Sunteți pe pagina 1din 3

Catedra: Termotehnică şi mecanica fluidelor

Laborator: TERMOTEHNICĂ Numele studentului:


Facultatea: Data:
Specializarea: Date experimentale:
Grupa: Prelucrare date exp.:
Semnatura CD:

LUCRAREA nr. __
DETERMINAREA PUTERII CALORICE A COMBUSTIBILOR GAZOŞI

1. Desfăşurarea lucrării

Se efectuează următoarele operaţii:


● Se deschide cu atenţie robinetul de apă de la
reţeaua circuitului de alimentare al calorimetrului astfel ca
apa să depăşească nivelul preaplinului din vasul (19).
● Se scoate arzătorul din calorimetru şi se
verifică etanşeitatea conductei de alimentare prin
deschidere parţială a robinetului de gaz (1) şi închiderea
robinetului (7) al arzătorului. Dacă acul indicator al
contorului (2) nu se deplasează, conducta este etanşă.
● Se deschide uşor robinetul arzătorului (7) şi
prin manevrarea robinetului (1) se reglează presiunea
gazului, astfel încât manometrul (4) al contorului de gaz să
indice o suprapresiune de (20...40) mmH2O. După ce acul indicator al debitmetrului (2) a făcut o rotaţie completă, necesară
pentru eliminarea aerului din interiorul acestuia şi din regulatorul de presiune, se aprinde gazul. Se reglează debitul de gaz
astfel încât o rotaţie a acului indicator al contorului să se facă în timp de 175 secunde (aproximativ 3 minute). Cu ajutorul
rondelei (8) a arzătorului se reglează debitul de aer, astfel ca flacăra să nu prezinte regiuni de ardere incompletă (flacăra să
fie colorată în albastru, fără porţiuni colorate în galben).
● Se introduce cu atenţie arzătorul în calorimetru, care se fixează coaxial cu tubul cilindric interior al acestuia şi cu
ajutorul unei oglinzi se va face periodic controlul flăcării arzătorului.
● După aproximativ cinci minute de la introducerea arzătorului în calorimetru se execută prin manevrarea
robinetului (18) reglajul fin al debitului de apă care trece prin calorimetru, astfel ca diferenţa dintre temperatura apei la
intrare şi la ieşire, indicată de termometrele numerice (29 şi (21) să fie de (8...10)K.
● Se verifică temperatura gazelor de ardere, la ieşirea din calorimetru, citindu-se la termometrul (14). Ea trebuie să
fie foarte apropiată de cea de la intrare a gazului combustibil în contor şi de temperatura mediului ambiant.
● Se aşează vasul de colectare (23) în dreptul racordului corespunzător al sistemului de evacuare a apei din
calorimetru, iar vasul (17) pentru captarea apei rezultate din condensarea vaporilor de apă din gazele de ardere, sub
racordul (16).

După această primă etapă pregătitoare se aşteaptă intrarea calorimetrului în regim permanent, moment consemnat atunci
când, diferenţa de temperatură a apei la intrare şi ieşire s-a stabilizat la o valoare constantă (aproximativ zece minute). Din
acest moment se pot efectua măsurătorile prin realizarea succesiunii operaţiilor care urmează:
● Se urmăreşte acul indicator al debitmetrului (2) şi când acesta trece prin dreptul diviziunii „5” se aduce robinetul
cu trei căi (22) în poziţia corespunzătoare dirijării apei în vasul (23). Din acest moment se aşează vasul (17) sub racordul
(16), se citesc temperaturile t1 la termometrul (20) şi t2 la termometrul (21). Înregistrarea temperaturilor se va face la
intervale egale de timp, de exemplu când acul indicator al debitmetrului ajunge în dreptul diviziunilor 5, 2, 4, 1, 3 şi 5.
● În momentul când indicaţiile acului arată că prin debitmetru au trecut 10 litri se răsuceşte robinetul (22) în poziţia
corespunzătoare distribuirii apei la canal, se întrerup citirile la termometre, se măsoară cantitatea de apă colectată, m, în
vasul (23) şi cantitatea de condens, mc, colectată în vasul (17).
● Se citeşte temperatura t şi suprapresiunea gazului pm, în contor, precum şi presiunea atmosferică p0 la
barometrul existent în laborator.
● Se scoate arzătorul din calorimetru, se închide robinetul (1) şi numai după aceasta se închide robinetul de apă de
la reţeaua de alimentare a calorimetrului.

2. Rezultatele măsurătorilor
Tabelul 1.
Mărimi măsurate Simbolul Unitatea Valoarea
mărimii de

1
Catedra: Termotehnică şi mecanica fluidelor
Laborator: TERMOTEHNICĂ Numele studentului:
Facultatea: Data:
Specializarea: Date experimentale:
Grupa: Prelucrare date exp.:
Semnatura CD:

măsură
o
Temperatura ambiantă t0 C
Presiunea barometrică p0 mmHg
o
Temperatura gazului în contor t C
Suprapresiunea gazului în contor pm mmH2O
Temperatura gazelor la ieşirea o
tga C
din calorimetru
C 1 2 3 4 5 6 M
Temperatura apei la intrarea în o
t1 C itir ed
calorimetru
ea ia
Temperatura apei la ieşirea din o
t2 C
calorimetru
Volumul de gaz combustibil ars V litri(dm3)
Masa apei de răcire colectată m Kg
Masa de condensat colectată mc kg

3. Prelucrarea datelor experimentale


Dacă sunt îndeplinite condiţiile din definirea puterii calorice şi se neglijează transferul de căldură între
calorimetru şi mediul ambiant, atunci căldura degajată prin arderea combustibilului gazos este egală cu cea
transmisă apei care circulă prin calorimetru. Deoarece vaporii de apă din produsele de ardere se condensează
la trecerea prin calorimetru, puterea calorică superioară se calculează cu relaţia:

(1)
în care: m - masa apei de răcire care circulă prin calorimetru în timpul experienţei [kg]; c - căldura specifică a
apei: 4,187 kJ/kgK; t2 - temperatura medie a apei la ieşirea din calorimetru [ oC]; t1 - temperatura medie a apei la
intrarea în calorimetru [oC]; VN - volumul de gaz combustibil ars în timpul experienţei, redus la starea normală
fizică [m3N].
Reducerea la condiţii normale a volumului de gaz combustibil se face utilizând formula:

, (2)
în care mărimile care intervin sunt: pN - presiunea la starea normală fizică egală cu 101325 N/m 2; TN -
temperatura la starea normală fizică egală cu 273,15 K; V - Volumul de gaz ars la starea din contor [m 3]; T -
temperatura absolută a gazului în contor:
, (3)
p - presiunea parţială a gazului combustibil în contor, considerând că gazul este saturat cu vapori de apă
(vezi schema de funcţionare a contorului) care se calculează cu relaţia:
, (4)
unde mărimile care intervin sunt: p0 - presiunea atmosferică [mm Hg]; pm - suprapresiunea gazului în contor
[mm H2O]; pv - presiunea de saturaţie a vaporilor de apă [Pa] la temperatura t [oC] a gazului în contor, care se
obţine din tabelul 2 [Referatul de laborator extins].
Dacă în timpul experienţei se măsoară cantitatea de apă rezultată din condensarea vaporilor din gazele
de ardere la trecerea prin calorimetru (mc), atunci se poate determina puterea calorică inferioară cu relaţia:

, (5)
în care r = 2512 kJ/kg este căldura de condensare a vaporilor de apă.
Cu ajutorul mărimilor măsurate şi consemnate în tabel se vor determina, ţinând seama şi de relaţiile (1..5),
puterea calorică superioară şi inferioară a gazului combustibil experimentat şi se vor înscrie în tabelul 3.
2
Catedra: Termotehnică şi mecanica fluidelor
Laborator: TERMOTEHNICĂ Numele studentului:
Facultatea: Data:
Specializarea: Date experimentale:
Grupa: Prelucrare date exp.:
Semnatura CD:

Tab. 3.
Mărimi calculate Simbolul Unitatea Valoarea
mărimii de
măsură
Puterea calorică superioară Qs kJ/m3N
Puterea calorică inferioară Qi kJ/m3N