Disponibil online la adresa
www.proenvironment.ro
ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
Rezumatele Lucrărilor Prezentate la Simpozionul Studenţesc
Organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Cluj - Napoca, mai 2009
Primit în data de 26 mai 2009; primit în forma finală după recenzie în 28 mai 2009; acceptat în 2 iunie 2009
Disponibil online din 15 august 2009
Fabricarea berii si impactul asupra mediului.
Studiu de caz S.C. Ursus S.A. Cluj-Napoca -
Albus A. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, sfera industriala a trebuit sa isi alinieze
tehnologia la standardele impuse de aceasta,
dorindu-se reducere impactului asupra mediului.
Intr-o astfel de situatie se afla si S.C. URSUS S.A.
CLUJ-NAPOCA. S.C. URSUS S.A. CLUJ-
NAPOCA specializata in fabricarea berii, cu o
traditie de peste 125 de ani face parte din
potentialele surse cu impact asupra mediului din
Cluj-Napoca. Acesta lucrare are ca obiective,
reducerea emisiilor si poluarii, minimizarea si
reducerea deseurilor, folosirea rationala a energiei si
reducerea zgomotului si vibratiilor. Atingerea
acestor obiective este posibila printr-o monitorizare
atenta si folosirea unei tehnologii moderne cu
instalatii pentru retinere, evacuare si dispersia
poluantilor in mediu. Datorita tehnologiei avansate
detinuta de S.C. URSUS S.A. CLUJ-NAPOCA s-a
constatat ca aceasta nu are un impact semnificativ
asupra mediului.
Studiul, monitoringul şi managementul
deşeurilor pe teritoriul judeţului Gorj -
Argintaru A. Una din probleme de mediu cu care
se confruntă judeţul Gorj este nevalorificarea
deşeurilor care, negestionate corespunzător, pot
aduce atingeri grave factorilor de mediu şi sănătăţii
populaţiei. Datorită tehnologiilor şi instalaţiilor încă
învechite din industrie, în judeţ sunt generate anual
mari cantităţi de deşeuri. Odată generate, deşeurile
ar putea fi reutilizate, tratate, reciclate sau
ProEnvironment
transferate către o staţie de tratare în cazul
deşeurilor periculoase sau către un incinerator
pentru reducerea volumului acestora. Deşeurile
nerecuperate (menajere, municipabile şi asimilabile,
biodegradabile etc) sunt, de obicei, depozitate,
fiecare etapă din gestiunea acestora putând prezenta
un potenţial risc pentru mediu. Mineritul, industria
energetică, agricultura şi activităţile gospodăreşti
sunt surse importante de generare a deşeurilor atât
din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de
vedere al impactului asupra mediului. Cunoaşterea
situaţiei producerii deşeurilor, managementul si
monitoringul acestora sunt importante pentru
cunoaşterea potenţialelor riscuri pentru mediu şi
sănătatea umană, precum şi în vederea aplicării unor
soluţii în diminuarea / eliminarea lor.
Reconstrucţia ecologică a exploitărilor de
cărbune – perimetrul minier Bbodos, judeţul
Covasna- Balazsi A. Perimetrul minier de exploatare
Bodoş este cuprins în bazinul carbonifer Căpeni-
Baraolt, în partea sud-vestică a judeţului Covasna.
Domeniul de activitate pentru Bodoş: Extracţia
lignitului prin cariere, pe o suprafaţă de 107 ha.
Activitatea de producţie a fost sistată în 2004, iar în
anul 2007 au început lucrările de reabilitare, care se
vor finaliza în 2009. Lucrarea prezentă se referă la
lucrările propuse şi executate pentru reconstrucţia şi
ecologizarea perimetrului Bodoş, care pot fi grupate
şi etapizate astfel: Curăţirea generală a perimetrului;
excavarea şi transportul a 3 milioane m3 de material
125
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
din halde de steril, incinte, taluze şi trepte;
Modelarea taluzelor la un unghi general de taluz sub
1/3; construcţia de gărduleţe de coastă şi gabioane
pentru asigurarea stabilităţii pe termen lung şi
controlul eroziunii; acoperirea cu sol vegetal,
înierbarea, plantarea cu specii locale de arbori sau
arbusti a ariei afectate; protejarea suprafeţelor
reabilitate şi a cursurilor de apă printr-un sistem de
canale de gardă de 2800 m. Scopul reconstrucţiei
ecologice este redarea acestor terenuri degradate
prin activitaţi miniere în circuitul agricol. După
finalizarea lucrărilor acest scop va fi atins.
Surse de poluare şi probleme majore de mediu la
SC Kronospan Sebeş SA - Bordeanu B. M. În
prezenta lucrare se discută problemele majore de
mediu din cadrul firmei SC KRONOSPAN SEBES
SA din judeţul Alba, avâd ca şi obiect de activitate
producerea plăcilor din fibră de lemn de densitate
medie tip MDF, producerea răşinilor
ureoformaldehidice necesare pentru impregnarea
acestor plăci precum şi a substanţei chimice,
formaldehidă. Lucrarea de faţă oferă o imagine de
ansamblu asupra modalităţilor prin care o
întreprindere din sfera industrială poate provoca un
impact mai mult sau mai puţin semnificativ asupra
mediului şi este structurată pe câteva capitole şi
anume: date generale privind amplasamentul
întreprinderii şi vecinătăţile; pricipalele procese
tehnologice ce se desfăşoară în incinta întreprinderii
precum şi materile prime cu imapct semnificativ
asupra mediului; sursele de poluare şi impactul lor
asupra aerului, apei, solului; gestiunea deşeurilor
periculoase rezultate în urma desfăşurării proceselor
tehnologice. În final, doresc să concluzionez punând
încă o dată în evidenţă problemele majore de mediu
şi posibilităţile de remediere sau diminuare a
acestora.
Evaluarea de mediu pentru planuri şi
programe, desfăşurate în siturile de importanţă
comunitară din Reteaua Natura 2000. Studiu de
caz: “Raport de Mediu pentru Plan Urbanistic
Zonal – Valea Plesca – Faget Izvor Municipiul
Cluj-Napoca, (jud.Cluj)” - Casoni S. Evaluarea de
mediu reprezinta elaborarea raportului de mediu,
consultarea publicului şi a autorităţilor publice
interesate de efectele implementării planurilor,
luarea acestora în considerare în procesul decizional
şi asigurarea informării asupra deciziei luate.
Raportul de mediu pentru Valea Plesca – Faget
Izvor Municipiul Cluj-Napoca este realizat in scopul
obtinerii avizului de mediu, necesar adoptarii
Planului Urbanistic Zonal realizat in scopul
dezvoltarii durabile. Acest raport contine: obietivele
126
planului, starea actuala a mediului si evolutia
probabila daca nu se adopta planul, caracteristicile
de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ,
problemele de mediu existente, obiectivele de
protectie a mediului relevante pentru plan, masurile
propuse pentru a preveni si reduce efectele asupra
mediului al implementarii planului, expunerea
motivelor care au dus la selectarea variantelor alese
precum si descrierea masurilor pentru monitorizarea
efectelor semnificative ale implementarii planului.
Contribuţii la cunoaşterea învelişului pedogenetic
şi a biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii
Rodnei - Cifor N. Parcul Naţional Munţii Rodnei
este cea mai întinsă arie protejată din Nordul
Carpaţilor Orientali, cu o suprafaţă de 46.399 ha.Din
punct de vedere geologic cea mai mare parte a
Munţilor Rodnei este constituită din şisturi clorito-
sericitoase, cuarţite şi micaşisturi, din care sunt
formate majoritatea vârfurilor înalte, granitele se
întâlnesc în Negoiasa, iar rocile vulcanice de tipul
andezitelor şi dacitelor la periferia parcului. Din
punct de vedere pedologic luvosolurile se întâlnesc
frecvent în etajul colinar şi submontan din latura
vestică şi sud-vestică a masivului, fie sub pajişti
mezofile de Agrostis capilaris, fie sub pâlcuri de
gorunete. Districambosolurile şi nigrosolurile din
etajul montan, se întâlnesc sub pădurile de fag şi fag
cu răşinoase. În etajul molidişurilor, cele mai mari
suprafeţe sunt ocupate de prerpodzoluri foarte
bogate în materie organică, iar sub limita superioară
a etajului subalpin şi în etajul alpin inferior se
intâlnesc humosiosolurile. Biodiversitatea întâlnită
în Parcul Naţional Munţii Rodnei cuprinde multe
specii, din care unele endemice (Silene nivalis), şi
elemente de faună deosebite: capra neagră
(Rupicapra rupicapra), cocoşul de munte (Tetrao
urogallus), cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix),
marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin
(Cervus elaphus), căprioara (Capreolus capreolus),
etc.
Determinarea potentialului energetic al
diferitelor plante in vederea producerii de biogaz
- Ciure A., S.Zielonka. Culturile de plante
energetice castiga tot mai multa importanta in
domeniul energiilor regenerabile, fiind considerate o
sursa importanta de biomasa. Scopul acestei lucrari
a fost determinarea potentialului energetic al unor
plante. Ca si substrat de analiza au fost studiate
plante ca si porumbul, precum si diferite specii de
ierburi din covorul vegetal. Pe baza compozitiei
brute au fost calculate valorile energetice ale acestor
plante. Potentialul productiei de biogaz si metan au
fost determinate utilizand metoda de laborator HBT
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
(Determinarea potentialului de producere de biogas
brevetata de Universitatea Hohenheim), test care se
bazeaza pe digestia anaeroba intr-un sistem semi-
continuu. Rezultatele obtinute prin aceste doua
metode sunt relevante pentru prognoza si sustinerea
utilizarii acestor plante energetice ca si biomasa
pentru producerea de biogaz.
Evaluarea calităţii apei râului Someşul mare (jud.
Bistiţa năsăud) pe baza unor indicatori biologici
şi chimici - David M., I. D. David, L. Grapini, G.
Donca, I. Găzdac. Prezentul studiu se referă la
evaluarea calităţii apei râului Someşul Mare pe baza
anumitor indicatori biologici şi chimici. Obiectivul a
fost acela de a determina impactul iazului de
decantare din satul Valea Mare, asupra calităţii apei
ecosistemului lotic studiat. Studiul s-a realizat pe
baza structurii comunităţii de nevertebrate bentonice
şi a anumitor parametri chimici testaţi. Analiza
probelor de la cele două puncte de prelevare, situate
în amonte şi în aval de sursa de poluare, nu indică
diferenţe semnificative în structura comunităţii
biologice, în timp ce parametrii chimici ai apei
suferă unele modificări. În urma analizelor chimice
s-a constatat că pH-ul apei înregistrează valori de
7,23 în aval şi 7,73 în amonte, nitraţii nu au fost
detectaţi, fosfaţii fiind prezenţi în cantităţi ridicate.
Comunitatea biotică este dominată de grupele
sistematice indicatoare de apă curată, cum ar fi
plecopterele şi efemeropterele, ceea ce confirmă într-
o oarecare măsură, rezultatele obţinute prin analiza
chimică a apei.
Studiu privind optimizarea activităţilor de
colectare a deşeurilor menajere din Municipiul
Braşov - Fleşeriu A., A. Albuş. Lucrarea prezintă
anumite modalităţi prin care se încearcă optimizarea
activităţilor de colectare şi transport a deşeurilor
menajere; deşeuri care au început să se adune în
cantităţi tot mai mari odată cu creşterea populaţie şi
cu creşterea nivelului de trai. Prin acest proiect se va
urmări: punerea în funcţiune şi îmbunătăţirea
sistemului de colectare selectivă şi transport a
deşeurilor menajere, colectarea selectivă şi
transportul deşeurilor menajere şi reducerea
impactului produs asupra factorilor de mediu,
colectarea şi valorificarea deşeurilor neatractive
economic dar cu impact major asupra mediului:
PET-uri, mase plastice. Aceste lucruri vor fi
susţinute prin: stabilirea operatorilor de colectare si
transport a deşeurilor menajere, conştientizarea şi
educarea populaţiei privind colectarea selectivă a
deşeurilor, acordarea de bonificaţii, training,
achiziţionarea şi dotarea localităţilor cu recipienţi
pentru colectarea selectivă, îmbunătăţirea
mijloacelor de transport specializate
Evaluarea impactului industriei miniere din valea
Jiului - Gâlcă A. Evaluarea calităţii mediului dintr-o
zonă şi la un moment dat este posibilă prin
aprecierea calităţii aerului, a apei, a solului, stării
faunei şi florei din zonă şi a stării de sănătate a
populaţiei din zonă. Aceşti factori se pot caracteriza
prin indicatori de calitate reprezentativi pentru
aprecierea gradului de poluare şi pentru care există
stabilite limite admisibile. In acest sens, o metodă
simplă de evaluare a gradului de poluare a
mediului pentru un amplasament, o reprezintă
indicele global de poluare. Modul de integrare în
mediul înconjurator a activităţilor desfăşurate pe
amplasament se evaluează în aprecieri sintetice,
bazate pe aceşti indicatori de calitate. In funcţie de
înscrierea în limitele normale se acordă note de
bonitate. Notele de bonitate obţinute pentru cei
cinci factori servesc la realizarea grafică a unei
diagrame, ca o metodă de simulare a efectului
sinergic produs de poluanţi. Metoda a fost aplicată
pe bazinul Văii Jiului. Din calculul indicelui global
de poluare, ţinând seama de factorii sus amintiţi
(ceilalţi având influenţe nesemnificative), a rezultat
că impactul asupra mediului se situează în limitele
admisibile în Valea Jiului.
Modalităţi de monitorizare a conţinutului de
nitraţi a resurselorde apă potabilă din zonele
rurale – studiu de caz comuna Apahida - Holban
N. În vederea monitorizării conţinutului de nitraţi
din apa potabilă în zonele rurale s-a realizat un
studiu ce a vizat comuna Apahida, prin care s-a
urmărit evoluţia concentraţiei acestora prin alegerea
a trei puncte de monitorizare. Studiul a fost efectuat
în perioada septembrie 2008 – mai 2009, iar
rezultatele prezentate reprezintă media
determinărilor lunare. Au fost comparate două
modalităţi de monitorizare, respectiv cuantifcarea
conţinutului de nitraţi prin spectrofotometrie de
absorbţie UV – metoda de laborator standardizată ce
implică prelevarea probelor, transportul la
laboratorul de analize şi prezervarea lor la 20C,
precum şi prin cuantificare directă la locul de
prelevare a probelor cu trusa spectrofotometrică. În
ambele cazuri, rezultatele obţinute au prezentat
aceeaşi evoluţie, evidenţiind în două locaţii valori
situate sub nivelul concentraţiei maxime admise şi o
valoare ce o depăşeşte, conform Legii 458/2002 (50
ppm), dar cu diferenţe considerabile între metode. În
consecinţă, principala concluzie ce reiese din
prezentul studiu este aceea că pentru cuantificări
realizate cu acurateţe se impune adoptarea metodei
standardizate, cu toate că este mult mai laborioasă.
127
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
Evaluarea de mediu pentru activitati ce se
desfasoara in siturile Natura 2000 „Studiu de caz
al planului de amenajare al teritoriului zonal-
Vladeasa” - Marcu S. Odata cu aderarea Romaniei
la Uniunea Europeana, tara noastra este implicata in
crearea Retelei Ecologice Natura 2000, fiind
propuse 275 de de Situri de Importanta Comunitara
si 108 Arii de Protectie Speciala Avifaunistica.
Masivul Vladeasa este inclus in cea mai
mare Arie de Protectie Speciala Avifaunistica din
Regiunea 6 Nord-Vest (are o suprafata de 96.223 ha
si se intinde pe teritoriile a trei judete: Bihor-Cluj-
Alba), atragand de la sine necesitatea existentei unui
Plan de Amenajare al Teritoriului Zonal (PATZ)
care vine in sprijinirea conservarii mediului si
dezvoltarii sociale. PATZ - Vladeasa vine in
sprijinul comunitatii locale prin: crearea unei
infrastructuri si retele de telecomunicatii,
alimentarea cu apa si energie electrica si un plan de
gestiune al deseurilor. In urma evaluarii impactului
activitatilor desfasurate in acest plan, s-a constatat
ca implementarea lui afecteaza in mod pozitiv
factorul ecologic, social, economic si cultural,
ducand la cresterea potentialului turistic si a calitatii
vietii si mediului inconjurator.
Aaplicaţii ale chimiei analitice în tehnicile de
monitorizare a calităţii mediului - Moldovan B.,
C. Balint. Sunt prezentate date relevante privitoare
la posibilităţile de monitorizare a calităţii mediului,
cu aplicaţie practică la monitorizarea conţinutul
apelor reziduale menajere în nitriţi, nitraţi, sulfaţi,
ioni amoniu, calciu şi magneziu. Au fost utilizate
tehnici standardizate specifice analizei instrumentale
(spectrofotometria de absorbţie moleculară UV –
VIS), dar şi cele ale chimiei analitice clasice,
respectiv gravimetria şi volumetria. De asemenea,
tehnicile analitice instrumentale au fost utilizate şi la
determinarea indicatorilor fizici ai apei, respectiv
conductometria şi turbidimetria. Studiul s-a efectuat
în incinta Universităţii de Ştiiţe Agricole şi
Medicină Veterinară Cluj – Napoca, iar cursul de
apă monitorizat a fost Pârâul Popii în perioada
martie 2009 – mai 2009, cu o frecvenţă bilunară.
Deşi în mod frecvent aspectul cursului de apă a
prezentat un aspect inestetic datorită abundenţei de
resturi menajere şi pet-uri, nici unul dintre
parametrii analizaţi nu au depăşit limitele stipulate
de Hotărârea de Guvern 188/2002 privind indicatorii
de calitate ai apelor uzate. pH-ul s-a situat, de
asemenea, în limitele normale, respectiv între 6,5 şi
85 unităţi de pH.
Foluarea fonică în Cluj-Napoca -
Moldovan M. Zgomotul a devenit în ultimii ani
128
principala cauză a discomfortului populaţiei. La
nivelul judeţului Cluj se menţine expunerea la
nivele ridicate de zgomot, datorat îndeosebi
traficului rutier, traficului aerian şi feroviar si
lucrărilor publice, care sunt considerate principalele
surse de poluare sonoră din mediul înconjurător. În
municipiul Cluj–Napoca sunt stabilite 8 puncte de
monitorizare reprezentative ale traficului auto.
Determinarea nivelului de zgomot s-a realizat prin
măsurători de scurtă durată (30 min) conform STAS
10009/1988 şi STAS 10144/1-90. Limita admisă
pentru traficul rutier este 65 dB. În decursul unei
zile s-au stabilit două perioade de trafic intens în
care s-au efectuat mai multe prelevări individuale şi
simultane. Nivelul de zgomot echivalent s-a
determinat cu un sonometru portabil Brüel&Kjaer
tip 2250. Cea mai importantă sursă de zgomot o
reprezintă circulaţia autovehiculelor, estimată la
aproximativ 80% din poluarea sonoră. Nivelele
maxime de zgomot se datorează în special traficului
greu, stării tehnice a autovehiculelor şi calităţii
suprafeţei de rulare. În scopul reducerii nivelului de
zgomot generat de diverse surse în localităţile
urbane ale judeţului Cluj se au în vedere
următoarele măsuri: asigurarea fluenţei traficului pe
arterele principale de circulaţie, crearea liniilor de
centură, blocarea căilor de propagare a zgomotului
prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv spaţii
verzi pentru zonele locuite, implementarea unor
măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot.
Cercetări privind tehnologia ecologică de
cultivare a speciei Satureja hortensis L.- Nagy I.
De la cimbrul de grădină se foloseşte partea aeriană
a plantei (Saturejae herba). Herba conţine ulei
volatil (0,5 - 2,7 %), utilizându-se în tulburări
gastrice, anorexie, antidiareic, în bronşite cronice şi
ca condiment. Pe baza determinarilor biometrice
efectuate in experienta ecologica cu Satureja
hortensis L., în anul 2008, se constată că greutatea
medie a plantei creşte de la faza 1 de recoltare la
faza 4 de recoltare (de la 27,5 g la 130,7 g).
Perioada de vegetaţie a fost în anul 2008 de 103 de
zile (18.05 – 28.08). Cea mai mare producţie de
herba se înregistrează în faza trei de recoltare
(10447 kg/ha, faţă de martor (2663 kg/ha).
Conţinutul în acizi triterpenici (g %) este cel mai
ridicat în faza doi de recoltare (3,3287 g%), fază
care este indicată ca moment optim de recoltare.
Managementul biodiversităţii şi măsuri de
reducere a gradului de poluare a apei şi solului în
parcul naţional Munţii Rodnei - Negruşier C. The
Rodnei Mountains National Park is situated in the north
side of the Easten Carpath, covering the majority of r the
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul
Carpaţilor Orientali, suprapunându-se peste cea mai
mare parte a ariei Munţilor Rodnei. Degradarea şi
distrugerea ecosistemelor este o consecinţă a
intervenţiei omului. Contaminarea apelor subterane
şi de suprafaţă, deteriorarea proprietăţilor solului,
scurgerile de suprafaţă, defrişările excesive,
alunecările de teren, depozitele de materiale inerte,
degradarea peisajelor sunt doar cateva rezultate ale
impactului antropic întâlnite în Parcul Naţional
Munţii Rodnei. Măsurile de reducere a gradului de
poluare a solului şi apei care trebuie întreprinse
sunt: adoptarea unui sistem de supraveghere a
calităţii mediului, aplicarea măsurilor de conservare
a solului şi apei în zone erodabile, înfiinţarea unor
perdele forestiere de protecţie, măsuri de
regularizare şi purificarea apei, menţinerea
vegetaţiei naturale pe soluri cu productivitate
scăzută, înterzicerea utilizării fertilizanţilor şi
pesticidelor.
Politici comunitare în protecţia atmosferei -
Nicula G. La nivelul CE, politicile de protecţia
atmosferei sunt guvernate de directiva cadru privind
calitatea aerului. Aceasta a fost adoptată in anul
1996 de către Consiliul de Mediu şi vizează:
definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea
aerului în UE; estimarea calităţii aerului în statele
membre; obţinerea informaţiilor adecvate privind
calitatea aerului şi asigurarea că aceste informaţii
vor fi disponibile publicului, printre altele folosind
pragurile de alertă; menţinerea calităţii aerului acolo
unde acesta este bun şi îmbunătăţirea acestuia în alte
cazuri. Reglementările impuse de aceasta au fost pe
parcurs completate de cele trei directive fiice, care
stabilesc valorile limită şi valorile ţintă pentru
fiecare din poluanţii identificaţi. Prima directivă
fiică (1990/30/EC) legiferează valorile limită pentru
NOx, SO2, Pb şi PM10. A doua, stabileşte valorile
limită pentru concentraţiile de C6H6 şi CO din aer,
iar a treia stabileşte valori trasate de OMS şi valorile
ţintă interimare ale ozonului în aer, până în 2010. În
prezent, în România monitorizarea calităţii
atmosferei în vederea stabilirii gradului de
respectare a directivelor europene în vigoare
asimilate de legislaţia naţională se realizează prin
intermediul a 117 staţii de monitorizare continuă a
calităţii aerului, dotate cu echipamente automate
pentru măsurarea concentraţiilor principalilor
poluanţi atmosferici.
Studiu privind posibilitatile de utilizare a
biogazului pentru instalatiile de cogenerare in
Romania - Opincariu A. Biogazul este un amestec
de gaze, principalele componente fiind metanul si
dioxidul de carbon, in proportii variabile, iar in
cantitati mai mici mai contine hidrogen sulfurat,
azot, oxid de carbon, oxigen, amoniac. Biogazul
poate fi utilizat pentru producerea simultana de
energie electrica si calorica folosind instalatii
specifice de cogenerare a energiei. Avand in vedere
randamentul ridicat al producerii energiei prin acest
procedeu, in ultimul timp, sistemele de cogenerare
s-au extins foarte mult fiind caracteristice atat
fermelor zootehnice, cat si inteprinderilor de
prelucrare a materiilor organice. Pentru promovarea
producerii energiei electrice din surse regenerabile
de energie, in Romania se aplica sistemul cotelor
obligatorii de certificate verzi combinat cu sistemul
de comercializare a certificatelor verzi.
The use of Einsenia fetida to asses
ecotoxicological effect of torque 550 sc pesticide -
Opriş R., C. Moroşan, A. Neag. Testele
ecotoxicologice se utilizează pentru evaluarea
toxicităţii diferiţilor compuşi chimici folosiţi în
agricultură. Dintre organismele edafice utilizate în
acest scop, într-un număr mare de studii, se remarcă
specile: Eisenia fetida, Lumbricus terrestris,
Folsomia candida.Obiectivul acestei lucrări a
constat în evaluarea efectului toxic al pesticidului
Torque 550 SC asupra speciei Eisenia fetida.
Studiul s-a făcut în conformitate cu Standardul
International ISO 11268 care descrie procedura de
testare a toxicităţii anumitor produşi chimici asupra
mortalităţii speciei test. Rezultatele obţinute au scos
în evidenţă faptul că pesticidul folosit are un impact
toxic pronunţat asupra organismului test în cazul
fiecărei concentraţii aplicate. Mortalitatea a
înregistrat valori de 100% la o concentraţie de 1000
mg/kg sol, de 70% la o concentraţie de 100 mg/kg
sol, de 90 % la o concentraţie de 10 mg/kg sol, iar în
varianta martor mortalitatea a fost de 30%.
Determinarea efectului poluanţilro în pădurile
româneşti - Papp R. La ora actuala la nivel global
se pot observa schimbari majore cu privire la starea
de sanatate a fondului forestier, acesta fiind afectat
direct de catre poluarea atmosferica si schimbarile
climatice. Padurea reprezinta un pion important in
lupta impotriva fenomenului de incalzire globala de
aceea monitorizarea starii sale de sanatate si luare de
masuri in vederea protejarii acesteia sunt vitale.
Padurile de fag au un rol important in pastrarea
echilibrului ecologic la nivel global, avand o
capacitate mare de regenerare si indeplinind un rol
antierozional si climatic important de aceea este
necesara monitorizarea si protejarea fagetelor.
Fagetele reprezinta 31% din totalul fondului
forestier din Romania, fagul fiind una din cele mai
raspandite si rezistente specii de foiase. Padurile
carpatice de fag sunt in prezent afectate de poluantii
129
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
atmosferici cum ar fi: ozonul troposferic, dioxidul
de carbon, oxizii de sulf si oxizii de azot. Studierea
si identificarea acestor poluanti se poate face cu
ajutorul statilor de monitorizare a calitatii aerului.
Acestor studii fiind completate prin testele aplicate
asupra arborilor biodindicatori si bioacumulatori.
Cunosterea si interpretarea datelor oferite de aceste
teste duc la depistarea aparitiei si a evolutiei
efectelor poluarii in timp cat si natura
poluantilor.Toate acestea permit luarea de masuri
din timp pentru diminuarea efectelor negative ale
poluantilor.
Studiu de caz privind reabilitarea ecologică a
perimetrului minier Negoiu românesc din munţii
Călimani - Păşcuţ M. Exploatarea minieră Negoiu
Românesc este localizată în Masivul Călimani.
Obiectivele activităţii miniere au fost: extragerea de
roci cu sulf din carieră, obţinerea concentratului de
sulf cu 99,5% S şi expedierea acestuia la beneficiari.
Exploatarea minieră a fost închisă în 1997, dar
lucrările de ecologizare au început abia în iunie
2008.Lucrările de ecologizare care urmează a fi
întreprinse cuprind: lucrări executate în carieră,
ecologizarea haldelor de steril, reabilitarea altor
terenuri eliberate, reabilitarea iazului de decantare,
construirea unui depozit ecologic pentru materiale
neconforme şi construirea unei staţii de epurare a
apelor poluate. Lucrările de ecologizare prevăd în
principal corectarea reacţiei acide a solului, prin
aplicarea de amendamente pe bază de calciu,
consolidarea taluzelor haldelor, construirea de
şanţuri şi canale de evacuare a apei, reabilitarea
barajelor de retenţie a apelor, construirea de
gărduleţe de coastă în scopul minimalizării eroziunii
solului, aducerea de sol vegetal în zonele
ecologizate şi fertilizarea lui, însămânţări sau
plantări de puieţi în ariile reabilitate.
Colectarea, reciclarea şi refosirea deşeurilor din
hârtie şi carton la S.C. Mucart S.A. Cluj-Napoca
- Perţe O. În comparaţie cu fibrele virgine,
utilizarea fibrelor secundare descernelizate la
fabricarea hârtiilor prezintă o serie de avantaje
privind protecţia mediului înconjurător, şi anume:
conservarea resurselor forestiere, reducerea
degajărilor de gaze urât mirositoare în atmosferă, în
unele cazuri se reduc debitul şi încărcarea cu
substanţe consumatoare de oxigen a efluenţilor.
Fabrica de hârtie şi carton S.C. Mucart S.A. Cluj-
Napoca utilizează o tehnologie ecologică de
reutilizare a deşeurilor din hârtie şi carton, colectate
de la populaţie şi societăţi comerciale.
Impactul industriei asupra mediului. Norme
europene pentru cresterea intensiva a porcilor
Studiu de caz: SC Vereş Agro Prod Com SRL
130
- Platon A. Activităţile agricole in creşterea
intensivă a porcilor pot duce la un număr de
fenomene de mediu: acidificarea (NH3, SO2, NOx),
eutrofizarea (N,P), reducerea stratului de ozon
(CH3Br), cresterea efectului de sera (CO2, CH4,
N2O), uzarea apelor subterane, neplăceri locale
(miros, zgomot), răspândirea de metale grele si
pesticide. Exemplul concret il constituie ferma SC
VEREŞ AGRO PROD COM SRL PIŞCOLT, Satu
Mare a carei activitate principala este cresterea
intensiva a porcinelor, studiul de caz cuprinzand
informatii despre: amplasamentul fermei şi
vecinătăţi; instalaţiile şi fluxurile tehnologice
existente pe amplasament; sursele de poluare şi
impactul lor asupra aerului, apei, solului; gestiunea
deşeurilor.Lucrarea de faţa prezinta o imagine de
ansamblu asupra modalitătilor prin care o ferma de
crestere intensivă a porcilor poate provoca impact
asupra mediului, in conditiile in care in respectiva
ferma se face compararea tehnologiei şi emisiilor,
cu referinţele europene despre cele mai bune tehnici
disponibile – BREF/BAT.
Studiu integrat privind gestionarea deşeurilor în
judeţul Bistriţa-Năsăud - Roşu-Mareş C.
Problematica gestionării deşeurilor este una din cele
mai mari provocări pentru secolul XXI. Având în
vedere creşterea anuală a cantităţilor de deşeuri şi
îngrijorarea pe care aceasta o produce comunităţii
mondiale, se pune un accent tot mai mare asupra
problematicii deşeurilor în relaţie cu calitatea vieţii.
Datele privind generarea deşeurilor municipale şi
asimilabile în judeţul Bistriţa Năsăud sunt furnizate
de către operatorii de salubritate din judeţ şi se
bazează în cea mai mare măsura pe estimări şi nu pe
date precise, rezultate din cântăriri. Serviciile de
salubrizare a localităţilor se desfăşoară sub
controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor
publice locale. Organizarea activităţii de gestionare
a deşeurilor de producţie este obligaţia
generatorului. Unităţile economice realizează aceste
activităţi cu mijloace proprii sau contractează
serviciile unor firme specializate.
Evaluarea calităţii apei râului Aabrudel (jud.
Alba) utilizând anumiţi indicatori chimici şi
biologici - Şandor V., A. Opincariu, I. Motora, A.
Rotariu, R. Răşcanu. Obiectivul prezentului studiu
a fost acela de a evalua calitatea apei râului Abrudel
din regiunea minieră a munţilor Apuseni, pe baza
unor indicatori chimici şi biologici. Structura
omunitaţii biotice a ecosistemelor lotice reflectă
calitatea apei, modificările acestei structuri
datorându-se primordial schimbărilor survenite în
chimismul apei. Pentru atingerea
obiectivelor propuse s-au ales două puncte de
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
recoltare a probelor, în amonte şi în aval faţa de
două surse de poluare: pârâul Roşia Montana şi
halda de steril din satul Cărpiniş. Rezultatele
obţinute scot în evidenţa faptul că atât parametri
chimici, cât şi structura comunităţii biologice a
ecosistemului suferă modificări semnificative în
aval de sursele de poluare, faţă de amonte de
acestea.
Evaluarea calitaţii apei pârâului Valea Mare
(jud. Alba) pe baza unor indicatori chimici şi
biologici - Secară B., C. Todea, L. Sabou, A.
Tămaş. Scopul prezentului studiu a fost acela de a
evalua calitatea apei pârâului Valea Mare, localizat
în Munţii Apuseni, pe baza unor indicatori chimici
şi biologici. Structura omunităţii de
macronevertebrate bentonice reflectă calitatea apei,
iar eventualele modificări ale acestei structuri se
datorează, în primul rând, modificărilor apărute în
chimismul apei. Pentru realizarea obiectivelor
propuse s-au ales două puncte de colectare a
probelor, în amonte şi în aval de aşezările rurale din
comuna Bistra. Rezultatele obţinute în urma
analizelor chimice şi biologice evidenţiază faptul că
între cele două puncte de colectare a probelor nu
există diferenţe majore. Activităţile antropice din
zona studiată nu induc modificări semnificative în
calitatea apei pârâului Valea Mare.
Studiu privind cele mai bune tehnici pentru
depozitarea deşeurilor – Şofroni E. Normativul
tehnic este elaborat în baza prevederilor Hotărârii de
Guvern 345/2005,hotărâre ce a transpus Directiva
1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor.
Normativul tehnic conţine cerinţele şi măsurile
operaţionale şi tehnice pentru depozitarea
deşeurilor, având ca scop prevenirea şi
minimizarea efectelor negative asupra mediului şi
asupra sănăţăţii populaţiei. Prevederile prezentului
Normativ tehnic se aplică depozitelor de deşeuri
inerte, nepericuloase şi periculoase. Operatorul
depozitului trebuie sa asigure toate măsurile
necesare pentru ca deşeurile pe care le preia in
vederea depozitării sa respecte condiţiile prevăzute
in autorizaţia de mediu. În conformitate cu aderarea
tării la UE, depozitarea se poate face numai in spatii
disticte,special amenajate pentru protejarea
mediului.
Evoluţia stării de calitate a apelor în zona
costieră a Mării Negre - Stremţan A. În prima
parte a lucrării este prezentată o scurtă descriere a
litoralului Mării Negre din punct de vedere al
aşezării geografice, cât şi din punct de vedere
litologic, climatic si hidrologic. Această descriere
este urmată de prezentarea principalilor indicatori de
calitate a apelor şi anume: substanţele organice,
nutrienţii şi substanţele periculoase, la care se
adaugă eutrofizarea şi eroziunea costieră. Legatura
stransă dintre Marea Neagră şi Dunăre este pusă în
evidenţă de efectele pe care fluviul le are asupra
apelor maritime româneşti. De asemenea, activităţile
umane desfăşurate în arealul respectiv, exercită un
anumit impact asupra habitatelor naturale şi,
totodată, asupra populaţiei din zonă. Fiecare
indicator analizat redă starea de calitate a apei la un
moment dat, studiile fiind realizate pe parcursul mai
multor ani. În urma analizelor efectuate şi a
rezultatelor obţinute s-au elaborat o serie de măsuri
de ameliorare şi îmbunatăţire a apelor marine şi a
celor fluviale. Astfel,, Marea Neagră nu poate fi
gestionată, decât printr-o cooperare stransă a ţărilor
riverane, sub auspiciile Comisiei pentru Protecţia
Mării Negre Împotriva Poluării.
Managementul colectării, transportului şi
depozitării deşeurilor menajere în Câmpia -
Turzii - Suciu M.L. Colectarea, transportul şi
depozitarea deşeurilor din Municipiul Câmpia-
Turzii se desfăşoara în mod organizat, serviciile
fiind asigurate de operatorul în domeniul RAGCL
Câmpia-Turzii.Pentru îmbunătăţirea si reabilitarea
sistemului de management al deşeurilor solide a fost
derulat un proiect prin care s-a reabilitat baza
tehnico-materială existentă şi au fost construite noi
puncte de colectare. Pentru prelucrarea deşeurilor
menajere solide din Municipiului Câmpia-Turzii, a
fost achiziţionat un sistem de compactare Power
Pack. Acest sistem realizează presarea deşeurilor
sub forma de baloţi cilindrici dupa care acestia sunt
înfoliaţi pentru înlăturarea degradarilor ce pot s
apara pe timpul păstării.Reabiliatarea sistemului de
colectare, transport si depozitare determină o
îmbunătăţire în ceea ce priveşte indicatorii
cantitativi si cei calitativi ai vieţii locuitorilor
municipiului.S-a realizat îmbunătăţirea bazei
tehnico-materiale prin achiziţionarea de
echipamente performante si spaţii de colectare
selectiva.Deşeurile pot fi stocate pe termen lung,
fără a exista scurgerii şi fără a se schimba
caracteristicile materialului supus procesului de
rulare-presare-ambalare în folii etanşe şi
impermeabile.
Strategii comunitare în managementul deşeurilor
- Tămas C. Cea mai eficientă soluţie de reducere a
deşeurilor şi reziduurilor este prevenirea, care poate
fi încurajată prin fabricarea produselor cu „viaţă
lungă”. Prin substiturea componentelor periculoase
cu cele nepericuloase din anumite produse de
consum, se poate reduce cantitatea depozitată a
deşeurilor periculoase pentru sănătatea populaţiei şi
a mediului. Prin prevenire, reducere, refolosire şi
reciclare, fluxul deşeurilor ar trebui în mod ideal să
131
 Rezumatele prezentate la Simpozionul Studenţesc organizat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
Cluj - Napoca, mai 2009/ProEnvironment 2 (2009) 125 - 132
fie redus la un asemenea nivel încât să nu mai fie
necesare spaţii de depozitare definitivă (rampă de
gunoi) sau în aşa fel încât necesităţile de spaţiu şi
deci costurile monetare şi de mediu să fie
minimizate. Depozitele de deşeuri ar trebui reduse
în favoarea sistemului de colectare selectivă
deoarece depozitarea deşeurilor nu prezintă un mod
viabil de gestionare a deşeurilor municipale în
contextul creşterii populaţiei.O atenţie deosebită
trebuie acordată interzicerii pe cât posibil eliminării
finale prin depozitare a materialelor reciclabile.
Prevenirea este prioritatea managementului
mediului, eliminarea este opţiunea finală.
Deşeuri de ambalaje - materii prime secundare şi
un mediu mai curat - Toderic L. Creşterea
volumului de deşeuri de ambalaje a determinat
Comisia Europeanăbsă eleboreze şi să adopte
Directiva 96/26/CE menită să contribuie la
reducerea acestora. În România, deşeurile de
ambalaje provin în proporţie de aproximativ 60% de
la populaţie şi 40% de la agenţii economici. În anul
2007 au fost puse pe piaţă 661.021 t de ambalaje din
care s-au valorificat 35.908 t deşeuri de sticlă,
40.989 t deşeuri de plastic, 121.641 t deşeuri de
hârtie.
132
Până în anul 2015 vor trebui introduse sisteme
separate de colectare a deşeurilor din sticlă, hârtie,
plastic, textile, metal, iar până în 2020, nici un deşeu
reciclabil nu trebuie să fie găsit în locurile de
descăcare a acestora.
Riscul utilizării fertilizanţilor asupra
calităţii apelor de suprafaţă şi freatice –
abordare experimentală - Vasiu N., A. G.
Voloşii, M. Ţurcanu, A. Toma. Îngrăşămintele
minerale şi organice sunt intens folosite în
agricultura industrializată. Pe lângă efectele
benefice ale acestora, utilizarea lor poate duce şi la o
serie de efecte negative. Din perspectiva
productivităţii şi fertilităţii solurilor, levigarea
nutrienţilor este cel mai des invocată. Prezentul
studiu a urmărit evaluarea riscului de levigare a
nutrienţilor în condiţiile utilizării a trei tipuri de
îngrăşăminte: uree, complex NPK şi gunoi de grajd.
Acest risc a fost testat în experimente de tip
microcosmos, în prezenţa a doua specii de
lumbricide (Lumbricus terrestris, Aporrectodea
caliginosa). Rezultatele obţinute scot în evidenţă
faptul că riscul cel mai ridicat de levigare a
nutrienţilor din sol apare în cazul utilizării ureei şi
complexului NPK, în timp ce gunoiul de grajd
prezintă valori similare cu varianta martor.