Grădinița mea iubită – poezie Bate vântul frunzele,de Dumitru Cuclin –

(Memorizare) proiect didactic ”Cine sunt cântecel

eu”
Bate vântul frunzele
Grădinița de copii
Se-nvârtesc moriștile
Are multe jucării:
Rândunica așa zboară
Iepurași și ursuleți
Iar eu trag zmeul de sfoară.
Pentru fete și băieți,
Mama la plăcinte face
Trenuleț și mașinuțe
Bunicuța lâna toarce
Și păpuși tare drăguțe;
Tata trage la rindea
Cu ele noi ne jucăm
Iar eu bat din palme-așa.
Și-mpreună ne distrăm
Moșul taie lemnele

Eu adun surcelele
Fructe dulci - poezie (Memorizare) proiect
O fetiță la pui
didactic ”Zâna Toamna”
Iar eu în copac mă sui
Toamna, la noi în livadă,

Fructe dulci încep să cadă

Peste tot, ca un covor,

Iar noi le-adunăm de zor:

Pere lungi, moi și zemoase,

Mere oacheșe, frumoase,

Prune brune sau gălbui

Și pufoasele gutui
Versuri A, a, a, acum e toamnă, da Versuri Cântecel de toamnă

A, a, a, acum e toamnă, da! Mândră-i toamna și bogată

Iarba-n câmp se veștejește, În legume și-apoi iată,

Frunza-n codru-ngălbenește, Are fructe câte vrei

A, a, a, acum e toamnă, da și must bun de strugurei.

E, e, e, plăcută vreme e! Are fructe câte vrei

Mere, prune, nuci şi pere, și must bun de strugurei.

Noi avem după plăcere. Frunzele se-aștern de-ndată,

E, e, e, plăcută vreme e! I Peste țara, toată, toată,

i, i, veniţi copii la vii! Doar culorile arămii

Strugurele must se face se zăresc pe-aici copii.

Şi nouă mustul ne place, Doar culorile arămii

I, i, i veniţi copii la vii! se zăresc pe-aici copii.

O, o, o, se duc cocorii-n stol. Ne e dragă toamna nouă,

Se duc cuci şi rândunele, E un vis frumos când plouă,

Şi ne pare rău de ele, Iar spre școală ne-ndreptăm,

O, o, o, se duc cocorii-n stol! lucruri noi să învățăm.

U, u, u, a venit și frigu’. Iar spre școală ne-ndreptăm,

Toamna rodnică-a trecut, lucruri noi să învățăm.

Haine groase ne-am făcut,

U, u, u, a venit și frigu’.

Versuri Cântec de toamnă

Versuri Culesul viilor Toamna ia vamă poame de-aramă,

Toamna ne-mbie cu strugurii aurii, Sună în cramă, chiot zorit.

Haideți să mergem și noi în deal, la vii. Bacii s-adună, buciumul sună,

Fete mândre și flăcăi tot culeg de zor Zvârle spre lună, dor ne-mplinit.

Și prelung răsună-n văi chiotele lor. Toamna ia vamă poame de-aramă,

Fete mândre și flăcăi tot culeg de zor Sună în cramă, chiot zorit.

Și prelung răsună-n văi chiotele lor. Bacii s-adună, buciumul sună,

După o vară de muncă și-așteptări, Zvârle spre lună, dor ne-mplinit.

Toamna ne-aduce belșug și desfătări.

Fete mândre și flăcăi tot culeg de zor

Și prelung răsună-n văi chiotele lor.

Fete mândre și flăcăi tot culeg de zor

Și prelung răsună-n văi chiotele lor.

Versuri Greierele şi furnica Versuri Toamna bobocilor

A cântat o vară-ntreagă la chitară Toamna-și pune frunze aurite

Greierele indolent Și trezește clase părăsite

Însă se trezi deodată din visare Care-și strigă fericite : Hei!

Când gerul se simți prezent. Ne vom umple iar cu bobocei

În hambar când el privi Toamna, toamna, toamna, toamna

Găsi doar o goliciune. Clopoțelul își dă lustru vocii

Viscolul se întețea, Toamna, toamna, toamna, toamna

Dar și foamea mai ceva. Școlile își numără bobocii

Ce să facă? Ce să facă? Toamna într-o rochie de gală

Hai să ceară la furnică împrumut, Toată numai frunze intră-n școală

Să îi dea vreo două boabe de secară Ca să umple liniștea de aici

Pentru ea nu va fi mult. Cu glasuri cristaline de pitici

Uite așa îi spuse ei: Toamna, toamna, toamna, toamna

-N-am nimic de îmbucat. Clopoțelul își dă lustru vocii

Foamea m-a scos din bordei, Toamna, toamna, toamna, toamna

Dă-mi, te rog, un dumicat Școlile își numără bobocii

Îmi dai? Știți și voi că furnicuța-i muncitoare,

Dar poate voi nu știți ceva: Versuri Câte unul pe cărare

Să dea orișicui mâncare chef nu are, Câte unul pe cărare

Greierului îi zise așa: Mergem în pădurea mare

-Astă vară ce-ai păzit? În pădure păsărele

-Dacă nu e cu bănat, Căntă sus pe rămurele.

zi și noapte am cântat, Refren: Uite sus și uite jos

Pentru mine, pentru toți. Totu-i vesel și frumos

-Joacă acuma dacă poți! Fiecare-n fel și chip

Cip cirip și cip cip cip.

Versuri Toamna cea bogată Umblă urșii prin pădure

Trece toamna cea bogată După fragi și după mure

Prin livezi și intră-n vii. Ascultați și glasul lor

Fructele se coc de-a valma Mor,mor,mor și mor,mor,mor

Și-s ca mierea strugurii. Într-o zi se întâlniră

Merele îmbujorate Ei pe loc se sfătuiră

Merg în coșuri la păstrat, Ca să cânte toți în cor

Iar din struguri, zdrobitoarea Cip,cirip si mor mor mor

Scoate mustul înspumat.