DECRET nr.

240 din 14 aprilie 2020

privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României
EMITENT PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 14 aprilie 2020

Data intrării în vigoare 15-04-2020

Având în vedere că pe plan mondial atât numărul de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, cât şi
numărul de decese provocate de acesta cresc semnificativ, fără să existe, deocamdată, semne certe ale unei
eventuale încetiniri a ritmului evoluţiei pandemiei sau ale unei plafonări a numărului de cazuri, în pofida restricţiilor
fără precedent adoptate de statele lumii,
ţinând seama de faptul că, de la momentul instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020
, atât numărul de îmbolnăviri înregistrate, cât şi numărul de decese provocate de coronavirusul SARS-CoV-2 au
înregistrat curbe ascendente,
constatând că după instituirea stării de urgenţă în România şi dispunerea graduală a unor măsuri restrictive şi de
distanţare socială:
– avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată la nivelul a 10 judeţe (Suceava, Neamţ,
Timiş, Arad, Braşov, Hunedoara, Cluj, Constanţa, Galaţi şi Ilfov) şi al municipiului Bucureşti, ceea ce totalizează
aproximativ 70% din numărul cazurilor confirmate;
– există două zone în care nivelul de răspândire a coronavirusului SARS-CoV-2 este de tip comunitar, respectiv
municipiul Suceava şi localităţile limitrofe, precum şi oraşul Ţăndărei din judeţul Ialomiţa, pentru care a fost dispusă
măsura carantinei totale,
luând în considerare că se menţine contextul excepţional care a determinat instituirea stării de urgenţă şi că interesul
public general reclamă prelungirea acestei stări excepţionale, menţinerea aplicării măsurilor deja adoptate, precum şi
adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităţilor publice să intervină eficient şi cu mijloace adecvate pentru
gestionarea crizei,
văzând că în această perioadă necesarul de materiale şi de echipamente de protecţie, de dezinfectanţi,
medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale sau de alte produse necesare în contextul gestionării
pandemiei de COVID-19 poate fi cu greu satisfăcut, în lipsa unor mecanisme adaptate, atât în materia achiziţiilor
publice - care să ţină seama de urgenţa demersurilor, de volatilitatea preţurilor oferite de piaţă şi de restricţiile
impuse la export -, cât şi în materia donaţiilor oferite entităţilor ce realizează un serviciu public - care să permită, de o
manieră facilă, acceptarea şi transferul bunurilor oferite,
considerând că sunt necesare atât mecanisme care să permită rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes
public în condiţiile legii, atunci când situaţia o va impune, cât şi mecanisme referitoare la utilizarea materialelor din
rezervele de stat sau de mobilizare,
având în vedere că, dincolo de eforturile pentru asigurarea intervenţiei medico-sanitare, sunt necesare şi măsuri care
să permită asigurarea şi menţinerea capacităţii de intervenţie a forţelor de ordine, atât pentru aplicarea şi urmărirea
respectării măsurilor restrictive instituite pe durata stării de urgenţă, cât şi pentru prevenirea unor ameninţări la
adresa ordinii publice, de natură a afecta siguranţa naţională sau democraţia constituţională,
văzând că, pentru diminuarea efectelor generate de reducerea unor activităţi economice şi sociale, ca urmare a
măsurilor cu caracter preventiv sau restrictiv destinate protejării populaţiei României, este necesară adaptarea
măsurilor pentru a permite funcţionarea neîntreruptă a administraţiei publice, a justiţiei şi a altor servicii publice, a
unor infrastructuri care asigură servicii esenţiale pentru populaţie, stat şi operatorii economici,
întrucât protejarea economiei, prin măsuri specifice stabilite, de regulă, prin acte normative, şi desfăşurarea relaţiilor
de muncă sunt, în continuare, obiective de interes major pentru instituţiile statului,
constatând că toate elementele mai sus prezentate fac parte dintr-un ansamblu de răspuns conjugat la actuala
situaţie de criză generată de pandemia de COVID-19 şi că, în egală măsură, sunt necesare pentru a asigura
revenirea fără sincope majore la situaţia de normalitate,
ţinând cont de faptul că restrângerea exerciţiului unor drepturi nu trebuie să afecteze substanţa lor, ci să urmărească
un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică şi să fie proporţională cu scopul urmărit,
ţinând seama de faptul că prin măsurile instituite este vizat interesul public general în gestionarea evoluţiei COVID-
19 în România,
constatând necesitatea adaptării unora dintre măsurile prevăzute în Decretul nr. 195/2020 în raport cu evoluţia
pandemiei în România,
luând act de propunerea Guvernului pentru prelungirea stării de urgenţă, precum şi de Hotărârea CSAT nr. 51/2020
privind necesitatea prelungirii stării de urgenţă şi planul de acţiune la prelungirea stării de urgenţă,

Pagina 1 din 17
 în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 3, art. 10
şi art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de
urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare,
Preşedintele României d e c r e t e a z ă:
Articolul 1
Începând cu data de 15 aprilie 2020, se prelungeşte cu 30 de zile starea de urgenţă pe întreg teritoriul României,
instituită prin Decretul nr. 195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.
Articolul 2
Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 şi realizarea managementului consecinţelor, raportat la evoluţia situaţiei
epidemiologice, pe durata stării de urgenţă este restrâns exerciţiul următoarelor drepturi şi libertăţi, proporţional cu
gradul de realizare a criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (5):
a) libera circulaţie;
b) dreptul la viaţă intimă, familială şi privată;
c) inviolabilitatea domiciliului;
d) dreptul la învăţătură;
e) libertatea întrunirilor;
f) dreptul la grevă;
g) dreptul de proprietate privată;
h) libertatea economică.
Articolul 3
(1) Pe durata prevăzută la art. 1, măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate directă sunt stabilite în anexa nr. 1, iar
măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală sunt stabilite în anexa nr. 2.
(2) Implementarea măsurilor de primă urgenţă cu aplicabilitate directă, prevăzute în anexa nr. 1, este în
responsabilitatea ministerelor de resort şi a celorlalte organe de specialitate, potrivit domeniilor aflate în competenţa
acestora, în măsura în care prin prezentul decret nu se stabileşte altfel.
(3) Măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct. 1-6 din anexa nr. 2 se dispun de ministrul
afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanţă militară, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct. 7 din anexa nr. 2, se dispun de către
Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau
înlocuitorul legal al acestuia, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Măsurile prevăzute la alin. (3) şi (4) se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Naţional pentru Situaţii
Speciale de Urgenţă, cu acordul prim-ministrului, pe baza următoarelor criterii:
a) intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
b) frecvenţa apariţiei unor focare într-o zonă geografică;
c) numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
d) capacitatea şi continuitatea asigurării serviciilor sociale şi de utilităţi publice pentru populaţie;
e) capacitatea autorităţilor publice de a menţine şi asigura măsuri de ordine şi siguranţă publică;
f) măsurile instituite de alte state cu impact asupra populaţiei sau situaţiei economice a României;
g) capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
h) apariţia altor situaţii de urgenţă.
(6) Conducerea aplicării măsurilor stabilite prin ordonanţă militară sau prin ordinul prevăzut la alin. (4) revine
Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 4
(1) Coordonarea şi conducerea integrată a acţiunilor şi măsurilor de răspuns cu caracter medical şi de protecţie
civilă la situaţia de urgenţă generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne -
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi cu celelalte instituţii implicate, prin
Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei.
(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) desemnează în cadrul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a
Intervenţiei personal cu funcţie de decizie.
Articolul 5
Conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte
şi să aplice toate măsurile instituite prin prezentul decret, precum şi pe cele dispuse în aplicarea acestuia.
Articolul 6
Instituţiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform
legislaţiei în vigoare.

Pagina 2 din 17
 Articolul 7
Pe durata prevăzută la art. 1, se menţin măsurile dispuse prin actele emise pentru punerea în executare a Decretului
nr. 195/2020, în măsura în care prin prezentul decret nu se dispune altfel.
Articolul 8
Anexa nr. 1 şi anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul decret.
Articolul 9
Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 15 aprilie 2020.
Articolul 10
Prezentul decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuţiei prevăzute de art. 93 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS
În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României, republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

LUDOVIC ORBAN
Bucureşti, 14 aprilie 2020.
Nr. 240.
Anexa nr. 1

MĂSURI
de primă urgenţă cu aplicabilitate directă

Capitolul I
Domeniul ordine publică
Articolul 1
(1) Pe durata stării de urgenţă se interzic organizarea şi desfăşurarea:
a) mitingurilor, demonstraţiilor, procesiunilor sau oricăror altor întruniri, în spaţii deschise;
b) oricăror altor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de
divertisment, în spaţii închise.
(2) Slujitorii cultelor religioase recunoscute oficial în România pot oficia în lăcaşurile de cult, în spaţii publice sau
în spaţii private:
a) practicile şi ritualurile cu caracter public specifice cultului, fără participarea publicului;
b) practicile şi ritualurile cu caracter privat specifice cultului, precum botezurile, cununiile sau înmormântările,
cu participarea numărului minim de persoane potrivit normelor canonice şi cu respectarea strictă a măsurilor de
protecţie individuală şi colectivă pentru prevenirea răspândirii COVID-19.
Articolul 2
Poliţia locală se subordonează operaţional Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 3
Serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor se subordonează operaţional unităţilor teritoriale de
poliţie, care stabilesc activităţile de sprijin pe care acestea le execută.
Articolul 4
Serviciile voluntare de pompieri (situaţii de urgenţă) se subordonează operaţional unităţilor teritoriale pentru
situaţii de urgenţă, care stabilesc responsabilităţile şi modul de acţiune ale acestora.
Articolul 5
Serviciile publice de ambulanţă se subordonează operaţional inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.
Articolul 6
(1) Ministerul Apărării Naţionale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea pazei şi
protecţiei unor obiective/zone, transportul de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor
specifice, triaj epidemiologic, asistenţă medicală şi alte misiuni în funcţie de evoluţia situaţiei.

Pagina 3 din 17
 (2) Instituţiile din cadrul Sistemului naţional de ordine publică şi securitate naţională suplimentează, la nevoie,
efectivele şi tehnica pentru intervenţie, prevăzute în planuri, în funcţie de evoluţia situaţiei.
Articolul 7
Personalul militar din Ministerul Apărării Naţionale care participă la misiunile de sprijin în domeniul ordinii publice
ori pentru asigurarea pazei şi protecţiei unor obiective/zone este abilitat:
a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor, precum şi să verifice motivul deplasării/circulaţiei
persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei;
b) să interzică, temporar, pătrunderea în clădiri, localităţi sau zone geografice delimitate şi marcate în care sunt
dispuse măsuri de carantinare sau izolare, într-un mijloc de transport, ori să dispună evacuarea temporară din
acestea a oricărei persoane, dacă există un pericol la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale, a sa ori a
altei persoane;
c) să avertizeze persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acţiunile prin care sunt afectate
măsurile de carantinare sau izolare;
d) să dea semnale, indicaţii şi dispoziţii participanţilor la trafic.
Articolul 8
(1) Instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot organiza şi derula, pe durata
stării de urgenţă, proceduri de atribuire în vederea încheierii de acorduri-cadru, pentru acoperirea necesarului de
mijloace specifice de protecţie şi intervenţie, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă, conform
prevederilor art. 68 alin. (1) lit. f), art. 69 alin. (4) şi art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Necesarul de mijloace specifice de protecţie/intervenţie prevăzut la alin. (1), inclusiv cantităţile maxime de
astfel de mijloace, se aprobă prin hotărâre a Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
(3) Perioada acordului-cadru nu poate depăşi 3 luni de la data încheierii acestuia. Contractele subsecvente se
încheie pe baza acordurilor-cadru, până la atingerea cantităţilor maxime.
Articolul 9
Instituţiile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot angaja fără concurs,
la nevoie, pe durată determinată de 6 luni, personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora
le-au încetat raporturile de serviciu.
Articolul 10
Pentru ca efectivele instituţiilor din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională să
fie mereu la dispoziţie în scopul intervenţiei în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe durata stării
de urgenţă se suspendă exerciţiile, simulările, aplicaţiile şi orice alte activităţi care pot interfera cu măsurile luate
de autorităţile competente destinate prevenirii şi combaterii răspândirii infecţiilor cu COVID-19, cu excepţia celor
cu caracter militar desfăşurate în poligoanele de instrucţie.
Capitolul II
Domeniul stare civilă
Articolul 11
Instituţiile şi autorităţile publice care, în exercitarea competenţelor prevăzute de legislaţia specifică, solicită
prezentarea certificatelor de stare civilă, în original şi/sau fotocopii, sunt obligate să accepte extrase pentru uz
oficial de pe actele de stare civilă transmise în format electronic de către serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau de oficiul de stare civilă din cadrul primăriilor unităţilor administrativ-teritoriale unde nu
funcţionează serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor.
Articolul 12
(1) Pe durata stării de urgenţă, documentele primare care stau la baza înregistrării actelor de naştere şi de
deces se transmit de emitenţi la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/oficiul de stare civilă
competent, prin fax sau prin intermediul mijloacelor electronice administrate de autorităţi ale statului român.
(2) În termen de cel mult 90 de zile de la încetarea stării de urgenţă, instituţiile, autorităţile publice şi persoanele
fizice sunt obligate să efectueze demersuri pentru depunerea documentelor prevăzute la alin. (1), în original, la
serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/oficiul de stare civilă care a înregistrat actul de stare
civilă.
Articolul 13
Pe durata stării de urgenţă, termenul de declarare a decesului este de 3 zile calendaristice de la încetarea din
viaţă a persoanei, iar în situaţia decesului intervenit din cauze violente, termenul de 3 zile pentru declararea
decesului se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
Capitolul III

Pagina 4 din 17
 Domeniul economic
Articolul 14
Guvernul poate adopta măsuri economice şi sociale pentru susţinerea operatorilor economici şi a sectoarelor
economice afectate direct sau indirect de criza COVID-19.
Articolul 15
Autorităţile contractante, inclusiv entităţile juridice în care statul este acţionar majoritar, au dreptul de a achiziţiona
direct materiale şi echipamente necesare prevenirii şi combaterii COVID-19, cu depăşirea pragului valoric stabilit
de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, în limita fondurilor bugetare repartizate cu
această destinaţie.
Articolul 16
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror
activitate este afectată în contextul COVID-19 certificate de situaţie de urgenţă în baza documentelor justificative.
Articolul 17
Se dispun măsuri pentru asigurarea continuităţii în aprovizionare, respectiv extracţie, producţie, procesare,
transport, distribuţie, furnizare, mentenanţă întreţinere şi reparaţii a resurselor şi materiilor prime şi/sau
semiprocesate necesare funcţionării corespunzătoare a sistemului energetic naţional, precum şi asigurarea
continuităţii funcţionării acestuia şi a tuturor serviciilor de utilitate publică.
Articolul 18
Se menţine valabilitatea documentelor eliberate de autorităţile publice care expiră pe durata stării de urgenţă.
Articolul 19
Pe durata stării de urgenţă se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la alimentele de strictă
necesitate şi la serviciile de utilitate publică (energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate,
carburanţi etc.). În situaţia în care se constată o scădere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, pe
pieţele regionale, Guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte parţial sau integral
în preţul final de la nivelul consumatorilor.
Articolul 20
În situaţia în care anumite programe sau proiecte nu pot fi derulate pe durata stării de urgenţă, bunurile
consumptibile sau perisabile destinate a fi distribuite/utilizate în cadrul acestora pot fi redistribuite în cadrul altor
programe, proiecte sau în favoarea unor unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-
socială sau beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările
ulterioare.
Capitolul IV
Domeniul fondurilor europene
Articolul 21
Pentru perioada stării de urgenţă, autorităţile de management şi organismele intermediare emit instrucţiuni
specifice în relaţia cu beneficiarii, astfel încât implementarea contractelor de finanţare să se deruleze în acord cu
prevederile legale şi cu măsurile stabilite pentru reducerea riscului răspândirii virusului COVID-19.
Articolul 22
Guvernul stabileşte, în termen de cel mult 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, cadrul general şi
modalităţile de reorganizare, restructurare sau reprogramare a activităţilor care fac obiectul finanţării din fonduri
europene.
Articolul 23
Pe durata stării de urgenţă, la solicitarea justificată a beneficiarilor, autorităţile de management şi organismele
intermediare aprobă reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităţilor care fac obiectul finanţării din
fonduri europene fără a aduce atingere indicatorilor de rezultat ai proiectelor sau obiectivelor specifice ale
acestora, după caz, şi fără ca prelungirea contractelor de finanţare să depăşească data de 31 decembrie 2023.
Articolul 24
(1) Pe durata stării de urgenţă, autorităţile competente în domeniul eliberării acordurilor/avizelor/ certificatelor
pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene au obligaţia de a organiza dezbaterile publice prevăzute de
lege pentru a obţine acordurile/avizele/certificatele în mediul on-line, cu participarea corespunzătoare a tuturor
părţilor interesate. Procesele-verbale ale consultărilor publice se încheie şi se semnează de către părţi în format
electronic şi constituie înscrisuri oficiale conform legii.
(2) Pe durata stării de urgenţă, autorităţile competente în domeniul eliberării acordurilor/avizelor/certificatelor
pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene au obligaţia de a organiza depunerea documentaţiilor

Pagina 5 din 17
 necesare obţinerii acordurilor/avizelor/certificatelor în format electronic. Aceeaşi obligaţie revine autorităţilor
competente şi pentru solicitarea de clarificări sau eliberarea acordurilor/avizelor/certificatelor. Acordurile/Avizele
/Certificatele eliberate în format electronic prin utilizarea semnăturii electronice sunt considerate înscrisuri
autentice în condiţiile prevăzute de lege.
Capitolul V
Domeniul sănătăţii
Articolul 25
În structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii şi unităţile subordonate, în unităţile sanitare şi în
serviciile de asistenţă socială, pentru suplimentarea personalului implicat direct în activităţi destinate prevenirii şi
combaterii pandemiei COVID-19 se poate angaja fără concurs, pe durată determinată de 6 luni, personal
contractual medical, personal auxiliar, farmacişti, personal de laborator şi alte categorii de personal contractual
sau funcţionari publici.
Articolul 26
Actele normative cu valabilitate până la data de 14 aprilie 2020, care privesc acordarea serviciilor medicale,
inclusiv îngrijirilor la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive, în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi a celor privind programele naţionale de sănătate -
preventive şi curative îşi prelungesc aplicabilitatea pe durata stării de urgenţă.
Articolul 27
Pe durata stării de urgenţă, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) se
decontează toate serviciile de dializă efectiv realizate, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut la nivel
naţional.
Articolul 28
Pe durata stării de urgenţă, serviciile de ambulanţă private efectuează şi alte servicii în afara celor contractate cu
casele de asigurări de sănătate, care se suportă din bugetul FNUASS. Casele de asigurări de sănătate
decontează întreaga activitate a serviciilor de ambulanţă private, la nivelul indicatorilor realizaţi.
Articolul 29
Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă
sau de zi, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea sumelor contractate din
bugetul FNUASS sau bugetul Ministerului Sănătăţii se realizează la nivelul valorii de contract indiferent de
activitatea realizată sau, după caz, la nivelul activităţii efectiv realizate în condiţiile în care acesta depăşeşte
nivelul contractat, fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrului II.
Articolul 30
Consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru
unele servicii conexe necesare actului medical, realizate pe durata stării de urgenţă, pot fi acordate şi la distanţă
utilizând orice mijloace de comunicare.
Articolul 31
În cazul achiziţiei de medicamente de către unităţile sanitare pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, preţurile
medicamentelor pot depăşi preţurile maximale aprobate de Ministerul Sănătăţii.
Articolul 32
Pe durata stării de urgenţă, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, pot fi suspendate/demise din funcţii
persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii sau din unităţile cu personalitate juridică
aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, precum şi din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, indiferent de statutul
lor. Nu este necesar ca persoanele desemnate să exercite temporar aceste funcţii să fie funcţionari publici.
Articolul 33
Pe durata stării de urgenţă se pot realiza transferuri între bugetul Ministerului Sănătăţii şi bugetul FNUASS, în
funcţie de necesităţi.
Articolul 34
Influenţele financiare determinate de creşterile salariale pentru personalul medical şi nemedical din unităţile
sanitare publice şi cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale se suportă din bugetul FNUASS -
titlul VI - Transferuri între unităţi ale administraţiei publice.
Articolul 35
Pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter medical acordate pe durata stării de urgenţă, sumele angajate
şi decontate din bugetul FNUASS nu vor fi limitate la cele aprobate pentru trimestrul II al anului 2020.

Pagina 6 din 17
 Articolul 36
(1) Pe durata stării de urgenţă se pot introduce reglementări specifice acestei perioade privind concediile şi
indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru certificatele de concediu medical de care
beneficiază persoanele asigurate în această perioadă, pentru a evita, pe cât posibil, deplasarea persoanelor şi
contactul direct între persoane, în vederea prevenirii răspândirii infecţiei cu COVID-19.
(2) Decontarea concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19 şi pacienţilor
diagnosticaţi cu infecţia COVID-19 va fi realizată cu prioritate prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul
FNUASS la nivelul necesar.
Articolul 37
(1) Pe durata stării de urgenţă, modificările de structură din cadrul unităţilor sanitare se vor aviza de către
direcţiile de sănătate publică locale în funcţie de necesităţi.
(2) Pe durata stării de urgenţă, modificările de structură organizatorică în cadrul unităţilor sanitare din reţeaua
sanitară proprie a instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se vor stabili de către
direcţiile de specialitate ale acestora şi se aprobă conform reglementărilor interne.
Articolul 38
(1) Pe durata stării de urgenţă, managementul unităţilor sanitare publice civile poate fi asigurat de către
personal detaşat din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
(2) Instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale pot detaşa personal pentru a executa
misiuni în interesul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea acestuia.
Articolul 39
În raport cu evoluţia contextului epidemiologic şi a situaţiei operativ-sanitare a fiecărui penitenciar-spital din
reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pe durata stării de urgenţă, prin decizie a
directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se va putea dispune subordonarea din punct
vedere operaţional a unor penitenciare-spital sau, după caz, structuri ale acestora altor penitenciare-spital în ceea
ce priveşte realizarea activităţilor de monitorizare, tratament şi îngrijire a pacienţilor, precum şi transferuri de
resurse materiale între penitenciarele-spital.
Articolul 40
(1) Pe durata stării de urgenţă, prin ordin al ministrului sănătăţii se stabilesc programele naţionale de sănătate,
acţiunile prioritare şi serviciile medicale destinate prevenirii şi combaterii COVID-19, precum şi activităţile
prevăzute în programele naţionale care se suspendă sau, după caz, se limitează doar la cele vitale pentru
asigurarea stării de sănătate a populaţiei afectate de alte patologii decât COVID-19.
(2) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale, vaccinurile, serurile, reactivii şi consumabilele
aferente derulării activităţilor din cadrul programelor naţionale care se suspendă sau se limitează potrivit alin. (1),
neutilizate în perioada acestora de valabilitate, se consideră pierderi asociate măsurilor de prevenire şi
combatere a infecţiei COVID-19 şi nu constituie prejudiciu.
Articolul 41
Se autorizează prescripţiile de tratamente „off-label“ în cazul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, după ce
aceste tratamente sunt avizate de către comisia de politică a medicamentului din cadrul unităţii sanitare
respective.
Articolul 42
(1) Asigurarea sumelor necesare pentru achiziţionarea de către direcţiile de sănătate publică de materiale şi
echipamente de protecţie necesare în perioada pandemiei se realizează prin alocarea de către Ministerul
Sănătăţii, în bugetul direcţiilor de sănătate publică, a sumelor cu această destinaţie, urmând ca achiziţia să se
realizeze de către direcţiile de sănătate publică prin achiziţii directe, în condiţiile art. 15.
(2) Asigurarea sumelor necesare pentru achiziţionarea de către unităţile sanitare de materiale, echipamente de
protecţie şi medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin alocarea de către Ministerul
Sănătăţii în bugetul unităţilor sanitare din subordine a sumelor cu această destinaţie, urmând ca achiziţia să se
realizeze prin procedură de achiziţie directă, în condiţiile art. 15.
(3) Asigurarea sumelor necesare pentru achiziţionarea de către unităţile sanitare care nu sunt în subordinea
Ministerului Sănătăţii de materiale, echipamente de protecţie şi medicamente necesare în perioada pandemiei
se realizează prin alocarea de către ordonatorul principal de credite în bugetul acestor unităţi a sumelor cu
această destinaţie, urmând ca achiziţia să se realizeze prin procedură de achiziţie directă, în condiţiile art. 15.
(4) Ministerele cu sistem de sănătate propriu pot face achiziţii directe de produse şi servicii, în condiţiile art. 15,
pentru unităţile sanitare proprii, atât din bugetele ministerelor de resort, cât şi din cele ale unităţilor sanitare.
(5) Pe durata stării de urgenţă pentru asigurarea continuităţii hrănirii deţinuţilor şi igienei individuale
corespunzătoare, unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot achiziţiona direct, în

Pagina 7 din 17
 condiţiile art. 15, alimente, articole de curăţenie şi igienă individuală destinate persoanelor private de libertate, cu
autorizarea prealabilă a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(6) Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în rândul efectivelor de deţinuţi şi al personalului din unităţile
sistemului penitenciar, pe durata stării de urgenţă, penitenciarele-spital pot achiziţiona direct, pentru unităţile
arondate, în condiţiile art. 15, materiale şi echipamente necesare prevenirii şi combaterii COVID-19, din fondurile
încasate în baza contractelor de prestări de servicii medicale, cu autorizarea prealabilă a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Articolul 43
Ministerul Apărării Naţionale poate constitui formaţiuni medicale ROL 2, încadrate cu personal medico-sanitar şi
auxiliar sanitar, şi poate efectua transporturi aeriene de aprovizionare cu materiale sanitare, echipamente,
medicamente şi alimente.
Articolul 44
(1) Pentru asigurarea mijloacelor necesare combaterii răspândirii infecţiilor cu COVID-19, unităţile de cercetare-
dezvoltare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale au dreptul de a pune la dispoziţia unităţilor şi instituţiilor din
sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, precum şi a operatorilor economici, cu titlu gratuit, soluţiile tehnice
rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare şi documentaţiile tehnice aflate în administrarea sa.
(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se transmit în vederea dezvoltării tehnologice, fabricării şi comercializării de
produse necesare combaterii infecţiilor cu COVID-19.
Articolul 45
(1) Prin ordin al ministrului sănătăţii se stabilesc măsurile de sprijinire a persoanelor vulnerabile, definite
conform legii, care se află în izolare la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.
(2) Măsurile de sprijin se pun în aplicare de autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Cheltuielile necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, şi
bugetele locale.
Capitolul VI
Domeniul muncii şi protecţiei sociale
Articolul 46
Pe durata stării de urgenţă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor
şi familiilor acestora.
Articolul 47
(1) Pe durata stării de urgenţă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru
supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor
sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice,
personalului din serviciile sociale rezidenţiale şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne,
al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi
comunicaţiilor, după caz.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1)
din Legea nr. 19/2020, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această
lege.
Articolul 48
Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, autorităţile administrative autonome, regiile autonome,
societăţile şi companiile naţionale şi societăţile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar
unic sau majoritar, societăţile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe durata stării de urgenţă,
munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului. Pe perioada desfăşurării
activităţii prin muncă la domiciliu sau telemuncă, salariaţii îşi îndeplinesc atribuţiile specifice funcţiei sau ocupaţiei
pe care o deţin, în conformitate cu legislaţia care reglementează munca la domiciliu şi telemunca.
Articolul 49
Pe durata stării de urgenţă se suspendă efectuarea controalelor la angajatori de către inspectoratele teritoriale de
muncă, cu excepţia controalelor dispuse de către ministrul muncii şi protecţiei sociale, a celor dispuse de
Inspecţia Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,
a ordonanţelor militare, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârşirea unor fapte
cu un grad ridicat de pericol social şi pentru cercetarea accidentelor de muncă.
Articolul 50
(1) Pe durata stării de urgenţă se interzice încetarea sau suspendarea activităţii serviciilor sociale de tipul
centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi,

Pagina 8 din 17
 cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, publice şi private, prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru
de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale.
(2) Aparţinătorii/Susţinătorii/Reprezentanţii legali ai beneficiarilor serviciilor prevăzute la alin. (1), în baza unei
cereri, pot solicita transferul beneficiarilor din centru la domiciliu sau, după caz, reşedinţa aparţinătorilor
/susţinătorilor/reprezentanţilor legali dacă îşi asumă pe propria răspundere că au condiţii corespunzătoare
ocrotirii temporare a acestora.
Articolul 51
Se menţine valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective pe durata stării de urgenţă.
Articolul 52
Pe durata stării de urgenţă se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă
în unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc
continuu, din unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din
transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi
aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
Articolul 53
(1) Modificarea contractului individual de muncă al personalului contractual încadrat în instituţiile din domeniul
apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale se realizează potrivit Codului muncii şi următoarelor reguli
derogatorii:
a) delegarea poate să privească îndeplinirea de lucrări sau sarcini pentru care salariatul deţine pregătirea
profesională adecvată, chiar dacă acestea nu sunt corespunzătoare atribuţiilor de serviciu;
b) delegarea poate fi prelungită fără acordul salariatului;
c) prin detaşare se poate modifica felul muncii fără acordul salariatului.
(2) Modificarea raportului de serviciu al funcţionarilor publici încadraţi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii
publice şi securităţii naţionale se realizează potrivit Codului administrativ şi următoarei reguli derogatorii:
delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul funcţionarului public.
Articolul 54
Pe durata stării de urgenţă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, pentru personalul din sectorul public,
angajatorul:
a) poate dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi
pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii;
b) poate dispune unilateral sau aproba efectuarea totală/parţială a concediului de odihnă sau de odihnă
suplimentar al personalului angajat.
Articolul 55
Prin excepţie de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia
lunară pentru creşterea copiilor, persoana îndreptăţită îşi păstrează stimulentul de inserţie în situaţia pierderii
locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.
Articolul 56
Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să
curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de urgenţă, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de
asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii
naţionale. Pe durata stării de urgenţă, pentru aceste categorii de personal nu se aplică dispoziţiile art. 81 alin. (8)
din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.
Articolul 57
Cererile pentru acordarea beneficiilor şi prestaţiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe cale electronică.
Articolul 58
Certificatele de încadrare a copilului într-un grad de handicap şi atestatele de asistent maternal eliberate de
comisia pentru protecţia copilului, precum şi certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap eliberate de
comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a căror valabilitate expiră în perioada de urgenţă
declarată, îşi prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de urgenţă.
Articolul 59
Certificatele de acreditare a furnizorilor de servicii sociale şi licenţele serviciilor sociale, provizorii şi de
funcţionare, a căror valabilitate expiră în perioada de urgenţă declarată, îşi prelungesc valabilitatea până la
încetarea stării de urgenţă.
Capitolul VII

Pagina 9 din 17
 Domeniul justiţie
Articolul 60
Dacă, din motive generate de pandemia de COVID-19, numărul de judecători necesar formării completului de
judecată în cadrul unei secţii nu se poate asigura, preşedintele instanţei sau înlocuitorul acestuia, prin derogare
de la prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, dispune participarea unor judecători de la alte secţii ale instanţei, desemnaţi prin
tragere la sorţi.
Articolul 61
Pe durata stării de urgenţă continuă activitatea de redactare şi comunicare a hotărârilor judecătoreşti, de
înregistrare a cererilor de chemare în judecată introduse pe durata stării de urgenţă, precum şi efectuarea
oricăror alte activităţi, sub rezerva respectării regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în
domeniu şi cu observarea dispoziţiilor prezentului decret.
Articolul 62
Prescripţiile, uzucapiunile şi termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. (12),
nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă, dispoziţiile art.
2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind
aplicabile.
Articolul 63
(1) Pe durata stării de urgenţă, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgenţă deosebită. Lista acestor
cauze se stabileşte de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru cauzele de competenţa
acesteia şi, respectiv, de colegiile de conducere ale curţilor de apel pentru cauzele de competenţa lor şi pentru
cauzele de competenţa instanţelor care funcţionează în circumscripţia lor teritorială, putând fi, după împrejurări,
actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor
de conducere ale instanţelor menţionate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării
de urgenţă.
(2) Pe durata stării de urgenţă, pentru judecarea proceselor prevăzute la alin. (1), instanţele judecătoreşti,
ţinând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeaşi zi.
(3) În procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanţele judecătoreşti dispun măsurile necesare
pentru desfăşurarea şedinţei de judecată prin videoconferinţă şi procedează la comunicarea actelor de
procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi
confirmarea primirii acestuia.
(4) La solicitarea instanţei învestite cu soluţionarea unei cauze dintre cele prevăzute la alin. (1), instanţa în a
cărei circumscripţie este situată localitatea în care se află părţile, reprezentanţii părţilor sau alţi participanţi la
proces asigură, dacă este posibil, echipamentele audiovideo necesare participării acestora la şedinţele de
judecată prin videoconferinţă şi procedează la identificarea persoanelor menţionate, cu respectarea tuturor
dispoziţiilor legale, printr-un judecător desemnat de preşedintele instanţei.
(5) În aplicarea dispoziţiilor referitoare la dispunerea măsurilor necesare pentru desfăşurarea şedinţei de
judecată prin videoconferinţă şi la identificarea persoanelor care participă la acestea nu se întocmesc încheierile
de şedinţă specifice procedurii comisiei rogatorii.
(6) Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum şi orice alte acte de procedură
adresate instanţei, pentru care legea prevede condiţia formei scrise şi care nu se depun direct în şedinţă, se
transmit prin mijloace electronice.
(7) Amânarea judecării cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situaţia în care partea
interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când
instanţa respinge cererea de amânare a judecăţii în considerarea necesităţii de a soluţiona cauza în contextul
stării de urgenţă, va amâna, la cererea părţii sau din oficiu, pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
(8) Dispoziţiile art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă rămân aplicabile pe durata
stării de urgenţă. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanţei delegate în format electronic.
(9) Activitatea de executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de
disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Naţional
privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, în scopul ocrotirii drepturilor la viaţă şi la integritate fizică ale participanţilor
la executarea silită.
(10) În cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătoreşti procedează la comunicarea actelor de
procedură în format electronic, potrivit legii.
(11) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se
suspendă de plin drept pe durata stării de urgenţă, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în
acest scop.

Pagina 10 din 17
 (12) Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor,
contestaţiilor şi căilor de atac de orice fel în cauzele prevăzute la alin. (11), aflate în curs la data prelungirii stării
de urgenţă, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeaşi durată, de la data încetării stării de urgenţă. În
cauzele prevăzute la alin. (11) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret,
dosarele se înaintează instanţei competente după încetarea stării de urgenţă.
(13) După încetarea stării de urgenţă, judecarea proceselor prevăzute la alin. (11) se reia din oficiu. În termen
de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă, instanţa de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de
judecată şi citarea părţilor.
Articolul 64
(1) Activitatea de urmărire penală se desfăşoară cu precădere cu privire la:
a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecţie a victimelor şi
martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical, cele cu persoane
vătămate minori;
b) actele de urmărire penală, măsurile procesuale şi procedeele probatorii a căror amânare ar pune în pericol
obţinerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, cele privind audierea anticipată, precum şi
luarea măsurilor asigurătorii;
c) cauzele în care urgenţa se justifică prin scopul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional, cauzele având ca
obiect infracţiuni contra vieţii şi cauzele enumerate la alin. (5);
d) rezolvarea de către procuror, potrivit art. 327 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a
cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgenţă, verificarea soluţiilor de
către procurorul ierarhic superior şi soluţionarea plângerilor împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală.
(2) Sesizarea prin rechizitoriu sau acord de recunoaştere a vinovăţiei a instanţei de judecată competente se
poate realiza doar în cazurile prevăzute limitativ la alin. (5).
(3) Organul de urmărire penală încunoştinţează părţile, subiecţii procesuali principali şi avocaţii acestora cu
privire la desfăşurarea urmăririi penale în cauzele prevăzute la alin. (1), cu excepţia situaţiilor în care ar fi
afectată buna derulare a cercetărilor şi aflarea adevărului în cauză. Ordonanţa prin care procurorul constată că
nu a operat suspendarea cursului prescripţiei răspunderii penale se comunică, de îndată, persoanelor interesate.
(4) Judecătorii de drepturi şi libertăţi soluţionează cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte
sesizări privind cauzele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c).
(5) Procesele penale aflate în curs pe rolul instanţelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera
preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgenţă, cu excepţia cauzelor în care urgenţa se justifică
prin scopul instituirii stării de urgenţă la nivel naţional, a altor cauze urgente apreciate ca atare de către judecător
sau instanţa de judecată, precum şi a următoarelor cauze: cele privind infracţiunile flagrante, cele în care au fost
dispuse măsuri preventive, cele privind contestaţii la executare, cele referitoare la contestaţii împotriva măsurilor
asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de
protecţie a victimelor şi a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter
medical, cele privind infracţiuni contra securităţii naţionale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.
Dispoziţiile art. 63 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(6) În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgenţă, judecătorul sau instanţa de judecată va lua măsuri
pentru fixarea termenelor de judecată şi efectuarea actelor de procedură.
(7) Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poştă electronică se prezumă, iar
organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgenţă, telefonic, indicarea adreselor de poştă
electronică pentru comunicarea respectivelor acte.
(8) Termenele de comunicare a ordonanţelor, de formulare şi soluţionare a plângerilor, altele decât cele
reglementate de alin. (1) lit. a)-c), se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgenţă să înceapă să
curgă un nou termen, de aceeaşi durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepţia
celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgenţă să înceapă
să curgă un nou termen, de aceeaşi durată.
(9) Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferinţă la locul de deţinere sau în spaţii
corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.
(10) Dacă există mijloace audiovideo corespunzătoare, în cursul urmăririi penale, ascultarea altor persoane
decât cele prevăzute la alin. (9) se face prin videoconferinţă cu acordul acestora. Dispoziţiile art. 63 alin. (4) se
aplică în mod corespunzător în procesele penale.
(11) Se suspendă de plin drept organizarea licitaţiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor
mobile indisponibilizate în procesele penale, cu excepţia licitaţiilor publice desfăşurate prin mijloace electronice.

Pagina 11 din 17
 (12) Pe durata stării de urgenţă, bunurile în privinţa cărora au fost instituite măsuri asigurătorii şi sunt necesare
prevenirii şi combaterii răspândirii infecţiilor cu COVID-19 pot fi rechiziţionate, în condiţiile Legii nr. 132/1997
privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public.
(13) Pe durata stării de urgenţă, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul
penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripţia răspunderii penale se suspendă. Suspendarea
operează de drept, fără a fi necesară emiterea unei ordonanţe sau a unei încheieri în acest scop.
(14) Dacă pe durata stării de urgenţă, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este
împiedicat să funcţioneze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe
lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) la un
parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării cauzei.
(15) Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanţă de judecată este împiedicată să îşi
continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
se desemnează o altă instanţă de acelaşi grad care să preia soluţionarea cauzelor a căror judecată continuă pe
durata stării de urgenţă, dispoziţiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanţei desemnate.
(16) Pe durata stării de urgenţă, cauzele în materia liberării condiţionate şi cauzele având ca obiect schimbări
privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenţie se soluţionează de
urgenţă şi cu precădere, termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile. Pentru motive temeinic justificate,
instanţa poate acorda termene mai scurte.
(17) Prin derogare de la prevederile art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, inculpatul faţă de care s-a
dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune nu se prezintă la sediul
unităţii de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura. Pentru
supravegherea inculpatului, organul de poliţie menţionat se va deplasa, conform programului de supraveghere
sau ori de câte ori se apreciază a fi necesar, la domiciliul inculpatului.
Articolul 65
Urmărirea penală şi judecata se desfăşoară conform Codului de procedură penală, cu posibilitatea, la nevoie şi în
funcţie de evoluţia situaţiilor generate de starea de urgenţă sau efectele acesteia, instituirii unor norme speciale
privind procedura de urmărire şi judecată a infracţiunilor săvârşite în timpul stării de urgenţă sau profitând de
această stare, precum şi în cazul infracţiunilor flagrante.
Articolul 66
Pe durata stării de urgenţă, prevederile art. 63 se aplică în mod corespunzător şi în procedurile de competenţa
Inspecţiei Judiciare.
Articolul 67
(1) Pe durata stării de urgenţă, activitatea oficiului registrului comerţului continuă în ceea ce priveşte
înregistrarea menţiunilor privind persoanele juridice şi persoanele fizice şi se derulează prin mijloace electronice,
în baza cererii de înregistrare şi a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată,
ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, precum şi prin corespondenţă, pe suport hârtie, în
format letric.
(2) Declaraţiile pe propria răspundere pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi
pot fi transmise la oficiul registrului comerţului fără nicio altă formalitate.
(3) Specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrului comerţului legalizat
de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă
formalitate.
(4) Activitatea de asistenţă pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice se
derulează prin mijloace electronice, iar activitatea de furnizare de informaţii din registrul comerţului şi de
eliberare de copii şi certificate constatatoare, precum şi activitatea de publicare şi de furnizare a Buletinului
procedurilor de insolvenţă se realizează, prin mijloace electronice, precum şi prin corespondenţă, pe suport
hârtie, în format letric.
Articolul 68
(1) Pe durata stării de urgenţă se suspendă, la sediul din Bucureşti al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi la
birourile teritoriale, activitatea de depunere a dosarelor de cetăţenie, susţinerea interviului organizat pentru
verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, şi şedinţele de depunere a jurământului de credinţă faţă de România.

Pagina 12 din 17
 (2) Pe durata suspendării îndeplinirii activităţilor prevăzute la alin. (1), termenele prevăzute la art. 15 alin. (5) şi
art. 20 alin. (2) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu
încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă; după încetarea stării de urgenţă, termenele îşi reiau
cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului şi timpul scurs înainte de suspendare.
Articolul 69
În executarea pedepselor şi a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin
prezentarea persoanei la serviciul de probaţiune, primirea vizitelor consilierului de probaţiune, precum şi
obligaţiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, de a urma un curs de pregătire şcolară ori de
calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea
unei munci neremunerate în folosul comunităţii rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata
stării de urgenţă. Pentru situaţiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii
educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgenţă, în raportul final se face menţiune despre
imposibilitatea obiectivă de executare.
Articolul 70
(1) În executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite,
exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât şi
recompensele constând în permisiunea de ieşire din penitenciar se suspendă.
(2) Pentru menţinerea legăturii cu mediul suport se majorează durata şi numărul de convorbiri pentru
persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranţă, la maximum 45 de minute pe zi, iar pentru
persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au
regimul stabilit, la maximum 75 de minute pe zi. Dreptul deţinuţilor la convorbiri on-line, indiferent de situaţia
disciplinară şi periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au
dreptul conform regimului de executare.
(3) Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgenţă persoanele fără mijloace băneşti au
dreptul de a utiliza, pentru achiziţionarea de bunuri şi produse alimentare, precum şi pentru efectuarea
convorbirilor telefonice, inclusiv suma de bani reprezentând cota de 10% din venit, consemnată pe numele
acestora, la Trezoreria Statului, cu excepţia sumei necesare plăţii transportului până la domiciliu, la punerea în
libertate.
(4) Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgenţă se suspendă activitatea de transfer al
persoanelor private de libertate între locurile de deţinere, cu excepţia situaţiilor impuse de urgenţele medicale,
solicitările exprese formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de
deţinere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum şi a transferurilor din motive de
siguranţă. În toate aceste cazuri, transferurile se realizează numai cu avizul Direcţiei de Supraveghere Medicală
din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(5) Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis şi deschis pot executa pedeapsa în camere de
deţinere permanent închise şi asigurate.
(6) Pentru minorii privaţi de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deţinere
acţionează ca reprezentant legal, exclusiv pentru acordarea asistenţei medicale şi a măsurilor de prevenţie.
(7) În situaţia existenţei unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu
afectarea persoanelor private de libertate şi a personalului, directorul general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor poate dispune relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte penitenciare,
indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre de detenţie ori stabilimente/facilităţi de cazare
aparţinând unităţilor care fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
(8) În vederea respectării dreptului la asistenţă medicală şi a realizării actului medical necesar persoanelor
private de libertate, pe durata stării de urgenţă, la solicitarea directorului general al Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor sau a directorilor unităţilor subordonate acesteia cu avizul directorului general, cu acordul
Ministerului Sănătăţii şi al comandantului acţiunii, se desemnează specialişti din partea reţelei sanitare publice şi
a structurilor de sănătate publică teritoriale, pentru sprijinirea modalităţii de acordare a asistenţei medicale în
cazul persoanelor private de libertate, inclusiv la nivelul locului de detenţie.
(9) În completarea obligaţiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu
modificările şi completările ulterioare, poliţistul de penitenciare este obligat să participe la toate activităţile
desfăşurate în conformitate cu dispoziţiile superiorilor.
(10) Pe durata stării de urgenţă, în raport cu necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii
penitenciare unde este încadrat sau al altei unităţi din poliţia penitenciară, poliţistului de penitenciare i se pot
modifica, fără acordul său, locul şi/sau felul muncii.
(11) În situaţia existenţei unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu
afectarea deţinuţilor şi a personalului, în cazuri excepţionale, la solicitarea fundamentată a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne şi/sau Ministerul Apărării Naţionale

Pagina 13 din 17
 asigură sprijinul necesar pentru realizarea în condiţii de siguranţă a misiunilor de pază a perimetrelor locurilor de
deţinere, respectiv de relocare a unor efective mari de deţinuţi la alte penitenciare sau stabilimente/facilităţi de
cazare, prin personal şi/sau tehnică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi/sau al Ministerului Apărării
Naţionale.
Articolul 71
Prevederile art. 70 se aplică în mod corespunzător şi în centrele de reţinere şi arestare preventivă, cu
următoarele excepţii:
a) dreptul la convorbiri telefonice se suplimentează pentru persoanele private de libertate la maximum 45 de
minute pe zi;
b) transferul persoanelor private de libertate se dispune şi în următoarele cazuri:
1. după trimiterea în judecată şi verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, potrivit prevederilor art.
207 alin. (2)-(4) şi art. 348 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
2. pentru buna desfăşurare a actului de justiţie, când au fost încarcerate în alt centru decât cel de pe raza
teritorială a organului judiciar care efectuează urmărirea penală;
3. când capacitatea legală de cazare a centrului este depăşită.
Articolul 72
Pe durata stării de urgenţă, paza şi supravegherea persoanelor private de libertate internate în unităţi sanitare
publice, altele decât penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor electronice de
supraveghere la distanţă, fără consimţământul acestora, alături de celelalte măsuri de siguranţă prevăzute de
legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal.
Capitolul VIII
Domeniul afaceri externe
Articolul 73
Pe durata stării de urgenţă, Ministerul Afacerilor Externe îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) va menţine funcţiile şi atribuţiile sale conform Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare, şi va asigura, prin misiunile
diplomatice ale României, reprezentarea României în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi organizate pe durata
menţinerii stării de urgenţă în România, în special la nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU,
indiferent de domeniul vizat de reuniune;
b) va notifica Secretarului General al ONU şi Secretarului General al Consiliului Europei măsurile adoptate prin
decretul de prelungire a stării de urgenţă care au ca efect limitarea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
fundamentale, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ce revin României;
c) va asigura comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România,
precum şi cu reprezentanţele/birourile organizaţiilor internaţionale din România; în acest scop, autorităţile
competente vor coopera cu Ministerul Afacerilor Externe şi vor furniza toate informaţiile necesare;
d) va asigura respectarea normelor dreptului internaţional relevante în contextul aplicării dispoziţiilor prezentului
decret în situaţia în care membrii misiunilor diplomatice/oficiilor consulare/reprezentanţelor/birourilor
organizaţiilor internaţionale vor fi testaţi pozitiv cu COVID-19;
e) va menţine comunicarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate pentru
transmiterea oricăror instrucţiuni şi informări necesare în contextul aplicării prezentului decret, sens în care
autorităţile competente vor furniza Ministerului Afacerilor Externe informaţiile necesare;
f) va dispune măsurile necesare în condiţiile în care membrii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale
României vor intra în autoizolare sau carantină conform legii din statele de reşedinţă în cazul testării pozitive cu
COVID-19 a unuia sau a unor membri ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României (inclusiv membrii
de familie), inclusiv din perspectiva asigurării continuităţii drepturilor acestora (salariale sau de orice altă natură).
Capitolul IX
Domeniul transporturilor şi infrastructurii
Articolul 74
Pe durata situaţiei de urgenţă, Guvernul stabileşte condiţiile specifice de asigurare a serviciilor de transport, de
călători şi marfă, astfel încât să fie asigurată cu prioritate protecţia populaţiei şi a bunurilor.
Articolul 75

Pagina 14 din 17
 Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice au obligaţia de a stabili măsuri tehnice şi organizatorice în
vederea asigurării integrităţii reţelelor de comunicaţii electronice, de a asigura continuitatea furnizării serviciilor de
comunicaţii electronice şi de a evita posibilele situaţii de întrerupere a traficului de voce şi/sau de date în reţelele
publice de comunicaţii electronice pentru utilizatorii autorităţi militare şi civile.
Articolul 76
Pe durata stării de urgenţă, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice pot utiliza şi serviciile de mesaje scurte
(SMS) pentru îndeplinirea obligaţiilor privind transmiterea informaţiilor precontractuale şi contractuale, încheierea
contractelor şi obţinerea confirmării încheierii contractului. În acest caz, sarcina probei îndeplinirii obligaţiilor
legale revine furnizorului de servicii de comunicaţii electronice.
Capitolul X
Domeniul educaţie şi cercetare
Articolul 77
Pe durata stării de urgenţă, se suspendă toate activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor,
preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ.
Articolul 78
Pe durata stării de urgenţă, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităţilor,
desfăşurarea de activităţi din planurile de învăţământ, în format online. Derularea acestor activităţi, precum şi
modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
Articolul 79
Pe durata stării de urgenţă, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza
autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza
metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online.
Articolul 80
Activităţile didactice şi/sau de cercetare din planurile de învăţământ, nerealizate pe durata stării de urgenţă, se
organizează şi se desfăşoară de către fiecare instituţie de învăţământ superior, în baza autonomiei universitare.
Activităţile didactice de tipul laboratoare, proiecte, activităţi de cercetare, care impun interacţiunea nemijlocită, în
spaţiul universitar, a studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare vor fi recuperate după încetarea stării de
urgenţă.
Articolul 81
Pentru finanţarea din fonduri publice a proiectelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare cu
impact asupra limitării efectelor pandemiei COVID-19, competiţiile de propuneri de proiecte demarate în perioada
stării de urgenţă se vor desfăşura în procedura accelerată şi simplificată, stabilită de Guvern.
Capitolul XI
Alte măsuri
Articolul 82
Pe perioada situaţiei de urgenţă, Guvernul adoptă măsurile care se impun pentru a fi asigurate securitatea
alimentară a populaţiei şi continuitatea în aprovizionarea, producţia, procesarea, transportul, distribuţia şi
furnizarea de produse în cadrul lanţului alimentar, pentru bunurile de strictă necesitate.
Articolul 83
Pe durata stării de urgenţă, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, autorităţile administrative
autonome, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile la care statul ori o unitate
administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar vor lua măsuri pentru organizarea activităţii astfel încât să
fie evitat, pe cât posibil, contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de
comunicare.
Articolul 84
(1) Autorităţile şi instituţiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru asigurarea desfăşurării optime a
activităţii, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv
prin hotărârile Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă, urmărind cu prioritate asigurarea
prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar public, executor
judecătoresc, precum şi ale celorlalte profesii.
(3) Organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, după caz, sunt obligaţi să sprijine
îndeplinirea promptă şi efectivă a măsurilor prevăzute la alin. (1).

Pagina 15 din 17
 Articolul 85
(1) Ministerul Apărării Naţionale sprijină, la cerere, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:
a) prin delegare/detaşare a personalului propriu pentru aplicarea măsurilor stabilite prin ordonanţele militare şi
ordinele autorităţilor competente, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
b) prin executarea de activităţi/acţiuni specifice pentru limitarea infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2 a
comunităţilor, în funcţie de pregătire şi resursele avute la dispoziţie.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consiliile judeţene sau locale pun la dispoziţie spaţii pentru cazarea
personalului, instalarea sau parcarea echipamentelor şi tehnicii militare şi asigură accesul la utilităţile necesare
intervenţiilor.
Articolul 86
La propunerea ministerelor şi autorităţilor publice locale, Ministerul Afacerilor Interne, prin Administraţia Naţională
a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, analizează şi face propuneri de folosire a unor resurse materiale şi
umane în vederea sprijinirii populaţiei afectate, precum şi a satisfacerii cererilor de produse şi servicii destinate
nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, inclusiv prin scoaterea,
în condiţiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.
Articolul 87
(1) La solicitarea instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale beneficiare, autorităţile împuternicite de lege
pregătesc şi efectuează rechiziţii de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes
public, necesare prevenirii şi combaterii COVID-19, în condiţiile Legii nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi
prestările de servicii în interes public.
(2) Plata prestărilor de servicii în interes public, efectuate în timpul stării de urgenţă, se efectuează la nivelul
stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar. În cazul în care activitatea
prestată nu poate fi asociată unei funcţii existente în sistemul de salarizare a personalului contractual din
sectorul bugetar, plata se face la nivelul unei funcţii similare, stabilită de beneficiar, cu avizul Ministerului Muncii
şi Protecţiei Sociale.
Articolul 88
Dispoziţiile art. 86 şi 87 se aplică în mod corespunzător şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în scopul
sprijinirii unităţilor din subordinea acesteia, pentru prevenirea îmbolnăvirii şi tratarea persoanelor private de
libertate afectate, precum şi pentru satisfacerea cererilor de produse şi servicii destinate nevoilor sistemului
penitenciar, inclusiv prin scoaterea, în condiţiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.
Articolul 89
(1) Pe durata stării de urgenţă, unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, precum şi
instituţiile şi autorităţile publice pot primi, sub forma darului manual, indiferent de valoarea evaluată,
medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, vaccinuri, seruri, reactivi şi consumabile aferente, cu
avizul de acceptare al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România.
(2) Pe durata stării de urgenţă, categoriile prevăzute la alin. (1) pot primi, sub forma darului manual, indiferent
de valoarea evaluată, echipamente de protecţie şi dezinfectanţi.
Articolul 90
Pe durata stării de urgenţă, drepturile prevăzute la art. 35 alin. (2)-(8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare,
modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările
ulterioare, se acordă fără a se ţine cont de obligativitatea încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) şi (5) ale
aceluiaşi articol şi fără a ţine cont de plafonul maxim de ore anual, stabilit la alin. (6) al aceluiaşi articol.
Articolul 91
(1) Instituţiile şi autorităţile publice, precum şi operatorii privaţi contribuie la campania de informare publică
privind măsurile adoptate şi activităţile desfăşurate la nivel naţional.
(2) În situaţia propagării unor informaţii false în mass-media şi în mediul on-line cu privire la evoluţia COVID-19
şi la măsurile de protecţie şi prevenire, instituţiile şi autorităţile publice întreprind măsurile necesare pentru a
informa în mod corect şi obiectiv populaţia în acest context.
(3) Furnizorii de servicii de găzduire şi furnizorii de conţinut sunt obligaţi ca, la decizia motivată a Autorităţii
Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor,
transmiterea într-o reţea de comunicaţii electronice ori stocarea conţinutului, prin eliminarea acestuia la sursă,
dacă prin conţinutul respectiv se promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie
şi prevenire.
(4) În situaţia în care eliminarea la sursă a conţinutului prevăzut la alin. (3) nu este fezabilă, furnizorii de reţele
de comunicaţii electronice destinate publicului sunt obligaţi ca, la decizia motivată a Autorităţii Naţionale pentru

Pagina 16 din 17
 Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, să blocheze imediat accesul la respectivul conţinut şi să informeze
utilizatorii.
(5) La decizia motivată a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, furnizorii de
reţele de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a bloca imediat accesul utilizatorilor din
România la conţinutul care promovează ştiri false cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie şi
prevenire şi este transmis într-o reţea de comunicaţii electronice de către persoanele de la alin. (3) care nu se
află sub jurisdicţia legislaţiei naţionale.
Articolul 92
Pe durata stării de urgenţă pot fi depăşite normele de dotare şi consum prevăzute de reglementările în vigoare,
dacă această depăşire se datorează efectelor evoluţiei COVID-19 şi măsurilor de protecţie şi prevenire.
Articolul 93
Pe durata stării de urgenţă, termenele legale stabilite pentru soluţionarea solicitărilor formulate în exercitarea
liberului acces la informaţii de interes public, precum şi a petiţiilor se dublează.
Articolul 94
Guvernul României efectuează, în regim de urgenţă, rectificarea bugetară, în vederea asigurării resurselor
financiare necesare.
Anexa nr. 2

MĂSURI
de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală

1. Izolarea şi carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum şi a celor care iau contact cu acestea;
măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice
2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat
3. Limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore,
precum şi ieşirea din zonele respective
4. Interzicerea graduală a circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute şi a metroului
5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor
localuri publice
6. Asigurarea pazei şi protecţiei instituţionale a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor
economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional
7. Limitarea activităţii spitalelor publice la internarea şi rezolvarea cazurilor urgente:
(i) urgenţe de ordin I - pacienţi internaţi prin unităţi de primiri urgenţe/compartimente de primiri urgenţe care îşi
pot pierde viaţa în 24 de ore;
(ii) urgenţe de ordin II - pacienţi care trebuie trataţi în cadrul aceleiaşi internări (odată diagnosticaţi nu pot fi
externaţi);
(iii) pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticaţi cu COVID-19.
-----

Pagina 17 din 17