fi încă produs în cazuri de urgenţe medicale (de exemplu epidemii de
malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.
Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici persistenţi (POP),
pentru Părţile la Protocol, emisiile curente de astfel de substanţe sunt prin definiţie 0,
cu excepţia PCB, HCB şi DDT.
Substanţele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi fabricate numai
pentru un număr restricţionat de utilizări, după cum urmează:
- DDT - care se poate fabrica şi utiliza numai în situaţii de urgenţe epidemiologice;
- HCH - care se foloseşte în prezent numai pentru fabricarea lindanului;
- Lindan
- PCB - pentru care a fost deja depăşit termenul limită prevăzut de protocol pentru
restricţia de utilizare, iar emisiile curente sunt asociate numai utilizării şi eliminării
produselor/echipamentelor cu conţinut de PCB.
Substanţele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP - PAH, PCDD/PCDF,
HCB - pot fi eliberate neintenţionat în atmosferă, în special din diferite surse de
ardere.
Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părţile au acceptat includerea următoarelor
substanţe:
- PentaBDE - care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea şi utilizarea limitându-
se la domeniul aviaţiei militare. Emisiile curente pot proveni din utilizarea/eliminarea
produselor cu conţinut de pentaBDE;
- PFOS şi substanţele derivate - eliminate în mare măsură din uz şi fabricaţie,
emisiile fiind asociate utilizării istorice;
- PCN - a cărei producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate
combustiei;
- PeCB - a cărui producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale fiind asociate
combustiei;
- HCBD - a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat. Emisiile incidentale apar în
procesele de fabricare a magneziului şi a hidrocarburilor clorurate;
- OctaBDE - a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat, emisiile fiind asociate
utilizării istorice;
- SCCP - care sunt produse şi utilizate în prezent.
Alte substanţe care ar putea fi incluse în anexele la Protocolul POP sunt PCP,
Endosulfan, Trifluralin şi Dicofol.
2.E PRODUCEREA DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)
Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea substanţelor din
categoria POP.
Întrucât fabricarea majorităţii acestor substanţe este interzisă, emisiile rezultate din
aceste activităţi nu sunt semnificative, acestea reprezentând mai puţin de 1% din
emisiile naţionale din oricare alt poluant.
Pentru acele substanţe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se recomandă
inventarierea emisiilor la nivel de instalaţie, pe baza bilanţurilor masice şi/sau a
preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de procese/operaţii tehnologice
similare, aplicate în industria chimică (a se vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).
2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE
METALE GRELE
Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanţelor din clasa POP,
se recomandă ca, în funcţie de disponibilitatea datelor, să se utilizeze una dintre
variantele de factori furnizaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 pentru estimarea
emisiilor de POP din utilizarea acestora
Substanţe din
Factor de emisie Aplicabilitate Surse de date
clasa POP
PCB 0,1 g/locuitor/an Factor de emisie de nivel 1 aplicabil în INS - recensământul populaţiei
situaţia în care nu sunt disponibile date
privind numărul şi starea echipamentelor cu
conţinut de PCB (cantitatea de PCB, masa
echipamentului, vechimea, gradul de uzură,
în uz/conservare/depozit are)
12012
Estimarea acoperă emisiile provenite atât de
la pierderile din transformatoare şi
condensatoare, cât şi de la fragmentarea
echipamentelor scoase din uz supuse
reciclării.
Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru
0,06 kg/tonă PCB estimarea emisiilor asociate pierderilor din
transformatoare Agenţi economici deţinători de
PCB echipamente (transformatoare,
Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru condensatoare) care conţin PCB
0,8 kg/tonă PCB estimarea emisiilor asociate pierderilor din
condensatoare
Factor de emisie de nivel 3 aplicabil pentru
0,025 kg/tonă estimarea emisiilor asociate dezmembrării Agenţi economici autorizaţi pentru
PCB deşeu metalic echipamentelor (condensatoare, reciclarea
supus reciclării transformatoare) scoase din uz supuse transformatoarelor/condensatoarelor
reciclării.
Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele privind
activitatea vor fi solicitate agenţilor economici deţinători de echipamente cu conţinut
de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un chestionar specific elaborat de
autoritatea competentă de mediu în conformitate cu precizările din capitolul 2.F al
Ghidului EMEP/EEA. În cazul echipamentelor în funcţiune, aflate în stare bună, pentru
care operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că nu
au loc emisii de PCB în atmosferă şi nu se efectuează calcule în acest sens.
Pentru estimarea emisiilor asociate reciclării echipamentelor (dezmembrare), datele
privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici autorizaţi pentru reciclarea
transformatoarelor/condensatoarelor, prin acelaşi chestionar.
Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a echipamentelor
de măsură şi control (inclusiv echipamentele de laborator şi cele medicale), a
echipamentelor electrice şi de iluminat. Utilizarea altor produse (de ex. vopsele,
produse farmaceutice, alte medicamente/materiale de uz stomatologic şi amalgame
dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de emisii de Hg, dar de mică importanţă la
nivel naţional.
Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor
echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de nivel
1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea fiind reprezentate de
numărul de locuitori.
2.G ALTE PROCESE INDUSTRIALE
Activităţile de manevrare, stocare şi transport a materiilor prime/produselor în vrac
au fost luate în considerare ca activităţi conexe categoriilor de activităţi industriale.
3.A APLICAREA VOPSELELOR
SUBSECŢIUNEA 10:
În această categorie de activităţi este inclusă utilizarea vopselelor în sectoarele
industrial şi casnic, şi anume, acoperirile în strat continuu, atât cu preparate cu
conţinut de pigmenţi, cât şi transparente, precum lacurile şi emailurile.
În această categorie de activităţi sunt incluse următoarele:
- Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:
Aplicarea vopselelor în construcţii şi amenajarea clădirilor de către firme de
construcţii şi zugravi/pictori profesionişti;
Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea locuinţelor sau mobilierului
în domeniul privat.
- Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:
Aplicarea vopselelor în industria de construcţii de autovehicule. Această categorie
face referire la acoperirea automobilelor în cadrul activităţii de fabricare a acestora.
De exemplu aplicarea produselor de protecţie a podelei exterioare pe durata fabricării
vehiculelor este asociată categoriei de activităţi cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea
acestora în atelierele de reparaţii auto corespunde categoriei de activităţi cod NFR
3.D.3 Utilizarea altor produse;
Aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto. Această categorie face referire la
acoperirea vehiculelor rutiere ca parte a reparaţiilor, asigurării protecţiei şi decorării
acestora în afara amplasamentului producătorului;
Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la acoperirea
rulourilor/benzilor şi sârmelor din oţel, precum şi a rulourilor/benzilor din aluminiu
sau cupru;
Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor;
Vopsirea lemnului prin aplicarea vopselelor pe lemn şi produse de lemn, excluzând
utilizarea produselor de conservare şi a creozotului;
Aplicarea vopselelor în alte activităţi industriale: aplicarea pe metale, materiale
plastice, hârtie, piele şi sticlă.
- Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara sectorului industrial.
Această categorie face referire la aplicarea vopselelor de protecţie anticorozivă pe
structuri de oţel, beton sau pe alte substraturi. De asemenea, în această categorie
sunt incluse vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale şi
pentru alte structuri similare, precum şi aplicarea vopselelor pentru marcarea
drumurilor.
Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile şi adezivii corespund categoriei de
activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul EMEP/EEA, în timp ce
aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea imaginilor corespunde categoriei
de activităţi cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar acoperirile asociate unor procese industriale
precum fabricarea adezivilor, benzilor magnetice, filmului şi fotografiei, finisarea
materialelor textile şi tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activităţi cod NFR 3.C
Produse chimice.
Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuşi organici volatili
nemetanici (COVnm).
Emisiile de COVnm generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri (aplicarea de
vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt reglementate prin HG
nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările
şi completările ulterioare.
O instalaţie pentru aplicarea vopselelor intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în
cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv
cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor;
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu
conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC,
E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind populaţia, incluse în
anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Aplicare vopsele";
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile
de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente;
Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor decorative (cod
NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de abordare, în funcţie de
disponibilitatea datelor.
Pentru estimarea emisiilor de COV nm generate de aplicarea vopselelor cod NFR 3.A.2
şi cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie
elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul
la care se elaborează inventarul. Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza
bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În
situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul
2 de abordare.
(1)Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1
Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin utilizarea a
două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va face astfel:
- Numărul de locuitori pe localităţi - date obţinute de la Institutul Naţional de
Statistică;
- Cantităţi de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) vândute de
unităţile comerciale generale şi/sau specializate în desfacerea produselor pentru
construcţii, în anul de elaborare a inventarului - pe baza unui chestionar specific.
Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3
Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o activitate
conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu
cel specific activităţilor principale.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui operatorilor cunoscuţi ca desfăşurând
activităţi de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a datelor privind
această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la activitatea principală,
precizând termenele de raportare. Printre operatorii care desfăşoară activităţi de
aplicare a vopselelor sunt cei care au ca activităţi principale: fabricarea
autovehiculelor, repararea autovehiculelor, fabricarea şi/sau repararea navelor,
fabricarea şi/sau repararea de material rulant, fabricarea şi/sau repararea de
aeronave, fabricarea produselor electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în
vedere: autorităţile administraţiei publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR -
pentru obţinerea datelor privind operaţiile de vopsire din cadrul activităţilor de
întreţinere a infrastructurii rutiere, precum şi platformele industriale - în vederea
obţinerii datelor privind operaţiile de vopsire. Se precizează că datele privind
aplicarea lacurilor şi vopselelor în industria lemnului (prelucrare lemn, fabricare
mobilă) sunt solicitate prin chestionarul "Procese lemn", elaborat special pentru acest
sector industrial.
De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activităţile de vopsire vor
fi transmise şi operatorilor identificaţi după prima etapă de colectare a datelor.
pentru activităţile din categoriile cod NFR 3.A.
Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza următoarele
metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic;
Elaborarea inventarelor locale de emisii
Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor include
emisiile de COVnm generate de activitatea de aplicare a vopselelor pentru
construcţia/întreţinerea locuinţelor, emisii care vor fi luate în considerare ca surse de
suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.
Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie, în două
alternative:
- Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42,
subcapitolul 4.2.1 "Nonindustrial Surface Coating", şi anume 2,09 kg
COVnm/locuitor/an;
- Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de Ghidul EMEP/EEA
2009 în tabelul 13-4 din subcapitolul 3.A, şi anume 230 g COV nm/kg vopsea
convenţională pe bază de solvent (50% conţinut masic de solvent). Pentru utilizarea
acestui factor de emisie sunt necesare date privind consumurile de produse de
acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor.
Dată fiind dificultatea obţinerii unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu
cantităţile de produse de acoperire vândute de unităţile comerciale generale şi/sau
specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a
inventarului.
Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice,
inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 - pe baza factorului de
emisie 2,09 kg COVnm/locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza atunci când aceste date
vor deveni disponibile.
Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor pentru
categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3 trebuie să cuprindă următoarele
categorii de date:
- Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor/activităţilor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din bilanţurile de
solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe surse/echipamente reprezintă modul
de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor
pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie
elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de aplicare a vopselelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de
COV, după cum urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului real
de solvenţi organici;
- Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei totale de
COVnm în aer pe unitate (kg/an);
- Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei fugitive de
COVnm pe unitate (kg/an);
- Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiei de COV nm
din gazele reziduale epurate (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de
COVnm. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor
gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm se va realiza pe baza datelor
privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.
Se subliniază că bilanţurile masice de COV pentru categoria de activităţi 3.A vor
include şi consumurile de solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselelor.
În situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau
datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri se va utiliza metoda bazată
pe factori de emisie.
Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea
factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.A -
tabele 3-4...3-16 - datelor specifice privind activitatea (consumuri de materiale de
acoperire, număr de autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă
acoperită, suprafaţa acoperită pentru ambarcaţiuni sau bobine, cantitatea de piele
vopsită), corelaţi cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on
Techno-Economic Issues http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm).
Aceşti factori de emisie, prezentaţi centralizat în tabelul de mai jos, corespund
utilizării solvenţilor convenţionali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de
reducere a emisiilor.
Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009
pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3
Tip acoperire Factor de emisie

8 kg COVnm/autoturism pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri
de reducere secundară
3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru vopsire în 28 kg COVnm/camion + 8 kg COVnm/cabina camion pentru acoperiri pe
industria construcţiilor de maşini bază de solvenţi şi fără măsuri de reducere secundară
150 kg COVnm/autobuz pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri
3.A.2 Aplicarea vopselelor pentru reparaţii în 720 g COVnm/kg vopsea pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără
ateliere auto măsuri de reducere secundară
3.A.2 Acoperirea bobinelor 480 g/kg vopsea aplicată
43,2 g COVnm/m - pentru vopsele pe bază de solvenţi (90 g vopsea/m 2),
fără măsuri de reducere secundară
10,8 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază de apă, fără măsuri de
reducere secundară (90 g vopsea/m2)
0 g/m2 - pentru vopsele sub formă de pulbere
17 g COVnm/kg sârmă pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără măsuri
3.A.2 Învelirea sârmei
960 g COVnm/kg vopsea aplicată pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi
3.A.2 Vopsirea lemnului în sectorul industrial
fără măsuri de reducere secundară
3.A.2 Vopsirea pieilor 200 g COVnm/kg piele vopsită
3.A.2 Aplicarea vopselelor la fabricarea
125 g COVnm/m2
ambarcaţiunilor/navelor
3.A.3 Aplicarea vopselelor pe structuri 740 g COVnm/kg vopsea pe bază de solvenţi
În funcţie de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii de emisie
vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul
3.A - tabele 3-17...3-26 sau prin documentele de bază publicate de EGTEI pentru
categorii de sisteme/măsuri de reţinere, ori cu eficienţa indicată de furnizorul
echipamentelor de reducere a poluării.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor din
prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp. În viitor se
recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi cu
conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru protecţia mediului va solicita
realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că
bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/inie de vopsire,
cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Inventarul local de emisii pentru activităţile de aplicare a vopselelor cod NFR
3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară
această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de aplicare a vopselelor
va fi tratată şi prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii
caracteristici.
Inventarele locale de emisii de COVnm corespunzătoare activităţii de aplicare a
vopselelor pentru marcarea drumurilor şi a podurilor, cod NFR 3.A.3, vor fi luate în
considerare ca emisii provenite din surse liniare asociate drumurilor/podurilor aflate
sub jurisdicţia autorităţilor administraţiei publice locale sau în responsabilitatea
structurilor teritoriale ale CNADNR. Pentru inventarele locale, emisiile de COV nm
corespunzătoare aplicării vopselelor de protecţie pe structuri/platforme industriale,
cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse de suprafaţă asociate
perimetrului platformei industriale.
Elaborarea inventarului naţional de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A
se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor - conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se
precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice incertitudinile asociate
fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date
specifice).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, alte date
specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR
3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
3.B.1 DEGRESAREA
SUBSECŢIUNEA 10:
Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanţelor insolubile în apă
(unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele mai
frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor metalice, dar şi a
obiectelor/suprafeţelor din plastic, sticlă, circuitelor imprimate şi altor produse,
corespunzător unui domeniu larg de activităţi industriale. Industria de prelucrare a
metalelor reprezintă consumatorul major, dar degresarea cu solvenţi se aplică şi în
tipografii, unităţi de fabricare a substanţelor chimice, materialelor plastice,
cauciucului, textilelor, sticlei, hârtiei şi chiar în cele de producere a energiei electrice,
service-uri auto.
Emisiile de COVnm generate de activitatea de degresare cu solvenţi sunt reglementate
prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de
COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu
modificările şi completările ulterioare.
O instalaţie de degresare intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui
consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de
solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate, în mod
individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se
Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind activitatea sunt
reprezentate în principal de consumurile de solvenţi.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii care desfăşoară activităţi de degresare cu solvenţi: industria
construcţiilor de maşini, fabricarea produselor electrocasnice, fabricarea
componentelor electronice, reparaţii material rulant, şantiere navale, etc.;
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR, bilanţurile de
solvenţi cu conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de
COV).
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Degresare solvenţi";
de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare,
pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către
operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se
aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.
Întrucât degresarea cu solvenţi a suprafeţelor reprezintă o activitate conexă
activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan cu cel
specific activităţilor principale.
pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.1.
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de degresare cu solvenţi organici se pot
aplica următoarele metode:
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de degresare trebuie să cuprindă
de estimare cu cea mai redusă incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor
pe surse dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie
elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.
activităţilor de degresare, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV,
după cum urmează:
- Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţii de
solvenţi organici din deşeurile colectate;
din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma emisiilor dirijate de COV nm. Suma
emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de
evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COV nm se va realiza
pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la
fiecare sursă;
- Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde cantităţilor de
COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.
Pentru operatorii cu consumuri de solvenţi pentru degresare mai mici de 1 t/an şi
care nu deţin bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV se va aplica, de asemenea,
metoda bilanţului de masă, luând în considerare:
- consumurile reale de solvenţi;
- eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor de COV;
- cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de degresare (deşeuri cu conţinut de
solvenţi conţinutul de solvenţi este estimat la 20% din cantitatea de deşeuri).
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea factorului
de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.B.1 pentru
echipamentele de degresare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de
reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa
recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de
sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de
reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă în situaţia în care nu sunt
disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie
elaborate astfel de bilanţuri.
Inventarul local de emisii pentru activităţile de degresare va fi inclus în inventarul de
emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă
asociată activităţilor de degresare va fi tratată şi prezentată în mod individual,
împreună cu toţi parametrii caracteristici.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.1 se va
ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri
de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.1
3.B.2 CURĂŢAREA CHIMICĂ
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi 3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) se referă la orice proces de
îndepărtare cu solvenţi organici a impurităţilor de pe articolele textile şi produsele din
blană, poluanţii de interes fiind compuşii organici volatili nemetanici (COVnm).
Emisiile de COVnm generate de activitatea de curăţare chimică (uscată) sunt
reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea
emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi
instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru o instalaţie de curăţare
chimică este prevăzută o valoare limită pentru emisiile totale în valoare de 20 g
COVnm/kg produs curăţat şi uscat.
Specificul activităţii de curăţare chimică constă în desfăşurarea acesteia, în general în
unităţi cu capacitate redusă, dotate cu una-două maşini cu capacitate de 10-12 kg de
articole pe ciclu de curăţare. Activitatea se desfăşoară predominant în mediul urban,
existând o tendinţă de grupare a unităţilor de curăţare în lanţuri comerciale.
Implementarea Directivei 1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu
circuit deschis, întrucât emisiile generate de aceste echipamente depăşeau valorile
limită de emisie.
O instalaţie de curăţare chimică intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul
unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de
Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităţilor de curăţare chimică, nu
reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.
Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind activitatea sunt
reprezentate de consumurile de solvenţi şi de cantitatea de textile curăţate.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici al căror profil de activitate este curăţarea chimică (uscată) a
articolelor textile şi a produselor din blană;
- Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot furniza lista
operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi instalaţiile deţinute de
aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse raportări (Bilanţurile de
solvenţi cu conţinut de COV din Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de
COV);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date surogat privind populaţia,
numărul şi capacitatea unităţilor cu acest profil de activitate, numărul de angajaţi,
etc., incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Curăţare chimică";
În cazul în care o unitate care prestează activităţi de curăţare chimică a textilelor
deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi apei calde,
operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele "Surse ardere mică
putere punctuale".
Cantităţile de solvenţi organici utilizate în cadrul unităţii pentru activităţile de
întreţinere (curăţarea maşinilor) trebuie raportate la categoria de activităţi 3.B.1
Degresare.
Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare
chimică, pentru estimarea emisiilor de COV nm se recomandă utilizarea nivelului 3 de
abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate
de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind
activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.
amplasamentul unei unităţi de curăţare chimică (uscată), vor fi luate în considerare
toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Identificarea unităţilor cu profil de curăţare chimică se va realiza pe baza
informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor curăţătoriilor
chimice chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi
localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul
emisiilor, precizând termenele de raportare.
pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.2.
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de curăţare chimică (uscată) se pot
aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic,
- Metode bazate pe factori de emisie,
- Metode bazate pe date surogat.
Inventarele locale de emisii pentru curăţătoriile chimice trebuie să cuprindă
de estimare cu cea mai redusă incertitudine.
activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de
COV, după cum urmează:
de solvenţi organici,
COV,im în aer pe unitate (kg/an);
solvenţi organici din deşeurile colectate;
emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de
fiecare sursă;
COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.
Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea
factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 subcapitolul 3.B.2
pentru echipamentele de curăţare cu circuit deschis. În funcţie de tipul sistemului de
reducere a emisiilor existent, factorul de emisie va fi corectat cu eficienţa
recomandată prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de
sisteme de reţinere sau cu eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de
reducere a poluării. Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt
disponibile alte date privind activitatea în afara cantităţii de textile curăţate.
Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absenţa datelor privind activitatea
necesare utilizării metodelor bazate pe bilanţ masic sau pe factori de emisie. În acest
caz, emisiile de COVnm pot fi estimate cu ajutorul datelor surogat precum:
- populaţia urbană - prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul EMEP/EEA, factor
care aproximează cu un grad ridicat de incertitudine cantitatea de textile curăţate
anual per capita;
- datele privind numărul şi capacitatea unităţilor, numărul de angajaţi, etc. pot fi
extrapolate la unităţile a căror existenţă este cunoscută, dar pentru care nu sunt
disponibile date detaliate privind activitatea.
operatorilor realizarea bilanţurilor anuale de solvenţi cu conţinut de COV. Se
precizează că bilanţurile de solvenţi vor trebui elaborate pentru fiecare
echipament/linie de vopsire, cu evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor
fugitive.
Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de curăţare
chimică (uscată) toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea,
fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.2 se va
de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, capacităţi de
lucru, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor,
factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în
baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de
cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.B.2
3.C PRODUSE CHIMICE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:
- fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice;
- suflarea (oxidarea) bitumului;
- fabricarea anvelopelor;
- fabricarea substanţelor chimice organice speciale;
- fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor);
- extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile;
- aplicarea industrială a adezivilor;
- tăbăcirea pieilor.
Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră
- conversia cauciucului - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV
mai mare de 15 tone;
- fabricarea produselor farmaceutice - în cazul unui consum anual de solvenţi cu
conţinut de COV mai mare de 50 tone;
- fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor - pentru
un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;
- extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale - pentru un consum
anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone;
- fabricarea încălţămintei - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de
COV mai mare de 5 tone.
Instalaţiile din industria chimică, respectiv instalaţiile pentru tăbăcirea blănurilor şi a
pieilor cu o capacitate de tratare care depăşeşte 12 tone produse finite/zi, intră sub
incidenţa Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, fiind obligatorie obţinerea autorizaţiei
integrate de mediu.
Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, industria chimică este indicată drept
categorie de activităţi industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei
integrate de mediu.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici care desfăşoară următoarele categorii de activităţi: fabricarea
spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea
anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor,
cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi
necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor;
COV);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind producţiile, incluse în
anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Utilizare produse chimice",
care include o foaie separată dedicată facilităţilor pentru stocarea în vrac a
solvenţilor (rezervoare) care trebuie completată de fiecare operator care deţine astfel
de facilităţi, indiferent de domeniul de activitate;
Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise şi
chestionarele "Surse ardere mică putere punctuale". În acest context, se precizează
că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept combustibil adiţional
cojile de seminţe.
Având în vedere dinamica tehnologică care impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de curăţare
chimică, pentru estimarea emisiilor de COV nm se recomandă utilizarea nivelului 3 de
abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate
de către operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind
activitatea se va aplica nivelul 2 de abordare.
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate
în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul fiecărei unităţi.
Identificarea unităţilor cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice şi polistirenice,
suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor chimice
organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor),
extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a
adezivilor, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări
ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor acestor unităţi
chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea
surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor,
precizând termenele de raportare.
pentru activităţile din categoria cod NFR 3.C.
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.C se
pot aplica următoarele metode:
Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile de fabricare a produselor
chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor
aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.C, gama largă de produse fabricate,
precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va
fi diferenţiată.
Fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice
Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice sunt cauzate de
evaporarea agenţilor de expandare. Se precizează că întreaga cantitate de agenţi de
expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în atmosferă. Astfel, o parte din
această cantitate este emisă în cursul procesului de fabricare, restul (cantitatea
reţinută în produs) fiind eliberat de-a lungul timpului, pe perioada de
utilizare/stocare a produselor.
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice se
va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători
activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 3.C Produse chimice, în tabelele 3-2, 3-3 şi 3-4.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor generate de
fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-
15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii
instalaţiilor/sistemelor de control.
fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficienţele furnizate de producătorii
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la dispoziţia
utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci concentraţiile maxime
care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza aceste date. Astfel,
estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea debitului volumetric cu valoarea
maximă a concentraţiei garantate de furnizor.
Suflarea (oxidarea) bitumului
Suflarea bitumului, care implică oxidarea bitumului fierbinte prin barbotarea aerului
de suflare, se realizează în scopul îmbunătăţirii comportamentului acestuia. Emisiile
rezultate din suflarea bitumului sunt în principal de particule organice, hidrocarburi
gazoase în concentraţie destul de ridicată şi substanţe organice policiclice.
Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului se va
aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători
activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum urmează:
- tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în rafinării;
- tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la fabricarea
materialelor bitumate (carton bitumat, membrane bitumate, etc.);
- tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit la pavarea
drumurilor.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza
eficienţele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 şi 3-19 din Ghidul EMEP/EEA 2009
sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a
bitumului, respectiv a diferitelor materiale bitumate şi a mixturilor asfaltice. În
consecinţă, emisiile asociate acestei activităţi trebuie luate în considerare la
elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă este cazul şi în unităţile de
producţie a materialelor bitumate sau la prepararea şi aplicarea mixturilor asfaltice.
Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)
În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacţii chimice, ci numai procese
fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanţare, subţiere şi de
ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de amestecare la
temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.
activităţilor de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor, preluaţi din bilanţurile
de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum
urmează:
- Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde consumului de
solvenţi organici în stare pură sau în preparate cumpărate, care sunt utilizaţi în
instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O7-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de
fiecare sursă.
COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
solvenţi organici din deşeuri;
solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input;
COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O7-O8;
COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F+O1.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ de solvenţi
cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care intră sub incidenţa HG
699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie, pe baza factorilor de emisie, se va realiza
prin aplicarea factorilor de emisie, a eficienţelor şi a relaţiilor de calcul al factorilor de
consum, recomandate prin documentul de bază EGTEI 2003 referitor la Fabricarea
vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.
Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie pentru
fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor prin practicile curente este de 3,5%
din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor primare de reducere a
emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la o diminuare a acestui factor la
2,5% - corespunzător unei eficienţe de 27%, în timp ce aplicarea măsurilor
secundare determină o scădere a emisiei de COVnm la 1,75% din consumul de solvent
- corespunzător unei eficienţe de 50%.
În scopul determinării emisiilor de COVnm pe unitate/instalaţie, în funcţie de structura
producţiei, se va calcula factorul de consum conform relaţiei:
(1.7)
unde:
FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire fabricate
Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază de solvenţi,
solvenţi), exprimată în procente din producţia unităţii/instalaţiei)
Si = conţinutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă
Factorii de emisie se obţin aplicând factorului de consum determinat pentru o
unitate/instalaţie procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată (3,5%, 2,5%,
respectiv 1,75% din consumul de solvent).
Datele privind activitatea sunt reprezentate de producţiile de preparat (vopsele,
cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de apă, pe bază de
solvenţi, solvenţi) şi în funcţie de conţinutul mediu de solvenţi.
Fabricarea substanţelor chimice organice speciale
Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de produse şi
pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime şi de produse intermediare.
Procesele de producţie se desfăşoară în campanii, în instalaţii ce se pot folosi pentru
mai multe scopuri. Operaţiile care se desfăşoară într-o asemenea fabrică sunt
diverse: reacţii chimice propriu-zise, extracţie lichid-lichid sau separare lichid-solid,
gaz-solid, distilare, cristalizare, uscare, etc.
Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA este destinat elaborării inventarelor naţionale
de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor de fabricare a
substanţelor organice speciale, nu este posibilă o descriere simplificată a acestui tip
de procese.
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de
emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COV nm rezultate din utilizarea
solvenţilor pentru fabricarea de produse farmaceutice - tabelul 3-7, precum şi
eficienţe ale sistemelor de control al poluării - tabelul 3-16.
Dat fiind faptul că activităţile de fabricare a substanţelor chimice organice speciale
(pigmenţi, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidenţa OUG nr.
152/2005 (Directiva IPPC) şi pot genera probleme de poluare a aerului la nivel
local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru estimarea emisiilor
pentru toţi poluanţii relevanţi. Datele necesare estimării emisiilor trebuie detaliate la
nivel de unitate în funcţie de tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi
producţiile realizate, consumuri de materii prime şi materiale, sistemele pentru
controlul emisiilor şi eficientele acestora.
Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanţelor chimice organice
speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de incertitudine a emisiilor
poate fi efectuată de fiecare operator în parte, luând în considerare particularităţile
instalaţiilor de producţie şi pentru controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea
pentru protecţia mediului va solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la
emisiile de poluanţi pentru fiecare instalaţie/proces/produs, precum şi datele privind
tehnicile şi tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri
de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi eficienţele
acestora. Se precizează că vor fi incluse şi procesele de stocare/manevrare a
materiilor prime lichide şi solide, instalaţiile de răcire, precum şi procesele de ardere
pentru producerea de abur/energie termică şi/sau în scopuri tehnologice (de exemplu
instalaţii de oxidare termică).
Informaţiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din
documentaţiile întocmite în scopul autorizării, din bilanţuri de solvenţi cu conţinut de
COV sau din alte documentaţii.
Fabricarea anvelopelor
Prin HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, conversia cauciucului
constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în produs finit, incluzând
orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a
cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice operaţiune conexă.
Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a cauciucului.
activităţilor de conversie a cauciucului, respectiv de fabricare a anvelopelor, preluaţi
din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului,
în mod similar recomandărilor formulate pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi
adezivilor.
cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care intră sub incidenţa HG
699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
În situaţia în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces (amestecare,
frezare, extrudare, calandrare, tratare, reşapare) estimarea emisiilor pe
unitate/instalaţie de procesare a cauciucului, pe baza factorilor de emisie, se va
realiza prin aplicarea factorilor de emisie specifici de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEA, ţinând cont de eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin
Ghid sau de furnizorul echipamentului de producţie.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, pe etape ale procesului de fabricaţie
şi tip de produs din cauciuc, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie
recomandaţi prin metodologia USEPA AP42 - capitolul 4.12 "Manufacture of Rubber
Products" (http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html), care furnizează
factori de emisie atât pentru compuşii organici volatili cât şi pentru particule-
fracţiunea PM10 şi o serie de compuşi ai metalelor.
În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc, dar sunt
disponibile date privind etapele de proces, estimarea emisiilor pe etape ale
procesului de fabricaţie se poate realiza pe baza factorilor de emisie, furnizaţi prin
Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de la fabricarea produselor din
cauciuc elaborat de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi
Comunităţi al Guvernului Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-
estimation-technique/frubber.html).
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informaţii cu privire la aceste activităţi în
categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuşi menţionat că Ghidul
abordează estimarea emisiilor asociate activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a
uleiurilor comestibile şi necomestibile în subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse.
Ca urmare, estimarea emisiilor se va face conform procedurii prezentate în
subcapitolul 1.3.38 al îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de
activităţi cod NFR 3.D.3.
Aplicarea industrială a adezivilor
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA ia în considerare fabricarea
benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei.
În acelaşi timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care sunt incluse
şi fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, în cadrul categoriei de
activităţi 3.D.3 Utilizarea altor produse.
Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate aplicării
adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, estimarea
acestora se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al
îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.
Tăbăcirea pieilor
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de
emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de piele brută, aplicabil în
cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de amoniu.
Estimarea emisiilor asociate stocării solvenţilor organici în rezervoare
În cazul în care se practică stocarea solvenţilor organici în rezervoare, estimarea
emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul TANKS Emissions
Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în
Capitolul 7 Liquid Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 "Compilation of Air
Pollutant Emission Factors, AP-42", disponibil la adresa
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.C se va elabora
prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, alte date specifice).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii,
alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria NFR 3.C
3.D.1 TIPĂRIRE
SUBSECŢIUNEA 10:
Emisiile de COVnm generate de activităţile de tipărire sunt reglementate prin HG nr.
699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de COV datorate
utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi
completările ulterioare.
O instalaţie de tipărire intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul unui
consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv cantitatea de
Obţinerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe tipuri de
tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de emisii pentru
tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă,
indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În aceste condiţii, datele
specifice privind activitatea în tipografii sunt reprezentate de consumurile de
cerneluri, solvenţi pentru diluarea cernelurilor, soluţii de umidificare, adezivi, etc.
De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COV nm generate de
activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice,
centre de fotocopiere şi tipărire.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii care desfăşoară activităţi de tipărire;
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu
conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC,
E-PRTR);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind populaţia pe localităţi
urbane, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea către fiecare operator a chestionarului "Tipărire";
de solvenţi cu conţinut de COV şi în diverse alte documente:
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru protecţia Mediului a datelor necesare, care
În cazul în care o tipografie deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului
termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul
"Surse ardere mică putere punctuale". De asemenea, în cazul în care tehnica de
tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate (instalaţii de încălzire aer pentru
uscare) vor fi furnizate date privind activitatea conform chestionarului "Surse ardere
Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de tipărire,
pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare,
pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie raportate de către
operatori. În cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va
aplica nivelul 2 de abordare.
amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele care se
desfăşoară pe amplasament.
Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de
Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor tipografiilor
chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, caracteristicile şi localizarea
surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor,
precizând termenele de raportare.
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de tipărire se pot aplica următoarele
metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COV nm din
activitatea de tipărire desfăşurată în cadrul tipografiilor;
- Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea emisiilor de COV nm
din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi
economice, centre de fotocopiere şi tipărire.
Inventarele locale de emisii pentru tipografii trebuie să cuprindă următoarele
categorii de date:
activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de
COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-O5. În cazul în care există mai multe coşuri de
fiecare sursă;
- Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor de
COVnm necaptate, pe unitate (kg/an);
solvenţi organici reţinută în materialele tipărite;
solvenţi organici eliberaţi în alte moduri,
COVnm pe unitate (kg/an). Emisia fugitivă F = O3 + O4 + O9.
Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea
factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.D.1
pentru diferitele tehnici tipografice. În funcţie de tipul sistemului de reducere a
emisiilor existent, factorii de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin
Ghidul EMEP/EEA 2009 - subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a
poluării sau cu eficienţa indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor.
Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COVnm.
În funcţie de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate de:
- consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire;
- consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare;
- consumul de cerneală gata de utilizare pentru flexografie şi rotogravura pentru
tipărirea ambalajelor.
Utilizarea metodei bazate pe f actori de emisie prin aplicarea procedurilor din
fugitive.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în
instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire se va
utiliza factorul de emisie 0,4 kg COV nm/an/locuitor, recomandat prin metodologia US
EPA-AP42 subcapitolul 4.9.1 General Graphic Printing. Emisiile asociate acestei
activităţi se vor distribui cu preponderenţă pe localităţile urbane.
Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare tipografie toate sursele de
poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea
NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi
De asemenea, inventarele locale de emisii vor include şi emisiile de COV nm generate
de activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi, mici unităţi
economice, centre de fotocopiere şi tipărire, emisii care vor fi luate în considerare ca
surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite ale localităţilor.
de solvenţi cu conţinut de COV, alte date specifice).
În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COV nm din activităţile de tipărire
desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi
tipărire, se va lua în considerare că factorul de emisie este încadrat în clasa C de
evaluare calitativă a incertitudinii.
3.D.2 UTILIZAREA CASNICĂ A SOLVENŢILOR
Categoria de activităţi 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor se referă la emisiile de
COVnm generate de folosirea a numeroase produse destinate uzului casnic, produse
care sunt încadrate în următoarele categorii:
- cosmetice şi produse de toaletă - aerosoli, geluri, şampoane, şi alte produse de
îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri, loţiuni după dizolvant şi
lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.;
- produse pentru întreţinerea locuinţei - aerosoli, produse de curăţat, dezinfectanţi,
odorizante de cameră, produse de lustruit;
- produse pentru întreţinerea vehiculelor - antigel, lichid de frână, lichidul de parbriz,
lacuri şi ceruri, produse pentru curăţarea motorului, produse pentru îndepărtarea
gheţii;
- produse utilizate în construcţii adezivi pentru tapet, faianţă, conducte, construcţie,
diluanţi pentru vopsele, produse pentru îndepărtarea vopselei, alţi solvenţi, exclusiv
aplicarea vopselelor.
Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la emisiile
naţionale de COVnm.
Pesticidele precum erbicidele şi insecticidele de grădină şi spray-urile cu insecticid
pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc. Cele mai multe
produse agrochimice sunt destinate uzului agricol şi nu fac subiectul acestui
subcapitol.
De asemenea, se face distincţie între produsele în stare de aerosoli şi cele care nu se
află în această stare.
Compuşii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au, de regulă,
rol de solvenţi. În aerosoli, COVnm precum butanul şi propanul au şi rol de agenţi de
propulsare.
Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a căror
utilizare casnică generează emisii de COV nm sunt dificil de obţinut, iar compoziţiile
acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă departajarea consumurilor
industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor de astfel de produse.
Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor de
emisie de nivel 2 de abordare furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 3.D.2.
Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în general
mai reduse decât în mediul urban, precum şi faptul că specificul naţional este mai
apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea emisiilor de COV nm generate de
utilizarea casnică a solvenţilor să se facă în modul următor:
- pentru utilizarea produselor pentru întreţinerea vehiculelor, factorul de emisie de
nivel 2 exprimat în kg COVnm/vehicul/an se va aplica numărului de vehicule
înmatriculate care se poate obţine de serviciul specializat al Poliţiei Române;
- pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în considerare:
în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere recomandat pentru
factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg COV nm/locuitor/an pentru fiecare
categorie de produse în parte;
în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2, exprimaţi în kg
COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în parte.
Factorii recomandaţi, prezentaţi în tabelul următor, se referă la categoriile de
produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli şi sub alte forme.
Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COV nm asociate
categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2
Factori de emisie Factori de emisie

Categorii de produse (kg COVnm/locuitor/an) (kg
rural urban COVnm/vehicul/an)
cosmetice şi produse de toaletă 0,3 0,7 -

produse pentru întreţinerea locuinţei 0,13 0,25 -
Solvenţi
produse pentru întreţinerea vehiculelor - - 0,8
produse utilizate în construcţii 0,14 0,27 -
Agenţi de propulsare 0,4 0,8 -
Datele privind această activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori,
respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localităţi.
Inventarul local va include emisiile de COVnm generate de utilizarea casnică a
solvenţilor, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate surselor de suprafaţă
reprezentate de perimetrele intravilane construite ale localităţilor.
În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COV nm generate de utilizarea
casnică a solvenţilor, se va lua în considerare că factorii de emisie recomandaţi de
Ghid sunt încadraţi în clasa B de evaluare calitativă a incertitudinii.
3.D.3 UTILIZAREA ALTOR PRODUSE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:
- Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile - extragerea uleiului
din seminţe se realizează fie mecanic, fie prin utilizarea de solvenţi, fie utilizând
ambele metode în cadrul aceluiaşi proces;
- Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării protecţiei împotriva
mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor. Utilizarea
agenţilor pentru conservarea lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria
de activităţi cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor;
- Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor - prin aplicarea unui
strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor - în
cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor. În această categorie de
activităţi nu este inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care
se încadrează în categoria de activităţi cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor, din Ghidul
EMEP/EEA;
- Deparafinarea vehiculelor;
- Aplicarea adezivilor - este o activitate care se desfăşoară în numeroase sectoare de
activitate, precum producerea benzilor adezive şi a foliilor compozite, fabricarea
şi/sau reparaţiile autoturismelor, vehiculelor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale
ferată şi avioanelor, fabricarea încălţămintei şi a pielăriei, industria lemnului şi a
mobilei;
- Combustia tutunului prin fumat.
Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră
- extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale - pentru un consum
anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 10 tone;
- fabricarea încălţămintei - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de
COV mai mare de 5 tone;
- impregnarea lemnului - în cazul unui consum anual de solvenţi cu conţinut de COV
mai mare de 25 tone,
- acoperirea cu adezivi pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai
mare de 5 tone.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici care desfăşoară activităţi din categoriile mai sus prezentate:
fabrici de ulei, unităţile din industria lemnului şi a mobilei, ateliere pentru reparaţii şi
întreţinere auto, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi
specializate pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor
adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, fabrici de ţigarete;
COV);
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind numărul de locuitori şi
repartiţia acestora, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea următoarelor chestionare:
"Extracţie uleiuri grăsimi" către operatorii cu acest profil de activitate (fabrici de
ulei);
"Aplicare adezivi" către operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a adezivilor
precum: fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate
pentru impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a
foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.;
"Fumat" către fabricanţii de ţigarete;
"Procese lemn" către operatorii din sectorul de prelucrare a lemnului.
Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise, după caz şi
chestionarele "Surse ardere mică putere punctuale". În acest context, se precizează
că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează cojile drept combustibil
adiţional.
Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activităţile mai sus
menţionate, pentru estimarea emisiilor de COV nm se recomandă utilizarea nivelului 3
de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie
raportate de către operatori. Nivelul 2 de abordare se va aplica atât pentru estimarea
emisiilor de COVnm - în cazul în care nu sunt disponibile date detaliate privind
activitatea - cât şi pentru estimarea emisiilor altor poluanţi (particule, HAP).
(1)Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi luate
în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul unei unităţi.
Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de extracţie a grăsimilor şi a
uleiurilor comestibile şi necomestibile, conservare a lemnului, reparaţii/întreţinere
pentru tratarea împotriva coroziunii şi conservarea vehiculelor, deparafinarea
vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor (fabrici de automobile, de material
rulant, de avioane, fabrici de încălţăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de
ţigarete, se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale
autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor unităţii care
desfăşoară activităţi din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a datelor.
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod NFR 3.D.3
se pot aplica următoarele metode:
- Metode bazate pe bilanţ masic,
Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile care desfăşoară activităţi din
categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi tehnologiilor
aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3, gama largă de produse fabricate,
precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea pentru estimarea emisiilor va
fi diferenţiată.
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile
În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracţie, acesta este, în general,
recuperat şi purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului, seminţele pot fi
supuse mai multor extracţii succesive cu solvent, reziduul fiind apoi uscat şi utilizat
pentru hrana animalelor.
Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei instalaţii
de extracţie cu solvenţi. Eficienta de recuperare este de obicei mare. Solventul
utilizat pentru extragerea uleiurilor şi grăsimilor este hexanul. Emisiile în atmosferă
provin din cantitatea de solvent care nu poate fi recuperată şi constau preponderent
din hexan, la care se adaugă aldehide şi acizi graşi eliberaţi în timpul tratamentului
cu abur.
Procesul de uscare a seminţelor care au fost supuse extracţiei generează, de
asemenea, emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COV nm), iar în timpul
transportului, manipulării şi a prelucrării mecanice a seminţelor (decorticare,
măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii de particule în
suspensie.
activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile,
preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a
inventarului, după cum urmează:
solvenţi organici în unitate/instalaţie, în cursul perioadei pentru care se calculează
bilanţul masic;
din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma pe unitate/instalaţie a emisiilor
dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există
mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor
de COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare
echipamentelor conectate la fiecare sursă;
- Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde emisiilor
necaptate de COVnm;
solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din categoria input;
COVnm, pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4;
COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul unităţilor/instalaţiilor care intră sub
incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii
fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 3.D.3 "Utilizarea altor produse", tabelul 3-2, este aplicabilă pentru
estimarea emisiilor de pulberi (TSP, fracţiuni PM10 şi PM2,5), respectiv pentru
estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub
incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul
de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe
instalaţii/surse în raport cu cantităţile de materii prime (seminţe) procesate.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se vor utiliza
eficientele recomandate în tabelul 3-12 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele
furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
Impregnarea lemnului
Impregnarea lemnului în scopul asigurării protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor
ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se poate realiza cu trei tipuri de
conservanţi: creozot, conservanţi pe bază de solvenţi organici şi conservanţi pe bază
de apă.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi
după cum urmează:
solvenţi organici - în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei
pentru care se calculează bilanţul masic;
emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de
fiecare sursă;
necaptate de COVnm;
COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O7 = O4;
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători activităţii
fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 3.D.3 "Utilizarea altor produse", se va aplica după cum urmează:
- în cazul impregnării cu creozot - pentru estimarea emisiilor de hidrocarburi
aromatice policiclice (HAP) se vor folosi factorii din tabelul 3-3;
- în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu
modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de
COV, estimarea emisiilor de COVnm se va realiza pe baza factorilor prezentaţi în
tabelele 3-3, 3-4 şi 3-5.
Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu cantităţile
agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de lemn impregnat cu
fiecare tip de conservant - ţinând cont de consumurile orientative de agent de
impregnare indicate în Ghid:
- 1 m3 de lemn necesită 75 kg de creozot;
- 1 m3 de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenţi organici;
- 1 m3 de lemn cântăreşte aprox 1 Mg.
impregnarea lemnului, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelele 3-10 şi 3-11
din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii
Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor - prin aplicarea unui
strat protector de acoperire pe partea inferioară a caroseriilor autovehiculelor - în
cadrul procesului de reparaţii şi întreţinere ale vehiculelor.
Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de emisie de
nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.
Întrucât factorii de emisie exprimaţi pe locuitor prezintă un nivel ridicat de
incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face numai în
primul an de inventariere.
fugitive.
Aplicarea adezivilor
Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unităţi cu pro file de
producţie variate cum ar fi: unităţile din industria lemnului şi a mobilei, fabrici de
automobile, de material rulant, de avioane, unităţi cu profil de fabricare a benzilor
adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, etc.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici preluaţi
după cum urmează:
solvenţi organici - în stare pură sau în preparate cumpărate, în cursul perioadei
pentru care se calculează bilanţul masic;
emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7. În cazul în care există mai multe coşuri de
fiecare sursă;
necaptate de COVnm;
COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F = I1-O1-O5-O7=O4;
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabilă pentru estimarea
emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia care nu intră sub incidenţa
HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare nu deţine bilanţul de solvenţi
cu conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în
funcţie de cantităţile de adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalaţie.
Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza utilizării
factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
- tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor
pentru fabricarea benzilor adezive;
- tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor
pentru fabricarea încălţămintei;
- tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la aplicarea adezivilor
în alte activităţi industriale.
aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-13 din Ghidul
EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de
control.
Combustia tutunului prin fumat
Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel naţional, distribuţia acestor
emisii la nivel local realizându-se în funcţie de numărul de locuitori.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D,3 se va
elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie, exceptând
emisiile asociate fumatului.
Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează
factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul 3.D.3.
Consumul naţional de tutun poate fi calculat pe baza:
- bilanţului producţie + import - export pentru a obţine cantitatea de ţigarete
distribuite pe piaţa internă, la care se aplică un conţinut mediu de tutun/ţigaretă;
- anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de ţigarete fumate,
cantitatea medie de tutun/ţigaretă.
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi, producţii,
alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
SECŢIUNEA 39: 1.3.39 ACTIVITĂŢI DIN GRUPA 4
AGRICULTURĂ, CATEGORIILE COD NFR 4.B CREŞTEREA
ANIMALELOR ŞI MANAGEMENTUL DEJECŢIILOR ANIMALIERE,
4.D CULTIVAREA PLANTELOR ŞI TERENURI AGRICOLE, 4.F
ARDEREA MIRIŞTILOR ŞI A RESTURILOR VEGETALE, 4.G ALTE
ACTIVITĂŢI AGRICOLE
SUBSECŢIUNEA 10:
Activităţile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care cuprinde
următoarele categorii de activităţi: Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor
animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor şi terenuri agricole - cod NFR 4.D,
Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale - cod NFR 4.F şi Alte activităţi agricole - cod
NFR 4.G.
În categoria de activităţi cod NFR 4.B sunt incluse toate activităţile legate de
creşterea animalelor şi păsărilor, în special cele referitoare la managementul
dejecţiilor. Poluanţii relevanţi sunt: metanul, amoniacul, compuşii organici volatili
nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de azot şi particulele. Se precizează că
inventarele de emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de
seră, sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
În categoria de activităţi cod NFR 4.D sunt incluse toate activităţile legate de cultura
vegetalelor, în special cele referitoare la aplicarea îngrăşămintelor chimice. Poluanţii
relevanţi sunt: amoniacul, monoxidul de azot, protoxidul de azot, particulele,
metanul şi compuşii organici volatili nemetanici. Se precizează că inventarele de
emisii pentru metan şi protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse
doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
Categoria de activităţi cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanţi, referindu-
se la activităţi care au loc sporadic şi pe suprafeţe relativ reduse. Poluanţii relevanţi
sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, compuşi organici volatili
nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine şi furani şi alţi poluanţi organici
persistenţi.
În categoria de activităţi cod NFR 4.G sunt incluse activităţile agricole legate de
utilizarea pesticidelor şi de tratarea cu amoniac a paielor şi fânului. Poluanţii
relevanţi sunt: compuşii organici nemetanici şi, respectiv, amoniacul.
Alte activităţi asociate celor agricole sunt:
- Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul generării de energie termică -
cod NFR 1.A.4.c;
- Arderea la scară redusă a deşeurilor agricole (exclusiv arderea miriştilor) - cod NFR
6.C.e;
- Incinerarea cadavrelor de animale - cod NFR 6.C.d.
Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special datorită
activităţilor de creştere a animalelor şi managementului dejecţiilor animaliere.
Fermele pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai
mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv, 2.000 de locuri pentru porci de
producţie (cu o greutate care depăşeşte 30 de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe,
reprezintă instalaţii IPPC, care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi pot
reprezenta surse de poluare a aerului la nivel local.
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici al căror profil de activitate este creşterea animalelor şi/sau
cultivarea plantelor, prepararea hranei pentru animale şi deţinătorii de silozuri;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile teritoriale ale acestuia;
- Agenţiile regionale locale pentru protecţia mediului, serviciile Reglementări care pot
furniza date şi informaţii privind instalaţiile IPPC din domeniul creşterii animalelor
(păsări şi porci), precum şi alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date colectate în recensământul
agricol, precum şi date statistice privind efectivele de animale, suprafeţele cultivate
şi producţiile agricole, cantităţile de îngrăşăminte chimice şi cantităţile de pesticide
aplicate, etc. incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
- transmiterea chestionarului "Agricultura" şi/sau "Zootehnie" către fiecare operator
(persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială);
datelor de interes cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în
diverse alte documente;
Protecţia Mediului a datelor necesare.
Deoarece în cadrul unei ferme există instalaţii de ardere pentru producerea de
energie termică, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi chestionarul "Surse
ardere mică putere punctuale". Operatorilor economici care deţin silozuri de cereale li
se va transmite chestionarul "Siloz cereale". Operatorilor independenţi care deţin
mori de cereale pentru hrana animalelor li se va transmite chestionarul "Zootehnie".
Fermelor zootehnice li se va transmite şi chestionarul "Crematorii".
- calitatea datelor colectate:
Se precizează că:
- activitatea de creştere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile
de amoniac şi de compuşi organici volatili nemetanici;
- fermele pentru creşterea intensivă a animalelor/păsărilor pot reprezenta surse
importante pentru poluarea aerului la nivel local;
- activităţile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării.
2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Se precizează că, în
conformitate cu Ghidul EMEP/EEA, în ceea ce priveşte activitatea de creştere a
animalelor, deosebirea între nivelele 2 şi 3 de abordare constă în eventualele
diferenţe dintre valorile predefinite (nivel 2) ale unor parametri şi valorile specific
naţionale (nivel 3) ale acelor parametri.
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor agricole, vor fi luate în
considerare toate operaţiile care se desfăşoară pe suprafeţele destinate acestor
activităţi.
Se recomandă colectarea datelor necesare de către Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului, cu implicarea Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Flux de date la nivel central
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor stabili chestionarele
de colectare a datelor, şi modul de agregare/dezagregare a datelor la nivel teritorial.
În acest context, se precizează că pentru elaborarea inventarelor locale de emisii
datele necesare trebuie să fie prezentate pe următoarele niveluri:
- Nivel individual (de amplasament) - fermele de creştere a animalelor/păsărilor,
inclusiv terenurile proprii pe care se aplică dejecţiile, precum şi fermele pentru culturi
de vegetale;
- Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) - creşterea
animalelor/păsărilor şi culturile de vegetale în sistem particular (populaţie).
Datele la nivel individual şi datele la nivel local vor fi prezentate pentru fiecare judeţ
în parte şi vor fi însoţite de datele spaţiale (hărţi) aferente
Luând în considerare cerinţele pentru elaborarea inventarelor locale de emisii, pe
forumul INVENTARE EMISII se va asigura coroborarea datelor disponibile din diverse
surse (recensământul agricol, anchete statistice, raportări către diverse organisme
naţionale şi internaţionale), pentru anul de inventariere, iar Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului va procesa datele furnizate de agenţiile locale.
Flux de date la nivel local
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui chestionarele
"Agricultura" şi/sau "Zootehnie", precum şi chestionarele "Surse ardere mica putere
punctuale" şi "Crematorii", "Silozuri cereale" către fiecare operator (persoană
juridică, persoană fizică autorizată, asociaţie familială).
Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării şi comparării
cu datele obţinute şi prelucrate la nivel central.
pentru activităţile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G.
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor agricole se utilizează modelarea
emisiilor cu ajutorul unei serii de ecuaţii şi factori de emisie.
Pentru activităţile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă
- Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a activităţilor (perioada
din an, durata, etc.).
Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie şi programul de desfăşurare a
activităţilor vor fi obţinute pe baza completării chestionarelor şi, după caz, pe baza
datelor furnizate în urma discuţiilor de pe forum
Categoria cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere
Compuşii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)
Estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea modelului indicat
în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (4.B AppendixB.xls) şi care
poate fi accesat la adresa http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-
emission-inventory-guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-
agriculture/4-b/4-b-appendixb.xls
Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a emisiilor
de compuşi de azot, pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru creşterea porcilor. Se
recomandă utilizarea modelului şi pentru estimarea emisiilor asociate creşterii altor
categorii de animale/păsări, utilizând parametrii predefiniţi de model (coloanele B...G
din foaia "Standards") şi factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din
Ghid.
În cazul în care vor fi stabilite valori specific naţionale pentru parametrii din
coloanele B...G din foaia "Standards", se va aplica modelul utilizând aceste valori în
locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor corespunde nivelului 3 de
abordare.
Alţi poluanţi (COVnm şi particule)
Emisiile de COVnm şi de particule se vor estima utilizând factorii de emisie de nivel 2
indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009, inclusiv în anexele A şi B la
acest subcapitol.
Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor
În cazul în care în cadrul unei ferme se desfăşoară activităţi de măcinare a cerealelor
pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu factorii de emisie
furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 "Grain Elevators and
Processes".
Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole
Amoniacul şi particulele
Estimarea emisiilor acestor poluanţi, rezultaţi din cultivarea plantelor şi terenuri
agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în subcapitolul 4.D al
Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de abordare:
- Pentru amoniac: relaţiile (3), (4) şi (5) şi factorii de emisie cuprinşi în tabelul 3-2;
- Pentru particule: relaţia (6) şi factorii de emisie din tabelele 3-3 - 3-6.
Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare ca
îngrăşământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu dejecţiile
solide/lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie specifici indicaţi în tabelul
3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009 (valorile de 0,81 pentru dejecţii
solide, respectiv 0,4 pentru dejecţii lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal
total în dejecţii) şi a modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.
Estimarea emisiilor de particule rezultate din activităţile de însilozare a cerealelor se
va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul 9.9.1 "Grain
Elevators and Processes".
Monoxidul de azot şi compuşii organici volatili nemetanici
Estimarea emisiilor acestor poluanţi se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel
1 indicaţi în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.
Categoria cod NFR 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale
Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând factorii
de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.F al Ghidului EMEP/EEA 2009, în
tabelele 3-3 - 3-6. Datele privind activitatea la care se aplică factorii sunt
reprezentate de cantităţile de materie uscată arsă, care se determină cu relaţia (2),
utilizând valorile mărimilor din această relaţie prezentate în tabelul 3-2, precum şi în
subcapitolul 3.2.3.
Categoria cod NFR 4. G Alte activităţi agricole
Aplicarea pesticidelor
Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole se va
realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.G al Ghidului
EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.
Tratarea paielor şi fânului cu amoniac
Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor şi fânului se va realiza
utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH 3 pur utilizat pentru tratare, recomandat
în secţiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009. Se menţionează
că soluţia de amoniac utilizată pentru tratare poate conţine maximum 25% amoniac
pur.
Emisiile asociate activităţilor agricole vor fi tratate ca emisii din surse de suprafaţă.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:
- pentru fiecare fermă de creştere a animalelor/păsărilor şi/sau pentru culturi de
vegetale - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia
(inclusiv surse punctuale cum sunt centralele termice), indiferent de clasificarea NFR
a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată
în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;
- emisiile provenite din activităţile desfăşurate în sistem particular (populaţie),
repartizate pe localităţi/UAT (ca emisii din surse de suprafaţă).
Inventarul naţional de emisii pentru categoriile de activităţi coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F
şi 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.
Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii
ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi
Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecţiilor animaliere pe teren (indiferent
dacă terenul aparţine operatorului fermei animaliere sau unei terţe părţi), precum şi
emisiile asociate suprafeţelor de teren pe care se efectuează păşunatul, se vor
raporta la activităţile cod NFR 4.B, pe categorii de animale care au generat dejecţiile.
fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii
de activităţi (coduri NFR).
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează că este
necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor (efective de animale, suprafeţe
cultivate, producţii, etc.). Se recomandă ca aceste tipuri de incertitudini să fie
solicitate la Institutul Naţional de Statistică.
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale, suprafeţe
cultivate, producţii, tipuri de culturi, consumuri de carburanţi pentru utilaje,
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile coduri
NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
6.A DEPOZITAREA DEŞEURILOR SOLIDE PE TEREN
Categoria de activităţi cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a deşeurilor solide
municipale pe teren şi include generarea emisiilor atmosferice asociate cu eliberarea
gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA prezintă exclusiv o metodă de estimare a
emisiilor necontrolate de COVnm care utilizează un factor de emisie aplicabil volumului
de gaze de depozit. Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.
Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US EPA/AP-42,
capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas Emissions Model - LandGEM
http://www.epa.goV/ttn/catc/products.html#software (care transpune metodologia
US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de depozitarea finală a deşeurilor
municipale. Metodologia US EPA permite calcularea emisiilor de metan, dioxid de
carbon, compuşi organici volatili şi de alţi compuşi, ale căror volume însumate
reprezintă volumul gazelor de depozit.
Principalii poluanţi asociaţi acestei surse sunt reprezentaţi de fapt de gaze cu efect
de seră (CO2 şi CH4). Se precizează că inventarele de emisii pentru dioxid de carbon
şi metan sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de poluanţi periculoşi,
managementul depozitelor de deşeuri municipale prevede colectarea gazelor de
depozit şi valorificarea acestora în instalaţii pentru producerea de energie termică
şi/sau electrică. Se precizează că atunci când volumele de gaze de depozit sunt
reduse (depozite cu capacităţi reduse sau depozite relativ noi), acestea nu pot fi
valorificate şi sunt arse la faclă.
În funcţie de vârsta depozitului şi de cantitatea de deşeuri depozitată, se pot întâlni
următoarele situaţii:
- Depozite cu emisii necontrolate şi nedirijate. În această situaţie, gazele de depozit
sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga suprafaţă a depozitului;
- Depozite la care sunt funcţionale sistemele de colectare/valorificare/ardere la faclă
a gazelor de depozit. În această situaţie, maximum 85% din volumul de gaze de
depozit este ars (surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de
pe întreaga suprafaţă a depozitului.
Poluanţii principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de azot,
monoxidul de carbon şi particulele.
Volumul gazelor de depozit depinde de:
- Vârsta depozitului - volumul gazelor de depozit creşte proporţional cu vârsta
depozitului, atingând valoarea maximă imediat după încetarea activităţilor de
depozitare, după care scade, constant, în timp;
- Cantitatea de deşeuri depozitată - volumul gazelor de depozit creşte proporţional
cu cantitatea de deşeuri depozitată;
- Conţinutul în materii organice al deşeurilor depozitate - volumul gazelor de depozit
creşte proporţional cu conţinutul în materii organice, a căror descompunere
generează aceste gaze.
Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a fost calibrat
în condiţiile specifice SUA, este de aşteptat ca rezultatele să fie afectate de
incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui model prezintă
avantajul asigurării comparabilităţii datelor pentru depozitele de deşeuri municipale
din România.
Emisiile de poluanţi asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în scopul generării
de energie termică şi/sau electrică se vor determina cu factorii de emisie indicaţi de
metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 "Municipal Solid Waste
Landfills".
Trebuie menţionat că în perioada de operare a unui depozit de deşeuri, pe
amplasamentul acestuia se desfăşoară o serie de operaţii care generează emisii de
poluanţi în atmosferă, şi anume:
- Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul depozitării finale;
- Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere, compactoare), care asigură
organizarea deşeurilor în depozit;
- Funcţionarea generatoarelor de energie electrică;
- Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie termică şi pentru
prepararea apei calde menajere;
- Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de acoperire
intermediară;
- Eroziunea eoliană;
- Epurarea levigatului.
Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul "Depozite deşeuri municipale",
care va fi transmis operatorilor de depozite de deşeuri municipale. De asemenea,
acestor operatori li se va distribui şi chestionarul "Surse ardere mică putere
punctuale".
Deoarece depozitele de deşeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10 tone
deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri intră sub
incidenţa OUG nr. 152/2005, informaţii detaliate pot fi obţinute din documentaţiile
şi din autorizaţiile integrate de mediu disponibile la serviciile Reglementări din cadrul
agenţiilor regionale pentru protecţia mediului.
Pentru depozite de deşeuri municipale cu capacităţi mai mici, informaţii necesare pot
fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile de mediu disponibile la serviciile
Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru protecţia mediului.
Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din amplasamentul
unui depozit de deşeuri municipale, indiferent dacă acestea sunt surse de suprafaţă,
liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în mod individual. De asemenea,
fiecare depozit de deşeuri municipale va fi tratat în mod individual în cadrul
inventarelor locale de emisii.
În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor şi încadrarea
în categoriile cod NFR pentru toate activităţile din amplasamentul unui depozit de
deşeuri municipale.
Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate, pentru categoriile
de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale
Activitate Metode de estimare a emisiilor Cod NFR raportare inventar naţional

Procedura 4.3.40 din Îndrumar, pentru activităţile
6.A Depozitarea deşeurilor solide pe
din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor
Depozitarea deşeurilor solide teren - emisii din depozitarea
solide pe teren
pe teren propriu-zisă, precum şi, după caz,
Emisii din depozitarea propriu-zisă, precum şi, după
emisii din arderea gazelor de depozit
caz, emisii din arderea gazelor de depozit
Procedura 4.3.6 din Îndrumar, pentru activităţile din
Traficul intern al categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier
autovehiculelor care aduc (Autoutilitare cod NFR 1.A.3.b.ii, Autovehicule grele Nu se raportează la inventarul
deşeurile în scopul depozitării incluzând şi autobuze - cod NFR 1.A.3.b.iii). naţional.
finale Emisiile se iau în considerare numai în inventarul
local.
Funcţionarea utilajelor
mobile (încărcătoare, Procedura 4.3.12 din Îndrumar, pentru activităţile
1.A.2.f.ii Surse mobile nerutiere şi
buldozere, compactoare), din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere
echipamente (în domeniul industrial)
care asigură organizarea şi echipamente
deşeurilor în depozit
Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activităţile 1.A.4.a Arderi în surse staţionare de
Funcţionarea generatoarelor
din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse mică putere comercial/instituţional
de energie electrică
staţionare de mică putere (nerezidenţial)
Funcţionarea instalaţiilor de
ardere pentru generarea de Procedura 4.3.13 din Îndrumar, pentru activităţile 1.A.4.a Arderi în surse staţionare de
energie termică şi pentru din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse mică putere comercial/instituţional
prepararea apei calde staţionare de mică putere (nerezidenţial)
menajere
Descărcarea, împrăştierea şi
Estimare folosind factorii de emisie propuşi în
compactarea materialului
Procedura 4.3.22 din Îndrumar, pentru activităţile 7.A Alte activităţi
inert de acoperire
din categoria cod NFR 2.A.7.b
intermediară
Estimare folosind factorii de emisie propuşi în
Eroziunea eoliană Procedura 4.3.22 din Îndrumar, pentru activităţile 7.A Alte activităţi
din categoria cod NFR 2.A.7.b
6.B Colectarea, epurarea şi stocarea
Epurarea levigatului din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi
apelor uzate
stocarea apelor uzate
6.C.a Incinerarea deşeurilor
medicale
Procedura 4.3.42 din Îndrumar, pentru activităţile 6.C.b Incinerarea deşeurilor
Incinerarea deşeurilor
din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor industriale
6.C.c Incinerarea deşeurilor
municipale
Compostarea deşeurilor 6.D Alte deşeuri
din categoria cod NFR 6.D
Alte deşeuri
operatorii depozitelor de deşeuri să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii
de date furnizate (cantităţi de deşeuri depozitate, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri depozitate,
program de depozitare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori
cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din
categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate

6.B COLECTAREA, EPURAREA ŞI STOCAREA APELOR UZATE
Categoria de activităţi cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de emisii
atmosferice aferente a două categorii de surse:
- Staţii de epurare ape uzate menajere;
- Latrine/Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid-menajere.
Se precizează că, în ceea ce priveşte emisiile de la staţiile de epurare, cele asociate
proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de activităţi cod NFR 6.B,
în timp ce emisiile asociate managementului nămolului sunt incluse în categoria cod
NFR 6.D Alte deşeuri.
Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanţi relevanţi:
metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele de gaze cu efect
de seră), precum şi COVnm şi NH3 care sunt emişi în cantităţi mai reduse.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 indică faptul că, la nivel naţional, latrinele
reprezintă o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de NH 3. Latrinele sunt surse
multiple, dispersate pe întreg teritoriul naţional, în special în zonele rurale şi vor fi
tratate ca surse de suprafaţă. De asemenea, staţiile de epurare a apelor uzate
menajere pot constitui o sursă importantă de poluare cu COV nm la nivel local, în
zonele urbane. În cadrul inventarelor locale de emisii, staţiile de epurare vor fi
tratate în mod individual, ca surse de suprafaţă.
Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale de emisii
să se efectueze astfel:
- Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere - la nivel de sursă;
- Pentru latrine - la nivel de localitate.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de ape uzate
epurate, respectiv de populaţie.
Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de emisie,
se va utiliza chestionarul "Epurare ape uzate menajere", care include şi date
referitoare la managementul nămolului de epurare şi care va fi transmis operatorilor
staţiilor de epurare a apelor uzate menajere. În cazul în care autoritatea pentru
protecţia mediului, în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, decide
estimarea emisiilor pe baza metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de
modelare, aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare
aplicării metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui şi
chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale". În cazul în care în amplasamentul
staţiei de epurare îşi desfăşoară activitatea o staţie de compostare, operatorului i se
vor transmite şi chestionarul "Compostare deşeuri".Se menţionează că informaţii
detaliate privind staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot fi obţinute de la
Administraţia Naţională "Apele Române".
În ceea ce priveşte colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de la
Institutul Naţional de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în considerare populaţia
rurală, pe localităţi, urmând să se utilizeze şi datele rezultate din ultimul
recensământ al populaţiei şi locuinţelor, care permite cunoaşterea datelor reale cu
privire la numărul şi amplasarea gospodăriilor/instituţiilor care utilizează
latrinele/bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.
Estimarea emisiilor de COVnm de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere se
poate efectua prin două metode:
- Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COVnm/m de apă uzată menajeră
epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de Ghidul EMEP/EEA
2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3;
- Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele implementate în
cadrul:
Relaţiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 4, subcapitolul
4.3 "Waste Water Collection, Treatment and Storage", în funcţie de configuraţia
staţiei de epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai apei uzate
şi de procesele de epurare utilizate;
Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public, gratuit, la
Clearinghouse for Inventories and Emission Factors (CHIEF)
(http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html) sau TOXCHEM+, program
de modelare aprobat de US EPA, dezvoltat de Wastewater Technology Centre of
Environment Canada şi Enviromega şi disponibil contra cost.
Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului de emisie
de 1,6 kg NH3/locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat de
Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.
operatorii staţiilor de epurare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei categorii de
date furnizate (volume de ape uzate epurate, suprafeţe ocupate, etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate epurate,
suprafeţe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de
emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de
date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele din
categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
6.C INCINERAREA DEŞEURILOR
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a deşeurilor în
unităţi de incinerare specializate în procesarea termică a deşeurilor medicale
(spitaliceşti) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR 6.C.b), respectiv municipale (cod
NFR 6.C.c), activităţile asociate incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a
cadavrelor de animale (cod NFR 6.C.d), precum şi procesele de ardere la scară
redusă a deşeurilor (cod NFR 6.C.e).
Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată cu scopul
principal de a reduce volumul de deşeuri, costurile de depozitare sau cantităţile de
substanţe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza şi recuperarea căldurii
dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie electrică şi/sau termică. Tratarea
termică a deşeurilor municipale, industriale sau spitaliceşti poate cuprinde procese de
piroliză, gazeificare, combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate
în cadrul unui proces de incinerare.
Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deşeurilor este reprezentat de
utilizarea acestora drept combustibili, cum ar fi coincinerarea deşeurilor şi a altor
combustibili în instalaţii de ardere aferente centralelor termoelectrice sau unităţilor
industriale de producţie (de exemplu, cuptoarele de ciment), sunt tratate în
capitolele corespunzătoare din îndrumar referitoare la activităţile din categoriile cod
NFR 1.A.1, 1.A.2 şi 1.A.4.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional, sursele de
emisie din categoria cod NFR 6.C "Incinerarea deşeurilor" nu reprezintă, în general,
surse cheie, cu excepţia însă a unor micropoluanţi toxici, precum dioxine/furani
(PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).
Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de
capacitate, pot cădea sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la
nivel local.
Categoria de activităţi cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a resturilor
vegetale, altele decât miriştile, în scopul curăţării terenurilor agricole, pădurilor, etc.,
precum şi a altor deşeuri (folii de material plastic utilizate în agricultură, etc.).
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalaţiile de incinerare
deşeuri spitaliceşti, deşeuri industriale şi deşeuri municipale, precum şi pentru
crematoriile umane şi ale cadavrelor de animale trebuie elaborate în mod individual,
pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează
inventarul. Sursele vor fi tratate ca surse punctuale.
Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale şi a altor deşeuri
vor fi elaborate la nivelul localităţilor/UAT, în funcţie de suprafeţele cultivate. Sursele
vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de deşeuri
incinerate (în cazul incineratoarelor de deşeuri medicale, industriale sau municipale),
de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor), respectiv de suprafeţele
cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor vegetale).
NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
- Operatorii economici deţinători de instalaţii de incinerare a deşeurilor medicale,
industriale şi/sau municipale, respectiv de crematorii;
- Agenţiile regionale pentru protecţia mediului - pot furniza date referitoare la
instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile integrate de mediu, în
- Agenţiile locale pentru protecţia mediului pot furniza date referitoare la instalaţiile
de incinerare a deşeurilor, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în rapoartele de
monitorizare a emisiilor;
- Institutul Naţional de Statistică - poate furniza date privind cantităţile de deşeuri
incinerate, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Sursele de date pentru activităţile de ardere deschisă a resturilor vegetale sunt cele
indicate la procedura 1.3.39 "Activităţi din Grupa 4 Agricultură" din îndrumar.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile de incinerare a deşeurilor,
respectiv a cadavrelor umane şi animale în crematorii, agenţiile locale pentru
protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
- transmiterea către fiecare operator de instalaţii de incinerare a deşeurilor a
chestionarului "Incinerare deşeuri", respectiv transmiterea către fiecare operator de
crematorii umane, crematorii de animale de companie, crematorii de animale de
producţie, ferme zootehnice, grădini zoologice a chestionarului "Crematorii" - care se
referă atât la activitatea propriu-zisă de incinerare, cât şi la activităţile conexe,
precum şi, după caz, transmiterea către aceşti operatori a chestionarului "Surse
ardere mică putere punctuale"; solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul
agenţiilor pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte documente;
- solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare din
baza sa de date, precum şi a celor care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către
Institutul Naţional de Statistică.
Instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale sau municipale pot fi
constituite în unităţi de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o anumită
unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în care chestionarul
"Incinerare deşeuri" va fi transmis operatorului respectivei unităţi industriale,
împreună cu chestionarele referitoare la activităţile specifice acesteia. De asemenea,
instalaţiile de incinerare pot face parte dintr-un sistem integrat de management al
deşeurilor, care poate cuprinde, pe lângă incinerare, şi alte procedee de
tratare/eliminare a deşeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste
activităţi au loc în amplasamentul aceleiaşi unităţi de tratare, operatorului acestei
unităţi îi vor fi transmise toate chestionarele care privesc activităţile desfăşurate în
amplasamentul respectiv.
Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:
- calitatea datelor;
- impactul semnificativ la nivel local.
Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că operatorii
instalaţiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu evidenţa deşeurilor
incinerate, care se păstrează minim 5 ani, în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată de Hotărârea
Guvernului nr. 268/2005 şi de Hotărârea Guvernului nr. 427/2010. Acelaşi act
normativ impune, în general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru
următorii poluanţi: NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO,
pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO 2. Astfel, în general, există o
bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru
estimarea emisiilor, la nivel de sursă.
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi menţionează
faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de abordare în estimarea
emisiilor indicaţi pentru instalaţiile de incinerare a deşeurilor sunt caracterizaţi de un
grad ridicat de incertitudine, datorită variaţiilor considerabile de la o regiune la alta
sau de la un anotimp la altul în compoziţia deşeurilor incinerate, precum şi datorită
variaţiilor în condiţiile de operare a incineratoarelor şi a multitudinii de combinaţii
posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.
Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt dioxinele şi furanii, incineratoarele de deşeuri
reprezintă surse cheie de emisie la nivel naţional.
Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie de
capacitate, pot cădea sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de
Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de instalaţiile
de incinerare şi respectiv de crematorii, să se efectueze, în măsura posibilului, pe
baza nivelului 3 de abordare.
Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale, categorie
cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de nivel 2 de abordare.
Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c
Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor aferente
incineratoarelor de deşeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili suport. Inventarele
de emisii vor cuprinde toate activităţile legate de incinerarea propriu-zisă, care se
desfăşoară pe amplasamentul unor astfel de instalaţii, cum sunt: transportul intern,
manevrarea, stocarea şi pretratarea deşeurilor, respectiv manevrarea, tratarea,
stocarea şi transportul intern al reziduurilor de incinerare.
Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi surse mici de ardere
pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum şi generatoare
de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel
local pentru fiecare amplasament în parte.
pentru activităţile propriu-zise de incinerare a deşeurilor.
În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor se recomandă aplicarea următoarelor
emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru NOx (cu condiţia să fie stabilite
valori limită de emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO 2
(Anexa 2 la HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor).
de emisii doar în condiţiile în care, conform HG nr. 128/2002, "analiza poluanţilor,
precum şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor
automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele Comunităţii
Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate cu standarde
naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date de o calitate
ştiinţifică echivalentă".
instalaţiilor.
În cazurile în care la instalaţiile de incinerare se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate, operatorii vor
furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi
continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă utilizarea
factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009:
- Pentru incinerarea deşeurilor medicale - factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 din
capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere,
respectiv pentru incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate
redusă, se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a;
- Pentru incinerarea deşeurilor industriale - factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3
din capitolul 6.C.b;
- Pentru incinerarea deşeurilor municipale factorii de emisie din tabelul 3.2 din
capitolul 6.C.c.
Trebuie menţionat că aceşti factori de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghid
corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control (reducere) al
emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale concentraţiilor de poluanţi în
emisie nu pot fi respectate decât în situaţia în care incineratoarele sunt prevăzute cu
sisteme de control al emisiilor, pentru estimarea emisiilor este necesară cunoaşterea
eficienţei acestor sisteme.
Se recomandă utilizarea valorilor eficientelor sistemelor de control al emisiilor
determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de echipamente. Pentru
cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficientele
indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:
- Pentru incinerarea deşeurilor medicale - valorile eficienţelor din tabelele 3.7,
respectiv 3.8, precum şi cele din tabelul 3.9 din capitolul 6.C.a, pentru
incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru
incineratoarele rotative;
- Pentru incinerarea deşeurilor industriale valorile eficienţelor din tabelele 3.4 şi 3.5
din capitolul 6.C.b;
- Pentru incinerarea deşeurilor municipale - valorile eficienţelor din tabelul 3.3 din
capitolul 6.C.c.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deşeuri va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acestuia,
caracteristici.
Pentru o instalaţie de incinerare situată pe amplasamentul unei unităţi industriale pe
care o deserveşte, emisiile asociate vor fi incluse în inventarul local de emisii pentru
unitatea industrială respectivă, care va cuprinde toate activităţile/sursele de emisii
desfăşurate/existente pe respectivul amplasament.
Categoria de surse cod NFR 6.C.d
Estimarea emisiilor aferente arderii cadavrelor umane şi animale în crematorii se va
efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în Ghidul EMEP/EEA 2009, în
capitolul 6.C.d tabelul 3.1 pentru corpurile umane, în tabelele 3.2 şi 3.3 pentru oi,
respectiv vaci. În cazul arderii cadavrelor altor categorii de animale, pentru
estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 prin
extrapolare în funcţie de masa animalului.
Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliţi pentru crematorii lipsite de
sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există, eficienţele
acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.
Categoria de surse cod NFR 6.C.e
Pentru nivelul 3 de abordare, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă estimarea emisiilor
aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv miriştile, pe baza factorilor de
emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 "Open
Burning". Ghidul EMEP/EEA 2009 precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile
informaţii privind cantităţile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o
cantitate medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.
Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriştile, provenite de pe
terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în România, elaboratorii
inventarelor de emisii vor acorda o atenţie deosebită răspunsurilor referitoare la
acest aspect, din chestionarul "Agricultură" (coloana N). În cazul în care nu sunt
indicate cantităţile de resturi vegetale arse, ci se menţionează doar practicarea
acestei activităţi (DA), pentru calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25
kg/hectar pentru terenurile arabile.
În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a resturilor de folii
de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi
de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 "Open Burning" şi datele
din chestionarul "Agricultură" (coloana AJ).
Se menţionează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale din
păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în chestionarul "Surse
naturale".
Emisiile asociate arderii deschise a deşeurilor vor fi tratate ca provenind din surse de
suprafaţă.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR 6.C.a, 6.C.b,
6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste
categorii.
unităţilor de incinerare a deşeurilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea
emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru activităţile de incinerare a deşeurilor care se
realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere, includerea acestora în
inventarele naţionale de emisii realizate pentru categoria corespunzătoare de
activităţi de sub codul NFR 1.A. Astfel, trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări
în considerare a unor emisii raportate sub codul NFR 6.C şi sub codul NFR 1.A.
surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile de deşeuri incinerate
cu datele statistice disponibile.
operatorii instalaţiilor de incinerare să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri incinerate, date de monitorizare,
etc.).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri incinerate,
cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoriile NFR
6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
6.D ALTE DEŞEURI
Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter incidental,
procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse este prezentată
succint. Elementele necesare estimării emisiilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele aferente
categoriei cod NFR 6.D
Factori de
Raportare inventar
Categorii de surse Surse de date Date necesare emisie/Procedura de
naţional 9
estimare a emisiilor
Tabel 3.1 subcapitolul 6.D
6.D Alte deşeuri
Ghidul EMEP/EEA 2009
Procedura 4.3.6 din
Îndrumar, pentru
activităţile din categoria
Capacitatea staţiei de
cod NFR 1.A.3.b.i-iv
compostare
Transport rutier
Cantitatea de deşeuri
Operatorii staţiilor de (Autoutilitare - cod NFR Nu se raportează la
organice compostate în
compostare sau ai 1.A.3.b.ii, Autovehicule inventarul naţional
anul de inventariere
Producerea depozitelor de deşeuri grele incluzând şi
Număr şarje pe an
compostului municipale/staţiilor de autobuze - cod NFR
Durata unei şarje
epurare care deţin şi staţii 1.A.3.b.iii). Emisiile se
Cantitate compost produs
de compostare iau în considerare numai
Localizare
în inventarul local.
Număr utilaje mobile
Număr vehicule Procedura 4.3.12 din
Îndrumar, pentru 1.A.2.f.ii Surse
activităţile din categoria mobile nerutiere şi
cod NFR 1.A.4 Surse echipamente (în
mobile nerutiere şi domeniul industrial)
echipamente
Împrăştierea pe
teren a nămolului Operatorii staţiilor de Cantitatea de nămol
Tabel 3.2 subcapitolul 6.D
de la staţiile de epurare a apelor uzate Conţinutul procentual de 6.D Alte deşeuri
Ghidul EMEP/EEA 2009
epurare a apelor menajere amoniac din nămol
uzate menajere
6.D Alte deşeuri Se
Incendiile de Inspectoratul General al Număr de incendii de Tabel 3.3 subcapitolul 6.D raportează numai la
autovehicule Poliţiei Române autovehicule Ghidul EMEP/EEA 2009 inventarul naţional
5
Număr de incendii la Tabel 3.4 subcapitolul 6.D raportează numai la
clădiri individuale Ghidul EMEP/EEA 2009 inventarul naţional
5
Număr de incendii la Tabel 3.5 subcapitolul 6.D
raportează numai la
Incendiile la clădiri clădiri alipite Ghidul EMEP/EEA 2009
Inspectoratul General inventarul naţional
de locuit şi
pentru Situaţii de Urgenţă 6.D Alte deşeuri Se
industriale
Număr de incendii la Tabel 3.6 subcapitolul 6.D raportează numai la
blocuri de apartamente Ghidul EMEP/EEA 2009 inventarul naţional
5
Număr de incendii la Tabel 3.7 subcapitolul 6.D
raportează numai la
clădiri industriale Ghidul EMEP/EEA 2009
inventarul naţional
Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:
- Producerea compostului - chestionarul "Compostare deşeuri" transmis operatorilor
de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;
- Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor uzate menajere
- chestionarul "Epurare ape uzate menajere" transmis operatorilor de către agenţiile
locale pentru protecţia mediului;
- Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit şi industriale -
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare la
Inspectoratul General al Poliţiei Române, respectiv la Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă.
7.A ALTE SURSE
SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.44.1 PROCESAREA NISIPULUI ŞI
PIETRIŞULUI
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
- Uscare;
- Manevrare, transfer, stocare;
- Sortare.
În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de
activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de
metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 "Sand and Gravei Processing".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare pe baza
chestionarului "Procesare nisip agregate", pe care îl va transmite operatorilor de
balastiere.
Se precizează că activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului se pot desfăşura fie
în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi
principale de alt profil, cum ar fi: staţii preparare mixturi asfaltice, staţii preparare
betoane şi mortare, turnătorii de metale feroase, etc. În situaţia în care procesarea
nisipului şi agregatelor constituie o activitate conexă, datele necesare estimării
emisiilor (cantităţile de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute şi
stocate, precum şi sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele
"Procese producţie minerale" şi "Procese producţie metalurgie".
Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile
de procesare a nisipului şi pietrişului, inventarul local de emisii va cuprinde toate
sursele de poluanţi atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu,
funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de
clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi
În cazul în care activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului reprezintă activităţi
conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat
pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le
pot fi asociate operaţiile de procesare a nisipului şi pietrişului sunt prezentate în
cadrul procedurilor specifice acestor activităţi.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.1 se vor
SUBSECŢIUNEA 2: 1.3.44.2 PROCESAREA ROCILOR CONCASATE ŞI A
MINERALELOR SUB FORMĂ DE PULBERI
- Concasare (primară, secundară, terţiară şi fină);
- Sortare;
- Transfer pe bandă rulantă;
- Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice;
- Descărcare şi încărcare vehicule transport.
Principalele tipuri de roci procesate în unităţile de concasare sunt: piatra de var,
granitul, dolomita, gresia, cuarţul, cuarţitul, precum şi marna calcaroasă, marmura,
etc. Tipurile principale de minerale care se procesează în industria mineralelor
pulverizate includ: carbonatul de calciu, talcul şi barita.
În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară astfel de
activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie indicaţi de
metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.2 "Crashed Stone Processing and
Pulverized Mineral Processing".
chestionarului "Extracţie minerale", pe care îl va transmite operatorului.
Se precizează că activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub
formă de pulberi se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil,
fie ca activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: fabricarea
cimentului, fabricarea varului, etc. În cazul în care factorii de emisie pentru
activitatea principală includ şi operaţiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza
integral factorii aferenţi activităţii principale.
Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai activităţile
de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi, inventarul
local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest
amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul
vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea.
Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual asociindu-i-se toţi
În cazul în care activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub
formă de pulberi reprezintă activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi
incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele
referitoare la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a
rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de pulberi sunt prezentate în cadrul
procedurilor specifice acestor activităţi.
O atenţie deosebită se va acorda evitării dublei luări în considerare a emisiilor pentru
activităţile conexe activităţilor principale, în situaţiile în care factorii de emisie pentru
activităţile principale includ şi activităţile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea
cimentului şi pentru fabricarea varului.
SUBSECŢIUNEA 3: 1.3.44.3 PREPARAREA BETOANELOR
- Transferul agregatelor şi al nisipului;
- Descărcarea cimentului în silozuri;
- Încărcarea elevatorului;
- Încărcarea malaxorului;
- Încărcarea vehiculelor;
- Traficul de incintă;
- Eroziunea eoliană.
Emisiile de poluanţi pentru activităţile de preparare a betoanelor se calculează cu
factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42, capitolul 11.12 "Concrete
Batching".
unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma discuţiilor de pe
forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu cerinţele metodologiei US EPA/AP-42,
capitolul 11.12 "Concrete Batching" şi pe care îl va transmite operatorului.
Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente
în cadrul unei staţii de preparare betoane (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile
motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt
SUBSECŢIUNEA 4: 1.3.44.4 GALVANIZARE
Estimarea emisiilor asociate operaţiei de galvanizare se va realiza prin utilizarea
factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.20
"Electroplating".
capitolul 12.20 "Electroplating" şi pe care îl va transmite operatorului.
SUBSECŢIUNEA 5: 1.3.44.5 SABLARE
Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea factorilor
de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13.2.6 "Abrasive
Blasting".
Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi
sunt solicitate prin chestionarele privind diferite activităţi industriale sau de altă
natură.
SUBSECŢIUNEA 6: 1.3.44.6 SUDURĂ CU ARC ELECTRIC
Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea factorilor de
emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12.19 "Electric Arc
Welding".
capitolul 12.19 "Electric Arc Welding" şi pe care îl va transmite operatorului.
SUBSECŢIUNEA 7: 1.3.44.7 FABRICAREA MANGALULUI
Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea factorilor de
emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 10.7 "Charcoal".
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informaţii privind
producţia de mangal de la cuptoarele de mangal şi de la activitatea de brichetare,
durata unei şarje, precum şi date privind caracterizarea şi amplasamentul surselor.
SUBSECŢIUNEA 8: 1.3.44.8 RESUSPENSIA PARTICULELOR DE PE
DRUMURI
Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a particulelor
depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea vehiculelor.
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul drumurilor datorate
acestui fenomen, ci numai emisiile directe asociate arderii carburanţilor în motoare,
respectiv uzurii frânelor/cauciucurilor/carosabilului.
Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va efectua
prin utilizarea relaţiilor de calcul indicate de metodologia US EPA/AP-42, după cum
urmează:
- Drumuri pavate - capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 "Paved Roads", relaţia 1,
utilizând următoarele date referitoare la anul de inventariere: cantitatea de particule
cu diametrul sub 75 m depuse pe suprafaţa drumurilor pavate (g/m 2), greutatea
medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor
care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse;
- Drumuri nepavate - capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 "Unpaved Roads", relaţia la
pentru drumurile industriale, respectiv relaţia 1b pentru drumurile publice. Se vor
utiliza următoarele date: conţinutul de particule cu diametrul sub 75 m în praful
depus pe suprafaţa drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului
suprafeţei drumului (%), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul (tone),
viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al vehiculelor care parcurg
drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse. Aplicarea relaţiei 1b, de calcul al
emisiilor de particule resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune
scăderea emisiilor asociate uzurii frânelor şi cauciucurilor, calculate pentru anul de
inventariere conform procedurii 1.3.8 "Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii
Uzura pneurilor şi a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor".
Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei particulelor
generate de:
- traficul intern din amplasamentul fiecărei unităţi economice;
- traficul pe drumurile publice de pe teritoriul judeţului.
Inventarele naţionale de emisii
Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în inventarul
naţional după cum urmează:
- la categoria cod NFR 7.A.8.a - pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor
traficul intern de pe amplasamentele unităţilor economice;
- la categoria cod NFR 7.A.8.b - pentru emisiile asociate resuspensiei particulelor
datorate traficului pe drumurile publice.
elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de surse.
11 SURSE NATURALE
SUBSECŢIUNEA 10:
Categoria de activităţi cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale. Următorul
tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:
Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11
Categoria Titlu
SNAP NFR
1108
11.A Vulcani
110800
1103
110301 11.B Incendii de păduri
110302
11.C Alte surse naturale
1101 5.E Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate
1102
1111
1112
110401
110402
- Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, tundră, etc.)
110403
110404
110501
110502
110503
110504 - Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.
110505
110506
110601
110701
110702 - Animale: termite, mamifere, alte animale
110703
1109
- Scăpări de gaze din litosferă
110900
110117
110216
Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de
110405 -
păşuni şi alte tipuri de vegetaţie
111117
111216
111000 - Descărcări electrice
112101
112102
112103 - Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite
112104
112105
112201
112202
112203 - Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate
112204
112205
112301
112302
112303 Terenuri agricole abandonate
112304
112305
112400 Emisii de CO2 din sol
112500 7.B Alte surse

NIVEL DE ABORDARE
În vederea elaborării inventarului de emisii, se recomandă colaborarea autorităţilor la
nivel central şi discuţii pe forumul INVENTARE EMISII.
Autorităţile implicate în discuţiile de pe forum la această secţiune pot fi:
- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
- Administraţia Naţională de Meteorologie;
- Administraţia Naţională "Apele Române";
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
- Institutul Naţional de Statistică;
- Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA;
- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
- Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Institutul Geologic al României;
- Instituţii de învăţământ superior/cercetare cu profil de geografie/geologie/biologie;
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
În cadrul discuţiilor de pe forum reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului vor prezenta chestionarul de colectare a datelor, precum şi cerinţele de
calitate a datelor, urmând ca în urma dezbaterilor să se stabilească:
- Calitatea şi gradul de detaliu al datelor disponibile;
- Modalitatea de realizare a fluxului de date
- Modalităţile optime de dezagregare a datelor colectate prin chestionare, precum şi
a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate şi emisiile estimate la nivel naţional vor fi dezagregate la nivel
judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către ANPM.
Surse de date
Vulcani, scăpări geologice, zone umede, mlaştini, lacuri, etc., animale: termite,
mamifere, alte animale
Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:
- Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - Direcţia conservarea naturii,
biodiversităţii;
- Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic şi Vânătoare;
- Instituţiile de învăţământ superior/cercetare cu profil de
geografie/geologie/biologie;
- Administraţia Naţională "Apele Române";
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
- Institutul Naţional de Statistică.
Incendii de păduri, păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate, alte
tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.), soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi
neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie
Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:
- Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA;
- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Institutul Geologic al României;
- Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi
Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti;
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
- Institutul Naţional de Statistică.
Descărcări electrice
Sursele care deţin şi pot furniza date privind descărcările electrice sunt:
- Institutul Naţional de Statistică. Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din cadrul grupei 11 "Surse
naturale", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite către deţinătorii
de date identificaţi mai sus, chestionarul "Surse Naturale".
Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe baza
factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA în subcapitolele respective şi/sau pe
baza ecuaţiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste emisii.
Emisiile de metan şi dioxid de carbon care caracterizează majoritatea surselor
naturale se estimează şi se raportează numai în inventarele naţionale de gaze cu
efect de seră.
Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani
Pentru estimarea emisiilor de SO 2 se vor utiliza relaţia (2) şi tabelul 3-2 din Ghidul
EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A "Vulcani".
Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de păduri
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B "Incendii de păduri", în tabelele 3-5, 3-7 şi 3-8.
Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale
Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate - cod 5.E
Estimarea emisiilor se va efectua cu relaţia:
E = S x F (1.8)
unde:
E = emisia
S = suprafaţa luată în considerare exprimată în m2
F = fluxul de poluanţi emis, exprimat în g/m2/an
Calculul fluxului de poluanţi se efectuează aplicând relaţia (7) şi valorile mărimilor
prezentate în tabelele 4-1 şi 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, NFR 5.E,
"B1101 Non-managed and managed forests GB2009".
Relaţia (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu indice iso),
terpene (mărimile cu indice mts), şi alţi compuşi organici volatili (mărimile cu indice
ovoc).
În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru izopren,
terpene şi alţi compuşi organici volatili se vor calcula pentru fiecare specie în parte,
după care valorile obţinute vor fi însumate pentru a se obţine emisiile pentru
întreaga suprafaţă de pădure avută în vedere.
Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.)
Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru categoria de
surse "Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate" cod NFR 5.E,
utilizându-se relaţia (2) pentru calculul fluxurilor de poluanţi şi valorile mărimilor
prezentate în tabelul 4-1, tabelul 6-1 şi alte tabele din secţiunea 6, precum şi
tabelele 8-1, 8-2, 8-3 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B1104
Natural grassland and other vegetation GB2009".
Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.
Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conţinut de compuşi cu sulf se va utiliza
factorul de emisie de 5,8 g S pe m 2 şi pe an pentru mlaştini, indicat de Ghidul
EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B1105 B1106 Wetlands and waters
GB2009".
Animale: termite, mamifere, alte animale
Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie
indicaţi în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul "B1107
Animals GB2009", aplicabili efectivelor de animale şi de păsări.
Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii pentru amoniac
pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul discuţiilor se va stabili de către
specialiştii în domeniu similitudinea dintre speciile de animale reprezentative din
România şi speciile pentru care Ghidul furnizează factori de emisie. De asemenea, se
vor grupa speciile de păsări în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare
informaţiile din secţiunea 8 din documentul "B1107 Animals GB2009").
Scăpări de gaze din litosferă
Metanul, dioxidul de carbon şi azotul molecular, reprezintă compuşii principali emişi
de această categorie de surse, emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind
estimate şi raportate numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Dat fiind că în România există vulcani noroioşi, precum şi numeroase zăcăminte de
ape termale, de ţiţei şi de cărbuni şi ţinând cont de faptul că emisiile variază
semnificativ în funcţie de sursa de poluare, se recomandă stabilirea unor factori de
emisie şi a unor modele de estimare a emisiilor specifice.
Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi
alte tipuri de vegetaţie
Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse "Soluri de păduri
de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi alte tipuri de
vegetaţie" se va utiliza relaţia de calcul indicată de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul
11.C, documentul "B110117 Forest and grassland soils GB2009", în secţiunea 5,
după cum urmează:
- Se vor identifica zonele de păduri, de păşuni, precum şi zonele umede pentru care
se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor georeferenţiate solicitate de la
furnizorii de date;
- Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare valorile medii
lunare ale temperaturii aerului (Ta) de la staţiile meteorologice reprezentative pentru
zonele pentru care se face estimarea, pe baza datelor furnizate de Administraţia
Naţională de Meteorologie. În vederea obţinerii acestor date, se vor transmite către
ANM hărţile cu zonele de interes;
- Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai perioadele în
care valorile calculate ale temperaturii solului se încadrează în intervalul 0-35°C;
- Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu relaţia furnizată de
Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu suprafeţele zonelor pentru care se face
inventarierea.
Descărcări electrice
Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relaţia:
LNO = (NCG x EFCG/ CG) + [(NCG/ CG) x (10/(1 + ( /30)2) - 1] x EFIC (1.9)
unde:
LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de interes (molecule de
NO)
NCG = numărul de fulgere de tip nor-sol numărate
CG = eficienţa reţelei de monitorizare a fulgerelor
EFCG = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-sol
= latitudinea zonei investigate, exprimat în grade
EFIC = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare electrică de tip nor-nor
sau în interiorul norului
Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EF Cg şi EFIC) în tabelul 8.1.
Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate de Administraţia
Naţională de Meteorologie.
Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite
Modificările generate de schimbările în natura pădurilor şi altor zone împădurite sunt
luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate
Modificările generate de conversia pădurilor şi a zonelor înierbate sunt luate în
considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Terenuri agricole abandonate
Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru elaborarea
inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.
Emisii de CO2 din sol
Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează şi se raportează numai în
inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Alte surse - cod NFR 7.B
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie de surse.
Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel naţional.
Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie
pentru anumiţi poluanţi atmosferici reglementează "emisiile de pe teritoriul statelor
membre şi din zonele lor exclusive economice provenind din toate sursele de poluanţi
prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca urmare a activităţilor umane" (art. 2),
emisiile estimate pentru sursele naturale nu sunt luate în considerare în raportările
prevăzute de această directivă.
Inventarele locale de emisii se vor elabora prin dezagregarea pe judeţe a
inventarului naţional.
CAPITOLUL 2: MODEL DE CALCUL PENTRU ESTIMAREA
CONSUMURILOR DE COMBUSTIBILI NECESARE PENTRU
ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR LOCUITE
Descrierea modelului
Cu ajutorul acestui model de calcul pot fi estimate consumurile de combustibili
necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite.
Metoda de calcul utilizată este reprezentată de determinarea bilanţului termic la
nivelul unei locuinţe individuale (casă/apartament de bloc), prin estimarea pierderilor
şi aporturilor de căldură din, respectiv în spaţiile locuite aferente acesteia, ce au loc
în perioadele de timp în care este realizată încălzirea locuinţelor prin arderea
combustibililor în instalaţiile casnice de încălzire, în vederea asigurării confortului
termic. Punându-se condiţia de menţinere a unei temperaturi de confort,
corespunzătoare unei stări de echilibru termic, din ecuaţia de bilanţ pentru această
stare de echilibru poate fi determinat necesarul de căldură ce trebuie obţinut prin
arderea combustibililor. Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, pot fi
estimate consumurile de combustibili, în funcţie de puterile calorice inferioare ale
acestora şi de randamentele termice ale instalaţiilor de încălzire.
Determinarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru un spaţiu locuit este
realizată, în cadrul evaluării şi certificării performanţei energetice a clădirilor,
conform Ordinului ministrului transportului, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007
pentru aprobarea reglementării tehnice "Metodologie de calcul al performanţei
energetice a clădirilor", modificat şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi locuinţei nr. 1071/2009 şi completat de Ordinul ministrului dezvoltării
regionale şi locuinţei nr. 1217/2010. Modelul de calcul prezentat aici respectă
principiile şi metodele de bază utilizate în cadrul acestei metodologii, însă are la bază
o metodă simplificată de estimare a necesarului de căldură şi a consumurilor de
combustibili, adecvată - având în vedere necesarul de date de intrare utilizate de
model şi gradul de precizie şi detaliu al datelor de ieşire obţinute - scopului propus:
elaborarea inventarelor de emisii atmosferice la nivel local şi naţional.
Metoda utilizată pentru estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură pentru o
locuinţă individuală (casă/apartament de bloc) constă în determinarea transferului de
căldură prin principalele elemente de construcţie perimetrale ale locuinţei aflate în
contact cu spaţii exterioare neîncălzite sau cu mediul ambiant exterior: pereţi
exteriori, ferestre exterioare, tavan, podea. Sunt luate în considerare toate formele
de transfer de căldură: conducţie (transmisie), convecţie, radiaţie termică, transfer
de masă.
Determinarea fluxului termic total prin pereţii exteriori - corespunzător pierderilor
prin conducţie şi convecţie - se va face, utilizând ipoteza unui transfer termic
unidirecţional, în regim staţionar, pe baza legii lui Fourier şi a legii lui Newton, cu
următoarea formulă:
Qpereţi_ext = [(tint - text) x Spereţi_ext]/Rpereţi_ext (Ecuaţia 2.1),
unde:
Qpereţi_ext [W] = fluxul termic total prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale -
casă/apartamentului de bloc;
tint [°C] = temperatura interioară, de confort termic, a spaţiilor locuite;
text [°C] = temperatura aerului din mediul ambiant exterior;
Spereţi_ext [m2] = suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii
exteriori;
Rpereţi_ext [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a pereţilor exteriori ai locuinţei.
Fluxul termic total Qpereţi_ext reprezintă cantitatea de căldură care se pierde, în
unitatea de timp, prin pereţii exteriori ai locuinţei individuale (casei/apartamentului
de bloc), datorită diferenţei de temperatură dintre aerul din interiorul spaţiilor locuite
şi cel din mediul ambiant exterior.
Temperatura interioară tint va fi temperatura interioară convenţională de calcul,
stabilită, conform "Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor", ca
fiind egală cu 20°C.
Pentru temperatura exterioară text se recomandă utilizarea unor valori medii lunare
multianuale ale temperaturii, în funcţie de regiunea climatică în care se află locuinţa,
estimându-se valori medii lunare pentru fluxul termic total Qpereţi_ext.
Suprafaţa de calcul Spereţi_ext, în cazul locuinţelor individuale - case cu un singur nivel,
se va determina cu ajutorul relaţiilor:
Spereţi_ext = Pext x hext - Sferestre (Ecuaţia 2.2)
Pext = 2 x Lext + 2 x lext (Ecuaţia 2.3)
hext = hpereţi_int + tavan + podea (Ecuaţia 2.4)
Lext = Lpereţi_int + 2 x pereţi_ext (Ecuaţia 2.5)
lext = lpereţi_int + 2 x pereţi_ext ( (Ecuaţia 2.6),
unde:
Pext [m] = perimetrul exterior al locuinţei, determinat pe baza unui sistem de
dimensiuni exterioare (lungime-lăţime);
hext [m] = înălţimea exterioară a locuinţei;
Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei;
Lext [m] = lungimea exterioară a locuinţei;
lext [m] = lăţimea exterioară a locuinţei;
hpereţi_int [m] = înălţimea interioară a spaţiului locuit;
Lpereţi_int [m] = lungimea interioară a spaţiului locuit;
lpereţi_int [m] = lăţimea interioară a spaţiului locuit;
tavan [m] = grosimea tavanului;
podea [m] = grosimea podelei;
pereţi_ext [m] = grosimea pereţilor exteriori ai locuinţei.

În relaţiile de mai sus, este utilizat un sistem de dimensiuni exterioare ale locuinţei
(Lext, lext, hext) pentru calculul suprafeţei de transfer termic prin pereţii exteriori, S
pereţi_ext, pentru a ţine cont, printr-o procedură simplificată (faţă de calculul
rezistenţelor termice corectate), de efectul punţilor termice liniare. Aceste dimensiuni
exterioare (Lext, lext, respectiv hext) includ dimensiunile interioare corespunzătoare ale
spaţiului locuit (Lpereţi_int, lpereţi_int, respectiv hpereţi_int) şi grosimile corespunzătoare ale
pereţilor - în cazul lungimii şi lăţimii, respectiv tavanului şi podelei - în cazul înălţimii
( pereţi_ext, respectiv tavan şi podea).
Grosimile pereţilor exteriori, tavanului şi podelei reprezintă grosimile totale ale
acestor structuri de clădire, incluzând grosimile individuale ale fiecărui strat de
material (materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.).
Prin Recensământul populaţiei şi al locuinţelor pot fi obţinute, pentru locuinţe
individuale (case/apartamente de bloc), date referitoare la suprafaţa interioară, utilă
a spaţiului locuit (suprafaţa camerelor de locuit). Corespunzător acestei suprafeţe se
va alege un sistem reprezentativ de dimensiuni interioare (L pereţi_int, lpereţi_int, hpereţi_int),
pe baza cărora pot fi determinate dimensiunile exterioare de calcul (Lext, lext, hext).
Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori S pereţi_ext,
în cazul locuinţelor individuale - case cu un număr de "n" niveluri, poate fi aleasă ca
fiind de "n" ori valoarea suprafeţei de calcul Spereţi_ext determinată pentru o locuinţă cu
un singur nivel având aceleaşi dimensiuni interioare ale spaţiului locuit cu cele
corespunzătoare unui nivel al locuinţei cu "n" niveluri.
Suprafaţa de calcul pentru determinarea fluxului termic prin pereţii exteriori S pereţi_ext,
în cazul apartamentelor de bloc (un singur nivel) se poate determina cu ajutorul
relaţiilor:
Spereţi_ext = Pext/2 x hext - Sferestre (Ecuaţia 2.7)
Pext = 2 x Lext + 2 x lext (Ecuaţia 2.8)
Mărimile au aceeaşi semnificaţie ca mai sus. Valoarea perimetrului exterior al
locuinţei, Pext, pentru un apartament de bloc, se va alege ca fiind jumătate din
valoarea corespunzătoare unei case cu un singur nivel având aceeaşi suprafaţă
interioară, utilă, totală a spaţiului locuit, datorită ipotezei existenţei unui transfer
termic doar prin jumătate din suprafaţa pereţilor exteriori ai apartamentului, cealaltă
jumătate considerându-se a fi în contact cu spaţii încălzite aferente altor
apartamente.
Utilizând ipoteza unor alcătuiri şi structuri omogene ale pereţilor exteriori, rezistenţa
termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin pereţii exteriori,
Rpereţi_ext, va fi formată din mai multe rezistenţe termice înseriate - rezistenţele
termice ale diferitelor straturi de material din care sunt alcătuiţi pereţii exteriori
(materiale de construcţie, tencuială, materiale izolante, etc.) şi rezistenţele termice
ale straturilor superficiale de aer aflate pe feţele interioare, respectiv exterioare ale
pereţilor. Această mărime poate fi determinată cu formula:
Determinarea fluxului termic total prin podea, respectiv prin tavan corespunzător
pierderilor prin conducţie şi convecţie se va face într-un mod similar determinării
fluxului termic total prin pereţii exteriori, utilizând următoarele formule:
unde:
unde Lext, lext şi pereţi_ext reprezintă mărimile definite anterior. Un apartament de bloc
situat la un nivel intermediar în cadrul clădirii va fi presupus a fi delimitat superior şi
inferior de spaţii încălzite (aferente altor apartamente), în acest caz considerându-se
Qpodea = Qtavan = 0, precum şi Spodea = Stavan = 0.
Rezistenţa termică la transferul de căldură prin conducţie şi convecţie, prin podea -
Rpodea, respectiv tavan - Rtavan, va fi determinată cu ajutorul unor formule similare
celor utilizate pentru determinarea rezistenţei termice a pereţilor exteriori, după cum
urmează:
(Ecuaţia 2.3)
respectiv
(Ecuaţia 2.4),
unde:
Determinarea fluxului termic total prin ferestrele exterioare - corespunzător
pierderilor prin conducţie şi convecţie - se va face prin utilizarea următoarei formule:
(Ecuaţia 2.6),
unde:
- Qferestre [W] = fluxul termic total prin ferestrele exterioare ale locuinţei individuale
(casei/apartamentului de bloc);
- Sferestre [m2] = suprafaţa ferestrelor exterioare ale locuinţei;
- Rferestre [(m2*K)/W] = rezistenţa termică a ferestrelor exterioare ale locuinţei.
În afară de pierderile de căldură care au loc prin conducţie şi convecţie, prin pereţii
exteriori, ferestrele exterioare, podea şi tavan, fluxul termic total global pentru o
locuinţă cuprinde şi alte transferuri termice (pierderi, dar şi aporturi de căldură),
precum: pierderi de căldură prin transfer de masă, datorită ventilaţiei naturale şi a
infiltraţiilor de aer din mediul ambiant exterior prin neetanşeităţile elementelor de
tâmplărie exterioară (ferestre, etc.); aporturi de căldură prin radiaţia termică solară,
etc. Toate aceste elemente de transfer generează, prin compunere, un flux termic
total de pierdere de căldură a cărui contribuţie la fluxul termic total global pentru o
locuinţă, care reprezintă pierderea totală de căldură, poate fi aproximată ca fiind
50% din suma fluxurilor termice totale prin pereţii exteriori, ferestrele exterioare,
podea şi tavan. Astfel, fluxul termic total global, Qglobal, se va determina cu relaţia:
(Ecuaţia 2.7).
Fluxurile termice totale, Qpereţi_ext, Qpodea, Qtavan, Qferestre şi Qglobal, vor fi determinate
lunar, în funcţie de temperaturile medii lunare din zona geografică în care se află
locuinţa. Se va considera o valoare critică de 10°C a temperaturii medii lunare a
aerului din mediul ambiant exterior. Pentru lunile cu temperaturi medii mai mari sau
egale cu această valoare, fluxurile termice totale vor fi considerate nule (nu se
realizează încălzirea spaţiilor locuite prin arderea de combustibili).
Calculul necesarului de căldură lunar pentru încălzirea spaţiilor locuite, Q nec, se va
face cu relaţia:
(Ecuaţia 2.8),
unde:
- nzile = numărul de zile ale lunii de calcul.
Prin însumarea valorilor lunare ale necesarului de căldură Q nec (pentru lunile în care
temperatura medie a aerului din mediul ambiant exterior este mai mare sau egală cu
10°C, Qnee = 0), se va obţine necesarul de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor
locuite, Qnec_anual [GJ/an].
Pe baza necesarului de căldură astfel determinat, poate fi estimat consumul lunar -
Ccomb_lunar, respectiv anual - Ccomb_anual de combustibil, în funcţie de puterea calorică
inferioară a acestuia şi de randamentul termic al instalaţiei de încălzire, cu ajutorul
relaţiilor:
(Ecuaţia 2.9),
respectiv
(Ecuaţia 2.10),
unde:
- instalaţie_încălzire [%] = randamentul termic al instalaţiei de încălzire;
- PCIcomb [GJ/u.m.] = puterea calorică inferioară a combustibilului;
- u.m. = unitatea de măsură pentru cantitatea de combustibil, (t (tone) - pentru
solizi sau lichizi, Nm3 - pentru combustibili gazoşi).
Consumul anual de combustibil poate fi obţinut şi prin însumarea valorilor
consumurilor lunare.
Pentru utilizarea modelului în cazul locuinţelor colective încălzite prin intermediul
unei centrale de bloc, acesta se va aplica la nivel de apartament, calculându-se
consumurile lunare şi anuale de combustibil la nivel de apartament, în funcţie de
randamentul termic asociat centralei de bloc.
Rezultatele aplicării modelului vor fi prezentate sub forma valorilor lunare şi anuale
ale necesarului de căldură şi ale consumului de combustibil.
Exemple de calcul
În acest paragraf sunt prezentate, ca exemplu, rezultatele aplicării modelului pentru
calculul necesarului de căldură şi al consumului de combustibil pentru 8 tipuri
constructive generale de locuinţe, cu răspândire largă în România. Tipurile
constructive considerate sunt următoarele:
- Tipul 1: Casă cu pereţi din cărămidă clasică (sau materiale echivalente din punct de
vedere al conductivităţii termice), cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi tavan şi
ferestre din termopan;
- Tipul 2: Casă cu pereţi din cărămidă clasică, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan,
cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;
- Tipul 3: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi
tavan şi ferestre din termopan;
- Tipul 4: Casă cu pereţi din cărămidă Porotherm, fără izolaţie pereţi exteriori şi
tavan, cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;
- Tipul 5: Casă cu structură şi pereţi de lemn, cu izolaţie pereţi exteriori, podea şi
tavan şi ferestre din termopan;
- Tipul 6: Casă cu structură şi pereţi de lemn, fără izolaţie pereţi exteriori şi tavan,
cu izolaţie podea şi ferestre cu tâmplărie din lemn;
- Tipul 7: Apartament din plăci de beton, cu izolaţie pereţi exteriori şi ferestre din
termopan;
- Tipul 8: Apartament din plăci de beton, fără izolaţie pereţi exteriori şi ferestre cu
tâmplărie din lemn.
În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile parametrilor constructivi ai acestor 8
tipuri de locuinţe, utilizate ca date de intrare în calcul. Sunt prezentate, de
asemenea, pentru fiecare tip, parametrii sistemului de încălzire considerat pentru
calculul consumului de combustibil (randamentul instalaţiei de încălzire şi puterea
calorică inferioară a combustibilului utilizat).
În fiecare din cele 8 exemple, valorile dimensiunilor exterioare corespund unei
locuinţe cu un singur nivel, având o suprafaţă exterioară de 54 m (produsul lungimii
exterioare şi al lăţimii exterioare). În medie, pentru cele 8 cazuri, această valoare
corespunde unei suprafeţe interioare a spaţiului locuit de aproximativ 45 nr, ceea ce
reprezintă o bună aproximaţie a valorii suprafeţei medii locuibile actuale a unei
locuinţe din România (valoare care, în 2002, conform recensământului populaţiei şi
locuinţelor, era de 37,5 m2).
Valorile conductivităţilor termice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor
izolante şi cele ale rezistentelor termice ale ferestrelor reprezintă valori medii/tipice
obţinute din literatura de specialitate. Ele sunt reprezentative pentru o gamă de
materiale, ca de exemplu - valoarea de 0,7 W/(m*K) a conductivităţii termice a
cărămizii este reprezentativă şi pentru piatră, B.C.A., paiantă, etc.
În partea I - "Anvelopa clădirii" a "Metodologiei de calcul al performanţei energetice a
clădirilor", aprobată prin OM 157/2007 sunt prezentate, în tabelul 5.3.1, valori ale
conductivităţilor termice de calcul pentru materiale termoizolante. În Anexa A.5 a
aceluiaşi document - "Caracteristicile termotehnice ale elementelor de construcţie"
sunt prezentate valori ale conductivităţilor termice de calcul pentru materiale de
construcţie. Pentru ferestre, sunt prezentate în tabelul 9.4.3 valori ale transmitanţei
termice (inversul rezistenţei termice) pentru ferestre tip de termopan, iar în tabelul
9.4.6 valori ale rezistenţei termice pentru ferestre cu tâmplărie clasică.
Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru locuinţa de tip
1
Lungime Suprafaţa interioară

Lăţime exterioară Înălţime exterioară
exterioară (pentru a spaţiului locuit
(pentru un nivel) (pentru un nivel)
un nivel) (pentru un nivel)
[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 42,1
Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

[m] [W/(m*K)]
Locuinţă tip 1 1 Cărămidă clasică 0,3 0,7
2 Izolaţie polistiren 0,05 0,044
Pereţi exteriori Tencuială interioară

3 0,03 0,37
ipsos
Tencuială exterioară
4 0,04 0,6
ciment
Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,04 0,25
Tavan 2 Strat aer 0,1 0,023
Tencuială interioară
4 0,03 0,37
ipsos
Podea
Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea
[m] [W/(m*K)]
1 Beton 0,2 1,74
3 Lemn 0,02 0,14
4 - - -
Rferestre Sferestre [m2]
Ferestre Tip
[(m2*K)/W] (pentru un nivel)
exterioare
Termopan 0,71 4
Tip instalaţie_încălzire
Instalaţie încălzire [%]
Sobă 60
Tip PCI [GJ/t]
Combustibil
Lemn 13,794
2

[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 43,45

[m] [W/(m*K)]
1 Cărămidă clasică 0,3 0,7
Pereţi exteriori 2 - - -
3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,04 0,25
Locuinţă tip 2 3 - - -
4 0,03 0,37
ipsos

[m] [W/(m*K)]
1 Beton 0,2 1,74
Podea
3 Lemn 0,02 0,14
4 - - -
Rferestre Sferestre [m ]
2
Ferestre Tip
exterioare
Lemn 0,43 4
Sobă 60
Tip PCI [GJ/t]
Combustibil
Lemn 13,794
3

[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 42,1

[m] [W/(m*K)]
1 Cărămidă Porotherm 0,3 0,25
Pereţi exteriori 2 Izolaţie polistiren 0,05 0,044

3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,04 0,25
Locuinţă tip 3 3 Izolaţie polistiren 0,05 0,044
4 0,03 0,37
ipsos

[m] [W/(m*K)]
1 Beton 0,2 1,74
Podea
3 Lemn 0,02 0,14
4 - - -
Ferestre Tip
exterioare
Termopan 0,71 4
Sobă 60
Tip PCI [GJ/t]
Combustibil
Lemn 13,794
4
Locuinţă tip 4 Lungime Suprafaţa interioară

[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 43,45
Pereţi exteriori
[m] [W/(m*K)]
1 Cărămidă Porotherm 0,3 0,25
2 - - -
3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,04 0,25
3 - - -
4 0,03 0,37
ipsos

[m] [W/(m*K)]
1 Beton 0,2 1,74
Podea Izolaţie
2 5 0,05 0,044
polistiren
3 Lemn 0,02 0,14
4 - - -
Ferestre Tip
exterioare
Lemn 0,43 4
Sobă 60
Tip PCI [GJ/t]
Combustibil
Lemn 13,794
5

[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 47,59

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,1 0,25

3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment
Tavan
[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,04 0,25
2 Strat aer 0,1 0,023
4 Tencuială interioară 0,03 0,37
ipsos

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,2 0,25
Podea
3 - - -
4 - - -
Ferestre Tip
exterioare
Termopan 0,71 4
Sobă 60
Tip PCI [GJ/t]
Combustibil
Lemn 13,794
6

[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 49,01

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,1 0,25
3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,04 0,25
3 - - -
4 0,03 0,37
ipsos

[m] [W/(m*K)]
1 Lemn 0,2 0,25
Podea
3 - - -
4 - - -
Ferestre Rferestre Sferestre [m ]
2
Tip
exterioare [(m2*K)/W] (pentru un nivel)
Lemn 0,43 4
Sobă 60
Tip PCI [GJ/t]
Combustibil
Lemn 13,794
7

[m] [m]
[m] [m2]
9 6 3 44,81

[m] [W/(m*K)]
1 Beton 0,2 1,74

3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment

[m] [W/(m*K)]
1 - - -
Tavan
2 - - -
Locuinţă tip 7
3 - - -
4 - - -

[m] [W/(m*K)]
1 - - -
Podea
2 - - -
3 - - -
4 - - -
Ferestre Tip
exterioare
Termopan 0,71 4
Centrală termică 80
Tip PCI [GJ/Nm ] 3

Combustibil
Gaz natural 0,034
8
Locuinţă tip 8 Lungime Lăţime exterioară Înălţime exterioară Suprafaţa interioară

exterioară (pentru (pentru un nivel) (pentru un nivel) a spaţiului locuit
un nivel) [m] [m] (pentru un nivel)
[m] [m2]
9 6 3 46,19

[m] [W/(m*K)]
1 Beton 0,2 1,74
3 0,03 0,37
ipsos
4 0,04 0,6
ciment

[m] [W/(m*K)]
1 - - -
Tavan
2 - - -
3 - - -
4 - - -

[m] [W/(m*K)]
1 - - -
Podea
2 - - -
3 - - -
4 - - -
Rferestre Sferestre [m ]
2
Ferestre Tip
exterioare
Lemn 0,43 4
Centrală termică 80
Tip PCI [GJ/Nm ] 3

Combustibil
Gaz natural 0,034
Calculele au fost efectuate pentru două regiuni climatice diferite, zona municipiului
Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-Napoca, pentru a se pune în evidenţă
influenţa diferenţelor de temperaturi asupra mărimii transferului termic şi implicit, a
consumului de combustibil. Au fost utilizate valorile medii lunare multianuale ale
temperaturii (text), corespunzătoare perioadei de timp 1901-2000, pentru municipiul
Bucureşti, respectiv municipiul Cluj-Napoca, publicate în Anuarul Statistic al
României pentru anul 2005, în tabelul 1.9. Aceste valori sunt prezentate în tabelul de
mai jos, în °C.
Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901-2000
Luna Bucureşti Cluj-Napoca

Ianuarie -2,2 -4,2
Februarie -0,2 -2,1
Martie 5,3 3,6
Aprilie 11,6 9,2
Mai 16,9 14,4
Iunie 20,7 17,4
Iulie 22,9 19,1
August 22,4 18,4
Septembrie 17,7 14,2
Octombrie 11,8 8,8
Noiembrie 5,5 3,3
Decembrie 0,4 -1,4
Valorile celorlalţi parametri care constituie date de intrare pentru model au fost
considerate după cum urmează:
Următorul tabel prezintă rezultatele obţinute în urma aplicării modelului, sub forma
necesarului de căldură anual pentru încălzirea spaţiilor locuite (Q nec_anual) şi a
consumului anual de combustibil (Ccomb_anual), calculate pentru cele 8 tipuri de locuinţe
descrise mai sus, în funcţie de situarea acestora intr-una dintre cele două regiuni
climatice considerate (zona municipiului Bucureşti, respectiv zona municipiului Cluj-
Napoca). Pentru tipurile constructive 1-6, calculele au fost efectuate în două
variante: case având unul, respectiv două niveluri locuibile; pentru casele cu două
niveluri, s-a considerat suprafaţa exterioară a fiecărui nivel ca fiind egală cu 54 m 2,
suprafeţele interioare ale fiecărui nivel având, la rândul lor, aceleaşi valori ca pentru
tipul corespunzător de locuinţă cu un singur nivel.
Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul
Unitate de
Numărul de măsură
Zona Qnec_anual Tip instalaţie
Tipul locuinţei niveluri ale Tip combustibil Ccomb_anual consum
geografică [GJ/an] încălzire
locuinţei anual
combustibil
1 1 26,81 Lemn Sobă 3,24 [t/an]
2 1 53,55 Lemn Sobă 6,47 [t/an]
3 1 22,06 Lemn Sobă 2,66 [t/an]
4 1 32,52 Lemn Sobă 3,93 [t/an]
5 1 25,61 Lemn Sobă 3,09 [t/an]
6 1 53,75 Lemn Sobă 6,49 [t/an]
Centrală
7 1 11,35 Gaz natural 417,25 [Nm3/an]
termică
Bucureşti
Centrală
8 1 37,38 Gaz natural 1374,16 [Nm3/an]
termică
1 2 45,14 Lemn Sobă 5,45 [t/an]
2 2 98,16 Lemn Sobă 11,86 [t/an]
3 2 35,64 Lemn Sobă 4,31 [t/an]
4 2 56,10 Lemn Sobă 6,78 [t/an]
5 2 44,19 Lemn Sobă 5,34 [t/an]
6 2 100,00 Lemn Sobă 12,08 [t/an]
Cluj-Napoca 1 1 36,16 Lemn Sobă 4,37 [t/an]
2 1 72,25 Lemn Sobă 8,73 [t/an]
3 1 29,76 Lemn Sobă 3,60 [t/an]
4 1 43,88 Lemn Sobă 5,30 [t/an]
5 1 34,55 Lemn Sobă 4,17 [t/an]
6 1 72,52 Lemn Sobă 8,76 [t/an]
Centrală
7 1 15,31 Gaz natural 562,94 [Nm3/an]
termică
Centrală
8 1 50,43 Gaz natural 1853,95 [Nm3/an]
termică
1 2 60,90 Lemn Sobă 7,36 [t/an]
2 2 132,43 Lemn Sobă 16,00 [t/an]
3 2 48,08 Lemn Sobă 5,81 [t/an]
4 2 75,68 Lemn Sobă 9,14 [t/an]
5 2 59,62 Lemn Sobă 7,20 [t/an]
6 2 134,92 Lemn Sobă 16,30 [t/an]
Calculele au fost efectuate utilizând toate relaţiile şi ipotezele descrise în paragraful
anterior.
Pentru situaţii similare celor întâlnite în cadrul exemplelor de calcul prezentate mai
sus, vor fi utilizate, la aplicarea modelului, în măsura în care acestea pot fi
considerate reprezentative, valorile mărimilor şi parametrilor utilizate în aceste
exemple.
ANEXA nr. 2: PROCEDURA de asigurare şi control al
calităţii inventarelor de emisii
CAPITOLUL 1: Procedurile de Controlul calităţii (QC)
Procedurile QC includ toate metodele, modalităţile, tehnicile şi rutinele prin care se
evaluează şi se menţine calitatea inventarelor de emisii elaborate. Aplicarea acestor
proceduri se va face în mod unitar tuturor categoriilor de surse, indiferent de tipul
datelor şi de sursele de date utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii.
Procedurile QC vizează:
- Alegerea tipurilor de date şi informaţii care vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisie, în funcţie de scopurile la care vor fi folosite. O atenţie
deosebită trebuie acordată selecţiei şi importului de date primare într-un set unitar şi
coerent de date de intrare în vederea estimării emisiilor;
- Modul de utilizare a datelor de intrare. Acesta presupune modalităţile şi metodele,
nivele de abordare prin care aceste date primare pot fi utilizate în mod optim pentru
estimarea emisiilor;
- Modul de raportare şi utilizare ulterioară a inventarelor de emisii. În funcţie de
obligaţiile de raportare şi de formatele de rapoarte, trebuie să se asigure
identificarea erorilor şi a greşelilor care apar în timpul elaborării rapoartelor.
Conform celor enunţate mai sus, vor exista următoarele proceduri şi rutine de
verificare a calităţii datelor, pentru următoarele etape de realizare a inventarelor de
emisii:
- Etapa de colectare a datelor de intrare:
Verificarea provenienţei datelor şi a referinţelor acestora;
Verificarea existenţei erorilor de transmitere şi transcriere;
Verificarea completitudinii informaţiilor;
Citarea în mod corespunzător a trimiterilor bibliografice;
Documentarea corespunzătoare a ipotezelor şi criteriilor de selecţie a datelor privind
activitatea, a factorilor de emisie şi a modului de estimare a altor parametri;
Verificarea încrucişată a datelor de intrare privind activitatea şi a factorilor de emisie
pe categorii de surse şi asigurarea că acestea sunt corect utilizate;
Identificarea datelor confidenţiale şi verificarea credibilităţii şi calităţii acestora;
Verificarea înregistrării corecte a unităţilor de măsură şi a folosirii factorilor de
conversie adecvaţi;
Verificarea consistenţei datelor între diverse categorii de surse şi între diverse serii
temporale.
- Etapa de realizare a inventarelor de emisii - Verificările şi rutinele efectuate în
cadrul algoritmilor şi procedurilor de estimare a emisiilor trebuie să protejeze
împotriva erorilor de duplicare a datelor de intrare, a erorilor de conversie a unităţilor
de măsură precum şi a altor erori similare. Pentru aceasta trebuie să se verifice:
acoperirea cu date privind activităţile pentru toate categoriile de surse, iar în cazul în
care nu există aceste date, identificarea acelor categorii de surse prin marcare cu
notaţii corespunzătoare;
multiplicarea sau luarea în considerare de mai multe ori a unor seturi de date de
intrare;
utilizarea unităţilor de măsură adecvate şi folosirea factorilor de conversie corecţi;
utilizarea consecventă a datelor de activitate pentru toţi poluanţii specifici fiecărei
categorii de surse;
dacă metoda de estimare a emisiilor şi nivelul de abordare sunt cele optime, prin
verificarea reproductibilităţii metodei sau prin utilizarea unor metode aproximative de
estimare care dau rezultate similare;
consistenţa seriilor temporale, în vederea asigurării coerenţei metodei utilizate
pentru întreaga serie de timp;
datele şi schimbările metodologice care apar în urma revizuirii inventarelor de emisii.
- Etapa de elaborare a rapoartelor - Înainte de a se elabora rapoartele în formatul
dorit, conform bunelor practici, trebuie să se realizeze o serie de verificări aritmetice
pentru a se:
identifica erorile metodologice majore;
verifica consecvenţa seriilor temporale;
verifica comparabilitatea cu inventarele de emisii ale altor ţări.
Elaborarea procedurilor de control se va face în urma discuţiilor de pe forumul
INVENTARE EMISII, de colectivul special constituit pentru asigurarea şi controlul
calităţii, coordonat de CECA.
Efectuarea verificărilor privind controlul calităţii se realizează de experţi din cadrul
autorităţilor teritoriale sau centrale pentru protecţia mediului sau după caz experţi
independenţi, membri ai colectivului QC. Colectivul QC este format din 10-12
membri, iar coordonarea sa revine reprezentantului CECA.
Eventualele erori constatate în timpul aplicării procedurilor QC vor fi corectate.
CAPITOLUL 2: Procedurile de asigurare a calităţii (QA)
Prin proceduri de asigurare a calităţii datelor (QA) se înţeleg toate verificările,
auditurile şi revizuirile pentru evaluarea calităţii inventarelor de emisii efectuate de
experţi independenţi care nu au fost implicaţi direct în elaborarea inventarelor de
emisii. Aceste verificări sunt realizate anual de un colectiv de analiză QA alcătuit la
nivel naţional din 5-7 membri, coordonat de autoritatea centrală pentru protecţia
mediului. În urma acestor evaluări se determină conformitatea procedurii de control
al calităţii datelor aplicate şi se identifică zonele (surse de emisii, factori de emisii,
ipoteze, etc.) în care se pot face îmbunătăţiri. Pe baza rapoartelor rezultate în urma
acestor proceduri, inventarele pot fi revizuite parţial sau integral.
Se recomandă ca în activitatea de verificare şi audit să se acorde prioritate
categoriilor de surse cheie, precum şi categoriilor de surse la care apar modificări
semnificative în seriile temporale sau la care gradul de incertitudine este foarte
mare.
CAPITOLUL 3: PLANUL DE ASIGURARE ŞI CONTROL AL
CALITĂŢII
SUBCAPITOLUL 1: Elaborarea Planului QA/QC
Planul de asigurare şi control al calităţii (QA/QC) este un document intern prin care
sunt organizate şi planificate toate activităţile de QA/QC.
Elementul cheie al unui plan QA/QC este lista obiectivelor ţintă de calitate a datelor
faţă de care se poate estima calitatea inventarelor de emisii elaborate. Principalele
obiective ale unui plan QA/QC sunt:
- Transparenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Asigurarea unei documentaţii suficiente astfel încât să poată fi urmărit modul de
estimare al emisiilor pentru fiecare sursă în parte;
Elaborarea rapoartelor privind inventarele de emisii în care se vor descrie metodele,
sursele de date, integralitatea, acurateţea şi incertitudinea, precum şi tendinţele
semnificative;
Asigurarea documentaţiei complete asupra calităţii procedurilor şi rutinelor QC,
inclusiv a rutinelor de verificare electronică utilizate în cursul procedurilor QC;
- Consecvenţa datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Asigurarea că metodele sunt în concordanţă cu cele mai bune practici şi că sunt
utilizate consecvent pentru toţi poluanţii şi pentru toate seriile temporale;
Eliminarea neconcordanţelor dintre raportările inventarelor de emisii realizate prin
diferite metodologii şi cu instrumente diferite;
Asigurarea coerenţei cu inventarele realizate independent din date statistice sau prin
monitorizare;
- Comparabilitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Utilizarea celor mai bune metodologii pentru estimarea şi pentru raportarea emisiilor;
Repartizarea emisiilor conform recomandărilor ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;
Verificarea încrucişată cu inventarele de emisii ale altor state pentru surse similare;
- Integralitatea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Includerea în inventare a tuturor categoriilor de surse/activităţi, de pe întreg
teritoriul naţional, conform cerinţelor de raportare stabilite prin Convenţia LRTAP;
Includerea în inventare a tuturor poluanţilor, conform cerinţelor de raportare stabilite
prin Convenţia LRTAP;
- Acurateţea datelor. Atingerea acestui obiectiv presupune:
Utilizarea celor mai bune practici pentru estimarea emisiilor conform prevederilor
ultimei versiuni a Ghidului EMEP/EEA;
Estimarea emisiilor pe baza nivelelor 2 şi 3 de abordare;
Asigurarea că estimările cantitative şi incertitudinile sunt compilate şi raportate;
Asigurarea că cel puţin nivelul 2 abordare este folosit pentru estimarea emisiilor
provenite de la categoriile cheie, în măsura în care este posibil;
Evitarea supraestimărilor sau a subestimărilor sistematice.
Planul de QA/QC va trebui să specifice toate obiectivele ţintă menţionate anterior, iar
pentru fiecare dintre acestea trebuie să descrie toate acţiunile şi procedurile QA/QC
necesare atingerii obiectivelor. Totodată trebuie să se specifice resursele
instituţionale responsabile, precum şi intervalele de timp necesare realizării acestor
activităţi.
Planul QA/QC se elaborează de colectivul QA pe baza unei propuneri elaborate de
CECA în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, într-o secţiune special
destinată.
Odată ce s-a realizat şi implementat un astfel de plan, acesta poate fi îmbunătăţit
ulterior, ori de câte ori este cazul.
SUBCAPITOLUL 2: Implementarea planului QA/QC
(1)Pentru implementarea planului de QA/QC trebuie parcurse următoarele etape:
1.Etapa 1 - CECA, în urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII
reactualizează planul QA/QC pe baza recomandărilor şi observaţiilor cuprinse în
raportul colectivului de analiză din anul precedent (proceduri de QC şi QA care pot fi
cuprinse într-un astfel de plan sunt prezentate în Tabelul 2.2 şi Tabelul 2.3).
Totodată pregăteşte un formular actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor
şi acţiunilor corective (un astfel de formular este prezentat în Tabelul 2.1).
Coordonatorul colectivului QA definitivează planul în urma discuţiilor şi le transmite
tuturor membrilor colectivului
2.Etapa 2 - Înainte de transmiterea inventarelor, conducătorul serviciului în care
acestea sunt elaborate sau o persoană desemnată de acesta va aplica procedurile de
control al calităţii menţionate în Planul de QA/QC (ex. cele prezentate în tabelul 2.2)
şi va face corecturile necesare în cazul depistării unor erori.
Inventarele transmise către CECA de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului
vor avea menţiunea "Datele au fost verificate conform procedurilor. (sunt menţionate
codurile procedurilor QC aplicate, de ex. QC1 -3) de ........... (numele şi semnătura
verificatorului).
3.Etapa 3 - Conform Planului de QA/QC părţi din inventar (sau inventarul în
întregime) este transmis spre verificare şi revizuire membrilor colectivului QC
coordonat de CECA. Aceştia vor aplica procedurile de control al calităţii şi vor stabili
împreună cu elaboratorul inventarului măsurile corective necesare, pe care le vor
menţiona în rubricile corespunzătoare ale Tabelului 2.2 din cadrul planului QA/QC;
4.Etapa 4- Membrii colectivului QC înregistrează rezultatele în lista de verificare şi în
formularul actualizat pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective
(Tabelul 2.1), analizează şi propune acţiunile corective care trebuie implementate şi
le transmite elaboratorilor inventarelor
5.Etapa 5 - Persoanele responsabile de elaborarea inventarelor aplică acţiunile
corective şi informează coordonatorul colectivului QC din CECA în vederea actualizării
listei de verificare şi a fişierului însoţitor;
6.Etapa 6 - CECA pregăteşte capitolul QA/QC la Raportul care însoţeşte inventarele şi
formularul preliminar pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor corective
şi îl transmite coordonatorului colectivului QA pentru audit.
(2)_
1.Tabelul 2.1 Formular pentru înregistrarea observaţiilor, erorilor şi acţiunilor
corective
Persoana
Pers. resp.
care a Data Acţiunea 9 Data
Fişierul Foaia Celula Eroare Referinţe 9 Decizia cu Explicaţie
efectuat verificării recomandată corectării
corectarea
verificarea
Popescu I 28.06.12 Inv12 Energie B15 Eroare de Anuarul de Corectare De a Ionescu M. 02.07.12
transcriere statistică, date corecta
în 2005 datele
producţia
de cărbune
(35232 în
loc de
35323).
Popescu I 28.06.12 Inv12 Energie A28 Import IEA, 2005. Corectare De a Ionescu M. 04.07.12 Această
cărbune date respinge, problemă
(5000 t) dar de a necesită
diferă de rezerva investigaţii
datele IEA discuţia suplimentare
(4825 t). pentru cu privire la
următorul siguranţa
inventar. datelor
naţionale
statistice şi a
datelor IEA.
Popescu I 28.06.12 Inv12 Energie C57 Factorul de Consultare Corectare De a Ionescu M. 03.07.12 Se
conversie telefonică date corecta recomandă
(1.15) cu datele, găsirea unui
diferă de Ministrul dar de a citat
datele de Adjunct Dl. rezerva bibliografic
la M. Planc discuţia
Ministerul pentru
Energiei
(1.14)
Popescu I 28.06.12 Inv12 Agr D15 Populaţia FAO, 2005. Corectare De a Ionescu M. 05.07.12 Statisticile
caprină date respinge. naţionale
(5600 privind
capete) agricultura
diferă de sunt destul
datele FAO de sigure.
(5555
capete).
2.Tabelul 2.2 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QC
Verificare finalizată Acţiune corectivă

Articolul Erori Comentarii
Data Numele Data Numele
(DA/NU)
ETAPA 1 - Colectarea datelor, activităţi de introducere şi prelucrare
QC1-1 Verificarea pe eşantioane de
date de intrare, pentru a identifica
erorile de transmitere şi de transcriere
QC1-2 Revizuirea fişierelor prin
verificări computerizate şi/sau prin
rapoarte de verificare a calităţii
QC1-3 Alte verificări (se specifică)
ETAPA 2 - Documentarea datelor
QC2-1 Verificarea fişierelor principale
dacă sunt complete
QC2-2 Verificarea că referinţele datelor
bibliografice sunt incluse pentru fiecare
dată primară
QC2-3 Verificarea că toate referinţele
şi citările bibliografice din inventar să
fie complete (ex. Includeţi toate
informaţiile relevante)
QC2-4 Verificarea aleatoare a
referinţelor şi citărilor bibliografice
pentru a observa dacă există erori de
transcriere
QC2-5 Verificarea dacă pentru fiecare
citare bibliografică există referinţe
corespunzătoare
QC2-6 Verificarea aleatoare dacă
citatele cuprind materialul şi conţinutul
la care se face referire
QC2-7 Verificarea încrucişată a
diverselor referinţe şi citările
bibliografice
QC2-8 Verificarea dacă ipotezele şi
criteriile pentru selectarea datelor
privind activităţile şi a factorilor de
emisie sunt documentate
QC2-9 Verificarea dacă modificările
metodologice sau ale datelor sunt
documentate
QC2-10 Alte verificări (se specifică)
ETAPA 3A - Emisii şi calcule bazate pe factorii de emisie şi date privind activităţile
QC3A-1 Verificarea transparenţei
tuturor calculelor privitoare la emisii
QC3A-2 Verificarea dacă unităţile de
măsură, parametrii şi factorii de
conversie sunt corecţi
QC3A-3 Verificarea dacă sursele de
emisii sunt corect identificate şi dacă
sunt corect efectuate calculele, de la
început până la sfârşit
QC3A-4 Verificarea factorilor de
corecţie temporală şi spaţială, precum
şi corectitudinea utilizării acestora
QC3A-5 Verificarea dacă în foile de
calcul datele de intrare şi datele
calculate sunt clar diferenţiate
QC3A-6 Evaluarea reprezentativităţii
factorilor de emisie, dat fiind specificul
naţional şi local al datelor privind
activităţile
QC3A-7 Verificarea pe eşantioane
reprezentative a estimărilor de emisii
(manual sau electronic)
QC3A-8 Verificări în funcţie de ordinea
importanţei surselor de emisii, pe
categorii de surse cheie
QC3A-9 Când apar schimbări
metodologice sau de colectare a
datelor, verificarea coerenţei intrărilor,
estimărilor şi a seriilor temporale
QC3A-10 Verificarea corelării cu Ghidul
EEA- EMEP 2009 şi cu bunele practicii,
în special în cazul modificărilor
metodologice
QC3A-11 Verificări încrucişate de
emisii, categorii de surse cheie, date
istorice pentru fiecare sursă de emisii
QC3A-12 Verificarea integralităţii
datelor şi a estimărilor de emisii
QC3A-13 Când metodele sau datele au
suferit modificări, verificarea coerenţei
seriilor temporale şi a estimărilor de
emisii
QC3A-14 Verificarea tendinţelor
temporale
QC3A-15 Verificări încrucişate ale
datelor colectate la nivel local cu cele
la nivel naţional (consumuri, balanţa
energetică, producţii, etc.)
QC3A-16 Alte verificări (se specifică)
ETAPA 3B - Calculul emisiilor pe baza datelor secundare sau pe baza măsurărilor directe ale emisiilor
ETAPA 1 - Mostre de întrebări privitoare la calitatea datelor de intrare
QC3B-1 Au fost aplicate proceduri QC
pe durata efectuării monitorizării de
emisii?
QC3B-2 Organismele de statistică au
planuri QA/QC pentru elaborarea
datelor?
QC3B-3 În cazul revizuirii inventarelor,
ce protocoale de eşantionare au fost
utilizate şi cât de recent au fost
revizuite?
QC3B-4 În cazul datelor privind
activităţile specifice amplasamentului,
există vreun standard naţional sau
internaţional aplicabil pentru
măsurarea diferiţilor parametri, dacă
da, au fost utilizate?
QC3B-5 Incertitudinea datelor a fost
estimată şi documentată?
QC3B-6 A fost identificată şi
documentată vreo limitare de utilizare
a datelor secundare, precum erori sau
estimări incomplete? Au fost
identificate erorile?
QC3B-7 Datele secundare au fost
supuse revizuirii şi, dacă da, în ce a
constat revizuirea?
QC3B-8 Altele (verificări detaliate)
ETAPA 2 - Măsurarea emisiilor directe
QC3B-9 Identificarea parametrilor care
se obţin prin măsurarea directă a
emisiilor
QC3B-10 Verificarea procedurilor
utilizate pentru măsurarea emisiilor,
inclusiv a procedurilor de prelevare, de
calibrare şi de întreţinere a
echipamentului
QC3B-11 Identificarea utilizării
procedurilor standard (acolo unde
există)
QC3B-12 Altele (verificări detaliate)
3.Tabelul 2.3 Propunere de plan QA/QC - Proceduri QA
Revizuirea finalizată Acţiunea corectivă

Articolul Erori Comentarii
Data Numele Data Numele
(y/n)
QA-1 Verificarea datelor iniţiale
QA-2 Verificarea aplicării corecte a
factorilor de emisie şi a metodologiilor
QA-3 Verificarea estimărilor corecte a
emisiilor
QA-4 Publicarea rezultatelor
inventarului
QA-5 Revizuire în urma observaţiilor
publicului sau operatorilor
QA-6 Alte revizuiri şi verificări (se
specifică) (Ex. Revizuire în urma
observaţiilor Comisiei Europene)
ANEXA nr. 3: CHESTIONARE utilizate pentru colectarea

datelor specifice fiecărei categorii de activităţi
3.1.1.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale mai
mari de 50 MW şi activităţi conexe
Ex. S.C. Complexul Energetic

Denumire operator economic
Craiova S.A.
Ex. Sucursala Electrocentrale
Denumire obiectiv
Işalniţa
Sediu: Str. Mihai Viteazu, nr.
Adresa obiectiv 101, Localitatea Işalniţa,
Judeţul DOLJ
Coordonate poarta de acces - X(E) = ... m

Stereo 70 Y(N) = ... m
Cod CAEN 351; 353
Specificaţi activităţile/codurile
Activităţi NFR conform anexei "Coduri 1.A.1.a. 1.B.1.a. 2.A.7.c. 1.A.4*)
NFR"
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
Activitate 1 anexei cod IPPC
(DA/NU) HG 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Instalaţie 1.1 1.A.1.a. 1,1 DA -
Instalaţie 1.2 ..........
...
Denumire instalaţii/activitate
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
"Coduri
NFR"
Instalaţie 2.1
Instalaţie 2.2
...
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
*) În cazul în care unitatea deţine şi instalaţii de ardere cu puteri termice nominale
mai mici decât 50 MWt se va completa şi chestionarul Surse de ardere de mică
putere, informaţiile privind activităţile conexe prezentându-se global în prezentul
chestionar.
mari de 50 MW
Denumire Capacitate Tip Date combustibil Producţie e

instalaţie termică ardere\cazan
Tip Consum UM Densitate UM Putere UM Conţinut Conţinut Termică El
putere cenuşă
anual consum densitate calorică sulf (%) MWt
nominală calorică (%)
600 Ardere Gaze 1,00E+06 Nm3
tangenţială naturale
600 Ardere Păcură 70000 tone
tangenţială

Caracteristici coş
Denumire Denumire
coordonate coş Diametru Viteză gaze Debit gaze ardere Temp. gaze
instalaţie coş H (m)
X(E) m Y(N) m (m) (m/s) Nm3/h m3/h (°C)

Sisteme de reducere emisii

NOx SO2 Particule
Denumire
instalaţie denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă NO
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2

În coloana "Denumire instalaţie" se vor specifica toate instalaţiile individuale de
ardere (cazane abur, cazane apă fierbinte, turbine cu gaz).
În ceea ce priveşte tipul arderii, se va menţiona, după caz, modul în care se
realizează arderea combustibilului (ardere tangenţială, ardere în pat fluidizat etc.).
În ceea ce priveşte sistemele de reducere a emisiilor, se vor preciza, după caz, atât
sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, ardere în pat fluidizat),
cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
Referitor la debitul volumic al gazelor de ardere, se vor specifica:
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale;
- pentru debitul exprimat în m3/h: gaze umede, condiţii reale.
Referitor la valorile limită autorizate, se vor specifica valorile limită reglementate prin
autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş.
mari de 50 MW
Capacitate Număr lunar de ore funcţionare

Denumire termică Consum UM
Tip
instalaţie nominală anual consum Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
(MWt)
600 Gaze 1000000 Nm3
naturale
600 Păcură 70000 tone

3.1.4.Activităţi conexe: alte procese şi activităţi generatoare de emisii -
preprocesare combustibili solizi, depozitare produse petroliere şi deşeuri solide
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare a
combustibililor solizi şi depozitare deşeuri solide, inclusiv principalele echipamente
aferente
Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea punctelor de emisie de poluanţi în aer
Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Echipamente de procesare şi capacităţi de producţie (tone/oră)
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje pentru activităţi de
preprocesare/postprocesare
Suprafaţa de depozitare a combustibililor solizi
Instalaţii locale captare şi evacuare poluanţi: echipamentul/operaţia/zona/activitatea
unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hala, atelier), tip ventilaţie
(mecanică/naturală), debit aer evacuat/volum hală, caracteristici geometrice
evacuări
Sisteme de reducere emisii dacă există, tipul şi eficienţa acestora
Sistemul de transport al deşeurilor solide
Cantităţi anuale de deşeuri solide depozitate şi suprafaţa de depozitare - localizare
Depozitare şi manevrare produse petroliere:
tipuri rezervoare
număr rezervoare/tip
capacitate de stocare/rezervor
numărul transe de alimentare/an.rezervor
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru:
delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de depozitare.
Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele
asociate colţurilor acestora.
3.2.1.Informaţii referitoare la instalaţiile energetice cu puteri termice nominale sub
50 MWt şi activităţi conexe
Ex. O centrală electrică şi de

Denumire operator economic termoficare ce utilizează
biomasa
Ex. Centrală electrică şi de
Denumire obiectiv termoficare ce utilizează
biomasa
Sediu: Str. xxx, Localitatea
Adresa obiectiv
xxx, Judeţul xxx

Cod CAEN 351; 353
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
"Coduri
Denumire instalaţii/activitate NFR"
Cazan ardere biomasa 1.A.4 - NU -
Cuptor uscare 1.A.4 - NU -
...
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
50 MWt
Capacitate Date combustibil Producţie e

Denumire termică Tip UM Conţinut
instalaţie nominală ardere\cazan Consum UM UM Putere Conţinut Termică El
Tip Densitate putere cenuşă
(MWt) anual consum densitate calorică sulf (%) MWt
calorică (%)
600 Ardere Gaze 1,00E+06 Nm3
tangenţială naturale
600 Ardere Păcură 70000 tone
tangenţială

Caracteristici coş
Denumire Denumire
instalaţie coş H (m)


NOx SO2 Particule
denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă

În coloana "Denumire instalaţie" se vor specifica toate instalaţiile individuale de
ardere (cazane abur, cazane apă caldă, turbine cu gaz).
În ceea ce priveşte tipul arderii, se va menţiona, după caz, modul în care se
realizează arderea combustibilului (ardere tangenţială, ardere în pat fluidizat etc.).
sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, ardere în pat fluidizat,
etc.), cât şi sistemele secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
50 MWt
Denumire Capacitate Tip Consum UM Număr lunar de ore funcţionare

termică
instalaţie nominală anual consum Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
(MWt)
600 Gaze 1000000 Nm3
naturale
600 Păcură 70000 tone

50 MWt
Activităţi conexe: alte procese şi activităţi generatoare de emisii - preprocesare
combustibili solizi, depozitare produse petroliere şi deşeuri solide
combustibililor solizi şi depozitare deşeuri solide, inclusiv principalele echipamente
aferente
Cantităţi de combustibili solizi preprocesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Echipamente de procesare şi capacităţi de producţie (tone/oră)
Suprafaţa de depozitare a combustibililor solizi
Instalaţii de ventilaţie generală de hală: localizare (hală, atelier), tip ventilaţie
evacuări
Sisteme de reducere emisii dacă există, tipul şi eficienţa acestora
Sistemul de transport al deşeurilor solide
Cantităţi anuale de deşeuri solide depozitate şi suprafaţa de depozitare-localizare
Depozitare şi manevrare produse petroliere:
tipuri rezervoare
număr rezervoare/tip
capacitate de stocare/rezervor
numărul transe de alimentare/an.rezervor
Notă
În cazul în care sursele de ardere aparţin unui operator având profilul de activitate
prelucrarea lemnului iar aceste surse utilizează drept combustibil lemnul, activităţile
conexe se vor referi (depozitare materie primă, preprocesare, etc.) la toate operaţiile
de preprocesare care se efectuează în cadrul unităţii.
3.3.1.Informaţii referitoare la instalaţiile de rafinare ţiţei şi alte procese
Denumire operator economic Ex. S.C. OMV Petrom S.A.

Denumire obiectiv Ex. Punct de lucru - Rafinărie
Sediu: xxx, Localitatea xxx,
Adresa obiectiv
Judeţul xxx

Cod CAEN 192
Activităţi NFR conform anexei "Coduri 1.A.1.b. 1.B.2.a.iv
NFR"
cod NFR cf
anexei IPPC cod LCP COV cod SEVESO
Activitate 1
"Coduri IPPC (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
NFR"
Instalaţie 1.1 1.A.1.b. 1,2 - - DA
Instalaţie 1.2 ..........
...
cod NFR cf
anexei IPPC cod LCP COV cod SEVESO
Activitate 2
"Coduri IPPC (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
NFR"
Instalaţie 2.1
Instalaţie 2.2
...
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
*) În cazul în care unitatea deţine şi instalaţii de ardere cu puteri termice nominale
mai mici decât 50 MWt se va completa şi chestionarul Surse de ardere de mică
putere, informaţiile privind activităţile conexe prezentându-se global în prezentul
chestionar.
3.3.2.Informaţii referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului - cuptoare de proces
Date combustibil
UM UM
Denumire Capacitate Cantitate UM
capacitate cantitate Consum UM UM Putere Conţinu
instalaţie instalată procesată Tip Densitate putere
instalată procesată anual consum densitate calorică sulf (%
calorică
Instalaţie Gaze Nm3
Distilare naturale
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie Gaz tone
Distilare rafinărie
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie Păcură tone
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie alt
Distilare combustibil
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Cracare combustibil
catalitică 1
Cracare combustibil
catalitică 2

Caracteristici coş
Denumire
Denumire
coş/Cod coordonate coş Diametru Viteză gaze Debit gaze ardere Temp. gaze
instalaţie H (m)
identificare (m) (m/s) (°C)
X(E) m Y(N) m Nm3/h m3/h
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Cracare
catalitică
Cracare
catalitică

NOx SO2 Particule
Denumire
instalaţie denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă
N

Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Cracare
catalitică
Cracare
catalitică
Pentru fiecare instalaţie se vor menţiona toţi combustibilii utilizaţi în anul de
inventariere conform exemplului din tabel
alt combustibil - a specifica tipul de combustibil
pe schema de flux se vor nota codurile de identificare ale coşurilor, coduri ce se vor
regăsi în tabelul de coşuri
sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, injecţie, abur, etc.), cât
şi sistemele secundare (baterii cicloane, etc.).
3.3.4.Informaţii referitoare la alte procese din rafinărie
Caracteristici coş
Date combustibil sau
Eficienţa Cantitate
gaze arse la faclă Denumire coordonate
Denumire de Nr. trepte sulf coş Viteză Debit gaze T
coş/Cod H Diametru
instalaţie recuperare desulfurare recuperată gaze ardere
identificare X(E) Y(N) (m) (m)
sulf % - tone/an Consum UM (m/s)
Tip
anual consum m m Nm3/h m3/h
Instalaţie
recuperare
- - -
sulf
(DGRS)
Incinerator gaze
- - - Nm3
DGRS naturale
Cracare
catalitică -

regenerare
catalizator
Facla 1
gaze
gaze
naturale - - Nm3 - - -
naturale
flacără de
veghe
gaze
Facla 1 - - arse la Nm3 - - -
faclă*

NOx SO2 Particule
Denumire
instalaţie denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă
N

Instalaţie
recuperare
sulf
(DGRS)
Incinerator
DGRS
Cracare
catalitică -
regenerare
catalizator
Facla 1
gaze
naturale
flacără de
veghe
Facla 1
Pentru instalaţie recuperare sulf (DGRS) se va completa partea din tabel referitoare
la sisteme de reducere numai în cazul existenţei unui sistem de tratare gaze de
coadă (tail gas treatment).
Se va prezenta o scurtă descriere a sistemului de tratare gaze de coadă.
sistemele primare, cât şi sistemele secundare.
*Pentru gazele arse la facle se vor furniza date privind: conţinutul mediu de sulf,
puterea calorică inferioară şi conţinutul de COVnm.
Pentru situaţiile în care au loc evacuări directe în atmosferă de gaze de purjă
(ventilaţie), se va menţiona modul de evacuare: prin coş(uri) - în acest caz se vor
furniza datele de coş, sau ca emisii fugitive.
3.3.5.Centralizator caracteristici coşuri de dispersie
Caracteristici coş
Cod
Denumire Instalaţie coordonate coş Debit gaze
identificare Diametru Viteză gaze Temp. gaze
coş racordată H (m) ardere
coş (m) (m/s) (°C)
X(E) m Y(N) m Nm /h
3


Denumire NOx CO SO2
coş
denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă den
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 sis

Schema bloc a fluxului tehnologic cu indicarea coşurilor aferente instalaţiilor (cod
intern de identificare a coşurilor).
Se vor înregistra toate coşurile aferente instalaţiilor destinate proceselor de ardere
sau altor procese, chiar dacă au fost menţionate în foile "arderi proces" şi "alte
procese".
3.3.6.Informaţii referitoare la regimurile de funcţionare ale instalaţiilor
Număr lunar de ore funcţionare Număr

Denumire Tip Consum UM anual de
instalaţie combustibil anual consum Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec ore de
funcţionare
Instalaţie Gaze Nm3
Distilare naturale
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie Gaz tone
Distilare rafinărie
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie Păcură tone
Distilare
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Instalaţie alt
Distilare combustibil
Atmosferică
şi în Vid -
DAV
Cracare combustibil
catalitică 1
Cracare combustibil
catalitică 2
Se vor lua în considerare, atât procesele de ardere, cât şi celelalte procese conexe -
DGRS, incinerator, facle.
3.3.7.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiei prime şi a
produselor din rafinărie
Rezervoare verticale cu capac fix
Volum
Înălţime
Cod Capacitate anual de
Produs Număr Număr Înălţime Diametru maximă
identificare utilă de UM lichid
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an totală (m) (m) lichid
rezervor stocare introdus
(m)

(m3)

Rezervor Coordonate
Cod Înălţime Rază capac Pantă rezervor
Volum de încălzit Culoare Tip capac Înălţime
identificare medie tip dom capac
lucru (m3) (I)/neîncălzit rezervor (dom/con) capac (m) X(E) Y(N)
rezervor lichid (m) (m) conic*
(N) m m

* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului.
Rezervoare orizontale cu capac fix
Volum anual
Cod Capacitate
Produs de lichid Număr Număr Lungime Diametru
identificare utilă de UM
stocat/vehiculat introdus umpleri/an goliri/an totală (m) (m)
rezervor stocare
(m3)

Cod identificare Volum de lucru Rezervor încălzit Poziţionare Coordonate rezervor

Culoare rezervor
rezervor (m3) (I)/neîncălzit (subteran/suprateran) X(E) m Y(N) m

Rezervoare cu capac flotant extern
Volum anual
Cod Capacitate
Produs de lichid Număr Număr Diametru Volum de
stocat/vehiculat introdus umpleri/an goliri/an (m) lucru (m3)
rezervor stocare
(m3)

Tipuri Coordonate
Cod Condiţii interne Tip capac Categorie
Culoare Construcţie etanşeizare rezervor
identificare pereţi (ponton/punte fitinguri
rezervor (sudat/nituit) primară şi
rezervor (ruginiţi/neruginiţi) dublă) (tipică/specifică) X(E) m Y(N) m
secundară*

* Tipuri etanşeizare: mecanică, etanşeizare lichid, etanşeizare vapori.
Rezervoare cu capac flotant intern
Volum anual
Cod Capacitate
rezervor stocare
(m3)

Număr şi Coordonate rezervor
Tipuri Detalii
Cod Condiţii interne Capac diametru
Culoare etanşeizare constructive
identificare pereţi autoportant coloane de
rezervor primară şi capac tip X(E) m Y(N) m
rezervor (ruginiţi/neruginiţi) (da/nu) sprijin
secundară* punte dublă
capac

3.3.9.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii din rafinărie
Volum de apă uzată industrială supusă epurării (m3/an)
Informaţii privind transferul de materii prime/subproduse/produse, lichide şi gazoase
număr valve
număr pompe fracţii lichide uşoare
număr compresoare
valve reglare presiune gaze
număr flanşe şi conexiuni
număr ştuţuri de prelevare
Incinerare ape uzate
tip şi cantitate anuală de combustibil utilizat
denumire coş/cod intern coş - se vor regăsi pe foaia tabel coşuri
regimul de funcţionare - se va completa pe foaia Regim de funcţionare
Instalaţie fabricare hidrogen
tip şi cantitate anuală de combustibil utilizat
denumire coş/cod intern coş - se vor regăsi pe foaia tabel coşuri
regimul de funcţionare - se va completa pe foaia Regim de funcţionare
Turnuri de răcire
număr turnuri de răcire ,
înălţime şi volum anual de apă răcită pentru fiecare turn
Lista produselor şi cantităţile fabricate în anul de inventariere
Livrare produse petroliere
număr staţii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)
sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la bază, prin imersie, prin
vărsare)
tip sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare (condensare, cărbune activ etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare
produse şi cantităţi anuale livrate pe fiecare staţie de livrare
Lista transportatorilor
Lista beneficiarilor şi cantităţi livrate fiecărui beneficiar pe tipuri de produse, inclusiv
la export
Transport intern
tip şi număr de utilaje/tip, putere motor/tip (automacarele, motocare, etc.)
tip şi consum anual de carburant
3.4.1.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
Activităţi NFR conform anexei "Coduri 1.A.1.c 1.B.1.b 1.B.1.a
NFR"
cod NFR
conform
IPPC cod LCP COV cod SEVESO
Activitate 1 anexei
IPPC (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
"Coduri
Instalaţie 1.1 Cuptor cocs 1.A.1.c
Instalaţie 1.1 Cuptor cocs 1.B.1.b 1,3 NU - NU

Emisii fugitive 1.B.1.a
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
Capacitate Date combustibil

Producţie an
Denumire de
UM inventariere
instalaţie producţie Consum UM UM Putere Conţinut Conţinut
Tip Densitate putere tone/an
(tone/an) anual consum densitate calorică sulf (%) cenuşă (%)
calorică
Cuptor
cărbune tone
cocs
Cuptor gaz de
Nm3
cocs cocs

Caracteristici coş Sistem Valori limită autorizate

tratare
gaze
coordonate cuptor
Denumire Denumire Viteză Debit gaze Temp. NOx SO2 CO Particule
coş Diametru de
instalaţie coş H (m) gaze gaze
(m) cocs*
(m/s) ( C)
o
X(E)
Y(N) m Nm3/h m3/h DA/NU mg/Nm3
m
Cuptor

cocs
Cuptor

cocs

În cazul în care există sistem de tratare a gazului de cocs, se va prezenta o descriere
a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii
rezultate după tratare.
De asemenea, se va menţiona modul de utilizare a gazelor de cocs tratate, cu
precizarea cantităţilor şi procentelor pe utilizatori.
Capacitate Număr lunar de ore funcţionare/Număr şarje pe lună
Denumire de Consum UM
Tip
instalaţie producţie anual consum Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
(tone/an)
Cuptor cărbune tone
cocs
Cuptor gaz de Nm3
cocs cocs

Notă
Se vor indica, pentru fiecare lună în parte, atât numărul de ore de funcţionare, cât şi
numărul de şarje de cocs realizate: nr. ore/nr. şarje.
3.4.4.Stocare şi manevrare cărbune şi cocs
Descrierea fluxului tehnologic: concasare cărbune, preîncălzire cărbune, încărcare
cuptor, cocsificare, descărcare cuptor, stingere cocs, manevrare cocs
Duratele fazelor proceselor tehnologice: preîncălzire cărbune, încărcare cuptor,
cocsificare, descărcare cuptor, stingere cocs
Frecvenţa de aprovizionare cu cărbune cocsificabil şi mijloace de aprovizionare (CF,
auto)
Echipamente de manevrare cărbune (transfer zona depozitare la concasor şi transfer
la cuptor)
Echipamente/facilităţi manevrare şi stocare cocs
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje mobile motorizate
Suprafeţe de depozitare a cărbunelui şi a cocsului
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă
Consum
Consum orar Număr de ore
Putere motor anual de
Tip utilaj/echipament Număr Tip carburant de carburant de funcţionare
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.

Informaţii privind traficul intern
Kilometraj
Consum Număr de ore anual
Capacitate utilă
Tip vehicul Număr Tip carburant specific (l/100 de funcţionare parcurs în
(tone)
km) pe an incintă
(km)
Camioane

Etc.
3.5.1.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria
metalurgică

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
"Coduri
NFR"
Fabricarea fontei, otelului şi
1.A.2.a 2..... NU - NU
feroaliajelor-arderi
Fabricare metale neferoase-
1.A.2.b 2..... NU - NU
arderi
Fabricarea fontei şi otelului 2.C.1 2..... NU - NU
Fabricare feroaliaje 2.C.2 2..... NU - NU
Fabricare aluminiului 2.C.3 2..... NU - NU
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.5.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria
metalurgică
Consum
Capacitate Date combustibil Date producţie energetic
Denumire termică specific
instalaţie nominală UM Conţinut Producţie
(MWt) Tip Consum UM
Densitate
UM Putere
putere
Conţinut
cenuşă Produs anuală (GJ/t)
anual consum densitate calorică sulf (%)
calorică (%) tone
GJ/tona
clincher
clincher

Caracteristici coş
Denumire
coş H (m)

Sisteme control emisii

NOx SO2 Particule

sistemele primare (arzătoare cu NOx reduşi şi tipul acestora, etc.), cât şi sistemele
secundare (electrofiltre, instalaţii de desulfurare, etc.).
- pentru debitul exprimat în Nm3/h: gaze uscate, condiţii normale
3.5.3.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice de fabricare a
aliajelor feroase sau neferoase
Date producţie
Denumire Denumire Capacitate
UM Producţie Compoziţie aliaj
operaţie instalaţie/echipament instalaţie/echipament Tip aliaj UM
anuală Metal %

Caracteristici coş
Sistem/măsura de reducere a
Debit gaze emisiilor
Denumire coordonate coş Viteză
Diametru reziduale Temp.
coş H (m) gaze
(m) gaze (°C) eficienţă
X(E) m Y(N) m (m/s) Nm /h
3
m /h3
Descriere Poluant
(%)

NOTĂ
Pentru fiecare proces se va indica, după caz, sistemul/măsura de reducere a
emisiilor, poluantul controlat şi eficienţa sistemului/măsurii.
În cazul activităţii de topire a metalelor în coloana "Denumire instalaţie/echipament"
se va indica tipul cuptorului (creuzet, inducţie, arc electric, etc.).
Compoziţia pentru fiecare tip de aliaj va fi furnizată în procente de masă.
3.5.4.Informaţii referitoare la emisii dirijate din instalaţii tehnologice, altele decât
cele care presupun arderi cu contact
Consumuri materii prime Date producţie

UM Materie Consum Producţie
operaţie instalaţie/echipament instalaţie/echipament UM Produs UM
primă anual anuală

Caracteristici coş
Sistem/măsura de reducere a
Debit gaze emisiilor
Denumire coordonate coş Viteză
Diametru reziduale Temp.
coş H (m) gaze
(m) gaze (°C) eficienţă
X(E) m Y(N) m (m/s) Nm3/h m3/h Descriere Poluant
(%)

NOTĂ
3.5.5.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industrie şi la
instalaţii tehnologice
Du
Denumire Număr lunar de ore funcţionare Tip proces
şa
instalaţie
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie continuu/şarje o

NOTĂ
Se vor completa informaţii privind toate instalaţiile şi procesele, atât cele de ardere
cu contact, cât şi cele tehnologice.
3.5.6.Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - aprovizionare, preprocesare
materii prime şi postprocesare produse
materiilor prime şi postprocesare produse, inclusiv principalele echipamente aferente
Cantităţi de materii prime solide/lichide procesate anual, frecvenţa de aprovizionare
Tipuri şi cantităţi de combustibil utilizat anual în surse staţionare pentru activităţi de
Cantităţi de combustibili (solizi, lichizi) depozitate anual, frecvenţa de aprovizionare
Cantităţi produse finite/subproduse/deşeuri solide/lichide postprocesate în anul de
inventariere
Facilităţi stocare materii prime, materiale şi produse:
stocare în vrac (în aer liber, buncăre, padocuri, etc.)
stocare în ambalaje
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii conform tabelului de
mai jos)
evacuări
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora
În cazul în care materiile prime/produsele/subprodusele/deşeurile solide se
depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare
Volumul apelor uzate epurate anual (m3).
Notă
Se vor avea în vedere toate activităţile/procesele ce preced/succed procesele de
ardere cu contact.
3.5.7.Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea materiilor
prime/produselor
Cantitatea Coordonate
Capacitate
Tip Produs anuală Înălţime Diametru
utilă de UM UM
rezervor stocat/vehiculat produs (m) (m) X(E) m Y(N) m
stocare
vehiculat

În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele
componente alte parcului de rezervoare.
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km) pe an incintă
(km)
Autocisterne
Camioane

Etc.
3.6.1.Informaţii referitoare la instalaţiile chimice

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Profil de activitate
Cod CAEN
Activităţi NFR conform anexei "Coduri
NFR"
cod NFR
conform
Activitate 1 anexei
"Coduri
NFR"
Fabricare amoniac 2.B.1
Fabricare acid azotic 2.B.2
Fabricare acid adipic 2.B.3
Fabricare carbid 2.B.4 4
Alte procese din industria
2.B.5.a
chimică
Stocare, manevrare,
2.B.5.b
transport produse chimice
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.6.2.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a compusului chimic
Capacitate Producţie an Caracteristici coş

Denumire de inventariere Denumire coordonate coş Viteză Debit gaze Temp.
Operaţie Diametru
instalaţie producţie coş H (m) gaze gaze
tone/an X(E) m Y(N) m (m)
(tone/an) (m/s) Nm3/h m3/h (°C)

Sisteme de reducere a emisiilor Valori limită autorizate

Eficienţă NOx SO2 CO Particule COV .....
Operaţie
Tip Poluant Concentraţie
(%) garantată mg/Nm3
furnizor

autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţie/coş şi condiţiile pentru
care sunt stabilite (temperatură, presiune, gaz uscat/umed).
3.6.3.Informaţii referitoare la instalaţiile de fabricare a compusului chimic
Capacitate Număr lunar de ore funcţionare

Denumire de
Operaţie
instalaţie producţie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decemb
(tone/an)

3.6.4.Informaţii referitoare la stocarea substanţelor organice lichide în rezervoare
Rezervoare verticale
Volum
Înălţime Înălţime Volum Rezervor
Cod Capacitate anual de Înălţime
Produs Număr Număr Diametru maximă medie de încălzit
identificare utilă de UM lichid totală
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an (m) lichid lichid lucru (I)/neîncălzi
rezervor stocare introdus (m)
(m) (m) (m3) (N)
(m3)

Rezervoare orizontale
Volum
Volum Rezervor
Cod Capacitate anual de Lungime
Produs Număr Număr Diametru de încălzit Culoare Po
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an (m) lucru (I)/neîncălzit rezervor (subter
(m3) (N)
(m3)

3.6.5.Informaţii privind Fluxul tehnologic şi Alte activităţi
Descrierea fluxului tehnologic
Echipamente de manevrare materie primă
stocare în vrac (în aer liber)
stocare în rezervoare a substanţelor organice volatile (detalii în foaia "Stocări
Rezervoare")
În cazul în care există sistem de tratare a efluentului gazos, se va prezenta o
descriere a acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în
emisii rezultate după tratare.
evacuări.
Sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
depozitează în aer liber se va menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km) pe an incintă
(km)

Etc.
Notă
3.7.1.Informaţii referitoare la instalaţii de fabricare a celulozei şi hârtiei
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Coordonate poarta de X(E) = ... m

acces - Stereo 70 Y(N) = ... m
Cod CAEN
Denumire Activitate 1 cod NFR cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod SEVESO
conform
anexei
HG 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Fabricarea celulozei şi
hârtiei - Arderi cu contact la 1.A.2.d ............... ..................... - ....................
fabricarea celulozei şi hârtiei
instalaţii/activitate Fabricarea celulozei şi

hârtiei - cuptoarele de 1.A.2.f.i
regenerare a varului
Fabricarea celulozei şi
2.D.1
hârtiei
Colectarea, epurarea şi
6.B
evacuarea apelor uzate
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.7.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact la fabricarea celulozei
şi hârtiei

Denumire Tip Procedeul de UM Conţinut
instalaţie instalaţie aplicat producţie Tip Consum UM
Densitate
UM Putere
putere
Conţinut
cenuşă
(tone/an) anual consum densitate calorică sulf (%)
calorică (%)

Consum Caracteristici coş

Date producţie energetic Debit gaze
Denumire specific Denumire coordonate coş ardere
Viteză Temp.
instalaţie coş Diametru
Producţie H (m) gaze gaze
(m)
Produs anuală (GJ/t) X(E) m Y(N) m (m/s) Nm3/h m3/h (°C)
tone


Denumire NOx SO2 Particule
instalaţie

Valori limită autorizate
Denumire instalaţie NOx SO2 CO Particule ... ...
(mg/Nm3) (mg/m3)

care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed, conţinut O2).
Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice,
pe instalaţie de ardere.
Se vor furniza datele referitoare la producţiile de celuloză uscată nealbită, cantitatea
de leşie neagră şi conţinutul de materii solide din leşia neagră exprimat în procente
de masă, producţia de ulei de tal, producţia de terebentină.


Caracteristici coş
Denumire Denumire
operaţie coş H (m)

Sistem/măsura de reducere a Valori limită autorizate

Denumire emisiilor Particule NOx SO2 NH3 ... ...
operaţie
eficienţă
Descriere Poluant (mg/Nm3) (mg/m3)
(%)

NOTĂ
care sunt stabilite (temperatura, presiune, gaz uscat/umed).
Du
şa
instalaţie

NOTĂ
inventariere
mai jos)
În cazul în care există sistem de tratare a gazului, se va prezenta o descriere a
acestuia şi, în măsura posibilului, se vor indica valorile de concentraţii în emisii
evacuări.
Notă
ardere cu contact.
prime/produselor
Cantitatea Coordonate rezervor

Capacitate
utilă de UM UM
stocare
vehiculat

Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km) pe an incintă
(km)
Autocisterne
Camioane

Etc.
3.8.1.Informaţii referitoare la instalaţii de fabricare a produselor alimentare şi a
băuturilor
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Ex: Fabricare produse
alimentare
Adresa obiectiv

Cod CAEN
Denumire Activitate 1 cod NFR cod IPPC LCP (DA/NU) COV cod SEVESO
instalaţii/activitate conform HG 699 (DA/NU)
anexei
"Coduri
NFR"
Fabricarea produselor
2.D.2 ............... ..................... - ....................
alimentare şi a băuturilor
Fabricarea produselor
alimentare şi a băuturilor- 1.A.2.e
arderi cu contact

etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.8.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact la fabricarea
alimentelor şi băuturilor

Denumire Tip Procedeul de UM Conţinut
instalaţie instalaţie aplicat producţie Tip Consum UM
Densitate
UM Putere
putere
Conţinut
cenuşă
calorică (%)

Cantitate Caracteristici coş

Consum
lemn/rumeguş
Date producţie energetic coordonate Debit gaze
pentru
Denumire specific Denumire coş ardere
afumare Viteză Temp.
H (m) gaze gaze
Producţie (m)
X(E) Y(N) (m/s) (°C)
kg/an Produs anuală (GJ/t) Nm3/h m3/h
m m
tone


instalaţie


Denumire instalaţie NOx SO2 CO Particule COV ...
(mg/Nm3) (mg/m3)

Se vor completa numai consumurile de combustibili asociate proceselor tehnologice,
pe instalaţie de ardere.


Caracteristici coş
Denumire Denumire
coordonate coş Diametru Viteză gaze Debit gaze reziduale Temp. gaze
operaţie coş H (m)


Denumire emisiilor Particule NOx SO2 COV ... ...
operaţie
eficienţă
(%)

NOTĂ
Du
şa
instalaţie

NOTĂ
inventariere
mai jos)
evacuări.
Notă
ardere cu contact.
prime/produselor
Capacitate

Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km) pe an incintă
(km)
Autocisterne
Camioane

Etc.
3.9.1.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria mineralelor

Denumire obiectiv
Profil de activitate Ex: Fabricarea sticlei
Adresa obiectiv
Coordonate poarta de acces X(E) = ... m

- Stereo 70 Y(N) = ... m
Cod CAEN
Denumire instalaţii/activitate cod NFR
conform LCP COV cod SEVESO
Activitate 1 cod IPPC
anexei (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
"Coduri NFR"
Fabricare ciment 1.A.2.f, 2.A.1 3..... NU - NU
Fabricare var ..................
Fabricare sticlă
Fabricare soda calcinată
Fabricare carton asfaltat
Preparare mixturi asfaltice
Utilizare piatră de var şi

dolomită
Fabricare gips
Fabricare vată minerală,
cărămizi şi ţigle, materiale
ceramice, emailuri
Fabricare carton asfaltat
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.9.2.Informaţii referitoare la instalaţii de ardere cu contact în industria mineralelor

Denumire Tip de UM Conţinut
instalaţie instalaţie producţie Consum UM UM Putere Conţinut
Tip Densitate putere cenuşă
calorică (%)

Consum Caracteristici coş

Date producţie energetic Debit gaze
Denumire specific Denumire coordonate coş ardere
Viteză Temp.
Producţie H (m) gaze gaze
(m)
Produs anuală (GJ/t) X(E) m Y(N) m (m/s) Nm3/h m3/h (°C)
tone
clincher clincher


instalaţie


Denumire instalaţie NOx SO2 CO Particule ... ...
(mg/Nm3) (mg/m3)

În cazul staţiilor de preparare a mixturilor asfaltice se va preciza tipul instalaţiei:
"Batch Mix Hot Mix","Drum Mix Hot Mix".
Consumuri materii
Date producţie
Denumire Denumire Capacitate prime Denumire
UM
operaţie instalaţie/echipament instalaţie/echipament Materie Consum Producţie coş
UM Produs UM

Caracteristici coş
Denumire
coordonate coş Diametru Viteză gaze Debit gaze reziduale Temp. gaze
operaţie H (m)


Denumire emisiilor Particule NOx SO2 NH3 ... ...
operaţie
eficienţă
(%)

NOTĂ
Du
şa
instalaţie

NOTĂ
inventariere
mai jos)
unde sunt montate, debit aer evacuat, caracteristici geometrice coş.
evacuări.
Notă
ardere cu contact.
prime/produselor

Capacitate
utilă de UM UM
stocare
vehiculat

Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km) pe an incintă
(km)
Autocisterne
Camioane

Etc.
3.10._
3.10.1. Informaţii referitoare la asfaltarea drumurilor
Structura teritoriala
C.N.A.D.N.R./Autorităţile
Furnizor date
administraţiei publice
judeţene/orăşeneşti/comunale
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
Denumire instalaţii/activitate (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Asfaltarea drumurilor 2.A.6 - NU - NU
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.10.2. Informaţii referitoare la asfaltarea drumurilor
Localizare
judeţ localitate Infrastructura rutieră
definirea segmentului asfaltat (Stereo 70) Consumuri de materiale
pod/drum secţiune coordonate coordonate lungimea

început sfârşit segmentului
asfaltat km
X(E) Y(N) X(E) Y(N) Tip Cantitate Procent Consum ore/zi zil
m m m m asfalt/Emulsie asfalt/emulsie masic anual de
aşternută solvent solvent cu
(tone/an) cu conţinut
conţinut de COV
de COV (tone/an)
(%
masic)

Emisiile asociate aplicării emulsiilor se estimează numai în situaţiile în care emulsia
se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă, pentru straturile de mixturi asfaltice.
În coloana "Consum anual de solvent cu conţinut de COV (tone/an)" se completează
datele privind cantităţile de solvenţi adăugate la aşternere.
3.11._
3.11.1. Informaţii referitoare la activităţi în incintele aeroporturilor
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Coordonate punct acces X(E) = ... m

în aeroport- Stereo 70 Y(N) = ... m
Cod CAEN
cod NFR
LCP COV cod SEVESO
conform anexei cod IPPC
"Coduri NFR"
Activitatea aeronautică 1.A.3.a/1.A.5.b
Denumire - - -
(Aviaţie civilă/militară) *
instalaţii/activitate
Alte surse mobile nerutiere 1.A.4 - - -
Aplicarea vopselelor 3.A - - DA
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.11.2. Informaţii privind activitatea aeronautică
Consum carburant
Kerosen Benzină avion

Consum total curse Consum aviaţie
Consum total curse interne Consum total Consum total
internaţional utilitară
tone/an tone/an

Informaţii privind tipurile de aeronave şi activitatea
Număr cicluri decolare-aterizare

Tip aeronavă
Internaţional Intern Utilitar

Notă
Enumerarea tipurilor de aeronavă va include şi avioanele şi elicopterele utilitare.
Enumerarea tipurilor de aeronavă se va efectua utilizând codificarea ICAO.
3.11.3. Informaţii privind activităţile la sol
Utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă
Consum
Consum orar
Putere motor Număr de ore anual de
Tip utilaj/echipament Număr Tip carburant de carburant
(kW) de funcţionare carburant
(kg/h)
(tone)
Echipamente auxiliare pentru
generare energie electrică în
zone de parcare aeronave
Motocare
Motostivuitoare
Utilaje tractare aeronave
Etc.
Vehicule utilizate în amplasamentul aeroportului
Kilometraj
Consum anual
Capacitate utilă Număr de ore
Tip vehicul Număr Tip carburant specific (l/100 parcurs în
(tone) de funcţionare
km) incintă
(km)
Autobuze transfer pasageri
Autocisterne
Autovehicule suport
tehnic/ghidaj
Etc.
Stocare şi manevrare carburanţi

Cod Capacitate
identificare utilă de UM UM
rezervor stocare
vehiculat

Notă
Se vor inventaria toate rezervoarele existente specificându-se tipul fiecăruia:
cu capac fix
cu capac flotant intern
cu capac flotant extern
subterane
etc.
Informaţii privind alimentarea aeronavelor
sisteme de alimentare pe tipuri: pe la bază, prin imersie, etc.
tip sistem de recuperare vapori (condensare, cărbune activ, etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori
Activităţi de întreţinere, reparaţii şi igienizare
Scurtă descriere şi enumerare a activităţilor, precum şi a consumurilor anuale de
materiale aferente acestora
ex. consum de vopsea pe tipuri (pe bază de apă, pe bază de solvenţi), solvenţi,
soluţie de degivrare, etc.
Managementul deşeurilor solide şi lichide
scurtă descriere a modului de gestionare a deşeurilor pe amplasament, cu indicarea
cantităţilor de deşeuri generate şi a facilităţilor pentru depozitare temporară şi pentru
eliminare
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră
se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere"
Parcări publice
se vor indica suprafaţa, capacitatea şi numărul de niveluri ale fiecărei parcări
delimitarea perimetrului aeroportului, a suprafeţei de depozitare carburanţi şi a
parcărilor publice exterioare.
3.12._
3.12.1. Informaţii referitoare la activităţi în incintele aerodromurilor
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Coordonate punct acces în X(E) = ... m

aeroport - Stereo 70 Y(N) = ... m
Cod CAEN
cod NFR
LCP COV cod SEVESO
conform anexei cod IPPC
"Coduri NFR"
Activitatea aeronautică 1.A.3.a/1.A.5.b
Denumire - - -
(Aviaţie civilă/militară) *
Alte surse mobile nerutiere 1.A.4 - - -
Aplicarea vopselelor 3.A - - DA
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.12.2. Informaţii privind activitatea aeronautică
Consum
Puterea
Număr ore de zbor în Număr cicluri Altitudinea specific Scopul
Tip aeronava motorului
anul de inventariere aterizare-decolare medie de zbor carburant zborului
(kW)
(kg/kWh)

Notă: În coloana "scopul zborului" se va menţiona
"agrement/utilitar/agricultură/dezinsecţie/publicitate/intervenţii medicale de urgenţă
etc.".
3.12.3. Informaţii privind activităţile la sol
Consum
Consum orar
(kg/h)
(tone)
Echipamente auxiliare pentru
generare energie electrică în
zone de parcare aeronave
Motocare
Motostivuitoare
Utilaje tractare aeronave
Etc.
Vehicule utilizate în amplasamentul aeroportului
Kilometraj
Consum anual
km) incintă
(km)
Autobuze transfer pasageri
Autocisterne
Autovehicule suport
tehnic/ghidaj
Etc.
Stocare şi manevrare carburanţi

Cod Capacitate
rezervor stocare
vehiculat

Notă
Se vor inventaria toate rezervoarele existente specificându-se tipul fiecăruia:
cu capac fix
cu capac flotant intern
cu capac flotant extern
subterane
etc.
Informaţii privind alimentarea aeronavelor
sisteme de alimentare pe tipuri: pe la bază, prin imersie, etc.
tip sistem de recuperare vapori (condensare, cărbune activ, etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori
Activităţi de întreţinere, reparaţii şi igienizare
Scurtă descriere şi enumerare a activităţilor, precum şi a consumurilor anuale de
materiale aferente acestora
ex. consum de vopsea pe tipuri (pe bază de apă, pe bază de solvenţi), solvenţi,
soluţie de degivrare, etc.
se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere"
Parcări publice
delimitarea perimetrului aeroportului, a suprafeţei de depozitare carburanţi şi a
parcărilor publice exterioare.
3.13._
3.13.1. Informaţii referitoare la parcul auto judeţean şi la condiţiile de trafic
Judeţ:
Injecţie Control Viteză Viteză Viteză Parcurs Parcurs Pa

Număr Parcurs
Sector Subsector Tehnologie combustibil evaporativ urban rural autostradă urban rural aut
autovehicule (km)
(%) (%) (km/h) (km/h) (km/h) (%) (%)
Autoturisme Benzina < PRE ECE

1,4 l
Autoturisme Benzina < ECE 15/00-
1,4 l 01
Autoturisme Benzina < ECE 15/02
1,4 l
1,4 l
1,4 l
Autoturisme Benzina < Improved
1,4 l Conventional
Autoturisme Benzina < Open Loop
1,4 l
Autoturisme Benzina < Euro I -
1,4 l 91/441/EEC
Autoturisme Benzina < Euro II -
1,4 l 94/12/EC
Autoturisme Benzina < Euro III -
1,4 l 98/69/EC
Stage 2000
Autoturisme Benzina < Euro IV -
1,4 l 98/69/EC
Stage 2005
Autoturisme Benzina < Euro V (post
1,4 l 2005)
Autoturisme Benzina PRE ECE
1,4-2,0 l
Autoturisme Benzina ECE 15/00-
1,4-2,0 l 01
Autoturisme Benzina ECE 15/02
1,4-2,0 l
1,4-2,0 l
1,4-2,0 l
Autoturisme Benzina Improved
1,4-2,0 l Conventional
Autoturisme Benzina Open Loop
1,4-2,0 l
Autoturisme Benzina Euro I -
1,4-2,0 l 91/441/EEC
Autoturisme Benzina Euro II -
1,4-2,0 l 94/12/EC
Autoturisme Benzina Euro III -
1,4-2,0 l 98/69/EC
Stage 2000
Autoturisme Benzina Euro IV -
1,4-2,0 l 98/69/EC
Stage 2005
Autoturisme Benzina Euro V (post
1,4-2,0 l 2005)
Autoturisme Benzina > PRE ECE
2,0 l
Autoturisme Benzina > ECE 15/00-
2,0 l 01
Autoturisme Benzina > ECE 15/02
2,0 l
2,0 l
2,0 l
Autoturisme Benzina > Euro I -
2,0 l 91/441/EEC
Autoturisme Benzina > Euro II -
2,0 l 94/12/EC
Autoturisme Benzina > Euro III -
2,0 l 98/69/EC
Stage 2000
Autoturisme Benzina > Euro IV -
2,0 l 98/69/EC
Stage 2005
Autoturisme Benzina > Euro V (post
2,0 l 2005)
Autoturisme Motorina Conventional
< 2,0 l
Autoturisme Motorina Euro I -
< 2,0 l 91/441/EEC
Autoturisme Motorina Euro II -
< 2,0 l 94/12/EC
Autoturisme Motorina Euro III -
< 2,0 l 98/69/EC
Stage 2000
Autoturisme Motorina Euro IV -
< 2,0 l 98/69/EC
Stage 2005
Autoturisme Motorina Euro V (post
< 2,0 l 2005)
Autoturisme Motorina Conventional
> 2,0 l
Autoturisme Motorina Euro I -
> 2,0 l 91/441/EEC
Autoturisme Motorina Euro II -
> 2,0 l 94/12/EC
Autoturisme Motorina Euro III -
> 2,0 l 98/69/EC
Stage 2000
Autoturisme Motorina Euro IV -
> 2,0 l 98/69/EC
Stage 2005
Autoturisme Motorina Euro V (post
> 2,0 l 2005)
Autoturisme GPL Conventional
Autoturisme GPL Euro I -
91/441/EEC
Autoturisme GPL Euro II -
94/12/EC
Autoturisme GPL Euro III -
98/69/EC
Stage 2000
Autoturisme GPL Euro IV -
98/69/EC
Stage 2005
Autoturisme GPL Euro V (post
2005)
Autoturisme 2 timpi Conventional
Autovehicule Benzina < Conventional
uşoare 3,5 t
Autovehicule Benzina < Euro I -
uşoare 3,5 t 93/59/EEC
Autovehicule Benzina < Euro II -
uşoare 3,5 t 96/69/EC
Autovehicule Benzina < Euro III -
Stage 2000
Autovehicule Benzina < Euro IV -
Stage 2005
Autovehicule Benzina < Euro V (post
uşoare 3,5 t 2005)
Autovehicule Motorina Conventional
uşoare < 3,5 t
Autovehicule Motorina Euro I -
uşoare < 3,5 t 93/59/EEC
Autovehicule Motorina Euro II -
uşoare < 3,5 t 96/69/EC
Autovehicule Motorina Euro III -
uşoare < 3,5 t 98/69/EC
Stage 2000
Autovehicule Motorina Euro IV -
uşoare < 3,5 t 98/69/EC
Stage 2005
Autovehicule Motorina Euro V (post
uşoare < 3,5 t 2005)
Autovehicule Benzina > Conventional
grele 3,5 t
grele 3,5-7,5 t
grele 3,5-7,5 t 91/542/EEC
Stage I
grele 3,5-7,5 t 91/542/EEC
Stage II
grele 3,5-7,5 t 2000
Standards
grele 3,5-7,5 t 2005
Standards
Autovehicule Motorina Euro V -
grele 3,5-7,5 t 2008
Standards
grele 7,5-16 t
grele 7,5-16 t 91/542/EEC
Stage I
grele 7,5-16 t 91/542/EEC
Stage II
grele 7,5-16 t 2000
Standards
grele 7,5-16 t 2005
Standards
grele 7,5-16 t 2008
Standards
grele 16-32 t
grele 16-32 t 91/542/EEC
Stage I
grele 16-32 t 91/542/EEC
Stage II
grele 16-32 t 2000
Standards
grele 16-32 t 2005
Standards
grele 16-32 t 2008
Standards
grele > 32 t
grele > 32 t 91/542/EEC
Stage I
grele > 32 t 91/542/EEC
Stage II
grele > 32 t 2000
Standards
grele > 32 t 2005
Standards
grele > 32 t 2008
Standards
Autobuze Autobuze Conventional
urbane
Autobuze Autobuze Euro I -
urbane 91/542/EEC
Stage I
Autobuze Autobuze Euro II -
urbane 91/542/EEC
Stage II
Autobuze Autobuze Euro III -
urbane 2000
Standards
Autobuze Autobuze Euro IV -
urbane 2005
Standards
Autobuze Autobuze Euro V -
urbane 2008
Standards
Autobuze Autocare Conventional
Autobuze Autocare Euro I -
91/542/EEC
Stage I
Autobuze Autocare Euro II -
91/542/EEC
Stage II
Autobuze Autocare Euro III -
2000
Standards
Autobuze Autocare Euro IV -
2005
Standards
Autobuze Autocare Euro V -
2008
Standards
Motorete < 50 cm3 Conventional
Motorete < 50 cm 3
97/24/EC
Stage I
Motorete < 50 cm3 97/24/EC
Stage II
Motociclete 2 timpi > Conventional
50 cm3
Motociclete 2 timpi > 97/24/EC
50 cm3
Motociclete 4 timpi < Conventional
250 cm3
Motociclete 4 timpi < 97/24/EC
250 cm3
Motociclete 4 timpi Conventional
250-750
cm3
Motociclete 4 timpi 97/24/EC
250-750
cm3
Motociclete 4 timpi > Conventional
750 cm3
Motociclete 4 timpi > 97/24/EC
750 cm3
Se vor adăuga şi următoarele categorii de autovehicule:
Autoturisme
- Hibrid
- Electrice
- Altele
Troleibuze
Informaţii privind programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi
extraurbane
- descrierea metodologiei de monitorizare a traficului
- descriere program de monitorizare a traficului
- număr puncte de monitorizare
- localizarea fiecărui punct: descrierea şi coordonate, categorie artera. Ex: DN1,
intrare în mun. Ploieşti, dinspre Bucureşti
- furnizarea rezultatelor în formatul anexat (detalii privind completarea chestionarului
anexat vor fi furnizate de către APM)
Notă
- suport tehnic pentru APM în vederea verificării şi completării programului şi reţelei
existente de monitorizare trafic în scopul asigurării reprezentativităţii acestora.
3.14._
3.14.1. Definire noduri
Latitudine Longitudine
WGS 84 WGS 84 Altitudine
Nod ID Nume nod X Stereo 70 (m) Y Stereo 70 (m) Judeţ
(grade (grade (m)
decimale) decimale)
B-dul Decebal - Şcoala
1 generală nr. 4 603302,2555 604828,9392 Argeş
B-dul Decebal - Casa
2 de cultură 603751,1243 604558,7204 Argeş
B-dul Traian - Spitalul
3 judeţean 604778,5665 603866,2274 Argeş
Str. General Dăscălescu
4 - Autoservice ACR 606407,2437 602690,3851 Argeş
5 B-dul 9 Mai - Gară 603648,0416 604402,538 Argeş
Important:
Grade decimale = Grade+Minute/60+Secunde/3600
De exemplu
47grade 10min 30sec = 47+10/60+30/3600 = 47.175
Important:
Se completează latitudine şi longitudine în grade decimale sau X Y în Stereo 70
3.14.2. Definire artere
ID nod ID nod Unitate de

Artera ID Nume arteră Direcţia Lungime Tipul arterei
început sfârşit măsură
1 B-dul Decebal 1 2 3 785 m
B-dul Traian - General
2 Dăscălescu 3 4 3 4350 m
B-dul 9 Mai-Dimitrie
3 Leonida 5 6 3 2925 m
Important:
1 = Start to End Node,
2 = End to Start Node,
3 = ambele sensuri
Conform metodologiei utilizate
3.14.3. Date de trafic
Procent
Trafic Capacitate Data
Lăţime autovehicule Viteza de
Artera ID Direcţia mediu zilnic bandă (nr. Speed Unit Realizării An
bandă (m) pornite la deplasare
(TMZ) autovehicule) Inventarului
rece
1 1 10350 6 12000 7 45 km/h 20.oct.09 2008
2 1 10900 6 12000 2 45 km/h 20.oct.09 2008
3 1 5500 6 10000 5 45 km/h 20.oct.09 2008
1 2 9100 6 12000 7 47 km/h 20.oct.09 2008
2 2 10800 6 12000 1 47 km/h 20.oct.09 2008
3 2 6000 6 10000 1 47 km/h 20.oct.09 2008
Important:
Se trece anul pentru care se realizează inventarul 2008
Important:
Fracţia de pornire la rece
3.14.4. Distribuţie de vehicule
Procent categorie Id Variaţie

Artera ID Direcţia Nume categorie de vehicule
vehicule % temporală trafic
1 1 Autoturisme 97 1
1 1 Autofurgoane 0,03 1
1 1 Autobuze 2,2 1
1 1 Autocamioane grele (< 32 t) 0,75 1
1 1 Autocamioane grele (> 32 t) 0,02 1
1 2 Autobuze 2,86 1
2 1 Autobuze 2,9 2
2 2 Autobuze 3,57 2
3 1 Autobuze 4,8 1
3 1 Autocamioane grele (> 32 t) 5 1
3 2 Autobuze 6,4 1
3 2 Autocamioane grele (> 32 t) 5 1
3.14.5. Variaţie temporală
Factori variaţie temporală lunară
Id Variaţie Denumire
temporală variaţie Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nob Dec
trafic temporală
1 VT1 0,14 0,13 0,09 0,08 0,05 0,05 0,04 0,04 0,05 0,07 0,11 0,15
2 VT2 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,1 0,1 0,08 0,08 0,08 0,08
Important:
Suma factorilor de variaţie temporală lunară trebuie să fie 1.
Suma factorilor de variaţie temporală zilnică trebuie să fie 1.
Suma factorilor de variaţie temporală orară trebuie să fie 1.
Factori variaţie temporală zilnică
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică

0,12 0,14 0,13 0,14 0,17 0,14 0,16
0,14 0,14 0,14 0,14 0,17 0,11 0,16
Factori variaţie temporală orară
Hr0 Hr1 Hr2 Hr3 Hr4 Hr5 Hr6 Hr7 Hr8 Hr9 Hr10 Hr11 Hr12
0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
Factori variaţie temporală orară
Hr13 Hr14 Hr15 Hr16 Hr17 Hr18 Hr19 Hr20 Hr21 Hr22 Hr23
0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,08 0,04 0,04 0,04 0,04
0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,08 0,04 0,04 0,04 0,04
3.15._
3.15.1. Informaţii referitoare la activităţi feroviare
Denumire operator economic CFR SA

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
"Coduri
Activitatea feroviară 1.A.3.c - - -
etc.

Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.15.2. Informaţii privind activitatea feroviară
Inventar locomotive Diesel de manevră
Consum Consum
Număr
Tip Consum anual de total
Denumire mediu de
Denumire locomotive Putere Număr specific Tip carburant anual de
Regionala ore de
Triaj/Depou de motor [kW] locomotive/tip orar carburant pe tip carburant
CF funcţionare
manevră [kg/oră] locomotivă pe toate
pe an
[t] tipurile [t]
Diesel
electrică
Diesel
hidraulică
Diesel
mecanică
Etc.
Notă: Pentru fiecare triaj/depou din cadrul fiecărei regionale CF, se va completa câte
un tabel similar celui de mai sus.
Inventar locomotive Diesel de linie (marfă + călători)
Consum Consum
Număr
Consum anual de total anual Nr. total
Denumire Tip mediu de
Putere Număr specific Tip carburant de de km
Regionala locomotive ore de
motor [kW] locomotive/tip orar carburant pe tip carburant parcursi
CF de linie funcţionare
[kg/ora] locomotiva pe toate anual
pe an
[t] tipurile [t]
Diesel

electrică
Diesel

hidraulică
Etc.
Notă: Dacă datele deţinute sunt defalcate pe tipuri de utilizare (marfă, călători), se
va completa câte un tabel pentru fiecare din cele 2 tipuri.
Inventar automotoare
Denumire Putere motor Număr Consum Tip Număr Consum Consum Nr. total de
Regionala [kW] automotoare specific orar carburant mediu de anual de total anual km parcurşi
CF [kg/ora] ore de carburant pe de carburant anual
funcţionare tip pe toate
pe an locomotivă tipurile [t]
[t]

Ruta automotoare Lungime rută [km] Număr curse pe zi

Notă: O cursă reprezintă un drum dus-întors pe ruta respectivă.
Producere agent termic şi preparare apă caldă menajeră în gări, triaje, depouri se va
completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale" pentru fiecare
gară, triaj, depou.
Informaţii privind infrastructura feroviară
Hărţi la nivel naţional şi de regională CF (straturi tematice GIS - format vector)
- reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi neelectrificate. În cazul
liniilor neelectrificate se va specifica şi gradul de încărcare (număr trenuri pe zi, în
ambele sensuri), ca atribut distinct.
- gări, triaje şi depouri.
3.16._
3.16.1. Informaţii referitoare la trafic şi activităţi navale

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
"Coduri
NFR"
1.A.3.d.i,
1.A.3.d.ii,
Activitatea trafic naval - - -
1.A.4.c.iii,
1.A.5.b
Utilaje nerutiere mobile 1.A.2.f.ii - - - -
Rafinare stocare 1.B.2.a.iv - - - DA
Aplicarea vopselelor 3.A - - DA -
Degresarea 3.B.1 DA -
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.16.2. Informaţii privind traficul naval
Denumire Data sosirii Staţionare/Tranzit Data Durata Putere Putere

Cod
navă plecării manevre totală totală Tip motor
categorie
intrare/ieşire motoare motoare principal
nava
port principale auxiliare
ore cf clasificării kW kW cf clasificării
de mai jos de mai jos
Nava x
Cod Cod Port Port

Port plecare Port plecare
Tip motor Capacitate Procent carburant carburant destinaţie destinaţie
pe teritoriul din altă
auxiliar navă încărcare motor motor pe teritoriul finală altă
Denumire României ţară
principal auxiliar României ţară
navă
cf % din cf cf
clasificării tone Dw capacitate clasificării clasificării
de mai jos maximă de mai jos de mai jos
Nava x
Cod categorie navă Denumire categorie

1 nave pentru transportul mărfurilor uscate
2 nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă)
3 nave portcontainer
4 cargouri pentru mărfuri generale
5 nave roll-on/roll-off
6 nave de pasageri, maritime sau fluviale
7 nave de pescuit şi prelucrare a peştelui
8 remorchere
9 altele
Cod carburant Denumire carburant
BFO Combustibil Marin tip RME - Bunker Fuel Oil (BFO)
MDO Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)
MGO Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)
Cod motor tip motor
A diesel turaţie mică
B diesel turaţie medie
C diesel turaţie mare
D turbină cu gaz
E turbină cu abur
3.16.3. Informaţii privind consumurile de carburanţi pentru trafic naval
Denumire port/loc Consum navigaţie internă Consum navigaţie

Tip carburant
aprovizionare (tone/an) internaţională (tone/an)

Cod carburant Denumire carburant

BFO Combustibil Marin tip RME - Bunker Fuel Oil (BFO)
MDO Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)
MGO Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)
3.16.4. Informaţii privind activitatea portuară
Utilaje/echipamente/nave dotate cu motoare cu ardere internă
Consum
Consum orar
(kg/h)
(tone)
Macarale
Motocare
Motostivuitoare
Remorchere
Şalupe
Etc.

Vehicule utilizate în amplasamentul portului
Kilometraj
Consum anual
km) incintă
(km)
Autocisterne
Autovehicule suport tehnic
Etc.
Vehicule transport mărfuri
Kilometraj
Consum anual
km) incintă
(km)
Autotrenuri
Etc.
Stocare şi manevrare ţiţei şi produse petroliere

Cod Capacitate
rezervor stocare
vehiculat

Notă
Se vor menţiona toate tipurile de facilităţi de stocare.
Stocare/manevrare produse solide (vrac) care pot genera emisii de particule
Capacitate Cantitatea
Produs Suprafaţă
Sistem stocare utilă de UM anuală produs UM
stocat/vehiculat stocare (m2)
stocare vehiculat

se va completa chestionarul "Surse ardere mică putere punctuale"
Parcări publice
delimitarea perimetrului portului, a suprafeţelor de depozitare ţiţei-produse
petroliere, mărfuri vrac şi a parcărilor publice. Se vor aproxima perimetrele prin
poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.16.5. Informaţii privind activităţile din şantier naval
Consum
Consum orar
(kg/h)
(tone)
Macarale
Motocare
Motostivuitoare
Etc.
Operaţii de sablare
Instalaţii prevăzute cu cabină/cabine de sablare
- indicaţi cu ce material se face sablarea: bile oţel, bile carbon sau nisip
- consum anual de material de sablare
- număr de cicluri şi procent material recuperat/ciclu
- sisteme de reducere a emisiilor de particule
- sisteme de evacuare dirijată: coşuri, conducte
înălţimi, diametre, debite evacuate
Sablare în aer liber
- consum anual de material de sablare
Operaţii de vopsire
- degresare: se va completa chestionarul "Degresare solvenţi"
- vopsire: se va completa chestionarul "Aplicare vopsele"
se va completa chestionarul "Surse de ardere de mică putere punctuale"
3.16.6. Informaţii privind traficul naval de agrement
Putere motor Număr mediu Perioadă

Tip navă Număr nave Tip carburant Tip motor
kW ore pe sezon sezon
cf clasificării de

mai jos
Tip carburant: benzină, motorină
Tip motor: 2 timpi, 4 timpi
3.17._
3.17.1. Informaţii referitoare la traficul intern - utilaje mobile motorizate şi vehicule

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
Denumire instalaţii/activitate Activitate 1 cod NFR cod IPPC LCP COV cod SEVESO
conform (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
anexei
"Coduri
NFR"
Funcţionare utilaje mobile
1.A.2.f.ii - NU - NU
motorizate
Trafic intern - vehicule - - NU - NU

Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.17.2. Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere
internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Motostivuitoare
Etc.
Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km) pe an incintă
(km)
Autocisterne
Camioane

Etc.
3.18._
3.18.1. Date privind consumurile anuale pe tipuri de carburanţi utilizate pentru
transportul rutier, naval, feroviar şi pentru utilaje/echipamente nerutiere mobile
Rutier Naval Feroviar

Motorină Păcură -
Judeţ Benzină Motorină GPL Combustibil Combustibil Combustibil Benzină Motorină Motorină CF
Marin tip Marin tip Marin tip
DMB DMA RME
tone/an tone/an tone/an

Combustibil Marin tip RME - Bunker Fuel Oil (BFO)
Combustibil Marin tip DMB - Marine Diesel Oil (MDO)
Combustibil Marin tip DMA - Marine Gas Oil (MGO)
3.18.2. Date privind transportul aerian
Consum carburant
Kerosen Benzină avion

Consum total intern Consum total internaţional Consum total Consum total
tone/an tone/an

Informaţii privind traficul aerian la nivel naţional
Tip trafic Număr aterizări pe an Număr decolări pe an

Intern
Internaţional
3.18.3. Date privind consumurile anuale pe tipuri de carburanţi utilizate pentru
utilaje/echipamente nerutiere mobile
Consumuri carburanţi
Motorină
Judeţ Domeniul Benzină GPL
Agricultură Silvicultură Industrie Construcţii
militar
tone/an

Date privind numărul de utilaje/echipamente nerutiere mobile
Număr utilaje/echipamente
Motoare diesel
Motoare pe Motoare
Judeţ Domeniul
Agricultură Silvicultură Industrie Construcţii benzină pe GPL
militar
tone/an

3.19._
3.19.1. Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi
instituţionale - date furnizate de primarii din zone rurale
Consum anual de combustibil pentru încălzire şi Număr

Număr
preparare hrană gospodării Număr
gospodării
care Număr gospodării
care
utilizează gospodării care
Lemn şi GPL Nr. utilizează
Localitate Gaze GPL Populaţie lemne şi care utilizează
Cărbuni deşeuri aragaz CLU gospodării GPL pentru
naturale încălzire deşeuri utilizează GPL
(tone) biomasă (număr (tone) gătit
(Nm3) (tone) vegetale gaze pentru
(tone) butelii) (butelii
(coceni), încălzire
aragaz)
cărbune

Nota 1: în cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la consumurile anuale de
combustibil, se vor furniza următoarele informaţii: tipurile de combustibil utilizate
pentru încălzire, respectiv pentru prepararea hranei şi procentul din gospodării care
utilizează combustibilii respectivi.
Nota 2: consumul de GPL se referă la gaze petroliere lichefiate utilizate pentru
încălzire şi/sau pentru prepararea hranei (butelii aragaz); nu se referă la consumul
de GPL pentru autovehicule.
Nota 3: se va specifica furnizorul de lemne (ROMSILVA, păduri proprii, etc.).
Nota 4: se va specifica furnizorul de cărbune (denumirea depozitului, etc.).
Consum de combustibil pentru activităţi rezidenţiale, comerciale şi instituţionale -
date furnizate de primarii din zone urbane
Nr. gospodării pe tip încălzire: Consum anual de combustibil
Denumire Nr. total Încălzire Încălzire Gaze

Lemn şi
Localitate Populaţie
zonă/cartier gospodării proprie în cu
Termoficare naturale
Cărbuni deşeuri GPL CLU
locuinţe centrală (tone) biomasă (tone) (tone)
(Nm3)
individuale de bloc (tone)

Notă:
Tabelul va fi însoţit de o hartă digitală a localităţii, cu delimitarea zonelor prezentate
în acest tabel.
Se va anexa lista furnizorilor de combustibili, pe tipuri, precum şi denumirea
operatorilor care asigură distribuţia agentului termic (termoficare).
instituţionale - date furnizate de distribuitori de gaze naturale
Consum anual de gaze naturale în Consum

gospodării, pe tip încălzire (Nm3) anual de Consum anual de
gaze gaze naturale în
Încălzire proprie în
naturale unităţi
locuinţe individuale
Denumire Nr. total Încălzire Încălzire preparare comerciale şi
Localitate Populaţie
zonă/cartier gospodării cu proprie în hrană, instituţii (Nm3)
centrală locuinţe pentru (mai mic decât
Centrală
Sobe de bloc colective gospodăriile 400000
proprie
termoficate Nmc/an/unitate)
(Nm3)

Notă:
în acest tabel, precum şi de lista cu instituţiile şi unităţile comerciale cu un consum
mai mare de 400000 Nm3/an/unitate (denumirea şi adresa unităţii).
instituţionale - date furnizate de distribuitori de cărbuni
Consum anual de combustibil în gospodării, pe tip Consum anual de

Cantităţi încălzire (tone) cărbuni în unităţi
Cantităţi
livrate anual comerciale şi
livrate către Încălzire proprie în Încălzire
Localitate Distribuitor către Încălzire cu instituţii (tone)
persoane locuinţe individuale proprie în (mai mic decât
persoane centrală de
juridice locuinţe
fizice Centrală bloc 1500
Sobe colective tone/an/unitate)
proprie

Notă:
mai mare de 1500 tone/an/unitate (denumirea şi adresa unităţii).
instituţionale - date furnizate de distribuitori de lemn
Consum anual de combustibil în gospodării, Consum

pe tip încălzire (tone) anual de Consum anual de
combustibil lemn în unităţi
Încălzire proprie în
preparare comerciale şi
Denumire Nr. total locuinţe individuale Încălzire Încălzire
Localitate Populaţie hrană, instituţii (tone)
zonă/cartier gospodării cu proprie în pentru (mai mic decât
Centrală centrală locuinţe gospodăriile 1000
Sobe de bloc colective termoficate tone/an/unitate)
proprie
(tone)

Notă:
mai mare de 1000 tone/an/unitate (denumirea şi adresa unităţii).
instituţionale - date furnizate de distribuitori de produse petroliere
Cantitatea anuală de combustibil distribuită (tone)

Denumire staţie de
Localitate Adresa staţie Alte tipuri
distribuţie CLU GPL
........ ........

3.20._
3.20.1. Informaţii referitoare la extracţia şi manevrarea cărbunilor
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
Denumire cod NFR cf
instalaţii/activitate anexei LCP COV cod SEVESO
"Coduri (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
NFR"
extracţia şi manevrarea
1.B.1.a ......................... NU - NU
cărbunilor
surse mobile nerutiere şi
1.A.2.f.ii ......................... NU - NU
echipamente
trafic intern vehicule 1.A.3.b.ii, ......................... NU - NU
1.A.3.b.iii
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.20.2. Informaţii referitoare la extracţia cărbunilor în sistem carieră
Informaţii referitoare la puşcare
Suprafaţa în plan orizontal a

Frecvenţa (număr puşcări/an) Tip exploziv utilizat Cantitate exploziv pe puşcare
ariei de puşcare m2

Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu cărbune
Umiditatea cărbunelui (%) Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează cărbunele
Consum
Tip buldozer Număr Tip carburant de carburant de funcţionare
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează solul de
decoperta, sterilul, etc.
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Informaţii referitoare la solul de decoperta, steril
Sol decoperta Steril

Conţinutul de particule sub Conţinutul de particule sub 75
Umiditate (%) Umiditate (%)
75 microni (%) microni (%)

Informaţii privind traficul vehiculelor în incinta minei (drumuri nepavate)
Masa medie a Viteza medie

Capacitate utilă Număr Tip
Tip vehicul Număr vehiculului de deplasare
(tone) roţi/vehicul carburant
(tone) (km/h)

Se defineşte "Masa medie a vehiculului" ca medie între Masa vehiculului mediu
încărcat şi Masa vehiculului neîncărcat.
Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)
Consum anual Drumuri
Consum Număr de ore de carburant industriale
Tip vehicul specific (l/100 de funcţionare pe tip de Drumuri de Drumuri transport
transfer Drumuri
km) pe an vehicul acces la cărbune/steril/sol
cărbune scraper
(tone/an) carieră decoperta
carieră-zona
de procesare

Informaţii privind activitatea de forare
Număr găuri forate/an

în solul de decoperta în cărbune

3.20.3. Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare
cu ardere internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Încărcător frontal
Etc.
Informaţii privind decaparea solului vegetal/superficial
Cantitate sol decapat (tone/an)

Informaţii privind încărcarea solului de decoperta în vehicule, cu excavatoare cu cupă
Cantitate sol decoperta încărcată (tone/an)

Informaţii privind încărcarea cărbunelui în vagoane
Cantitate cărbune încărcată (tone/an)

Informaţii privind descărcarea solului de decoperta, cărbunelui şi solului vegetal
Cantitate sol decoperta Cantitate cărbune descărcată Cantitate cărbune descărcată Cantitate de sol vegetal
descărcată din camioane pe din camioane pe la bază din camioane prin basculare descărcată din scraper
la bază (tone/an) (tone/an) (tone/an) (tone/an)

Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate
Suprafaţa (ha)

Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea carburantului
Produs
Tip rezervor utilă de UM anuală produs UM Înălţime (m)
stocat/vehiculat
stocare vehiculat

În tabelul de mai sus se vor înscrie datele pentru fiecare dintre rezervoarele de
carburant.
Coordonate rezervor
Tip rezervor Diametru (m)
X(E) m Y(N) m

Informaţii privind procesarea primară a cărbunelui
În cazul în care în amplasamentul minei se efectuează operaţii de concasare, se va
preciza tipul concasorului, capacitatea (tone/oră), cantitatea anuală de cărbune
concasată, sistemul pentru reducerea emisiilor.
NOTĂ
delimitarea perimetrului carierei, delimitarea suprafeţelor de perturbate, delimitarea
perimetrelor de depozitare a solului de decoperta, a sterilului şi a solului vegetal,
suprafaţa activă pentru anul de inventariere.
Se vor preciza tipurile de activităţi desfăşurate în anul de inventariere: închidere
perimetru, exploatare în desfăşurare, deschidere perimetre, indicându-se operaţiile
specifice şi suprafeţele asociate (ha) precum şi operaţiile specifice fiecărui tip de
activitate.
Se va furniza graficul de desfăşurare a tuturor operaţiilor efectuate în anul de
inventariere, în scopul identificării simultaneităţii diferitelor operaţii.
Se vor preciza măsurile pentru reducerea emisiilor de particule implementate în
amplasamentul minei: stropire cu apă, utilizarea de substanţe supresoare, utilizarea
de sisteme cu ceaţă, etc.
Se vor furniza buletine de analiză pentru determinarea conţinutului mediu de metale
în cărbunii extraşi: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.20.4. Informaţii referitoare la extracţia cărbunilor din mine subterane
Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu cărbune
Umiditatea cărbunelui (%) Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează cărbunele
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează sterilul
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Informaţii referitoare la steril
Steril
Umiditate (%) Conţinutul de particule sub 75 microni (%)


(tone) (km/h)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe

tipuri de drum (km)
Consum anual de
Consum specific Număr de ore de Drumuri industriale
Tip vehicul carburant pe tip de
(l/100 km) funcţionare pe an transfer cărbune
vehicul (tone/an) Drumuri de acces
carieră-zona de
procesare

Informaţii privind funcţionarea altor utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere
internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Etc.
Informaţii privind încărcarea cărbunelui în vagoane
Cantitate cărbune încărcată (tone/an)

Informaţii privind descărcarea cărbunelui
Cantitate cărbune descărcată din vagoneţi prin basculare (tone/an)

3.20.5. Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate/halde
cărbune
Suprafaţă perturbată (ha) Suprafaţă halde (ha)

Capacitate utilă de Produs Cantitatea anuală

Tip rezervor UM UM
stocare stocat/vehiculat produs vehiculat

carburant.
Coordonate rezervor
Tip rezervor Înălţime (m) Diametru (m)
X(E) m Y(N) m

Informaţii privind procesarea primară a cărbunelui
Denumire
Capacitate
Cantitate de cărbune
Denumire operaţie instalaţie/echipament Denumire coş
instalaţie/echipament procesată (tone/an)
(tone/oră)

Concasare

Caracteristici coş
Denumire coordonate coş Debit aer
operaţie Viteză gaze
H (m) Diametru (m) evacuat
X(E) m Y(N) m (m/s)
m3/h
Concasare


Denumire operaţie Particule ........... ...........
(mg/m ) 3
Concasare

NOTĂ
în cărbunii extraşi: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.21._
3.21.1. Informaţii referitoare la extracţia şi manevrarea mineralelor
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
cod NFR cf
anexei LCP COV cod SEVESO
NFR"
extracţia şi manevrarea
2.A.7.a ........... NU - NU
Denumire mineralelor
surse mobile nerutiere şi
1.A.2.f.ii ............ NU - NU
echipamente
1.A.3.b.ii,
trafic intern vehicule ............ NU - NU
1.A.3.b.iii
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.21.2. Informaţii referitoare la extracţia mineralelor în sistem carieră
Informaţii referitoare la puşcare
Suprafaţa în plan orizontal a

Frecvenţa (număr puşcări/an) Tip exploziv utilizat Cantitate exploziv pe puşcare
ariei de puşcare m2

Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu minerale, roca sterilă
Conţinutul de particule sub 75

Tip mineral Umiditatea (%)
microni (%)

Informaţii referitoare la solul de decoperta, roca sterilă
Sol decoperta Rocă sterilă
Conţinutul de particule sub Conţinutul de particule sub 75
Umiditate (%) Umiditate (%)
75 microni (%) microni (%)

Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează minereul, solul
de decoperta, roca sterilă, etc.
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)


(tone) (km/h)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe tipuri de drum (km)

Consum anual
Consum Număr de ore de carburant Drumuri
Drumuri
Tip vehicul specific (l/100 de funcţionare pe tip de Drumuri de industriale
transport Drumuri
km) pe an vehicul acces la transfer
minereu/roca scraper
(tone/an) carieră carieră-zona de
sterilă
preparare

Informaţii privind activitatea de forare
Număr găuri forate/an

în solul de decoperta în rocă

internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Etc.
3.21.3. Informaţii privind decaparea solului vegetal/superficial
Cantitate sol decapat (tone/an)

Informaţii privind încărcarea solului de decoperta în vehicule, cu excavatoare cu cupă
Cantitate sol decoperta încărcată (tone/an)

Informaţii privind încărcarea mineralelor în vagoane
Cantitate încărcată (tone/an)

Informaţii privind descărcarea mineralelor, solului de decoperta şi solului vegetal
Cantitate sol decoperta Cantitate minerale descărcată Cantitate minerale descărcată Cantitate de sol vegetal
descărcată din camioane pe din camioane pe la bază din camioane prin basculare descărcată din scraper
la bază (tone/an) (tone/an) (tone/an) (tone/an)

Informaţii privind eroziunea eoliana de pe suprafeţe perturbate şi de pe halde
Suprafaţa (ha)

Produs
Tip rezervor utilă de UM anuală produs UM Înălţime (m) Diametru (m)
stocat/vehiculat
stocare vehiculat

carburant.
Coordonate rezervor
Tip rezervor
X(E) m Y(N) m

NOTĂ
delimitarea perimetrului carierei, delimitarea suprafeţelor de perturbate, delimitarea
perimetrelor de depozitare a solului de decoperta, a sterilului şi a solului vegetal,
suprafaţa activă pentru anul de inventariere.
Se vor preciza tipurile de activităţi desfăşurate în anul de inventariere: închidere
perimetru, exploatare în desfăşurare, deschidere perimetre, indicându-se operaţiile
specifice şi suprafeţele asociate (ha) precum şi operaţiile specifice fiecărui tip de
activitate.
Se va furniza graficul de desfăşurare a tuturor operaţiilor efectuate în anul de
inventariere, în scopul identificării simultaneităţii diferitelor operaţii.
din minereurile extrase: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
Informaţii referitoare la extracţia mineralelor din mine subterane
Informaţii referitoare la încărcarea camioanelor cu minerale, roca sterilă
Conţinutul de particule sub 75

Tip mineral Umiditatea (%)
microni (%)

Informaţii referitoare la roca sterilă
Rocă sterilă
Umiditate (%) Conţinutul de particule sub 75 microni (%)

3.21.4. Informaţii referitoare la funcţionarea buldozerelor care manevrează minereul,
roca sterilă, etc.
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)


(tone) (km/h)

Kilometraj anual parcurs în incintă pe

tipuri de drum (km)
Consum anual de Drumuri
Consum specific Număr de ore de
Tip vehicul carburant pe tip de industriale
(l/100 km) funcţionare pe an Drumuri Drumuri de
vehicul (tone/an) transfer -
pavate acces
zona de
preparare

internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Etc.
3.21.5. Informaţii privind încărcarea mineralelor în vagoane
Cantitate încărcată (tone/an)

Informaţii privind descărcarea rocilor
Cantitate roci descărcată din vagoneţi prin basculare (tone/an)

Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate/halde
Suprafaţa perturbată (ha) Suprafaţa halde (ha)

Produs
Tip rezervor utilă de UM anuală produs UM Înălţime (m)
stocat/vehiculat
stocare vehiculat

carburant.
Coordonate rezervor
Tip rezervor Diametru (m)
X(E) m Y(N) m

NOTĂ
delimitarea perimetrului minei, delimitarea suprafeţelor de depozitare a cărbunelui,
sterilului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza
coordonatele asociate colţurilor acestora.
din minereurile extrase: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.21.6. Informaţii privind prepararea minereului
Denumire Denumire Capacitate Cantitate Denumire

Caracteristici coş
operaţie instalaţie/echipament instalaţie/echipament preparată coş
(tone/ora) (tone/an)
coordonate H Diametru Viteză Debit Tempera
coş aer
gaze
X(E) Y(N) (m) (m)
(m/s)
evacuat (oC)
m m m3/h
Concasare

primară
Concasare

secundară
Concasare

terţiară
Concasare

fină
Sortare
Sortare fină
Punct
transfer pe

bandă
transportoare
Uscare
etc.
În cazul în care emisiile asociate activităţilor nu sunt captate şi evacuate prin
instalaţii locale, se va menţiona locul activităţilor şi modul în care emisiile sunt
evacuate în atmosferă:
incintă închisă prevăzută cu instalaţie de ventilaţie mecanică de hală - datele se
completează în coloana "Coşuri"
incintă închisă fără instalaţie de ventilaţie mecanică de hală
în aer liber/spaţiu acoperit
Informaţii referitoare la încărcări, descărcări
Cantitate încărcată (tone/an) Cantitate descărcată (tone/an)

Informaţii privind eroziunea eoliană de pe suprafeţe perturbate/halde
Suprafaţa perturbată (ha) Suprafaţa halde (ha)

internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Etc.
Capacitate
utilă de UM UM
stocare
vehiculat

carburant.
Informaţii privind traficul vehiculelor în incintă
Kilometraj anual parcurs în

incintă pe tipuri de drum
Consum (km)
Masa Viteza Consum Număr de anual de
Tip Capacitate medie a Număr medie de Tip specific ore de carburant Drumuri
Număr industriale
vehicul utilă (tone) vehiculului roţi/vehicul deplasare carburant (l/100 funcţionare pe tip de
(tone) (km/h) km) pe an vehicul Drumuri Drumuri transfer
(tone/an) pavate de acces carieră-
zona de
preparare

din minereuri: As, Cd, Cr, Hg, Ni, Pb, Se, Zn.
3.22._
3.22.1. Informaţii referitoare la explorarea, producţia şi transportul ţiţeiului
Denumire operator economic Ex. S.C. OMV Petrom S.A.

Denumire obiectiv Ex. Punct de lucru ............
Sediu: xxx, Localitatea xxx,
Adresa obiectiv
Judeţul xxx
Cod CAEN
NFR"
cod NFR cf
NFR"
Explorarea, producţia şi
1.B.2.a.i - -
transportul ţiţeiului
Facle asociate activităţilor de
1.B.2.c
extracţie ţiţei
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
Informaţii referitoare la activităţi de extracţie şi încărcare/transport
Denumire câmp Producţia Localizare* Cantitate încărcată (tone) Sisteme

petrolier/platformă ventilare/purjare
Coordonate
Stereo 70 în cisterne în cisterne
marină (tone) (PJ) UAT în nave DA/NU
(X(E) m; auto CF
Y(N) m)

Informaţii referitoare la facilităţile de stocare, pompare şi alte facilităţi în reţeaua de
conducte transport ţiţei
Localizare Cantitate de ţiţei tranzitată

Denumire facilitate Coordonate Stereo 70
UAT (tone) (PJ)
(X(E) m; Y(N) m)

NOTĂ:
Pentru facilităţile de stocare se va completa foaia "stocare".
3.22.2. Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de extracţie
Parametri faclă
Denumire câmp
petrolier/platformă Denumire faclă Coordonate
marină Volumul de gaze
Diametru (m) Înălţime (m) Stereo 70 (X(E)
arse la faclă (m3)
m; Y(N) m)

Informaţii referitoare la activităţi de explorare
Localizare*
Denumire perimetru Cantitate ţiţei extras
Număr de foraje
explorare (tone) Coordonate Stereo
UAT
70 (X(E) m; Y(N) m)

NOTĂ:
* UAT - Unitate Administrativ Teritorială
delimitarea câmpului petrolier/platformei marine, perimetrului de explorare. Se vor
aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza coordonatele asociate
colţurilor acestora.
Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de explorare
Parametri faclă
Denumire perimetru Coordonate

Denumire faclă Cantitate de Volumul de
explorare Stereo 70
Diametru (m) Înălţime (m) ţiţei arsă la gaze arse la
(X(E) m; Y(N)
faclă (tone) faclă (m3)
m)

3.22.3. Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea ţiţeiului
Se vor completa informaţiile privind atât stocarea în câmpurile petroliere, cât şi în
sistemul de transport al ţiţeiului prin conducte
Volum
Înălţime
Produs Număr Număr Înălţime Diametru maximă
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an totală (m) (m) lichid
(m)

(m3)

Rezervor Coordonate
Cod Înălţime Rază capac Pantă rezervor
Volum de încălzit Culoare Tip capac Înălţime
identificare medie tip dom capac
lucru (m3) (I)/neîncălzit rezervor (dom/con) capac (m) X(E) Y(N)
rezervor lichid (m) (m) conic*
(N) m m

* Panta se defineşte ca raportul dintre înălţimea capacului şi diametrul rezervorului
Volum anual
Cod Capacitate
Produs de lichid Număr Număr Lungime Diametru
stocat/vehiculat introdus umpleri/an goliri/an totală (m) (m)
rezervor stocare
(m3)

Cod identificare Volum de lucru Rezervor încălzit Poziţionare Coordonate rezervor

Culoare rezervor
rezervor (m3) (I)/neîncălzit (subteran/suprateran) X(E) m Y(N) m

3.22.4. Rezervoare cu capac flotant extern
Volum anual
Cod Capacitate
rezervor stocare
(m3)

Tipuri Coordonate
Cod Condiţii interne Tip capac Categorie
Culoare Construcţie etanşeizare rezervor
identificare pereţi (ponton/punte fitinguri
rezervor (sudat/nituit) primară şi
rezervor (ruginiţi/neruginiţi) dublă) (tipică/specifică) X(E) m Y(N) m
secundară*

Volum anual
Cod Capacitate
rezervor stocare
(m3)

Număr şi Coordonate rezervor

Tipuri Detalii
Cod Condiţii interne Capac diametru
Culoare etanşeizare constructive
identificare pereţi autoportant coloane de
rezervor primară şi capac tip X(E) m Y(N) m
rezervor (ruginiţi/neruginiţi) (da/nu) sprijin
secundară* punte dublă
capac

3.23._
3.23.1. Informaţii referitoare la exploatarea, tratarea şi transportul gazelor naturale

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
NFR"
Denumire instalaţii/activitate Activitate 1 cod NFR cf cod IPPC LCP COV cod SEVESO
anexei
NFR"
Exploatarea, tratarea şi
1.B.2.b - -
transportul gazelor naturale
Facle asociate activităţilor de
extracţie şi transport gaze 1.B.2.c
naturale
Desulfurarea gazelor
1.B.2.a.iv
naturale
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.23.2. Informaţii referitoare la activităţi de extracţie şi încărcare/transport
Sisteme
Producţia Localizare*
ventilare/purjare
Denumire câmp de
extracţie Coordonate Stereo
(m3) (PJ) UAT 70 (X(E) m; Y(N) DA/NU
m)

Informaţii referitoare la reţelele de transport gaze naturale şi la terminalele de gaze
naturale
Se vor furniza informaţii referitoare la volumele de gaze naturale transportate prin
conducte, de la extracţie şi de la punctele de intrare în ţară a gazelor naturale
importate, până la utilizatorii finali.
Pentru fiecare terminal se vor preciza detalii constructive: număr sisteme conectare,
număr valve, număr sisteme reglare presiune, etc.
Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de extracţie a gazelor naturale
Parametri faclă
Denumire câmp
Denumire faclă
de extracţie Coordonate Stereo 70 Volumul de gaze
Diametru (m) Înălţime (m)
(X(E) m; Y(N) m) arse la faclă (m3)

Informaţii referitoare la facle pentru activităţile de desulfurare a gazelor naturale
Caracteristici coş
Cantitate
Eficienţ de coordonate Debit gaze
Denumire Nr. trepte sulf Denumire Viteză Temp.
recuperare coş Diametru ardere
instalaţie desulfurare recuperată coş H (m) gaze gaze
sulf % (m)
- tone/an X(E) (m/s) Nm3/h m3/h (°C)
Y(N) m
m
Instalaţie
recuperare
sulf
Instalaţie
tratare
gaze de
coadă
Informaţii referitoare la valorile limită autorizate

Denumire instalaţie NOx SO2 CO Particule
mg/Nm3

NOTĂ:
* UAT - Unitate Administrativ Teritorială
delimitarea câmpului de extracţie. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane
închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
Dacă sunt disponibile se vor furniza straturi tematice GIS privind reţelele de
transport al gazelor naturale.
3.24._
3.24.1. Informaţii referitoare la distribuire produse petroliere

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN

NFR"

cod NFR
conform
Activitate 1 anexei
"Coduri
NFR"
NFR
Instalaţie 1.1
1.B.2.a.v
Instalaţie 1.2 ...........
... ...........
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.24.2. Informaţii privind staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării)
Denumire Localizare staţie Carburanţi

Coordonate
Benzină Motorină .....
Stereo 70
staţie Adresa Număr Volumul Volumul
X(E) Y(N) Număr Număr
rezervoare/Capacitate comercializat comercializat com
m m rezervoare/Capacitate rezervoare/Capacitate
stocare anual (m3) anual (m3) a

3.24.3. Informaţii privind stocare şi distribuire produse petroliere la terminale şi la
depozite de produse petroliere
Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea ţiţeiului şi a produselor
petroliere
Volum
Înălţime Înălţime Volum Rezervor
Cod Capacitate anual de Înălţime
Produs Număr Număr Diametru maximă medie de încălzit
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an (m) lichid lichid lucru (I)/neîncălzi
(m) (m) (m3) (N)
(m3)

Volum
Volum Rezervor
Cod Capacitate anual de Lungime
Produs Număr Număr Diametru de încălzit Culoare Po
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an (m) lucru (I)/neîncălzit rezervor (subter
(m3) (N)
(m3)

Rezervoare cu capac flotant extern
Volum
Volum
Cod Capacitate anual de Condiţii interne
Produs Număr Număr Diametru de Culoare Construcţ
identificare utilă de UM lichid pereţi
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an (m) lucru rezervor (sudat/nitu
rezervor stocare introdus (ruginiţi/neruginiţi)
(m3)
(m3)

Cod Capacitate UM Produs Volum Număr Număr Diametru Volum Culoare Condiţii interne Tipuri
identificare utilă de stocat/vehiculat anual de umpleri/an goliri/an (m) de rezervor pereţi etanşeizar
rezervor stocare lichid lucru (ruginiţi/neruginiţi) primară ş
introdus
(m3) secundară
(m3)

Informaţii referitoare la Livrarea produselor petroliere
număr staţii de livrare pe tipuri de mijloace de transport (auto, CF, naval)
sisteme umplere pe tipuri de mijloace de transport (pe la bază, prin imersie, prin
vărsare)
tip sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare (condensare, cărbune activ etc.)
eficienţă sistem de recuperare vapori pe staţie de livrare
produse şi cantităţi anuale livrate pe fiecare staţie de livrare
NOTĂ
Rezervoarele subterane pot fi asimilate cu rezervoarele supraterane orizontale, cu
capac fix.
delimitarea perimetrului terminalului/depozitului. Se vor aproxima perimetrele prin
3.25._
3.25.1. Informaţii referitoare la operaţiunile de construcţii şi demolări
Autorităţile administraţiei
Furnizor date publice
judeţene/orăşeneşti/comunale
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
Denumire instalaţii/activitate (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Construcţii şi demolări 2.A.7.b - NU - NU
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.25.2. Informaţii referitoare la activităţile de construcţie şi demolări în şantiere de
mică anvergură
Infrastructura rutieră
definirea segmentului construit (Stereo 70) Regim de lucru
coordonate coordonate intervalul
judeţ localitate
început sfârşit
lungimea suprafaţa (de la
pod/drum secţiune segmentului totală ore/zi zile/săptămână zi/lună/an -
X(E)
Y(N) mX(E) mY(N) m construit km (m2) până la
m zi/lună/an)

Clădiri
Demolări Construcţii
Regim de lucru Regim de lucru
Perechi de Perechi de
judeţ localitate Suprafaţa intervalul Suprafaţa intervalul
coordonate coordonate
demolată (de la construită (de la
Stereo70* Stereo70*
desfăşurată ore/zi zile/săptămână zi/lună/an desfăşurată
(X(E) m; (X(E) m; ore/zi zile/săptămână zi/lună/an
(m2) - până la (m2) până la
Y(N) m) Y(N) m)
zi/lună/an) zi/lună/an

* Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru:
delimitarea perimetrului construit/demolat. Se vor aproxima perimetrele prin
3.25.3. Informaţii referitoare la activităţile de construcţie şi demolări în şantiere de
mare anvergură
Infrastructura rutieră
definirea segmentului construit (Stereo 70)
Volume
Denumire
de coordonate coordonate
proiect Judeţ/judeţe Localitate/localităţi Operaţii
lucrări început sfârşit lungimea suprafa
infrastructură
(tone) pod/drum tronson segmentului totală
X(E) Y(N) X(E) Y(N) construit km (m2)
m m m m
Decapare
sol vegetal
Încărcare
pământ/sol
vegetal în
camioane
Excavare
Descărcare
pământ din
camioane
Descărcare
agregate
din
camioane
Descărcare
nisip din
camioane
Construcţii civile şi industriale

Regim de lucru
Volume Suprafaţa Perechi de
Denumire coordonate intervalul
Judeţ Localitate Operaţii de lucrări totală a
proiect Stereo70* (de la
(tone) şantierului
(X(E) m; ore/zi zile/săptămână zi/lună/an -
(m2) până la
Y(N) m)
zi/lună/an)
Decapare sol
vegetal
Încărcare
pământ/sol vegetal
în camioane
Excavare
Descărcare pământ
din camioane
Descărcare
agregate din
camioane
Descărcare nisip
din camioane
* Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru:
delimitarea perimetrului şantierului. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane
închise şi se vor furniza coordonatele asociate colţurilor acestora.
3.26._
3.26.1. Informaţii referitoare la unităţile de prelucrare a lemnului

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
"Coduri
NFR"
Prelucrare lemn 2.D.3 - NU -
Aplicare vopseluri 3.A NU
Impregnare lemn 3.D.3 NU

Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.26.2. Procese de producţie în prelucrarea lemnului
Consumuri Date prod

Conţinut
Denumire Denumire linie de Capacitate linie de Tip de
UM Materii Consum Produ
operaţie prelucrare/echipament prelucrare/echipament combustibil UM solvenţi Produs
prime anual anua
organici
(%)
decojire buşteni t/an buşteni
buşteni decojiţi
decojire buşteni m3/an
buşteni
debitare buşteni t/an cherestea
decojiţi
debitare buşteni m3/an
decojiţi
uscare uscător cu microunde cherestea t/an material
lemnos
uscat
uscare uscător cu microunde cherestea m3/an
presare unitate presare la cald răşini t/an placi
presate
presare unitate presare la cald material t/an
lemnos
presare unitate presare la cald material t/an
lemnos
vopsire vopsea pe kg/an 50
baza de
solvenţi
organici
vopsire vopsea pe kg/an 5
bază de apă
lăcuire lac kg/an 70
impregnarea soluţie de t/an
lemnului impregnare
Caracteristici coş Sisteme control emisii

coordonate Debit Temp. Compuşi organici volatili (COVnm)
Denumire Denumire Viteză Part
coş H Diametru efluent efluent
operaţie coş gaze
(X(E) Y(N) (m) (m)
(m/s)
gazos gazos denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă
m m m3/h (°C) sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 sistem 1 sistem 1
decojire
buşteni

debitare

uscare

presare

vopsire
vopsire
lăcuire
impregnarea
Notă
Producţia anuală de material lemnos uscat se va exprima atât în tone/an cât şi în
m3/an.
Producţia anuală de plăci va fi detaliată pe tipuri de plăci, cu exprimare în tone/an,
m2/an şi în m3/an pentru fiecare tip de placă.
Se vor menţiona tipurile de uscătoare utilizate, ca de exemplu: uscător cu
microunde, uscător rotativ cu încălzire directă, uscător cu încălzire indirectă, etc.
Se vor menţiona tipurile de prese - la rece sau la cald.
Se vor furniza date privind amplasarea coşurilor de dispersie, echipamentele/utilajele
racordate la fiecare coş în parte. Informaţiile vor fi corelate cu schema fluxului
tehnologic
Informaţiile cu privire la sursele staţionare de ardere vor fi furnizate în chestionarul
Surse de ardere de mică putere.
În cazul în care efluentul care este evacuat printr-un coş este epurat anterior prin
mai multe sisteme de reţinere înseriate, se vor furniza informaţii pentru fiecare
dintre aceste sisteme (de ex. ciclon + filtru cu saci).
3.26.3. Alte procese şi activităţi generatoare de emisii
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea principalelor etape de proces
(coşuri, conducte)
Stocare şi manevrare materii prime şi deşeuri cu dimensiuni reduse (fibre, aşchii,
rumeguş)
- tip facilitate stocare (bunker, siloz, etc.), capacitate, amplasare, date coş
(coordonate, diametru, înălţime, debit volumic), sistem reducere emisii (eficienţă)
- tip instalaţie transport (benzi, sisteme pneumatice, etc.)
Tipuri şi cantităţi de carburant folosit anual de utilaje. Numărul şi tipul utilajelor
(motostivuitoare, încărcătoare).
Cantităţile şi modul de eliminare/valorificare a rumeguşului şi altor deşeuri de lemn
evacuări şi sisteme de reducere a emisiilor dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
În cazul în care materiile prime/deşeurile solide se depozitează în aer liber se va
menţiona suprafaţa(ele) de depozitare.
Notă
Se va furniza lista produselor finite, indicându-se cantităţile anuale ale acestora, pe
tipuri.
Se va furniza programul anual de lucru al unităţii: ore/zi; zile/săptămână; ore/an.
3.27._
3.27.1. Informaţii referitoare la activităţile de acoperire cu vopsele
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
Denumire activitate cod NFR
conform
LCP SEVESO
anexei cod IPPC COV cod HG 699
(DA/NU) (DA/NU)
"Coduri
NFR"
aplicarea vopselelor
3.A.1 - NU NU
decorative
aplicarea vopselelor în 3.A.2 - NU pct. NU
sectorul industrial 6/7/8/9/10/13/tabel
2 din Anexa 2 la HG
699/2003
modificată şi
completată
aplicarea vopselelor de
3.A.3 - NU NU
protecţie anticorozivă
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.27.2. Informaţii referitoare la activităţile de acoperire cu vopsele pentru uz
industrial
Date privin
Loc aplicare Regim de aplicare
Consumul de solvent
Procent
Categorie de activităţi Consum masic
de acoperire anual de solvent
Categorie
aer material cu
incintă Continuu/Discontinuu ore/zi zile/săptămână săptămâni/an material de
liber de conţinut
acoperire
acoperire de COV
(kg/an) (%
masic)
aplicarea vopselelor în vopsele
industria de construcţii convenţionale
maşini pe bază de
solvent
aplicarea vopselelor în vopsele cu

sectorul reparaţiilor conţinut ridicat
auto de solide
(alchidice)
acoperirea bobinelor vopsele pe
bază de apă
acoperirea sârmei vopsele cu

conţinut scăzut
de solvent
(epoxidice)
aplicarea vopselelor la vopsele cu
fabricarea conţinut scăzut
ambarcaţiunilor/navelor de solvent
(poliuratenice)
aplicarea altor vopsele vopsele cu
de uz industrial (în conţinut scăzut
industrie, pe metalele, de solvent
materialele plastice, (întărirea
hârtie, piele, sticlă) vopselei sub
acţiunea
radiaţiei IR sau
UV)
vopsele sub
formă de
pulbere
grund
etc.
Solvent pentru
diluarea
vopselelor*
Date privind
cumula
unitate/instal
Categorie de activităţi Denumire coordonate

de acoperire coş Compuşi organici volatili (COVnm)
coş Debit Emisia totală d
Viteză
H Diametru efluent COVnm pe
gaze
(X(E) Y(N) (m) (m)
(m/s)
gazos denumire eficienţă denumire eficienţă unitate/instala
m m m3/h sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 (kg/an)
aplicarea vopselelor în E
industria de construcţii
maşini
aplicarea vopselelor în filtru cu
sectorul reparaţiilor cărbune
auto activ
acoperirea bobinelor oxidare
catalitică
acoperirea sârmei oxidare
termică
aplicarea vopselelor la Recuperare
fabricarea solvenţi
ambarcaţiunilor/navelor
aplicarea altor vopsele Perdea de
de uz industrial (în apă
industrie, pe metalele,
materialele plastice,
hârtie, piele, sticlă)

Notă
Se va completa câte un rând pentru fiecare echipament/linie/instalaţie de vopsire.
Consumul total de solvent cu conţinut de COV va corespunde valorii I1 din bilanţul de
COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm pe unitate/instalaţie (kg/an) reprezintă valoarea E din
bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia fugitivă de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea F din bilanţul de COV
exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale, reprezintă valoarea O1 din bilanţul de COV
exprimată în kg/an. Suma emisiilor dirijate pe unitate/instalaţie va fi egală cu O1.
3.27.3. Informaţii referitoare la aplicarea acoperirilor pe infrastructura de transport şi
aplicarea acoperirilor de protecţie
Categorie Regim de lucru Consumul de solvent

de
judeţ localitate Infrast
activităţi
definirea segmentului m
pod/drum secţiune coor
înc
Procent
intervalul Consum Consum
masic
(de la Categorie anual de anual de
solvent X(E
ore/zi zile/săptămână zi/lună/an material de material solvent cu
cu m
- până la acoperire de conţinut de
conţinut
zi/lună/an) acoperire COV(kg/an)
de COV
Marcarea vopsele
drumurilor, convenţionale
parcări, pe bază de
pavaje solvent
Protecţie vopsele cu
poduri conţinut ridicat
de solide
(alchidice)
Protecţie vopsele pe
platformă bază de apă
industrială
Protecţie vopsele cu
platformă conţinut scăzut
marină de solvent
(epoxidice)
etc. vopsele cu
conţinut scăzut
de solvent
(poliuratenice)
vopsele cu
conţinut scăzut
de solvent
(întărirea
vopselei sub
acţiunea
radiaţiei IR sau
UV)
vopsele sub
formă de
pulbere
lac
grund
etc.
Solvent pentru 100
diluarea
vopselelor
3.28._
3.28.1. Informaţii referitoare la unităţile în care se aplică adezivi

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
Denumire activitate cod NFR cod IPPC LCP COV cod HG SEVESO
conform (DA/NU) 699 (DA/NU)
anexei
"Coduri
NFR"
Fabricarea
încălţămintei
Utilizarea altor produse
3.D.3 - NU sau NU
Aplicarea adezivilor
Acoperirea
cu adeziv
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.28.2. Informaţii referitoare la utilizarea adezivilor
Date privind consumurile

Date privind producţia anuală Număr lunar de ore funcţionare
anuale
Denumire Conţinutul
Activitate Cantitate
instalaţie de COVnm Cantitate
Tip utilizată Tip produs UM Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov De
(% de produsa
(tone/an)
masă)
adeziv încălţăminte perechi
solvent bandă m2
adezivă

Denumire Denumire coordonate coş Debit Compuşi organici volatili (COVnm)

Viteză
instalaţie coş Diametru efluent
H (m) gaze denumire eficienţă denumire eficienţă
(X(E) m Y(N) m (m) gazos
(m/s) sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2
m3/h
filtru cu
cărbune
activ
etc.

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV
Cantitatea de
Denumire instalaţie Emisia totală de COVnm reţinută sau Cantitatea de Emisia de COVnm
Emisia fugitivă de
COVnm pe unitate distrusă cu solvent regăsită în în gazele
COVnm (kg/an)
(kg/an) sistemele de control produs (kg/an) reziduale (kg/an)
(kg/an)

Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare instalaţie deţinută.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real. Consumul total va
corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată
în kg/an.
Cantitatea de COVnm regăsită în produs (kg/an) reprezintă valoarea O7 din bilanţul
de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de COVnm reţinută sau distrusă cu sistemele de control (kg/an)
reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg/an) reprezintă valoarea O1, egală cu I1-
O5-O7, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.29._
3.29.1. Informaţii referitoare la unităţile de curăţare chimică uscată

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod HG SEVESO
anexei cod IPPC
(DA/NU) 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Denumire activitate Curăţarea
suprafeţelor
Alte tipuri
degresare 3.B.1 - NU NU
de curăţare
a
suprafeţelor
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.29.2. Informaţii referitoare la activităţile de degresare cu solvenţi cu consumuri
mai mari de 1 t/an
Caracteristici coş
Regim de lucru Consumul de solvent coordonate
coş
Tip Denumire Debit
Consum Viteză
echipament coş H Diametru efluent
anual gaze
cicluri Tip solvent X(E) Y(N) (m) (m)
(m/s)
gazos
zile/săptămână săptămâni/an de m3/h
spălare/zi utilizat m m
solvent
(kg/an)
cu circuit clorură de
deschis metilen
cu sistem percloretilenă
de
transport
cu sistem xilen
închis
etc.
Tip Sisteme control emisii Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de
echipament unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV
Compuşi organici volatili (COVnm) Cantitatea
Cantitatea
de COVnm
Emisia de solvenţi Emisia de
Emisia reţinută
totală de organici din COVnm în
fugitivă de sau
denumire eficienţă denumire eficienţă COVnm pe deşeurile gazele
COVnm distrusă cu
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 unitate colectate reziduale
(kg/an) sistemele
(kg/an) (kg (kg/an)
de control
COVnm/an)
(kg/an)
cu circuit filtru cu
deschis cărbune
activ
cu sistem de etc.
transport
cu sistem
închis

Notă
Se va completa câte o linie pentru fiecare echipament deţinut.
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real (adaos pe parcursul
anului pentru care se realizează inventarul).
Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Emisia totală de COVnm pe unitate (kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV
Cantitatea de solvenţi organici din deşeurile colectate (kg COVnm/an) reprezintă
valoarea O6 din bilanţul de COV.
O6-F-O5, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.29.3. Informaţii referitoare la activităţile de degresare cu solvenţi cu consumuri
mai mici de 1 t/an

Consumul de solvent Cantitatea de
Compuşi organici volatili (COVnm) deşeuri
Tip Tip colectate din
Consum
degresare echipament echipamentul
Tip solvent anual real denumire eficienţă denumire eficienţă
de degresare
utilizat de solvent sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2
(kg/an)
(kg/an)
manuală cu laveta clorură de filtru cu
metilen cărbune
activ
imersie cu circuit percloretilenă etc.
deschis
pulverizare cu sistem de xilen
transport
etc. cu sistem etc.
închis

Notă
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real.
3.30._

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
"Coduri
NFR"
punct 4.
Curăţarea
Denumire activitate chimică
"uscată" cf
Anexei 1 la
curăţare chimică 3.B.2 - NU NU
HG
699/2003
modificată
şi
completată
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
Caracteristici coş
Capacitate Regim de lucru Consumul de solvent coordonate
de coş
Tip încărcare Denumire Viteză
Consum H Diametru
echipament (kg coş gaze
anual (m) (m)
textile/ciclu cicluri Tip solvent X(E) Y(N) (m/s)
zile/săptămână săptămâni/an de
de spălare) spălare/zi utilizat m m
solvent
(kg/an)
cu circuit percloretilenă
deschis
cu sistem hidrocarburi
închis
etc.

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de

unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV
Cantitatea
de COVnm
Tip Emisia de solvenţi Emisia de
Emisia reţinută
echipament totală de organici din COVnm în
fugitivă de sau
denumire eficienţă denumire eficienţă COVnm pe deşeurile gazele
COVnm distrusă cu
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 unitate colectate reziduale
(kg/an) sistemele
(kg/an) (kg (kg/an)
de control
COVnm/an)
(kg/an)
cu circuit filtru cu
deschis cărbune
activ
cu sistem
închis

Notă
Consumul anual se referă la cantitatea consumată în mod real în anul pentru care se
realizează inventarul. Consumul total va corespunde valorii I1 din bilanţul de COV
în kg/an.
valoarea O6 din bilanţul de COV
O6-F-O5, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.31._
3.31.1. Informaţii referitoare la unităţile în care se utilizează produse chimice
(categorie cod NFR 3.C)

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
Denumire activitate (DA/NU) HG 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Produse chimice 3.C NU
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.31.2. Informaţii referitoare la activităţile de fabricare a poliesterilor, spumelor
poliuretanice şi polistirenice
Denumire Număr lunar de ore funcţionare

Activitate
instalaţie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Denumire Date privind consumurile Date privind Denumire Caracteristici coş

anuale producţia anuală coordonate coş
Debit
Conţinutul Viteză
Diametru efluent
instalaţie Tip materii Cantitate de COVnm Tip Producţie coş H (m) gaze
utilizată anuală X(E) m Y(N) m (m) gazos
prime (% de produs (m/s)
(tone/an) (tone/an) m3/h
masă)
monomer
solvent
agent de
expandare
etc.

Denumire instalaţie Compuşi organici volatili (COVnm)
denumire sistem 1 eficienţă sistem 1 denumire sistem 2 eficienţă sistem 2
filtru cu cărbune activ
etc.

Notă
3.31.3. Informaţii referitoare la activităţi de conversie a cauciucului, respectiv
fabricarea anvelopelor

Activitate
instalaţie/echipament Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Dece
Malaxor mixare
frezare
calandrare
extrudare
vulcanizare
etc.
Date privind Caracteristici coş

Date privind
consumurile coordonate
producţia anuală
Denumire anuale Denumire coş Viteză Debit
instalaţie/echipament coş Diametru
Tip Cantitate Producţie H (m) gaze efluent
Tip X(E) (m)
materie utilizată anuală Y(N) m (m/s) m3/h
produs* m
primă (tone/an) (tone/an)
Malaxor cauciuc cauciuc
tip ...
solvent cauciuc
tip ...
agenţi etc.
de
colorare
etc.

Sisteme control emisii Date privind emisiile de COVnm

Particule Compuşi organici volatili (COVnm)
Emisia Emisia de
Denumire Emisia
totală de COVnm în
instalaţie/echipament fugitivă de
denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţă COVnm pe COVnm gazele
sistem 1 sistem 1 sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 unitate reziduale
(kg/an)
(kg/an) (kg/an)
Malaxor filtru cu
cărbune
activ
etc.

Notă
Tipurile de produse sunt reprezentate de:
1.diferite produse din cauciuc - altele decât anvelopele
2.anvelope
Dacă sunt disponibile date detaliate, "Tipul produsului" (cauciuc) se va specifica în
conformitate cu reţetele prezentate în metodologia US EPA/AP-42
http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/draft/d04s12.pdf
În cazul în care se produc anvelope, tipurile de anvelope se vor specifica în
conformitate cu metodologia NPI: Original equipment tyres, High Performance Tyres,
Replacement Tyres
http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-technique/frubber.html
Emisia de COVnm în gazele reziduale reprezintă emisiile dirijate - valoarea O1 - din
bilanţul de COV, exprimată în kg/an.
3.31.4. Informaţii privind activităţile de suflare a bitumului
Cantitate bitum suflat (tone/an) Număr lunar de ore funcţionare
Pentru
fabricarea
Denumire materialelor
instalaţie/echipament bitumate Pentru
În
(carton pavarea Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octom
rafinării
bitumat, drumurilor
membrane
bitumate,
etc.)


coordonate Debit
Denumire Denumire Viteză Particule Compuşi organici volatili (COVnm)
coş H Diametru efluent
instalaţie/echipament coş gaze
X(E) Y(N) (m) (m)
(m/s)
gazos denumire eficienţă denumire eficienţă denumire eficienţ
m m m3/h sistem 1 sistem 1 sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem

3.31.5. Informaţii referitoare la activităţile de fabricare a produselor chimice speciale
(medicamente)

Activitate
instalaţie Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Date privind consumurile Date privind Caracteristici coş

anuale producţia anuală coordonate coş
Denumire Denumire Viteză Debit
Conţinutul Diametru
instalaţie Tip Cantitate Producţie coş H (m) gaze efluent
de COVnm Tip (m)
materii utilizată anuală X(E) m Y(N) m (m/s) m3/h
(% de produs
prime (tone/an) (tone/an)
masă)
solvent
etc.

Date privind emisiile de COVnm cumulate

la nivel de unitate, cf. Bilanţ anual COV
Denumire Compuşi organici volatili (COVnm) Emisia de

Emisia totală
instalaţie Emisia fugitivă COVnm în
de COVnm pe
denumire eficienţă denumire eficienţă de COVnm gazele
unitate
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 (kg/an) reziduale
(kg/an)
(kg/an)
filtru cu
cărbune activ

etc.

Notă
Emisia totală de COVnm(kg/an) reprezintă valoarea E din bilanţul de COV exprimată
în kg/an.
Emisia de COVnm în gazele reziduale reprezintă emisiile dirijate - valoarea O1 - din
bilanţul de COV, exprimată în kg/an.
3.31.6. Informaţii referitoare la activităţile de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi
adezivilor

Activitate
instalaţie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Caracteristici coş
Date privind consumurile Date privind producţia
anuale anuală coordonate
coş
Denumire Denumire Viteză Debit
instalaţie Conţinutul Conţinutul coş H Diametru
Tip Cantitate Producţie gaze efluent
de COVnm Tip de COVnm (m) (m)
materii utilizată anuală X(E)m Y(N)m (m/s) m3/h
(% de produs (% de
prime (tone/an) (tone/an)
masă) masă)
solvent
pigmenţi
etc.

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilanţ

anual COV
Emisia Cantitatea Cantitatea
de COVnm Cantitatea
Denumire totală Emisia de solvenţi de COVnm Emisia de
reţinută de solvent
instalaţie de fugitivă organici din recuperată COVnm
sau regăsită în
denumire eficienţă denumire eficienţă COVnm de deşeurile
distrusă cu produs
şi utilizată în gazele
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 pe COVnm colectate în alte reziduale
sistemele (kg/an)
unitate (kg/an) (kg scopuri (kg/an)
de control (kg/an)
(kg/an) COVnm/an) (kg/an)
(kg/an)
filtru cu
cărbune
activ
etc.

Notă
în kg/an.
Cantitatea de COVnm regăsită în produs (kg/an) reprezintă valoarea O7 din bilanţul
de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de COVnm recuperată şi utilizată în alte scopuri (kg/an) reprezintă
valoarea O8 din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Suma cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control reprezintă
Suma emisiilor dirijate O1 va fi egală cu I1-O5-O6-O7-O8.
3.31.7. Informaţii referitoare la rezervoarele pentru stocarea solvenţilor
Rezervoare verticale
Volum
Cod Capacitate anual de Înălţime Înălţime Înălţime
Produs Număr Număr Diametru
identificare utilă de UM lichid totală maximă medie
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an (m)
rezervor stocare introdus (m) lichid (m) lichid (m)
(m3)

Rezervor Coordonate
Cod rezervor
Volum de încălzit Culoare Tip capac Înălţime Rază capac Pantă capac
identificare
lucru (m3) (I)/neîncălzit rezervor (dom/con) capac (m) tip dom (m) conic* X(E)
rezervor Y(N) m
(N) m

Rezervoare orizontale
Volum
Produs Număr Număr Lungime Diametru Volum de
stocat/vehiculat umpleri/an goliri/an totală (m) (m) lucru (m3)
(m3)

Cod identificare Rezervor încălzit Culoare rezervor Poziţionare (subteran/suprateran) Coordonate

rezervor (I)/neîncălzit (N) rezervor
X(E) m Y(N) m

3.32._
3.32.1. Informaţii referitoare la tipografii
Denumire operator

economic
Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP SEVESO
anexei cod IPPC COV cod HG 699
(DA/NU) (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Denumire activitate punct 1. Tipărire pe
tipărire ofset cu uscare
Tipărire pe tipărire
prin încălzire, cf Anexei
ofset cu uscare prin 3.D.1 - NU NU
1 la HG 699/2003
încălzire
modificată şi
completată
punct 2. Rotogravura
de editare, cf Anexei 1
Rotogravura de editare 3.D.1 - NU la HG 699/2003 NU
modificată şi
completată
punct 3. Alte tipuri de
tipărire, cf Anexei 1 la
Flexografie 3.D.1 - NU HG 699/2003 NU
modificată şi
completată
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.32.2. Informaţii referitoare la tipografii
Caracteristici coş
Regim de lucru Consumuri coordonate
coş
Tehnici Tip Denumire Vitez
Tipărire maşină Conţinut coş H Diametru
Consum gaz
Tip materie de (m) (m)
ore/zi zile/săptămână săptămâni/an anual X(E)m Y(N)m (m/s
primă solvent
(kg/an)
%
Tipărirea pe cerneală
rotativă
soluţie de
ofset cu
umezire
uscare prin
încălzire solvent
pentru
diluarea
cernelurilor
...........
Rotogravura cerneală
de editare
soluţie de
umezire
solvent
pentru
diluarea
cernelurilor
...........
Flexografie
de mică
dimensiune,
pentru
tipărirea
ambalajelor
Flexografie
de mare
dimensiune,
pentru
tipărirea
ambalajelor
Rotogravura
pentru
tipărirea
ambalajelor
3.32.3. _
Sisteme control emisii Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de unitate, cf. Bilanţ anua
Emisia Cantitatea Cantitatea de solvenţi Cantitatea Cantitatea
totală Emisia de solvenţi de solvenţi organici de solvenţi de solvenţi Em
Tehnici de fugitivă organici organici din reţinută în organici organici C
Tipărire
denumire eficienţă denumire eficienţă COVnm de reţinută în emisiile sistemele din eliberaţi în în
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 pe COVnm materialele necaptate de reducere deşeurile alte re
unitate (kg/an) tipărite (kg a emisiilor colectate moduri (k
(kg/an) (kg) COVnm/an) (kg (kg) (kg)
COVnm/an)
Tipărirea pe oxidare I1 F O3 O4 O5 O6 O9
rotativă termică
ofset cu
filtru cu
uscare prin
cărbune
încălzire
activ

Rotogravura
de editare

Flexografie
de mică
dimensiune,
pentru
tipărirea
ambalajelor
Flexografie
de mare
dimensiune,
pentru
tipărirea
ambalajelor

Notă
Emisia de COVnm în gazele reziduale (kg COVnm/an) reprezintă valoarea O1 din
bilanţul de COV exprimată în kg/an.
Cantitatea de solvenţi organici reţinută în materialele tiparite (kg COVnm/an)
reprezintă valoarea O3 din bilanţul de COV.
Cantitatea de solvenţi organici din emisiile necaptate (kg COVnm/an) reprezintă
Cantitatea de solvenţi organici reţinută în sistemele de reducere a emisiilor (kg
COVnm/an) reprezintă valoarea O5 din bilanţul de COV.
Cantitatea de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri (kg COVnm/an) reprezintă
3.33._
3.33.1. Informaţii referitoare la unităţile în care se efectuează extracţia cu solvenţi a
grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
"Coduri
NFR"
Denumire activitate Extracţia şi
Utilizarea altor produse rafinarea
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor
3.D.3 - NU NU
uleiurilor comestibile şi vegetale şi
necomestibile a grăsimilor
animale
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.33.2. Informaţii referitoare la activităţile de extracţie cu solvenţi a grăsimilor şi
uleiurilor
Date privind
Date privind consumurile Număr lunar de ore funcţionare
producţia
Consumul de
Materii prime
solvent
Denumire
Activitate Producţie
instalaţie Consum Tip
Cantitatea
anual produs anuală Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov De
Tip de seminţe Tip solvent (tone/an)
real de
seminţe procesată utilizat
solvent
(tone/an)
(kg/an)
ciclohexan ulei
floarea
soarelui

Caracteristici coş
Denumire
Denumire coş coordonate coş Viteză gaze Debit efluent
instalaţie H (m) Diametru (m)
X(E) m Y(N) m (m/s) gazos m3/h

Date privind emisiile de COVnm cumulate la nivel de

unitate/instalaţie, cf. Bilanţ anual COV
Cantitatea Cantitatea
Emisia de COVnm
Denumire de solvenţi de COVnm Emisia de
totală de Emisia reţinută
instalaţie organici din recuperată COVnm
COVnm fugitivă de sau
denumire eficienţă denumire eficienţă deşeurile şi utilizată în gazele
pe COVnm distrusă cu
sistem 1 sistem 1 sistem 2 sistem 2 unitate colectate în alte reziduale
(kg/an) sistemele
(kg scopuri (kg/an)
(kg/an) de control
COVnm/an) (kg/an)
(kg/an)
filtru cu
cărbune
activ
etc.

Notă
exprimată în kg/an (F = I1-O1-O5-O6-O8 = O4).
Cantitatea de COVnm recuperata şi utilizată în alte scopuri (kg/an) reprezintă
Suma cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control reprezintă
O5-O6-O8, din bilanţul de COV exprimată în kg/an.
3.34.Informaţii referitoare la fumat

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
Denumire activitate "Coduri
NFR"
Utilizarea altor produse
3.D.3 - NU - NU
Fumat
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
Informaţii referitoare la fumat
Producţie livrată pe piaţa internă

Consum tutun (tone/an)
(în echivalent tone tutun/an)

3.35._
3.35.1. Informaţii despre unităţile de creştere a animalelor

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
"Coduri
NFR"
Denumire activitate
Creşterea animalelor şi
6.6 (după
managementul dejecţiilor 4.B NU - NU
caz)
animaliere
Prepararea hranei animalelor 4.B
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.35.2. Informaţii despre creşterea animalelor
Nr. Exploataţie Localizarea exploataţiei agricole Clasificare NFR

crt. agricolă
Localitate Cod Siruta Strada Nr. X(E) poarta Y(N) poarta Cod NFR Categorie
principală
principală
(Stereo70 NFR
(Stereo70 metri)
metri)

Efective de animale Păşunat

durata
Numărul Numărul
Numărul durata medie Tip păşune
de total al Suprafaţa
Nr. Categorii Populaţia mediu de medie anuală de rata Durata (păşune care
animale animalelor păşunată
crt. medie anuală cicluri de anuală de curăţenie a mortalităţii păşunatului aparţine
de crescute din în ultimul
(PMAanimal) producţie neocupare grajdurilor animalelor (Număr de exploataţiei
animale în cursul exploataţie an
- capete pe an- a (exprimată - rm luni pe an) agricole/păşu
anului - care (Hectare)
nciclu grajdurilor în zile)- comuna)
nprod păşunează
tcurat

Adăposturi
Gestionare dejecţii Fertilizare cu dejecţii
pentru animale
Suprafaţa agricolă Suprafaţa agricolă
utilizată pe utilizată pe
Nr. Eficienţa
Tip Tip de Cu Cu
crt. Număr de
Tip Tip unitate acoperire a Incorporare Incorporare
de Capacitate reducere Fără Fără
Adăpost dejecţie de unităţii de imediată imediată
locuri a Incorporare Incorporare
stocare stocare (prin (prin
emisiilor imediată imediată
procedeu procedeu
mecanic) mecanic)

Notă
delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor lagunelor, delimitarea
suprafeţelor fertilizate cu dejecţii animaliere. Se vor aproxima perimetrele prin
3.35.3. Informaţii despre utilajele mobile şi vehiculele utilizate în unităţile de creştere
a animalelor
Utilaje mobile Vehicule

Tip de Număr Puterea UM Tip Consum Tip vehicul Număr Puterea UM Tip Consum Parcurs
utilaj de motorului (kW carburant carburant de motorului (kW carburant carburant mediu
mobil utilaje sau (t/an) vehicule sau (t/an) anual în
de CP) de CP) incinta
acelaşi acelaşi (km)
tip tip
utilizate utilizate
simultan simultan
Camion
aprovizionare

Notă:
Se vor include, după caz, şi utilajele folosite pentru aplicarea dejecţiilor pe teren.
3.35.4. Informaţii privind prepararea hranei animalelor
Sisteme de
reducere a Coordonate
Carac
Tip Tip Mijloc emisiilor de instalaţie
Denumire Cantitate Frecvenţa Perioada particule
instalaţie cereale Operaţii transport/
instalaţiei (tone/an) operaţiei din an
măcinare procesate Echipament
X(E) Y(N) Înălţime D
Denumire Eficienţă
m m coş (m)
Recepţie
cereale
Curăţare
cereale
Moară cu Măcinare
ciocane cereale
Moară Măcinare
preparare cereale
fulgi
Zdrobitor Măcinare
cereale
Amestecare
cereale
Condiţionare
cereale
Peletizare
Livrare
3.35.5. Categorii NFR/Categorii de animale/Tip Adăposturi
NFR Category Denumire Livestock Categorii de Specii de

Cod NFR Adăposturi
Name categorie NFR class animale animale
manure gestiune Dairy cows Vaci de lapte a) Stabulaţie în sistem legat - dejecţii
4.B
management dejecţii (100901) (100901) solide şi lichide
Other cattle Alte bovine b) Stabulaţie în sistem legat - dejecţii
4.B.1 cattle bovine
(100902) (100902) semilichide
Fatting pigs Porci pentru c) Stabulaţie în sistem liber - dejecţii
4.B.1.a dairy cattle vaci de lapte
(100903) grăsime (100903) Bovine solide şi lichide
non-dairy Sows d) Stabulaţie în sistem liber - dejecţii
4.B.1.b alte bovine Scroafe (100904)
cattle (100904) semilichide
Sheep &
Ovine şi caprine
4.B.2 buffalo bivoli goats e) Altele
(100905)
(100905)
4.B.3 sheep ovine Horses etc Cai etc. (100906) Porcine a) Cu podele acoperite parţial cu
(100906) grătare
Laying hens Găini de ouă b) Cu podele acoperite integral cu
4.B.4 goats caprine
(100907) (100907) grătare
camels and Broilers Pui de carne c) Cu aşternuturi de paie (litieră
4.B.5 cămile şi lame
llamas (100908) (100908) profundă - stabulaţie liberă)
Turkeys
4.B.6 horses cai Curcani (100909) d) Altele
(100909)
mules and catâri şi Ducks a) Cu aşternuturi de paie (creştere
4.B.7 Raţe (100909)
asses măgari (100909) liberă la sol)
Geese
4.B.8 swine porcine Gâşte (100909) b) Baterii (toate tipurile)
(100909)
Fur animals Animale de blană Găini
4.B.9 poultry păsări - cu centură pentru dejecţii
(1009100 (1009100 pentru
Camels ouă
4.B.9.a laying hens găini de ouă Cămile (100913) - cu fose
(100913)
Buffalos
4.B.9.b broilers pui de carne Bivoli (100914) - supraetajate
(100914)
4.B.9.c turkeys curcani c) Altele
4.B.9.d other poultry alte păsări
anaerobic lagune
4.B.10
lagoons anaerobe
sisteme
4.B.11 liquid systems
lichide
stocare
solid storage dejecţii solide
4.B.12
and dry lot şi paturi de
uscare
4.B.13 other altele
3.36._
3.36.1. Informaţii despre unităţile de cultivare a plantelor

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
"Coduri
NFR"
Denumire activitate
Cultivarea plantelor şi
4.D - NU - NU
terenuri agricole

Alte activităţi agricole 4.G - NU - NU
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.36.2. Informaţii despre unităţile de cultivare a plantelor
Nr. crt. Exploataţie Localizarea exploataţiei agricole

X(E) poarta Y(N) poarta
principală principală
agricolă Localitate Cod Siruta Strada Nr.
(Stereo70 (Stereo70
metri) metri)

Culturi agricole
Mărimea anuală a Suprafaţa
Cantităţi resturi
Nr. crt. Cultura recoltei pentru cultivată cu
Suprafaţa totală Suprafaţă mirişte arsă vegetale arse
agricolă de tipul i*** de tipul i*** de
cultivată [ha] [ha] (altele decât
tip i*** cultură agricolă cultură
miriştea) [tone]
[kg/ha] agricolă [ha]

Fertilizatori
% din
% din
suprafaţa pe Cantitatea
suprafaţa Suprafaţa pe
Exploataţie % din suprafaţa pe care se totală anuală
Nr. crt. totală care se
agricolă Fertilizatorul de care se aplică aplică aplicată de
cultivată pe aplică
tip i* fertilizatorul i, cu fertilizatorul fertilizatori
care se fertilizatorul
soluri alcaline (pH> 7) i, cu soluri pe bază de
aplică 3 i* [ha]
acide (pH< azot
fertilizatori
7)

Fertilizatori Pesticide
Metoda de
aplicare a
fertilizatorului
Cantitatea i*
Cantitatea
totală (împrăştiere, Suprafaţa
Nr. UM (kg anuală Perioada/perioadele totală
UM (kg încorporare pe care se Perioada/perioadele
crt. sau kg aplicată de sau kg de aplicare din an, imediată în Pesticidul aplică anuală
de aplicare din an,
pentru fertilizatorul de tip i* aplicată de
N) fertilizator N) sol prin pesticidul pentru pesticidul i**
i* pesticid
i* (kg sau procedee i** [ha]
i** (kg)
kg N) mecanice,
aplicare sub
formă de
soluţie)

Tratarea fânului şi paielor cu
Operaţii agricole
amoniac
Exploataţie Cantitatea
Nr. crt. Frecvenţa
agricolă anuală de Perioada/perioadele Tip operaţie Perioada/perioadele Durata
anuală a
amoniac din an de efectuare agricolă din an de efectuare a efectuării
efectuării
utilizată a operaţiei **** operaţiei operaţiei
operaţiei
[t/an]

Utilaje agricole
Număr de Cantităţi folie
utilaje de Consum material
Nr. crt. Tip i de utilaj Puterea UM (kW sau
tipul i Tip carburant carburant plastic arse
agricol utilizat motorului CP) (kg)
utilizate (t/an)
simultan

Notă
delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor cultivate (pe tipuri de
culturi), delimitarea suprafeţelor fertilizate, delimitarea suprafeţelor pe care s-au
aplicat pesticide. Se vor aproxima perimetrele prin poligoane închise şi se vor furniza
coordonatele asociate colţurilor acestora.
În cazul în care nu se cunosc cantităţile de resturi vegetale arse, dar se practică
această activitate, în coloana N "Cantităţi resturi vegetale arse (altele decât miriştea)
[tone]" se va menţiona DA. În cazul în care nu se practică această activitate, în
coloana N se va menţiona NU.
* Tipuri de fertilizatori ** Tipuri de pesticide *** Tipuri de culturi **** Operaţii agricole
agricole
Sulfat de amoniu Aldrin Grâu Cultivare
Nitrat de amoniu Clordan Secară Recoltare

Nitrat de amoniu şi calciu Diclorodifeniltricloroetan (DDT) Orz Curăţare recoltă
Amoniac anhidru Dieldrin Ovăz Uscare recoltă
Uree Endrin Orez Altele

Soluţii de azot Heptaclor Porumb
Fosfaţi de amoniu Hexaclorobenzen (HCB) Alte culturi pe teren
arabil
Alţi fertilizatori pe bază de azot Mirex Fasole
Nămol de epurare Toxafen Mazăre
Dejecţii animaliere Pentaclorofenol (PCP) Soia
Lindan Iarbă
Altele Altele
3.37._
3.37.1. Informaţii privind depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
LCP COV cod SEVESO
anexei cod IPPC
Denumire activitate "Coduri
NFR"
Depozitarea şi preprocesarea
4.D - NU - NU
cerealelor în silozuri
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.37.2. Informaţii privind depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri
Sisteme de
reducere a Coordonate
Cantitate Mijloc emisiilor de siloz
Denumire Tip cereale Frecvenţa Perioada Înălţime
Operaţii cereale transport/ particule
siloz depozitate operaţiei din an siloz (m)
(tone/an) Echipament
X(E) Y(N)
Denumire Eficienţă
m m
Recepţie
cereale
Curăţare
cereale
Uscare
cereale
Manevrare
cereale în
siloz
Buncăr
depozitare
Expediere
cereale
3.38._
3.38.1. Informaţii referitoare la depozitele de deşeuri municipale solide şi activităţi
conexe

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
cod NFR
conform
COV cod SEVESO
Activitate 1 anexei IPPC cod IPPC
HG 699 (DA/NU)
Denumire instalaţii/activitate "Coduri
NFR"
Depozitarea deşeurilor
6.A 5,4 -
municipale solide
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.38.2. Informaţii referitoare la depozitele de deşeuri municipale solide
Cantitatea
totală de
deşeuri
Denumire Număr Capacitate
depozitată Suprafaţa Suprafaţa
depozit celule, Număr celule Număr celule totală de Suprafaţa
de la celule active celule închise
deşeuri conform închise active depozitare depozit (m )
2
deschidere, (m2) (m2)
municipale proiectului (m3)
inclusiv anul
de
inventariere

Informaţiile de mai jos vor fi furnizate pentru fiecare celulă a depozitului
Cantitatea
Sistem
anuală de Sistem Eficienţa
Anul închiderii de
deşeuri de Sistem de sistemului Tip
Anul de începere celulei/Timpul Capacitate Cantitatea ardere la
Suprafaţa depozitate, colectare valorificare de val
Celula a trecut de la totală de de deşeuri faclă a
celulei pe a gazelor a gazelor colectare a
nr. ... depozitării/Vârsta încetarea depozitare depozitată gazelor
(m2) parcursul de de depozit a gazelor
celulei (ani) depozitîrii (m )
3
(tone)* de
vieţii active depozit (DA/NU) de depozit dep
(ani) depozit
a celulei (DA/NU) (%)
(DA/NU)
(tone)**

Caracteristici faclă/coş sistem valorificare a gazelor de depozit

Celula coordonate coş Viteză gaze Debit gaze evacuate
nr. .. Denumire Diametru Temp. gaze
H (m) evacuate
faclă/coş X(E) m Y(N) m (m) Nm3/h m3/h (°C)
(m/s)

** Vor fi furnizate cantităţile de deşeuri depozitate în fiecare an, pe parcursul vieţii
active a celulei (de la începutul activităţii de depozitare).
Dacă aceste date nu sunt disponibile, va fi furnizată cantitatea medie de deşeuri
depozitate anual, pe parcursul vieţii active a celulei.
*** Cazan apă caldă/cazan abur + generator energie electrică, turbină cu gaze,
motor cu gaze.
delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţei depozitului.
3.38.3. Informaţii activităţi conexe
Cantitatea de material inert de acoperire

intermediară/finală a unor celule, utilizată în anul de Cantitatea de levigat epurată în anul de inventariere (m 3)
inventariere (tone)

Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă,
inclusiv generator energie electrică
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Buldozer
Compactor
etc.
Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km pe an incintă
(km)

3.39._
3.39.1. Informaţii referitoare la staţiile de compostare a deşeurilor organice şi
activităţi conexe

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
Denumire instalaţii/activitate Activitate 1 cod NFR IPPC cod IPPC COV cod SEVESO
conform 699 (DA/NU)
anexei
"Coduri
NFR"
Compostarea deşeurilor
6.D - -
organice
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.39.2. Informaţii privind compostarea deşeurilor organice
Cantitatea de Suprafaţa
Cantitatea de
Denumire staţie deşeuri organice Număr de şarje de utilizată pentru
compost produs în Durata unei şarje
compostare deşeuri compostate în anul deşeuri compostate compostare în
anul de inventariere (zile)
organice de inventariere anual anul de
(tone)
(tone) inventariere (m2)

delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor de compostare.
asociate colţurilor.
internă, inclusiv generator energie electrică
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km pe an incintă
(km)

3.40._
3.40.1. Informaţii referitoare la staţiile de epurare a apelor uzate menajere

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv
Cod CAEN
cod NFR
conform
COV cod SEVESO
HG 699 (DA/NU)
Denumire instalaţii/activitate "Coduri
NFR"
Epurarea apelor uzate
6.B -
menajere
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.40.2. Informaţii privind epurarea apelor uzate menajere
Cantitatea Număr de ore de funcţionare lunar

de ape
Denumire Capacitatea
uzate Număr
staţie de epurare
menajere zilnic de
epurare a staţiei (m 3
epurate în ore de Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
ape uzate ape uzate
anul de funcţionare
menajere epurate/zi)
inventariere
(m3)

Descriere sistem de
Cantitatea anuală de Conţinutul de amoniac Suprafaţa utilizată
Denumire staţie management al
nămol de epurare al nămolului de epurare pentru împrăştierea pe
epurare ape uzate nămolului de epurare
împrăştiată pe teren împrăştiat pe teren (% teren a nămolului de
menajere (împrăştiere pe teren,
(tone) * masă)* epurare (m2)*
etc.)

delimitarea perimetrului unităţii, delimitarea suprafeţelor utilizate pentru
împrăştierea pe teren a nămolului de epurare (dacă este cazul).
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km pe an incintă
(km)

3.41._
3.41.1. Informaţii referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale,
industriale, municipale şi activităţi conexe
Denumire operator
Ex. S.C. Mondeco SRL
economic
Denumire obiectiv Ex. Punct de lucru central
Ex.: Str. Energeticianului, nr. 5,
Adresa obiectiv Municipiul Suceava, Judeţul
SUCEAVA

Cod CAEN Ex: 382
cod NFR conform
COV cod SEVESO
Activitate 1 anexei "Coduri IPPC cod IPPC
Denumire HG 699 (DA/NU)
NFR"
Incinerare deşeuri
6.C.a/6.C.b/6.C.c 5.1/5.2/5.3 -
medicale/industriale/municipale
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.41.2. Informaţii privind incinerarea deşeurilor
Date deşeuri Durata de

Tip proces Regim de
Tip Număr Număr zilnic de incinerare
Denumire Temperatura Temperatura (cu/fără Cantitate funcţionare
ardere\ camere ore de a unei
instalaţie camera de camera de recuperare incinerată instalaţie
cuptor de Tip* funcţionare/ şarje
incinerare ardere 1 ardere 2 de anual (continua/
incinerare ardere Număr şarje/ zi (dacă este
căldură) (tone) şarje)
cazul)

Denumire Număr de ore de funcţionare lunar

instalaţie
incinerare Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Caracteristici coş
Denumire
instalaţie coordonate coş Viteză gaze Debit gaze evacuate
Denumire Diametru Temp. gaze
incinerare H (m) evacuate
coş X(E) m Y(N) m (m) Nm3/h m3/h (°C)
(m/s)


Sistem de reducere emisii Sistem de reducere emisii
Sistem de reducere emisii 1 Poluanţi
Denumire 2 3
instalaţie NO x SO 2 CO Particule ...
incinerare Tip Eficienţă Tip Eficienţă Tip Eficienţă

sistem Poluanţi reducere sistem Poluanţi reducere sistem Poluanţi reducere mg/Nm3
reducere (%) reducere (%) reducere (%)
Particule 98 HCl 96
filtru cu scruber
HF 96
saci umed
SO2 96
* Se va indica tipul de deşeuri incinerate: medicale, industriale/nămol de epurare
sau municipale.
3.41.3. Alte procese şi activităţi generatoare de emisii - preprocesare şi depozitare
deşeuri solide care urmează a fi incinerate, managementul deşeurilor rezultate în
urma incinerării
Descrierea fluxului tehnologic cu evidenţierea activităţilor de preprocesare,
depozitare deşeuri spre incinerare, managementul deşeurilor de incinerare, inclusiv
principalele echipamente aferente
evacuări
Sisteme de reducere emisii dacă există, tipul şi eficienţa acestora.
Suprafeţe de depozitare a deşeurilor care urmează a fi incinerate, respectiv a
deşeurilor rezultate în urma incinerării
Informaţii privind utilajele/echipamentele dotate cu motoare cu ardere internă,
inclusiv generator energie electrică
Tip utilaj/echipament Număr Putere motor Tip carburant Consum orar Număr de ore Consum
(kW) de carburant de funcţionare anual de
(kg/h) pe an carburant
(tone)

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km pe an incintă
(km)

3.42._
3.42.1. Informaţii referitoare la crematoriile umane sau de cadavre de animale şi
activităţi conexe

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
cod NFR
conform
COV cod SEVESO
Denumire instalaţii/activitate HG 699 (DA/NU)
"Coduri
NFR"
Crematorii 6.C.d 6,5 -
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.42.2. Informaţii privind arderea corpurilor umane sau resturilor animale
Date activitate
Tip cadavre
Tip crematoriu Număr de
animale Temperatura Temperatura Durata
Denumire (uman/de Număr camere cadavre
incinerate, camera de camera de incinerării
instalaţie cadavre de ardere umane/cantităţi
dacă este cazul ardere 1 ardere 2 unui
animale) deşeuri animale
(oi/vaci/etc.) cadavru
incinerate pe an

Denumire Număr de ore de funcţionare lunar

instalaţie Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

Caracteristici coş
Denumire coordonate coş Viteză gaze Debit gaze evacuate
instalaţie Denumire Diametru Temp. gaze
H (m) evacuate
coş X(E) m Y(N) m (m) Nm3/h m3/h (°C)
(m/s)


Sistem de reducere emisii Sistem de reducere emisii
Sistem de reducere emisii 1 Poluanţi
2 3
Denumire NOx SO2 CO Particule ...
instalaţie
Tip Eficienţă Tip Eficienţă Tip Eficienţă
sistem Poluanţi reducere sistem Poluanţi reducere sistem Poluanţi reducere mg/Nm3
reducere (%) reducere (%) reducere (%)
Particule 98 HCl 96
filtru cu scruber
HF 96
saci umed
SO2 96
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)

Kilometraj
Capacitate utilă
(tone)
km pe an incintă
(km)

Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru
delimitarea perimetrului unităţii.
3.43._
3.43.1. Informaţii referitoare la procesarea nisipului şi agregatelor

Denumire obiectiv
Adresa obiectiv

Cod CAEN
cod NFR cf
NFR"
Procesarea nisipului şi
7.A.1 - NU - NU
agregatelor
etc.
Persoana contact
Telefon
Fax
Email
3.43.2. Informaţii privind procesarea nisipului şi agregatelor
Caracteristici coş
Capacitate Cantitate
Denumire Denumire Denumire coordonate Debit
instalaţie/echipament procesată Viteză
operaţie instalaţie/echipament coş coş H Diametru aer Temperatur
(tone/oră) (tone/an) gaze
X(E) Y(N) (m) (m)
(m/s)
evacuat (°C)
m m m3/h

În cazul în care emisiile asociate activităţilor nu sunt captate şi evacuate prin
instalaţii locale, se va menţiona locul activităţilor şi modul în care emisiile sunt
evacuate în atmosferă:
incintă închisă prevăzută cu instalaţie de ventilaţie mecanică de hală - datele se
completează în coloana "Coşuri"
incintă închisă fără instalaţie de ventilaţie mecanică de hală
în aer liber/spaţiu acoperit
Informaţii privind eroziunea eoliană de pe halde
Suprafaţă halde (ha)

internă
Consum
(kW) carburant
(kg/h) pe an
(tone)
Etc.
Informaţii privind traficul vehiculelor în incintă
Consum Kilometraj anual

Masa Viteza Consum Număr de anual de parcurs în incintă
Tip Capacitate medie a Număr medie de Tip specific ore de carburant pe tipuri de drum
Număr (km)
vehicul utilă (tone) vehiculului roţi/vehicul deplasare carburant (l/100 funcţionare pe tip de
(tone) (km/h) km) pe an vehicul Drumuri Drumuri
(tone/an) pavate nepavate

3.44._
3.44.1. Informaţii privind vulcanii
Furnizor de date ............
Localizarea
vulcanului
Tipul vulcanului Stadiul de activitate Zona tectonică a vulcanului Compoziţia magmei
Coordonate Stereo
70
Zonă Zonă de Insulă Foarte
X(E) m Y(N) m Arc Non-arc Liniştit În erupţie Bazaltică
subducţie rift oceanică diferenţiată

3.44.2. Informaţii privind incendiile de pădure
Denumirea zonei în
Masa totală de Perioada în care a
care s-a produs Tip de vegetaţie Suprafaţa arsă (m2)
vegetaţie arsă (kg/ha) avut loc evenimentul
incendiul
pădure foioase
pădure conifere
arbuşti
ierboasă

Notă:
Se vor furniza perechi de coordonate exprimate în proiecţie Stereo70 pentru
delimitarea suprafeţelor de vegetaţie arse.
3.44.3. Informaţii privind pădurile de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate
Tip pădure Suprafaţa Densitatea

Denumirea Specii
Suprafaţă pentru de masă
zonei Familie (denumire
pădure (ha) Foioase/Conifere Amenajate/Neamenajate fiecare foliară
împădurite latină)
specie (m2) (g/m2)
Pădure 1 Familie 1 Specie 1
Specie 2
Familie 2 Specie 3
Notă:
Pentru aceste păduri se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70.
Dacă sunt disponibile se vor furniza informaţii GIS zonarea pădurilor pe tipuri
(foioase, conifere), precum şi zonarea poienilor.
3.44.4. Informaţii privind alte tipuri de vegetaţie (păşuni, pajişti, fâneţe, etc.)
Suprafaţa pentru Densitatea de

Denumirea Suprafaţa totală Specii (denumire
Tip vegetaţie Familie fiecare specie masă foliară
zonei de interes (ha) latină)
(m2) (g/m2)
păşune montană Familie 1 Specie 1
Specie 2
fâneaţă Familie 2 Specie 3
etc.

Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 asociate suprafeţelor totale
ocupate.
Dacă sunt disponibile, se vor furniza informaţii GIS privind zonarea pe specii.
3.44.5. Informaţii privind zonele umede, mlaştini, lacuri
Denumirea mlaştinilor Suprafaţa totală (ha)

Notă:
ocupate.
3.44.6. Informaţii privind populaţiile de animale şi păsări sălbatice
Specii Categorie păsări

Denumirea Suprafaţa zonei Număr Factor de
Familie (denumire cf. Ghid
zonei interes (ha) animale/păsări emisie*
latină) EMEP/EEA 2009

Notă:
ocupate.
Se vor indica factorii de emisie pentru fiecare specie:
factorii de emisie pentru speciile indicate de Ghid (tabel 8.1)
factorii de emisie stabiliţi în cadrul grupului de lucru pentru celelalte specii derivaţi în
raport cu greutatea animalului
3.44.7. Informaţii privind emisii de gaze din litosferă
Tipul sursei de emisie
Denumirea zonei
Suprafaţa zonei (ha) zăcăminte zăcăminte
interes vulcani noroioşi zăcăminte ţiţei
geotermale cărbune

Notă:
Se vor furniza straturi GIS în proiecţie Stereo 70 pentru delimitarea zonelor de
interes.
3.44.8. Informaţii privind solurile de păduri de foioase şi conifere amenajate şi
neamenajate; solurile de păşuni şi alte tipuri de vegetaţie
Denumirea Categorii de Valorile medii lunare ale temperaturii aerului (oC)

Suprafaţa
zonei de folosinţă a
zonei (ha) Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
interes terenurilor
păşuni şi
fâneţe
păduri
zone umede
Notă:
interes.
3.44.9. Informaţii privind descărcările electrice
Tipul descărcărilor Numărul descărcărilor

Denumirea zonei de interes
electrice Altitudini sub 1 km Altitudini 1-5 km Altitudini peste 5 km
nor-pământ
nor-nor

Notă:
interes.
ANEXA nr. 4: FORMATELE utilizate de către autorităţile
locale pentru protecţia mediului pentru transmiterea
inventarelor locale de emisii către Centrul de Evaluare a
Calităţii Aerului, structură în cadrul instituţiei publice cu
competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în
domeniul protecţiei mediului
4.1.Operator
Id Nume Data
Denumire Profil Cod Nr.
operator/deţinător Judeţ persoană Telefon Locaţii Realizării An
operator activitate CAEN locaţii
date contact Inventarului
1 SC XXXX SA Producere de Argeş NU 1 zz/ll/aaaa aaaa
energie
electrică şi
termică
2 SC XXXX SA Extracţie Argeş DA 3 zz/ll/aaaa aaaa
petrol
3 SC YYYY SRL Producţie Argeş NU 1 zz/ll/aaaa aaaa
mixturi
asfaltice
4 ZZZZ Transport Argeş NU 1 zz/ll/aaaa aaaa
rutier

4.2.Locaţii
Id Denumire
Denumire
operator/deţinător operator/deţinător Id Locaţie Judeţ Localitate Strada Nr.
locaţie
date date
1 SC XXXX SA 1 Sediu central Argeş Piteşti Libertăţii 84
2 SC XXXX SA 1 Sediu central Argeş Piteşti Uzinei 2
2 SC YYYY SA 2 Schela Nicoresti Argeş Nicoreşti Sălciei 15
3 SC ZZZZ SRL 1 Sediu central Argeş Curtea de Argeş Biruinţei 9
4 XXXX 1 Sediu central Argeş Piteşti Libertăţii 3

4.3.Instalaţii
Grad mediu
de
Capacitate Unitate de încărcare
Id Tip instalaţie Comentarii
Id Denumire de măsură Descriere instalaţie,
operator/deţinător Id locaţie IPPC/IMA/Alte tip
Instalaţie instalaţie procesare capacitate instalaţie pe perioada
date directive instalaţie
instalată instalată de
funcţionare
(%)

4.4.Procese
Tip date
Id
Id Id Id Descriere Cod privind Combustibil/ Consum/ Unitate de
operator/deţinător
Proces locaţie instalaţie proces NFR activitatea Produs/Altele Producţie/Altele măsură
date
(C/P/Altele)
1 1 1 Ardere C păcură 12530 tone/an
cărbune
Cazan 1
2 1 1 Ardere C cărbune 95441 tone/an
păcură
Cazan 2
3 2 1 Ardere C gaze naturale 773,4 tone/an
gaze
naturale
CT
4 2 2 Ardere C motorină 39 tone/an
motorină
CT
5 2 2 Ardere C păcură 70 tone/an
păcură CT
6 3 3 Prelucrare P cherestea 4164 tone/an
lemn
7 1 4 Eroziune Altele Slam dens 15 ha
eoliană depozitat
depozit
cenuşă
8 4 5 Emisii din Altele autovehicule 50000 autovehicule/zi
trafic rutier
A1
Conţinut sulf în
Putere calorifică Id sursă de
UM putere calorifică combustibil (% - Id Timp Variaţie Tip sursă de emisie
inferioară emisie
procent masă)
a1 kcal/kg 1,5 1 1 1
a2 kcal/kg 1 2 1 2
a3 kcal/m 3
NA 3 1 3
a4 kcal/kg C.05 3 1 4
a1 kcal/kg C.05 3 1 4
- nu e cazul nu e cazul 4 1 5
4.5.Emisii
Tip de
Emisie
Tip Factor
Id (direct pe
instalaţie Metoda de emisie UM
Id Id Id operator/ Id Id Denumire Valoare UM coş/prin
IPPC/IMA/ estimare a fără factor
emisie Proces instalaţie deţinător locaţie poluant poluant emisie emisie Sisteme
Alte emisie SR/emisii emisie
date de
directive nedirijate
Reţinere/
nedirijat)
1 1 1 NOx monitorizare 500 tone/an Coş nu e cazul nu e
continuă cazul
2 1 2 SO2 monitorizare 1000 tone/an SR nu e cazul nu e
continuă cazul
3 1 3 PM10 monitorizare 250 tone/an SR nu e cazul nu e
continuă cazul
4 1 4 PM2.5 monitorizare 150 tone/an SR nu e cazul nu e
continuă cazul
5 1 5 CO monitorizare 750 tone/an Coş nu e cazul nu e
continuă cazul
6 1 6 As factor de 15 kg/an SR X kg/tonă
emisie
7 1 7 Cd factor de 10 kg/an SR X kg/tonă
emisie
8 2 1 NOx monitorizare 400 tone/an Coş nu e cazul nu e
continuă cazul
9 2 2 SO2 monitorizare 800 tone/an SR nu e cazul nu e
continuă cazul
10 2 3 PM10 monitorizare 200 tone/an SR nu e cazul nu e
continuă cazul
11 2 4 PM2.5 monitorizare 120 tone/an SR nu e cazul nu e
continuă cazul
12 2 5 CO monitorizare 600 tone/an Cos nu e cazul nu e
continuă cazul
13 2 6 As factor de 15 kg/an SR X kg/tona
emisie
14 2 7 Cd factor de 10 kg/an SR X kg/tona
emisie
15 3 1 NOx factor de 500 tone/an cos XX g/GJ
emisie
16 3 2 SO2 factor de 1000 tone/an cos XX g/GJ
emisie
4.6.Coşuri
Metodă
Id operator/ Denumire Id Id Denumire Înălţime Diametru Temperatură Viteză Debit Conţinut Conţinut Înălţimea
de estimare debit gaze Co
ţinător operator/
date deţinător sursă
date emisie
sursă (Coş)
punctuală (coş)
Coş (m) Coş (m)
Gaze Evacuate
Gaze( Evacuate
o
C) Gaze Evacuate
(m/s) (m /s)
3
real destandard
oxigen (%)
declădiri
oxigende(%)
sub coş (m)
evacuate
1 SC XXXX 1 1 Coş cazan 120 4 180 5,303 0,843 7
1 SC XXXX 1 2 Coş cazan 46 1,8 180 5,303 0,843 7
2 SC ... 1 3 Coş CT 1 16 1,6 150 0,946 0,067 6

2 SC ... 2 4 Coş CT 2 18 0,8 150 4,196 0,527 6
4 SC ZZZZ 1 5 Coş 25 0,5 150 4,196 0,527 7
sistem ventilaţie hală
4.7.Concentraţii
Id Referinţă
Concentraţie în Valoare limită
sursa Denumire valoare limită
Id poluant Combustibil/Produs/Altele emisie, la coş concentraţie în
emisie poluant concentraţie în
(mg/Nmc) emisie (mg/Nmc)
(Coş) emisie
1
2
3
4
5
4.8.Surse de suprafaţă
Număr
vertecşi
Denumire Id sursă Denumire
Înălţime pentru
Id operator operator/deţinător Id Locaţie emisie sursă Comentarii
emisie (m) definirea
date (suprafaţa) suprafaţa
spaţială a
sursei
1 SC XXXX SA 1 6 Depozit 10 6
cenuşă

4.9.Surse liniare
Număr
vertecşi
Denumire Id sursă
Denumire Înălţime pentru
Id operator operator/deţinător Id Locaţie emisie Comentarii
sursă liniară emisie (m) definirea
date (liniară)
spaţială a
sursei
4 CNADR - sucursala 1 7 1 20
XXXX

4.10.Timpi de variaţie
Id Timp Denumire timp de

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Variaţie variaţie
TV - Ardere
1 0,14 0,13 0,09 0,1 0,05 0,05 0,04 0 0,05 0,1 0,11 0,15
cărbune regim CET
TV - Ardere păcură
2 0,16 0,14 0,12 0,1 0 0 0 0,1 0,07 0,1 0,11 0,16
regim CET
TV - Funcţionare
3 0,16 0,14 0,12 0,1 0 0 0 0,1 0,07 0,1 0,11 0,16
CT industriale
TV - Procese de
4 producţie 0,14 0,13 0,09 0,1 0,05 0,05 0,04 0 0,05 0,1 0,11 0,15
industriale
Id Timp Denumire timp de

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
Variaţie variaţie
TV - Ardere cărbune
1 0,16 0,15 0,16 0,2 0,15 0,13 0,1
regim CET
TV - Ardere păcură
2 0,15 0,15 0,15 0,2 0,15 0,15 0,1
regim CET
TV - Funcţionare CT
3 0,17 0,17 0,17 0,2 0,14 0,11 0,08
industriale
TV - Procese de
4 0,16 0,16 0,16 0,2 0,14 0,14 0,08
producţie industriale
Denumire
Id Timp
timp de Hr0 Hr1 Hr2 Hr3 Hr4 Hr5 Hr6 Hr7 Hr8 Hr9 Hr10 Hr11 Hr12 Hr13 Hr14 Hr15 Hr16 Hr17 Hr18 Hr19
Variaţie
variaţie
TV - Ardere
1 cărbune 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
regim CET
TV - Ardere
2 păcură 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
regim CET
3 TV - 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
Funcţionare
CT
industriale
TV -
Procese de
4 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04 0,04
producţie
industriale
4.11.Coordonate
Id sursă
Tip sursă Id vertex Xstereo70 YStereo Comentarii
emisie
1 1 1 648129 560627
2 1 1 648890 558910
3 1 1 647347 560325
4 1 1 647271 559971
5 1 1 646869 564650
6 2 1 580426 391747
6 2 2 577585 378653
6 2 3 578252 379181
6 2 4 578358 379300
6 2 5 578398 379423
6 2 6 578385 379517
7 3 1 580456 391753
7 3 2 580685 391500
7 3 3 580770 391351
7 3 4 580770 391351
7 3 5 580964 391329
7 3 6 581228 391362
7 3 7 581424 391395
7 3 8 581424 391441
7 3 9 582059 389971
7 3 10 581493 390408
7 3 11 581186 390842
7 3 12 581134 391244
7 3 13 580922 391202
7 3 14 580770 391351
7 3 15 580282 389977
7 3 16 579885 390800
7 3 17 579879 390932
7 3 18 579936 391088
7 3 19 580345 391472
7 3 20 580398 391572
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 698 bis din data de 11 octombrie 2012

ORDIN Emisii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDIN Emisii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDIN nr.

3299 din 28 august 2012

Ministrul mediului şi pădurilor,

1. Elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici

CAPITOLUL 1: ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI

Nr. Denumirea Anul de

Cod NFR categoria de

Fabricare fontă şi oţel şi fabricare Fabricare fontă şi oţel 2.C.1

Cod NFR Activitate/sursă

Operaţii Factori de emisie

Cod SNAP Titlu

Cod NFR categoria de

Tip acoperire Factor de emisie

Factori de emisie Factori de emisie

cosmetice şi produse de toaletă 0,3 0,7 -

Activitate Metode de estimare a emisiilor Cod NFR raportare inventar naţional

SECŢIUNEA 41: 1.3.41 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR

SUBSECŢIUNEA 1: 1.3.45.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR,

podea [m] = grosimea podelei;

pereţi_ext [m] = grosimea pereţilor exteriori ai locuinţei.

Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Pereţi exteriori Tencuială interioară

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Pereţi exteriori 2 Izolaţie polistiren 0,05 0,044

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Locuinţă tip 4 Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Locuinţă tip 5 Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Pereţi exteriori 2 Izolaţie polistiren 0,05 0,044

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Locuinţă tip 6 Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Lungime Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Pereţi exteriori 2 Izolaţie polistiren 0,05 0,044

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Locuinţă tip 8 Lungime Lăţime exterioară Înălţime exterioară Suprafaţa interioară

Strat material Tip material mat_i_pereţi_ext mat_i_pereţi_ext

Strat material Tip material mat_i_tavan mat_i_tavan

Strat material Tip material mat_i_podea mat_i_podea

Luna Bucureşti Cluj-Napoca

Verificare finalizată Acţiune corectivă

Revizuirea finalizată Acţiunea corectivă

ANEXA nr. 3: CHESTIONARE utilizate pentru colectarea

Ex. S.C. Complexul Energetic

Coordonate poarta de acces - X(E) = ... m

Denumire Capacitate Tip Date combustibil Producţie e

Sisteme de reducere emisii

Capacitate Număr lunar de ore funcţionare

Ex. O centrală electrică şi de