Unitatea scolară: “IPLT

ALEXANDRU CEL BUN”

Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Data: 24.02.2020
Clasa: a VII-a D/F
Profesor: Blînda Paula
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiect: Adjectivul
Tipul lecţiei: consolidare şi sistematizarea cunoştinţelor

1
COMPETENŢE SPECIFICE :
La sfârşitul lecţei elevii vor fi capabili de:
Cognitive: C1 – definirea adjectivului;
C2 – recunoasterea adjectivului în diferite surse;
C3 – folosirea adjectivelor potrivite în comunicarea orală sau scrisă;
C4 – deosebirea adjectivelor variabile de cele invariabile;
C5 – analizarea adjectivelor;
C6 – asocierea substantivelor cu adjectivele potrivite.
Motrice: M1 – dirijarea atenţiei (văzul, auzul) către centrul de interes sugerat
M2 – coordonarea mişcărilor mânii pentru a scrie estetic pe fişe, în timpul stabilit;
M3 – controlarea mişcărilor, gesturilor şi a vocii în timpul lecţiei, astfel încât să
corespundă sarcinilor de lucru şi regulilor de disciplină stabilite;
Afective:
A1 – manifestarea interesului pentru rezolvarea sarcinilor date;
A2 – manifestarea dorinţei de a rezolva cât mai multe exerciţii/situaţii-problemă;
A3 – manifestarea spiritului de colegialitate şi cooperare în cadrul grupului.

2
 O.O. Conţinutul activităţilor Strategia didactică Evaluare
Evenimentele
lecţiei Activitatea Activitatea Resurse
învăţătorului elevilor forma
timp procedurale materiale de org..
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.Moment M1 Asigură liniştea şi verifică dacă Se pregătesc pentru. lecţie. 1’
organizatoric M3 toţi elevii au toate materialele
necesare pe bancă. Elevii sunt
grupaţi în 6 grupe după preferinţă.
2.Reactualiza- A1 Se verifică temele atât din punct Elevii solicitaţi răspund 5’ Jocul Caietele de Indivi- Evaluare
rea A2 de vedere cantitativ cât şi cerinţelor şi rezolvă rebusul didactic- teme duală frontală
cunoştinţelor calitativ. rebus
Se prezintă un rebus scris pe o
planşă (Anexa 1.)
Completând rebusul, se obţine pe
verticala AB denumirea unei
părţi de vorbire studiate.
3. Captarea M1 Pentru o scurtă relaxare se va Fiecare elev îşi va scrie 5’ Cartonaşe
atenţiei M2 desfășura jocul: „Cine sunt, cum prenumele pe un cartonaş colorate
A1 sunt?” colorat (şase culori diferite) o jocul
A2 Se precizează că prenumele însuşire care ar trebui să i se didactic Indivi- aprecierea
fiecăruia reprezintă substantive potrivească, care să înceapă cu dual orală
proprii, iar însuşirile reprezintă aceeaşi literă cu care începe
adjective. prenumele. (exemplu: Adi -
Rog elevii să se grupeze in funcţie ambiţios)
de culoarea pe care o are
cartonaşul colorat.

3
4. Anunţarea M1 Se anunţă elevii ca astăzi la ora de Sunt receptivi la anunţ. 2’ conversaţia
subiectului A3 limba română vom consolida Răspund la întrebări. explicaţia frontală observare
lecţiei şi a C4 adjectivul prin rezolvarea mai Ajută/contribuie la formularea sistematică
obiectivelor multor exerciţii gramaticale. Se obiectivelor.
formulează împreună cu elevii Scriu titlul lecţiei în caiete.
competenţele cognitive pe
înţelesul acestora.
Scrie titlul lecţiei pe tablă.

4. C1 Este prezentată metoda cubului. Desemnează reprezentanţi care 3’ conversaţia fişe de pe evaluare
Consolidarea C3 Pe cele şase feţe ale cubului să răspundă la întrebările exerciţiul lucru grupe reciprocă
A3 există instrucţiuni de tipul : formulate. echipe
DESCRIE ! Ascultă răspunsurile colegilor,
COMPARĂ ! corectează, completează,
ASOCIAZĂ ! evaluează.
ANALIZEAZĂ !
A1 APLICĂ !
M3 ARGUMENTEAZĂ PRO SAU
CONTRA ! Rezolvă în echipă sarcinile frontal
C2 Copiii vor lucra pe 6 grupe. alese. 15’ problema-
Fiecare grupă va primi o fişă de tizarea
C2 lucru, corespunzătoare unei feţe a aprecieri
C3 cubului.(Anexa 2) Prezintă rezolvarea cerinţelor orale
C4 - După rezolvarea cerinţei avute, formulate. Îşi exprimă părerea învăţarea indivi-
M1 se solicită elevilor să prezinte referitoare la activitatea prin dual
M2 rezultatul muncii lor. Le colegilor. cooperare cubul
M4 recomandă să fie atenţi la păreri, Îsi apreciază reciproc 7’ fişe de evaluare
observaţii, sugestii. răspunsurile. lucru reciprocă
- Se face corectarea exerciţiilor
acolo unde este cazul.

Se actualizează gradele de

4
 comparație ale adjectivului cu
ajutorul fișei de lucru pe care o
primește fiecare elev. (Anexa 3)

5. Obţinerea C2 Se împart elevilor fişe de lucru în Elevii rezolvă sarcina de lucru

performanţei M2 care elevii trebuie să coloreze cu
M3 culori indicate adjective ce 10’ exerciţiul Fişe de Frontal observare
A3 exprimă anumite însuşiri lucru Indivi- sistematică
(Anexa 4) dual
6. Evaluare Apreciază elevii activi, 2’ Coala ce frontal aprecieri
încurajează elevii timizi, acordă are desenat colective şi
calificative si rog elevii să se copacul individuale
poziţioneze pe un copac desenat
pe o coală cu cartonaşul colorat
alături de colegul cu care a lucrat
cel mai bine azi. Se dă un nume
sugestiv copacului.

Sunt receptivi la aprecieri şi

observaţii.
Fiecare elev va prinde
Tema pentru acasă (Anexa 5) cartonaşul lui pe ramuri după
care vor denumi copacul (ex.
Copacul înţelegerii, Copacul
toleranţei etc.)

5
ANEXA 1
Completând rebusul, veţi obţine pe verticală, de la A la B, denumirea unei părţi de
vorbire pe care am învăţat-o.

A Pentru a rezolva rebusul, scrieţi antonimele

1 următoarelor adjective:
2 1. TARE-moale
3 2. TREAZ-
4 3. USCAT
5 4. MIC
6 5. CALD
7 6. SCUND
7. INSTABIL
8
8. MORT
B

6
 Adjectivul este o parte de vorbire
care linguşeşte
şi însoţeşte substantivul
şi stă lângă el de teamă
să nu-l fure cineva.
Se schimbă la faţă după persoana lângă
care stă.

7
8
 Poezia adjectivului

Sunt adjectivul, cuvânt ce are

Mărime şi formă, gust şi culoare.
Sunt ghiocelul argintat
Pe câmpul împrimăvărat.
Laleaua roşie mai sunt
Şi-ntinsul, verdele pământ;
Sunt norul alb şi trecător
Şi soarele strălucitor.
Rotundul măr, gustos, din pom,
Cules de înţeleptul om.
Am strai ales, de sărbători,
Pe unde trec, eu semăn flori.
Chiar substantivul, frate-meu,
Mă cheamă să-l ajut mereu.
Şi nu lipsesc din adunare
Ca să împart la fiecare
O însuşire, două, trei...
Sunt bun şi harnic, dragii mei!
Isteţ, dorit, inventativ,
Eu sunt frumosul adjectiv!

„Bucuria de a scrie compuneri”, Marcela Peneş, Editura Aramis 2005

9
 Anexa 2
ARGUMENTEAZĂ
1.Argumentează că adjectivul înfrumuseţează şi îmbogăţeşte exprimarea. Subliniază
adjectivele, apoi transcrie şi citeşte textul fără acestea.
________________________
„Cu lung pumnal de fulgere albastre ________________________
Îşi taie drumul ploaia fumurie ________________________
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre”. ________________________
(După ploaie – Otilia Cazimir)

2. Corectează greşelile făcute intenţionat în textul:

De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până

la frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră. Tenul s-a
apropiat de sinaia si iel se pregătea să coboare.

DESCRIE
1. Descrie substantivele cu adjectivele potrivite.

gingaşi gustos plăpânzi strălucitor roşu copt arzător auriu firavi albi crud cald

2.Descrie următoarele substantive cu cele mai potrivite adjective care exprimă însuşiri :
_______________________________________________________________
 bunică: ________________________________________________________________
________________________________________________________________

________________________________________________________________
 zăpadă: ________________________________________________________________
________________________________________________________________

_________________________________________________________________

10
 floare: _________________________________________________________________
_________________________________________________________________

ANALIZEAZĂ
Analizează adjectivele din textul următor, precizând genul, numărul, cazul şi gradul de
comparaţie:

Stă pe coama munţilor,

Munţilor cărunţilor,
Voinicul e cel mai ţepos,
Înalt, verde şi foarte frumos.

Adjectivul Genul Numărul Cazul Gradul de comparaţie

APLICĂ
1. Îmbogăţeşte enunţurile cu cât mai multe adjective. Observă apoi diferenţa.
Fulgii coboară într-un dans pe pământ.
Zăpada a acoperit grădina.
Vântul şuieră printre copaci.

2. Schimbaţi forma adjectivelor din paranteză pentru a respecta acordul în număr cu

substantivele pe care le însoţesc:
a) Prin are zboară fluturi (alb)………….
b) Plopi (înalt)……………..străjuiesc străzile (pustie)………………..
c) Frunza(îngălbenite)…………………….s-a desprins de pe crenguţa (uscate)
……………………

11
 ASOCIAZĂ
1. Asociază corespunzător substantivului adjectivul sau locuțiunea adjectivală:

copil rotundă
vulpe albastră
amabil în floarea vârstei
frunze şireată
înțelept cu scaun la cap
minge veştede
cicoare cuminte
tânăr de treabă

2. Grupează adjectivele următoare în funţie de gradul de comparaţie:

cel mai cuminte, extraordinar de frumos, mai bun, arzător, foarte înalt, nemaivazut de viteaz,
mai fricos, rău, cel mai adânc

POZITIV COMPARATIV SUPERLATIV

COMPARĂ
1. Compară şi potriveşte adjectivele cu înţeles opus:

tânăr - - urât
leneş – - duşmănos
rău – - bătrân
frumos – - bun
bucuros – - harnic
prietenos – - întunecat
luminos– - trist
mincinos – - sincer

2. Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu acelaşi înţeles:

linie automobil
casă prisăcar
prieten amic
maşină riglă
apicultor locuinţă

12
13
 Anexa 3 - FIŞĂ DE LUCRU – ADJECTIVUL – GRADE DE COMPARATIE

Casa lui George

Casa lui Costi

Casa lui Vasile

Casa lui Mihai

Casa lui Ion Casa lui Mircea

galben
14
mic enorm imens mare
15
 Adjectivul
Adjectivul este o parte de vorbire flexibilă a cărei principală caracteristică
este aceea că indică o însușire a unui obiect. Așadar, acesta apare însoțit de
un substantiv, pe care îl determină și cu care se acordă în gen, număr și caz.
Când nu se află lângă substantivul determinat, adjectivul este legat de acesta
prin articolul demonstrativ (exemplu: fata cea frumoasă).

1. După origine, adjectivele se împart în următoarele

categorii:

a. Adjective propriu-zise
Exemple: frumos, colorat, bun, interesant, amar
b. Adjective pronominale: provin din pronumele care determină
substantivul și se împart în:

 Adjective demonstrative

Exemple: copilul acesta, eleva cealaltă

 Adjective nehotărâte

Exemple: unele fete, fiecare copil

 Adjective posesive

Exemple: prietenul meu, copiii lor, vecinii noștri

 Adjective negative

Exemple: niciun om, nicio lucrare

 Adjective de întărire

Exemple: profesorul însuși, eleva însăși

 Adjective relative

Mă întreb/ ce emisiune te interesează.

 Adjective interogative

Exemplu: Care țară din lume nu are o istorie tumultoasă?

1. După structură

a. Adjective simple

16
Aceste adjective sunt formate dintr-un singur cuvânt.

Exemple: rău, sănătos, acru, fascinant, inteligent

a. Adjective compuse

 Adjective compuse scrise cu cratimă

Exemple: adjectiv + adjectiv (alb-negru, științifico-fantastic), adverb

+ adjectiv (rău-platnic, sus-pus)

 Adjective compuse scrise într-un singur cuvânt

Exemple: adverb + adjectiv (binemeritat, răufăcător, binevenit), a +

tot + adjectiv (atotștiutor, atotfăcător), ne + mai + adjectiv
(nemaiauzit, nemaipomenit), precum și adjective constituite din
elemente de compunere lipsite de sens de sine stătător și un adjectiv
simplu (semiînchis, bianual, multidezvoltat)

 Locuțiuni adjectivale

Locuțiunile adjectivale reprezintă o grupare formată din două sau mai multe
cuvinte care, împreună, au valoarea unui adjectiv și se comportă ca un
adjectiv. Acestea pot fi însoțite de articolul demonstrativ (omul cel cu carte)
și pot avea grade de comparație (culoarea mai bătătoare la ochi).

Exemple: de bună credință, bătut în cap, cu scaun la cap

Gradele de comparație ale

adjectivului
Adjectivele pot avea unul din trei grade de comparație (în funcție de nivelul
la care se manifestă însușirea denumită de către adjectiv):

1. Pozitiv

Acest grad de comparație arată, pur și simplu, însușirea unui obiect, fără ca
aceasta să fie comparată cu însușirea altui obiect (sau cu cea a aceluiași
obiect, manifestată într-un context diferit).

Exemple: înghețata rece, cer luminos, drum lung

1. Comparativ

Acest grad de comparație exprimă intensitatea însușirii exprimate prin

adjectiv, comparativ cu alte obiecte (sau cu aceeași însușire când obiectul de
află într-o situație diferită) și este de trei feluri:

17
 a. Comparativ de superioritate: mai + adjectiv

Exemple: mai scurt, mai bogat, mai frumos

a. Comparativ de inferioritate: mai puțin + adjectiv

Exemple: mai puțin scurt, mai puțin bogat, mai puțin frumos

a. Comparativ de egalitate: la fel de, tot așa de, tot atât de + adjectiv

Exemple: la fel de scurt, tot așa de bogat, tot atât de frumos

1. Superlativ

Gradul de comparație superlativ indică însușirea denumită de adjectiv,

aflată la nivelul cel mai înalt sau scăzut posibil, fiind de două feluri:

a. Superlativ relativ (cel mai înalt grad al trăsăturii unui obiect, când

este comparată cu aceeași trăsătură sau o alta)

Exemple: cel mai înalt (superlativ relativ de superioritate), cel mai puțin

simpatic (superlativ relativ de inferioritate)

a. Superlativ absolut

Acest grad de comparație exprimă trăsătura denumită de adjectiv,

manifestată la cel mai înalt nivel posibil, fără a fi comparată cu trăsăturile
altui obiect (sau cu cele ale aceluiași obiect, manifestate într-un context
diferit).

Exemple: superlativ absolut exprimat prin adverbe şi locuţiuni adverbiale

legate de adjectiv prin prepoziţia de (extrem de loial, grozav de isteț, teribil
de inteligent, groaznic de rece), prin expresii ce conțin un substantiv
(frumoasă foc, român sadea), prin repetarea adjectivului (viteaz, viteaz)
sau prin lungirea vocalelor ce intră în compoziția adjectivului
(luuuuuuuung)

Există și adjective fără grade de comparație. Acestea:

 Exprimă caracteristici care nu pot fi comparate, întrucât ele însele

sugerează un anume grad de comparație: egal, întreg, perfect,
desăvârșit, secundar
 Reprezentau forme ale comparativului sau ale superlativului în limba
latină: superior, inferior, major, maxim

18
Funcțiile sintactice ale adjectivului
Adjectivul poate avea următoarele funcții sintactice:

a. Atribut adjectival: Am văzut un copac înalt.

b. Nume predicativ: Viața este grea.

c. Complement indirect: Din timidă a devenit îndrăzneață.

d. Complement circumstanțial de timp: De mic era inteligent.

e. Complement circumstanțial de mod: Juriul este de acord că

băiatul este mai mult arătos decât talentat.

f. Complement circumstanțial de cauză: Cântă de fericită.

Când se află înaintea substantivului determinat, adjectivul preia articolul

acestuia.

Exemple:

fata deșteaptă – deșteapta fată

un băiat frumos – un frumos băiat

Schimbarea valorii gramaticale a adjectivului

Adjectivul își poate modifica valoarea gramaticală astfel:

a. prin substantivizare (devine substantiv)

„Leneșul mai mult aleargă”. (articol hotărât)

Cel leneș mai mult aleargă. (articol demonstrativ)

Un leneș nu ajunge niciodată departe în viață. (articol nehotărât)

a. Poate deveni adverb:

Elevul scrie citeț. (adverb de mod, funcție sintactică de complement

circumstanțial de mod)

19