Sunteți pe pagina 1din 27

FIZICĂ

Conf. Dr. Ioana Firăstrău

firastrau@unitbv.ro
Departamentul de Inginerie Electrică şi Fizică Aplicată

Universitatea
19/06/2017 Transilvania din Braşov 1
Introducere

Structură curs: 14 cursuri (100 min)


7 sedinte de laborator (100 min)

PrezenŃa la laborator este OBLIGATORIE!!!


Calcul notă : 75% examen
25% nota la laborator

Bibliografie:

 N. CRETU-Fizică generală, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureşti ,2003


 M . Florescu, S. Adam, N. Dihoiu, -Fizică generală , Ed. Universitatii
Transilvania din Brasov, 2007
 J. D. JACKSON- Clasical Electrodynamics (Third Edition), J. Wiley & Sons,
New York, 1998
 K.N. MUHIN-Fizică nucleară experimentală, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
 I. INTA, S. DUMITRU-Complemente de fizică, Vol.I, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1987
19/06/2017 2
Introducere: Capitole de curs

1. Introducere
1.1 Mărimi fizice
1.2 Sistemul International (SI) de mărimi si unităti
2. Elemente de mecanică clasică
2.1 Repere în mecanica clasică
2.2 Cinematica punctului material
2.3 Dinamica punctului material
2.4 Energia mecanică
3. OscilaŃii mecanice
3.1 Oscilaţii liniare libere
3.2 Oscilaţii liniare amortizate
3.3 Oscilaţii forţate
4. Unde elastice
4.1 Ecuatia generala a undelor elastice
4.2 Mărimi energetice specifice undelor elastice

19/06/2017 3
Introducere: Capitole de curs

5. Elemente de electromagnetism
5.1 Câmpul electromagnetic
5.2 Ecuaţiile fundamentale ale electromagnetismului
5.3 Regimurile câmpului electromagnetic
6. Unde electromagnetice. Optică
6.1 Ecuaţia undelor electromagnetice
6.2 Lumina, undă electromagnetică
6.3 Optică
7. Elemente de termodinamică
7.1 Procese termodinamice
7.2 Ecuaţii de stare a gazului ideal
7.3 Gazul real
7.4 Temperatura şi entropia absolută
7.5 Lucrul mecanic şi căldura în termodinamică
7.6 Postulatele şi principiile termodinamicii
9. Elemente de fizică atomică si nucleară
8.1 Modele atomice
8.2 Numere cuantice
19/06/2017 4
Introducere

19/06/2017 5
Ce este fizica?

Nu putem controla miscarea


Pamantului, dar am descoperit
regulile dupa care acesta se misca.
Studiul legilor naturii ne ajuta sa
intelegem lumea in care traim.

Fizica studiaza natura si


proprietatile materiei si energiei.
miscarea, fortele, energia, materia,
caldura, sunetul, lumina, compozitia
atomilor.

19/06/2017 6
Ce este fizica?

 Limbajul stiintei in general si al fizicii in particular este matematica.

 Descoperirile stiintifice exprimate matematic sunt mai usor de verificat prin


experiment.
• Ideile in fizica exprimate in termeni matematici nu mai sunt ambigue
• Ecuatiile matematice furnizeaza expresii compacte si relatii intre concepte
• Metodele matematicii alaturi de experimentele practice stau la baza dezvoltarii fizicii

 Fizica se bazeaza pe observatii experimentale si masuratori cantitative.

19/06/2017 7
Marimi fizice
Marime = atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate fi
evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ.
→ orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara
ambiguitate pentru un timp suficient de lung pentru a putea fi studiata.

Marime fizica = marime care se poate masura de maniera fiabila si reproductibila,


indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar, adesea
insotit de o unitate.
ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron

masa = 70 Kg
numar unitatea de masura

Masurarea = operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o
cuantifica.

19/06/2017 8
Clasificarea marimilor fizice :

masurabile: marimi pentru care se poate stabili o relatie de echivalenta


(ce pot fi comparate, adunate, multiplicate)
ex: lungimea, masa, volumul, suprafata, fortele

reperabile: marimi pentru care nu se poate defini o relatie de echivalenta


→ stabilirea unor scari definite prin conventie, numite scari de reperaj
ex: temperatura, scara pH-lui, scara Richter pentru cutremure,
scara duritatii

extensive: proportionale cu cantitatea de materie a sistemului fizic


(marimi aditive)
ex: masa, lungimea, volumul

intensive: sunt definite in fiecare punct al sistemului independent de


cantitatea de materie al acestuia.
ex: temperatura, presiunea, concentratia molara, potentialul electric

19/06/2017 9
scalare: marimi ale caror valori sunt numere simple
ex: masa (m=2kg), sarcina electrica (e=1,6 10-19C), constante


vectoriale: marimi caracterizate de modul, directie si sens F
ex: forta, viteza, acceleratia, campurile electrice si magnetice

V modul – distanta dintre punctele O si V



F directia – dreapta ce uneste punctele O si V
sens – sensul de parcurcegere de la O la V

tensoriale: marimi ale caror valori sunt diferite in functie de directia in care
sunt masurate; sunt definite de o familie de numere cu mai multi
indici
 T11 T12 T13 
 
ex: deformatia unui obiect T =  T21 T22 T23 
T T T 
 31 32 33 
19/06/2017 10
Marimi fizice fundamentale.Sistemul International de Unitati (SI)
Fiecarei marimi ii corespund : - o valoare exprimata intr-o unitate de masura
- un ordin de marime
- metode de masura (obiectul metrologiei)

m = 70 Kg sau m = 70 g = 70 × 10-3 Kg

Unitatea de masura permite masurarea unei marimi in functie de o valoare unitara


(ex secunda, sarcina electronului).
Ea se bazeaza pe definirea unor etaloane sau unitati de masura (unitati de baza ale
sistemului international si unitati derivate) si analiza dimensionala.

Ordinul de marime permite reprezentarea simplificata si sintetica a marimilor fizice.


ex: un ordin de marime de 1m corespunde unei dimensiuni ce poate varia
de la 10cm la 10m.

! Cunosaterea ordinului de marime al unui fenomen ne permite sa verificam daca


rezultatul unui calcul este coerent, deci daca s-a facut o eroare grosolana.
19/06/2017 11
Sitemul International de Unitati (SI) - 1960
Exista 7 marimi fizice fundamentale cu ajutorul carora pot fi definite toate
celelate marimi fizice, numite marimi derivate.

Lungime metru m
Masa kilogram kg
Timp secunda s
Intensitatea curentului electric amper A
Temperatura termodinamica kelvin K
Intensitatea luminoasa candela cd
Cantitatea de substanta mol mol

SI este obligatoriu in majoritatea tarilor, exceptii facand Marea Britanie, SUA, Liberia si Birmania.
19/06/2017 12
19/06/2017 13
Multipli ai unitatilor de masura in SI

 3.000 m = 3 × 1.000 m 10x Multp. Simbol


= 3 × 103 m = 3 km x=18 exa E
 1.000.000.000 = 109 = 1G 15 peta P
 1.000.000 = 106 = 1M
12 tera T
 1.000 = 103 = 1k
9 giga G
 141 kg = ? g 6 mega M
 1 GB = ? Byte = ? MB 3 kilo k
2 hecto h
1 deca da

19/06/2017 14
Submultipli ai unitatilor de masura in SI

 0,003 s = 3 × 0,001 s 10x Prefix Symbol


= 3 × 10-3 s = 3 ms x=-1 deci d
 0,01 = 10-2 = centi
-2 centi c
 0,001 = 10-3 = milli
 0,000 001 = 10-6 = micro
-3 milli m
 0,000 000 001 = 10-9 = nano -6 micro µ
 0,000 000 000 001 = 10-12 -9 nano n
= pico = p -12 pico p
 1 nm = ? m = ? cm
-15 femto f
 3 cm = ? m = ? mm
-18 atto a

19/06/2017 15
Unitati fundamentale:
1) Metrul (m) - unitatea de masura pentru lungime (l), ce reprezinta lungimea egala
cu 1.650.763,73 lungimi de unda, în vid, ale radiatiei emisa de atomul de kripton 86
la tranzitia între nivelele 5d5 si 2p10. Historic e legat de circumferinta pamantului.

2) Kilogramul (kg) - unitatea de masura pentru masa (m), ce reprezinta masa


„kilogramului international” adica a prototipului de platina iradiata, pastrata la
Biroul International de Masuri si Greutati de la Sevres, în Franta. Historic
corespunde masei 1dm3 ( 1l) de apa

3) Secunda (s) - unitatea de masura pentru timp (t) ce reprezinta intervalul de timp
egal cu 9.192.631.770 perioade de oscilatie ale radiatiei emise la tranzitia între doua
nivele hiperfine ale starii fundamentale a izotopului 133 al cesiului. E legata de durata
unei zile tereste, divizata in 24 de ore, apoi in 60 de min, apoi in 60 s.

4) Kelvinul (K) - unitatea de masura pentru temperatura (T) ce reprezinta unitatea


de temperatura în scara termodinamica egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta
corespunzatoare punctului triplu al apei.

19/06/2017 16
5) Amperul (A) - unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric (I), ce
reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut în doi
conductori rectilinii si paraleli de lungime infinita si sectiune neglijabila, aflati în vid
la distanta de un metru unul de altul, produce între ei o forta de 2.10-7N pe fiecare
metru de lungime

6) Candela (cd) - unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa (IV), ce reprezinta


intensitatea luminoasa în directia normala a unei suprafete de 1/600.000 m2 a unui
corp negru aflat la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferica
normala (101.325 N/m2)

7) Molul (mol) - unitatea de masura pentru cantitatea de substanta (Q), ce reprezinta


cantitatea dintr-o substanta a unui sistem, exprimata în kilograme, care contine
atâtea entitati elementare câti atomi exista în 0,012 kilograme de carbon 12

19/06/2017 17
Unitati suplimentare:
1) Radianul (rad) - unitatea de masura pentru unghiul plan , ce reprezinta unghiul
plan cu vârful la centrul cercului ce subîntinde un arc de cerc egal cu raza cercului (1
rad = 57°17’45”)
2) Steradianul (sr) - unitatea de masura pentru unghiul solid si reprezinta unghiul
solid cu vârful în centrul sferei care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu
patratul razei acelei sfere.

Toate celelalte unitati folosite pentru descrierea fenomenelor fizice pot sa fie
obtinute plecand de la aceste 7 unitati de baza folosind analiza dimensionala.

19/06/2017 18
Analiza dimensionala
Marimile fizice derivate se pot exprima în functie de marimile fizice fundamentale
prin intermediul legilor fizicii.
Expresia matematica prin care este pusa în evidenta o marimea derivata în raport cu
marimile fundamentale se poate face cu ajutorul analizei dimensionale, iar formula
obtinuta se numeste formula dimensionala.
Ea permite determinarea unitatii in care trebuie sa fie exprimat rezultatul unei
formule.
l  l  [l ] m
Ex : v= ⇒ [ v ] =   ¨= ¨=
t  t  [t ] s

Spunem ca “dimensiunea unei viteze este o lungime divizata pe o durata”.

Analiza dimensionala permite de asemenea si gasirea solutiilor anumitor probleme


fara sa se rezolve ecuatii aferente.
De ex putem determina perioada „T” a pendulului matematic. Din experienta se stie ca
în cazul oscilatiilor mici, perioada de oscilatie a pendulului matematic nu
depinde decât de lungimea pendulului „l” si de valoarea acceleratiei gravitationale „g”

19/06/2017 19
1. Introducere: 1. Marimi fizice

T ∝ la × gb

⇒ [T] =[l ] a × [g] b

⇒ [T] = [l ] a × [l/t2 ]b = [l ] a+b [t]-2b


T –timp, t –timp
⇒ [T]1 = [l ] a+b [t]-2b

⇒ a+b =0
l
-2b=1
⇒ T=
⇒ b=-1/2 g
a=+1/2

19/06/2017 20
2. Mecanică clasică
Mecanica clasica se ocupa cu studiul miscarii si al echilibrului corpurilor, respectiv
al fortelor care actioneaza asupra acestora.

Teorie care prezice calitativ & cantitativ rezultatele experimentale obtinute pentru
obiecte care NU sunt:
 prea mici: atomi sau particule subatomice – Mecanica cuantica
 prea rapide: cu viteze apropiate de viteza luminii – Relativitatea speciala
 prea dense: gauri negre, formarea universului - Relativitatea generalizata

Mecanica clasica studiaza miscarea obiectelor care sunt mari in comparatie


atomii si se misca cu viteze mult mai mici decat viteza luminii.

Modelul punctului material


Punct material = un punct in care se considera ca este concentrate intreaga
masa a corpului. Permite studiul miscarii corpurilor.
2.1. Repere în mecanica clasică
Pentru a descrie mişcarea/repausul unui corp este nevoie de un reper spaţial şi un
reper temporal.

→ Reperul spaţial este constituit din sistemul de obiecte fizice în raport cu care
este specificată poziţia oricărui obiect fizic.

→ Reperul temporal este constituit dintr-un “ceasornic”, asociat reperului spaţial.


“ceasornic” = un proces fizic (în general un proces de mare regularitate), ale cărui
evenimente sunt luate drept reper pentru definirea succesiunii ce caracterizează
orice altă mulţime de evenimente.

Ansamblul reper spaţial + reper temporal se numeste sistem de referinţă (referential).

Fiecărui reper spaţial i se asociază un sistem de axe de coordonate cu ajutorul cărora


putem preciza coordonatele spaţiale ale obiectului.
Sistemul de coordonate carteziene in plan (x, y)
y Coordonatele unui punct se obţin prin
proiecţia poziţiei acestuia pe cele 2 axe de
yM M(xM,yM)
coordonate, coordonatele fiind xM, yM.

r (M ) r (M )

- vector de poziție


  
j i , j - versorii axelor de coordonate
x
O i xM

Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:

r ( M ) = xM i + y M j
   
r =xi +y j+z k
  
Sistemul de coordonate carteziene (x, y, z)

z Coordonatele unui punct material se


zM obţin prin proiecţia poziţiei acestuia pe
cele trei axe de coordonate,
M(xM,yM,zM) coordonatele fiind xM, yM, zM.
r (M )

r (M )
  - vector de pozitie
k
   
i , j , k - versorii axelor de coordonate
O
j yM
 y
xM
i
M’

x
Poziţia punctului material M poate fi descrisă cu ajutorul vectorului de poziţie:

r ( M ) = xM i + y M j + z M k
   
r =xi +y j+z k
   
Sistemul de coordonate polare în plan ( r, ϕ)

r ∈ℜ+, ϕ ∈[0,2π]

M(x,y)
Poziţia punctului material M (x,y) :

 x = r cos ϕ

 y = r sin ϕ
O
Sistemul de coordonate cilindrice ( r, ϕ, z)

r ∈ℜ+ , ϕ ∈[0,2π], z ∈ℜ

Poziţia punctului material M (x,y,z) :

M(x,y,z)  x = r cos ϕ

O  y = r sin ϕ
z  z=z

ϕ
Sistemul de coordonate polare sferice ( r, θ, ϕ)
M(x,y,z)
r∈ℜ+ , θ ∈[0,π], ϕ ∈[0,2π]
θ
M
r Poziţia punctului material M (x,y,z):
O
 x = r sinθ cosϕ

 y = r sinθ sin ϕ
ϕ  z = r cosθ