Sunteți pe pagina 1din 5

Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu a fost o personalitate marcanta a literaturii romane, autor


al operelor:"Hanul Ancutei","Fratii Jderi", "Neamul Soimarestilor".
Romanul "Baltagul" reprezinta in creatia lui Sadoveanu un punct de
echilibru fiind "una dintre cele mai bune scrieri"-G. Calinescu.

Specie: roman realist, traditionalist, de observatie sociala si problematica


morala, initiatic al transhumantei, de dragoste, doric, interbelic, cu caracter mitic,
simbolic si baladesc.

El a fost interpretat diferit de critica literara:


-roman realist obiectiv->Manolescu
-roman politist -> Calinescu
-roman mitic baladesc-> Perpessicius
-reconstituirea mioritei -> Eugen Lovinescu
- roman deminitizant -> Ion Negoitescu

Sursa de inspiratie: Sadoveanu se inspira din 3 balade populare:


-Miorita-> preia mottoul
-Dolca->preia motivul cainelui credincios
-Salga-> preia motivul femeii justitiare

Teme si motive: cautarea adevarului, viata, moartea, calatoria, marea


trecere, destinul, initierea, intoarcerea in arhaitate.Tema romanului se explica prin
traditia care spune ca sufletul unui om mort in imprejurari violente nu-si gaseste
linistea pana cand ucigasul nu e pedepsit.

Titlul: vine de la cuvantul grecesc "Labrys" care inseamna secure cu doua


taisuri dar si labirint (Vitoria parcurge o calatorie labirintica).Titlul simbolizeaza
atat viata cat si moartea fiind arma crimei cat si instrumentul actului justitiar. La
final baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor in
semnul ca el face dreptate dupa legea talionului(ochi pentru ochi si dinte pentru
dinte)
Perspectiva narativa: obiectiva.... Este subiectivizata pe alocuri
datorita Vitoriei ce devine personaj reflector.
Structura narativa: exista 3 planuri narative principale:
 planul familiei Lipan
 planul existentei comunitatii oierilor
 planul mitic si simbolic: apar credinte si gandiri magice, vise, semne,
superstitii.

Compozitie : 16 capitole grupate in 3 parti:


-partea I (1-6) asteptarea plina de nelinisti si presimtiri, pregatirile pentru calatorie.
-partea a II-a(7-13) calatoria propriu-zisa, descoperirea osemintelor lui Lipan
-partea a III-a(14-16) descoperirea adevarului si infaptuirea actului justitiar

Conflicte:
1) conflict exterior, economic intre Nechifor si cei 2 criminali
2) conflict ontologic: ruperea echilibrului cosmic prin moartea violenta a unui om.
Deznodamantul aduce insa rezolvarea tuturor conflictelor.

Incipit -final: romanul se deschide pe un ton liturgic preluand parca


misiunea de a continua textul biblic al Genezei. Astfel romanul se deschide cu o
legenda pe care Nechifor o spunea la petreceri, legenda conform careia "Domnul
Dumnezeu dupa ce a alcatuit lumea , a pus randuiala si semn fiecarui neam" Prin
disparitia lui Nechifor Lipan randuiala/ordinea cosmica a lumii fost perturbata.
Finalul este opus incipitului intrucat moartea lui Nechifor este pedepsita si
este redata pamantului prin ritulalul de inmormantare.

Timp si spatiu: actiunea se desfasoara in spatii determinate,reale si


urmareste evolutia personajelor intr-un timp real.
Spatiul descries este intre Magura Tarcaului si tinutul Dornelor. Acest spatiu
real este dublat deun spatiu simbolic:
-spatiul labirinti
-spatiul interior al visului
La confluenta dintre spatiul real si cel simbolic se afla rapa dintre Suha si
Sabassa in care coboara Gheorghita in noaptea priveghiului (e o coborare in
infern). Timpul real acopera aproximativ jumatate de an: din toamna pana in
primavara. Acest timp este dublat de un timp simbolic: al rememorarii si al
amintirilor Vitoriei.

Mituri: in realitatea lumii evocate de Sadoveanu se impletesc cel putin 3


mituri fundamentale:
-mitul nuntirii cosmice din Miorita
-mitul zeitei Isis plecata in marea calatorie de recompunere a trupului dezmembrat
a lui Osiris
- mitul coborarii in infern a lui Orfeu.

Numele personajelor:
-semnificatia numelor este foarte importanta . Provenit din latinescul
"Victor"(=victorie) numele eroinei concentreaza statutul ei in raport cu raul, cu
prejudecatile lumii si chiar si cu moartea. Marele disparut poarta un nume atribuit
in mitologia greaca lui Zeus si altor divinitati si inseamna cel purtator de biruinta.
Gheorghita este numele diminutivat al sfantului care a ucis balaurul, el
invingand astfel raul. Numele celor 3 evidentiaza ca binele invinge intotdeauna.

Constructia subiectului: Actiunea este lineara, logica si cronologica.


In expozitiune e surprinsa existenta satului de munte, Magura Tarcaului si a
familiei Lipan. Tot aici se include si asteptarea lui Nechifor , semnele rele si visul
prevestitor.
Intriga este determinata de hotararea Vitoriei de a pornii pe urmele lui
Nechifor .
In desfasurarea actiunii intra:
- calatoria propriu-zisa
- regasirea cainelui Lupu
- descoperirea osemintelor in rapa
Punctul culminant : este de un intens dramatism si surprinde dezvaluirea
adevarului de catre Vitoria.
In deznodamant are loc dovedirea vinovatiei celor 2 criminali si pedepsirea
lor. Calistrat Bogza e rapus de baltag si de cainele lui Nechifor iar Ilie Cutui e
predat autoritatilor. In familie Gheorghita devine stalp maturizandu-se, viata
urmandu-si cursul firesc.

Caracterizare Vitoria:
Vitoria personaj principal, caracterizat direct si indirect, reprezinta
comunitatea locuitorilor de sub brad. E o femeie de la munte, definita prin firea
energica , hotarata si darza, prin hotararea si priceperea cu care conduce
gospodaria si face negot, prin credinta nebanuita in Dumnezeu si in valorile
traditiei.
In ipostaza de sotie ea este un model de iubire si devotament, de statornicie
si sensibilitate. Dragostea pentru Nechifor Lipan e atat de mare incat el este
prezentat mereu in gandul si visul ei. In ipostaza de mama, ea vegheaza ca
Minodora si Gheorghita sa creasca in respect fata de valorile morale si legile
nescrise ale pamantului. Pentru Gheorghita este un mentor spiritual, ajutandu-l sa
se maturizeze. In ipostaza de femeie care se confrunta cu o lume necunoscuta ea
dovedeste inteligenta nativa, harul de a vorbii, abilitatea de a intui psihologia celor
din jur.
Portretul fizic realizat de narator nu o individualizeaza: femeie de aproape
40 de ani, par castaniu, ochii caprui. Lumina care ii izvoraste din ochi ii pune in
privire o frumusete neobisnuita.Inainte de a pleca la drum, Vitoria ii viziteaza
succesiv pe preotul satului si pe baba Maranda, vrajitoarea asezarii. Apoi anunta
autoritatile dar are incredere doar in sine.Inaintea plecarii, ea se supune unui ritual
purificator. Posteste 12 vineri, se impartaseste, face daruri bisericii pregatindu-se
pentru trecerea intr-o existenta spiritualizata. In calatoria sa citeste semnele din
natura si de pe chipurile oamenilor, asemenea eroului homeric, mentalitatea ei
arhaica dar da dovada si de disimulare si de diplomatie.
Perpessicius o aseamana cu Antigona ce infrunta e Creon iar G. Calinescu o
numeste un " Hamlet feminim" pentru ca asemenea eroului lui Shakespeare pune in
scena un spectacol magnific pretinzand ca stie cum s-a intamplat totul fiindca
mortul i-a vorbit.
G. Calinescu observa ca romanul "Baltagul"preia printr-un artificiu
compozitional stralucit schema de constructie a romanului politist atasata unui
substrat mitic.
Detectivul (Vitoria) e inedit, cu opinci si basma,cu un betigas misterios cu
care tot scormoneste in pamant fara ca nimeni sa stie exact de ce.
In plus, detectivul acesta pare a avea o serie de "handicapuri", e analfabeta,
n-a circulat cu trenul, o mira existenta telefonului si il vede ca pe o lucrare a
diavolului,sustine ca mortul i-a vorbit.
N. Manolescu o numeste " femeie in tara barbatilor" fiindca are curaj si nu
se lasa pana nu afla adevarul, ea devine un simbol al iubirii de dincolo de moarte
ce urmareste fiintele si le determina existenta.Constantin Ciopraga opineaza ca:"o
masca a eroinei da in soare, alta tine de mistere". In intalnirile cu cei 2 criminali ea
joaca spectacolul umilintei ipocrite si al vaduvei necajite pentru a le adormii
banuielile si a-si continua demersul. Cinsteste pentru botezul si nunta intalnite si
crede in superstitii si credinte magice, Gheorghita spunand: " mama asta trebuie sa
fie fermecatoare, cunoaste gandul omului" Ea poate fi considerata si o dezvoltare
sigura a motivului maicutei batrane din "Miorita". La final ea realizeaza o dubla
performanta: razbunarea, moartea sotului si ajuta la maturizarea fiului.

Nechifor: personaj absent, oier priceput si harnic ajuns prin harnicia lui
stapan de turme si cu o gospodarie bogata. Portretul sau se construieste prin
insumarea episoadelor retrospective si a imaginilor fixate in amintirea celor care l-
au cunoscut. Portretul fizic evidentiaza forta si frumusetea barbateasca. El era
darnic si cu inima deschisa la chefurile cu lautari dar si aprig la manie. Prin
suprapunerea figurii lui cu cea mitica a lui Osiris el dobandeste statutul unui erou
cu atribute divine.

Gheorghita: personaj secundar , caracterizat direct si indirect aflat la


varsta adolescentei. Portretul fizic realizat de narator evidentiaza caracterul varstei.
Trasaturile morale evidentiate indirect sunt: priceperea in mestesugul oieritului ,
inteligenta, sensibilitatea sufleteasca, Credinta in Dumnezeu si respectul fata de
parinti. Monologurile sale inferioare dezvaluie spiritul de observatie si natura
reflexiva. Momentul cel mai semnificativ al maturizarii sale reprezinta veghea
osemintelor tatalui sau. In scena infruntarii directe cu ucigasii tatalui el va lovii
fara sa ezite. Ipostaza finala este cea a unui erou justitiar plin de curaj si barbatie
fiind un urmas demn al tatalui. In concluzie el a trecut de starea de inocenta ,
"descoperandu-si propria natura si pe cea a lumii, regasindu-si tatal si numele"
(Monica Spiridon)

"Baltagul" vs "Miorita"
Intre cele 2 opere exista atat asemanari cat si deosebiri .Daca in "Miorita" nu
este relevant actul razbunarii , in roman el devine esential. Nechifor Lipan seamana
cu ciobanul mioritic iar cainele Lupu corespunde oitei nazdravane. Vitoria
parcurge un traseu pe care putem presuoune ca l-ar fi parcurs si maicuta batrana
incercand sa restabileasca randuiala. Nechifor coboara in valea Dornelor ca
negustor ceea ce difera de motivul transhumantei din balada.

Concluzii: Stilul operei lui Sadoveanu este elaborat, specific prozei


traditionale.In ceea ce priveste limbajul elementele regionale, arhaice si populare
se combina armonios cu neologismele, tratand armonia unei culturi vechi si noi.
Perpessicius sustine ca "Baltagul este romanul unui suflet de munteanca"

S-ar putea să vă placă și