 B-ch contracț.musc.1.struct.funcț.a fibrei musc. Țes.musc.

-format din celule

contractul E,grupate într-un mod organizat.Fiecare fibră mușc.contine
miofilamente groase(miozina) si subtiri(actina).Fibr.musc.contin miofilamente
paralele si despărțite de banda Z.Portiunea de miofibrile între 2 benzi Z-
sarcomerul-unit.funcț.a mușch.scheletici.In t.contracț.cele 2 miofilamente aluneca
unele către celelalte,sarcomerul scurtindu-se(contracț.musc).În t.relax.sarcom.isi
revine la lungimea inițială.Pt realizarea contracț.musc.e nev.de Ca(eliberat din RE
in citoplasma). Compoziț.chimica a mușch. Mușchi striați 75%apa,20%P,5%alte
subst.70%din O-contractile,30%-libere. Subst.proteice din
mușchi(mioglobina,miogenul)Mioglobina-are rol in respiratia tisulara a
mușch.Miogenul-rol in metab.G in mușchii care se
contracta.L(lecitinele,gliceridele,colesterolul)cu rol in producerea
energiei.G(glucoza,glicogenul). Subst.azotate(acid uric,ureea,creatinina).
Subst.minerale(Na+;K+;Ca2+;Cl-). Proprietăți funcț.a mușch.striat.
Excitabilitate(capacit.musch.de a trece din repaos in stare de
excitație).Conductibilitate(proces care incepe la niv.placii motorii si se transmite
din fibră in fibră,din aproape în aproape). Elasticitatea(revenirea la lungimea iniț.a
fibrei-absoluta-isi revine,relativa-nu).Extensibilitate(unde de contractia
  
urmată de o undă de relaxare).Contractilitate(schimbarea de forma, scurtarea
fibrei sau dezv.unei tensiuni interne).Tonusul musc.r-stare involuntara de tensiune
a mușch.3 tipuri de tonus-de repaos(menține segm.osoase unite prin articulatii);de
postură-(menține postura corp.opunindu-se gravitației);de susținere-(are rol in
contracț.statice si de forță. Proprietăți si organiz.structurală a P
contractile.Princip.P-miozina(P fibrilara,conț.acid glutamic,poseda sarcina -,poat
interacț.cu Ca2+,Mg2+.Are acț.enzimatica de scindare a ATPului;impreună cu
Mg2+,poate lega ATPul si ADPul,formind cu actina complexul actomiozina-4 parti
demiozina si 1 actina;constit.10%din masa musc.avind rol enzimatic. A2a P
contractila-actina-poate avea forma(mono,di si polimerica)Monomerica-nu poseda
activit.atepazica. M.m.contin tropomiozina,care form.cu tropomina un
complex.B.ch.contracț.musc.Resinteza anaeroba a ATPului-3cai:din CrP-CrP-
subst.macroergica din mușchi,fiind absorbită pe miofibrinele contractile in prezenta
creatinfosfatchinazei,e capab.sa restab.ATPul in mușchii care lucrează. Viteza
max.a reacț.se atinge la a 2a sec.dupa incep.efort.Phul optim al enzimei-slab
bazic.Rezerva de CrP se epuizează dupa 20-30 sec.
  
Reactia asigura energ.necesara pt alegeri la distanțe scurte,sărituri,atletică grea.
Procesul glicolizic-reactiile gliczei sint catalizate de hexokinaza si fosforilaza. Are
viteza max.la 20-30 sec de la incep.efort. iar spre sf.primului min e princip.sursa
de resinteza a ATPului. Efectul energetic-mic.Juma.din energ.eliberata-caldura,de
aceea t°mușch ajungela41-42°. Produsul final al glicolizei-acidul lactic.Glicza
servește drept baza pt rezistenta de viteza(innot 100-200m)Resinteza ATPului in
reacția miochinazei.ADP+ADP---miochinaza--> ATP+AMP. Se produce cînd
mușchii obosesc. Prezintă un mecanism de rezervă care asigură resinteza
ATPului cînd el nu m poate fi obținut pe alte cai.Resinteza aeroba a ATPului.Are la
baza 4 etape: 1.Scindarea moleculelor compusilor chimici complecși in subst.m
simple. 2.subst.obtinute^se descompun in continuare.Se formeaza acizi
dicarboxilici,se degajă 1/3din toata energ.formata. 3.Acetilcoenzima A(acid ascetic
activat)Se sfidează in ciclul lui Ore pe pînă la CO2 si apa. 4.H rupt de la
acet.coenz.A e transportat prin carnea resp.la O2 inspirat.
Dinamica proceselor b.ch.ce.in ef.muscular.1.Mobilizarea resurselor energetice
intr-un lucru fizic.In t.efortului au loc schimbări nu doar in mușchi dar si in tot or-
smul.Isi intensif.activit.sist.nervos,hipofiza si medulosuprarenalele. Sub
infl.SNsimpatic si adrenalinei ^ ps si TA. Adrenalina provoacă
 vasoconstricț.org.interne.Concomitent produsele metab.intermediar provoacă
dilat.capilarelor din mușchi.Adrenalina inhiba musculat.bronhiilor ^ diametrul
cailor resp.si favor schimb.de gaze in plămîni.(hiperventilare pul-ra,asig.muschilor
cu O2,^ capacit de ef.).Viteza furnizării O2ului-cel m important factor ce determ
posibilitățile energ.ce a mușchilor.o2 inspirat difuzează din
alveolele pulm.in sînge,datorita diferenței presiunii lui parțiale in aerul alveolar si
sing.venos. O parte mică din o2 difuzat în sînge se dizolva in plasmă. Iar cea m
mare parte se combină cu Hb, formind oxihemoglobina(HbO2)-instabila si se
descompune usor in țes-uri cedînd o2. Cu cît e m.mica t°si m^ Phil, cu atît m.mult
o2 se combină cu Hb. Molecula de Hb are 4 hamuri care leagă max
4 molec.de o2. După ce un hem s-a combinat cu o2,^afinitatea o2ului față de Hb si
următ.3 molec.se adiț.ză.m.usor.
  
2.Consum de O2 in ef.musc.r.Odata cu incep.ef.^cerința de o2.Pt a fi satisfăcută
e nev.de cv timp pt ca sist.resp si c.v. sa-si intensifică activitatea si ca
sing.oxigenat sa ajunga la mușchi.Consumul de o2 in mușchi ^treptat. Cînd
consum de o2 atinge un niv.constant si corespunde cerinței or-smului(echilibru
real),intr-un ef.m.intens(ps150-180b/min),echilibrul nu se stab.iar consumul de o2
^ pin la sf.efortului si atingerea niv.max.de o2.însă se poate stab.un echilibru
aparent cînd consum de o2 se menține o perioadă la niv.constant pt ca
sist resp.si c.v. si-au epuizat posibilitățile de furnizare a o2ului. Cantit.de o2
necesara or-smului,pt îndestularea completă a cerintelor energetice(cerința de
o2).Diferenta dinte cerința si consum real de o2(deficit de o2). 3.Datoria de o2.Din
cauza deficitului de o2 se accelerează procesele anaerobe de producere a
ATPului ce provoacă acumul.inor-sm a metabolitilor anaerobe,care o parte sunt
lichidati in t.ef.iar cealaltă dupa. Excesul de o2 consumat in perioada
de restab.ptlichidarea metabolitilor anaerobi(datorie de o2).Formarea datoriei de
o2 se datorează resintezei CrPlui si ATPului.Daca in t.ef.s-a stab.echilibrul,datoria
de o2 se achita rapid pe juma.27-30sec.si in întregime 3-5min. 

Procese b.ch.ce ce au loc în or-sm.1.Restab.urg.si întîrziată.In perioada de odihnă dupa un ef.are loc
lichidarea modific.b.ch.ce ce s-au produs în t.ef.In perioada de restab.consumul de ATP pt contractia
musc-ră se finiseaza imediat.apare posibilitatea resinteza CrPului. Acidul lactic din mușchi se sfidează
aerov pin la CO2 si apa iar cel care a difuzat în sînge e transportat la ficat,acolo servind ca substrat pt
resinteza glicogenului hepatic. La rîndul său glic.hepatic se scindeaza in glucoza si odata cu sing.e
transportată la mușchi. În dependență de durata de timp in care are loc resinteza subst.energetice
deosebim:-restab.urg.-(dur.primele 0,5-1,5 ore de odihnă și constă în lichidarea produselor degradării
anaerobe,datoriei de o2 si resintezei rezervelor energetice anaerobe.). -Restab.intirziata-m.multe ore de
odihnă,are loc restab.echilibr.hidroionic si endocrin,se finiseaza resinteza glicogenului hepatic si
muscular(12-48h),a P structurale si enzimatice si a fosfolipidelor(12-72h). 2.Supracompensarea.
Procese de restab a subst.energ.ce.depinde de intensitatea cu care ele sunt consumate.
Cînd cantit.de subst.energ.ce depășește cantit.lor de pînă la ef.-supracompensare ,acesta fiind trecator.
Durata delinde de t.ef.fizic efectuat si de profunzimea modificărilor b.ch.ce.
Bazele b.ch.ce.a dezv.calit..La niv.diferitor unitati motorii manifestarea calităților viteza-forță e
determinată de frecv.impulsurilor ce ajung la formațiunile sinaptice ale membranei fibrei musculare,de
fluxul ionilor de Ca,de proprietățile enzimatice si particularitățile structurale ale miofibrinelor.
Factorii b.ch.ci ce delimitează apariția calităților viteza-forță se determ.cuajut.dependentelor
fundamentale pt muschi-1.prima dependență descrie apariția forței musculare maximale,^ei e direct
proporț.cu gradul de polimerizare a miozina si cantit.de actina in mușchi. Cu cît e m.^supraf.formata de
firele de actina ce acoperă firele de miozina ,cu atît e m.^ forta dezv.de mușchi. Supraf.max.lă depinde
de lungimea sarcomerului,acesta fiind un factor genetic. Cantit.deactina se poate modifica in
t.dezv.individuale si antrenamentului. 2a dependență redă legătura dintre viteza max.de contractie a
mușchilor,lung.sarcomerului si activitatea atepazica a miozinei.Forta ma.de contractie depinde de
lung.fibrelor musc.realbe iar in mișcările spontane ale omului este important efectul comun a vitezei si
 forței. 3a dependență dezv.muschilor depinde de activit.atepazica(Viteza de degradare a ATPului).
Activit.atepazica e m.^in firele musc.re albe,de aceea forta max.e strîns legată de cantit.diferitor tipuri de
fibre in mușchi. 4a dependență-legătura dintre mărimea puterii max si viteza contracț mușc.re. Factorii
structurali de viteza-forță sunt transmiși prin ereditate, iar calea metodologică a dezv.lor e selecția
metodelor care ar duce la ^ activit.atepazice a miozinei si resintezei P contractile.
  
Se foloseste metoda efortului max si cea a repetarii ex-tiilor max.le. se folosesc
ex.asemanatoare celor competitionale. Metoda respectării ex.max-le se aplica pt
intensificarea sintezei P contractile si ^ masei musc-re. Aceste ex-tii se efectuează
cu un nr.^ de repetari pin la refuz. Fact.b.ch.ci ai rezistentei.Rezistenta (R)-calitate
motrica, caracterizează capacit.sportivului de a efectua un ef.fiz.cit m.indelungat.R
e determinată de viteza de resinteza a ATPului.Daca rezervă de ATP scade cu
55%,are loc diminuarea considerabilă a forței de contracț a mușchilor,cu 70%-
mușch.raspunde cu o contracț lenta si slabă, cu 75-80%- are loc intepenirea
mușchilor. Se deoseb.-R.speciala si generala. R.generala-serveste drept baza pt
dezv.celei speciale. R.sem.clasifica in-R.aeroba si anaeroba. R.aeroba-se
manifesta in ef.moderat de durata si exprima capacit.de ef.musc.realizat in conditii
de echilibru între cerința si consumul real de o2.R.aeroba e caracterizată de
VmaxO2 determinat de capacit.decaptare,transport și utilizare a o2
si nr.si activit.enzimelor ce participa la ef. Pt dezv.ei se folos.metoda unui
ef.continuu,repetarii si repetarea in intervale. R.anaeroba-capacit.max de
efort musc.incondiț.insuf.de o2,cind prevaleaza resinteza anaeroba a ATPului
,se manif.in eforturi intense de scurtă durată și e caracterizată de
intensit.max.anaeroba si capacit.max.anaeroba. intensit.max.anaeroba se menține
cîteva sec.pt ca sursele de energ.a ei depind de rezervă de ATP si
CrP.Capacit.max.anaeroba se apreciaza dupa oncentraț.acidului lactic in sînge
si vol.max.aldatoriei de o2. Pt dezv.ca m sus.^
Factorii b.ch.ci. ai capacit.de ef.Factori ce
delimitează capacit.deef.1.F.bioenergetici-posibilitati aeroba si anaerobe a or-
smului.2.F.neuromusculari.-forta musc-ra si tehnica efectuării ex-
tiilor.3.F.psihologici-motivatia,tactica. Forță musculara si posibilit.bioenergetice
formeaza grupa factorilor potențialului,iar tehnica ,tactica si prag.psihica formeaza
factorii productivității care determina nivelul realizării factorilor potențialului.
Executarea rațională a ex-tiilor permite realizarea eficienta a posibilităților de forță
și bioenergetice. Tactica perfectă permite realizarea m favorabilă a potențialului de
forță și bioenergetic. Si totusi,pe lîngă aceste potentialuri,sportivul treb sa posede
si o motivație bună. Un rol important il detine organizarea structurală si
proprietățile enzimatice a P musculare.
^intensit.dezv.muschilor in t.contracț este proporțională cu nr de legături transversale între firele de actina
si miozina in miofibrile. Acest nr depinde de concentraț de actina si miozina in lim.fiecarui sarcomer. Cei
m.importanti factori ce determina capacit.de ef.a omului-capacit.alactat-anaeroba(legată de procesele de
degrad.anaeroba a ATPului si CrPului in muschi). Capacit.glicolitica-anaeroba(posibilit.intensificarii
glicolizei in t.ef.tului,in t.careia are loc formarea aidului lactic). Capacit.aeroba(posibilit.execut.lucrului din
contul ^ proceselor aeroba in țes. Randamentul parabolic a surselor energetice enumerate e caracterizat
de forță,volum si eficiență. Indicii aeroba si anaerobi a capacit.de ef. Procesele aero- si anaerobe se
deoseb.dupa valoare,forță, volum si eficiență. O viteza inalta de prod.a energiei corespunzătoare puterii
max.procesului alactat anaerob ,se atinge la efectuarea efortului t.de 10 sec si constit.lasportivi de
performanta cca 3000 J/kg min. Viteza max.a glicolizei se atinge la execut.ex.30 sec si constit.2400J/kg
min. Intensit.max aeroba-2-3 min.,1200kj/kg min.