Fir de roşu, fir de alb

Se-mpletesc uşor

Sufletul curat şi dalb

Prins de-un marţisor.

Îţi legi inima cu fire

Pe piept să i-o prinzi

Nici nu poate să respire

Tremură-n oglinzi.

Cu emoţii vine el

Şi-l dă de gol firea

Dăruieşte-un ghiocel

Pretinzând iubirea.

Ea-i ridică mari altare

Şi-l presează în foi

La orice strigăt tresare

Norocos trifoi.

Altădată se destramă

Snurul norocos

Parcă e lucrat cu teamă

Nu meticulos.

Alb şi roşu împreună

Snur, mătase, mărţişor

Leagă o inimă nebună

Cu-n sălbatic dor.