BARBU FLAVIUS

AMG III

REFETAT ALZHEIMER
Definitie

Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza

permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie, gindire si comportament. Este cea
mai frecventa cauza a dementei in randul persoanelor cu varsta de 65 de ani si mai mult. Unele studii
epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor.

Etiologie

Factori de risc: Factorii de risc cunoscuti pana in prezent sunt cei ereditari (cazuri de
dementa in familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down. Singurul factor de risc pentru ceilalti
membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciaza ca persoanele avand o ruda de gradul I care sufera de
boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%.

Simptome

• Uitarea unor lucruri facute in urma cu numai cateva momente (faptul ca trebuia sa inchida
aragazul);

• Dificultati in realizarea unor lucruri simple (menaj, mancare etc)

• Dezorientare temporo-spatiala (uitarea adresei)

• Tulburari de judecata (imbracarea unor haine neadecvate pentru vremea de afara)

• Modificari ale dispozitiei (trecerea brusca de la veselie la furie si stari depresive)

• Aparitia halucinatiilor sau sustinerea cu fermitate ale unor lucruri care nu se intampla

• Prezenta agresivitatii fizice sau verbale.

Boala avanseaza in timp, insa rapiditatea cu care progreseaza depinde foarte mult de la o persoana la
alta. De asemenea, nu toti pacientii pot intampina aceleasi simptome sau in aceeasi masura. Un lucru
foarte important este acela ca o persoana poate trai in medie 10 ani de la aparitia simptomelor.

Modalitati de depistare a dementei Alzheimer

Majoritatea oamenilor vor incetini cate putin, fizic si psihic, pe masura ce vor inainta in varsta, dar este
o diferenta majora intre dificultatea ocazionala de a-ti aminti anumite lucruri si senilitate,sau dementa
senila- boala Alzheimer.
1.Istoria familiala.

Exista cazuri de dementa senila sau Alzheimer in familie? Adesea exista o predispozitie genetica fata de
aceasta boala la membrii aceleiasi familii.

2. Semne ale pierderii memoriei si dificultatilor de limbaj.

I se intampla sa piarda cuvinte, sau sa uite numele obiectelor obisnuite? A uitat cum sa faca operatii
simple de matematica?

3. Episoade de confuzie sau pierdere a atentiei.

Este persoana incapabila sa-si concentreze atentia asupra unei conversatii normale? Se incurca atunci
cand incearca sa efectueze sarcini obisnuite?

4. Probleme ale auzului sau ale vederii nediagnosticate.

Acestea pot ingreuna capacitatea unei persoane de a comunica eficient, si poate face o persoana sa para
mai confuza decat este.

5. Comportamentele inadecvate sau slaba judecata.

Daca incepe sa se comporte inadecvat sau intr-un mod total necaracteristic in situatii sociale, ar putea fi
semne timpurii ale dementei senile.

6. Schimbarile de dispozitie, iritabilitate si agitatie emotionala.

Adesea, persoanele aflate in stadiile timpurii de dementa senila sunt constiente ca ceva se intampla cu
ele, iar acest lucru poate fi atat infricosator cat si deprimant.

7. Coordonarea fizica si confuzie.

Persoanele ce sufera de dementa senila adesea uita cum sa faca sarcini simple invatate care ani de zile
au facut parte din viata lor de zi cu zi.
8. Mersul.

Schimbari ale mersului sunt adesea simptomatice pentru dementa senila, chiar daca pot fi conectate si
cu alte afectiuni neurologice precum boala Parkinson

Tratament :

1. Scoaterea bolnavului cu Alzheimer afara, in natura, 8-10 ore pe zi, s-a dovedit a fi de folos. Efectuarea
de exercitii de miscare, daca este capabil, sau alte indeletniciri utile in aer liber, pot aduce un plus de
beneficiu.

2. Gimnastica trebuie facuta in fiecare zi si in aer liber daca este posibil.

3. Remedii utile,naturiste,includ ginkgo biloba, ceai de maces, ginseng si visc.

4. Este recomandata urmarea unui regim alimentar complet vegetarian, fara grasimi si zahar rafinat si
evitarea tuturor condimentelor iritante, a otetului sau bauturilor cu cofeina, chiar si a celor
decofeinizate.

5. Administrarea unui supliment de vitamina B-3 ( nicotinamida ), vitamina E sau ulei de ciubotica
cucului poate fi de asemenea de ajutor.

6. Acidul folic reduce sindromul piciorului nelinistit asociat cu boala Alzheimer. Surse bune de folati sunt
legumele cu frunze de culoare verde inchis cum sunt : spanacul, brocoli si sparanghelul. Fasolea verde,
cartofii, fasolea alba, fasolea cu bob plat (tropicala), precum si painea din grau integral sunt si ele surse
bune de folati. S-a sugerat ca folatii imbunatatesc reflexele si coeficientul de inteligenta.

Activitatea mentala

Riscul de a face boala Alzheimer este mai redus in randul persoanelor active din punct de vedere
intelectual. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect
sau legate de procesul de invatare isi mentin mai bine functia mneyica si un timp mai indelungat.
Persoanele care au suferit un traumatism cranio-celebral cu pierderea starii de constienta timp de
minim o ora, sunt expuse unui risc dublu de a face la un moment dat boala Alzheimer.

Fumatul este un alt factor de risc pentru tulburarile de memorie ce apar odata cu inaintarea in varsta.
Fumatorii sunt expusi unui risc dublu de a face boala Alzheimer. Studii efectuate pe bautorii moderati de
vin au indicat la acestia un risc mai scazut de aparitie a bolii Alzheimer, comparativ cu marii bautori si cu
abstinentii. S-a constatat ca mentinerea contactelor interumane si implicarea in activitati utile permit
anticiparea unei batraneti frumoase.
Tratament medicamentos

ARICEPT, COMPRIMATE

CompozitieTabletele de donepezil clorhidrat 5 mg contin 4,56 mg substanta pura donepezil; Indicatii:

Aricept este indicat in tratamentul bolii Alzheimer forma usoara si medie.

Contraindicatii: Aricept este contraindicat la pacienti cu hipersensibilitate cunoscuta la donepezil

clorhidrat, derivati de piperidina sau oricare din excipientii utilizati in formula. Aricept este contraindicat
in sarcina.

Precautii: Tratamentul trebuie initiat si supravegheat de un medic specialist experimentat in diagnosticul

si tratamentul bolii Alzheimer. Diagnosticul trebuie stabilit in concordanta cu criteriile de diagnostic
acceptate (de exemplu DSM IV, ICD 10). Tratamentul cu donepezil va fi initiat doar daca exista un
supraveghetor care va monitoriza regulat administrarea medicamentului. Tratamentul este continuat
atat timp cat exista un beneficiu terapeutic pentru pacient. De aceea, beneficiul clinic al donepezilului
trebuie reevaluat periodic. Intruperea tratamentului trebuie avuta in vedere atunci cand efectul
terapeutic nu mai este evident. Raspunsul individual la donepezil nu poate fi prevazut. Utilizarea
produsului Aricept la pacienti cu boala Alzheimer severa, alte tipuri de dementa sau alte tipuri de
afectari ale memoriei (de exemplu declinul cognitiv legat de varsta) nu a fost studiata.

Anestezie: Aricept fiind un inhibitor de colinesteraza este posibil sa accentueze relaxarea musculara tip
succinilcolina in timpul anesteziei. Sistem cardio-vascular: Datorita actiunii lor farmacologice, inhibitorii
de colinesteraza pot avea efecte vagotonice pe alura ventriculara (de exemplu bradicardie). Acestea pot
fi importante in mod particular la pacientii cu "sick sinus sindrome" (SSS) sau alte tulburari de conducere
supraventriculara, cum ar fi blocul sinoatrial sau atrioventricular.

Tract gastro-intestinal: Cu toate ca studiile clinice cu Aricept comparativ cu placebo nu au aratat

cresterea incidentei ulcerului peptic sau hemoragiilor gastro-intestinale, pacientii cu risc de ulcer, de
exemplu cei cu ulcer in antecendente, sau care urmeaza terapie cu antiinflamatorii nesteroidiene
trebuie monitorizati pentru simptomatogie activa sau oculta de hemoragie gastro-intestinala.

Tract genito-urinar: Cu toate ca nu s-a semnalat in timpul studiilor clinice cu Aricept, colinomimeticele
pot produce retentie urinara.

Sistem nervos, convulsii: Colinomimeticele se pare ca prezinta un anumit potential de producere a

convulsiilor generalizate. Convulsiile pot fi si o manifestare a bolii Alzheimer.

Aparat respirator: Datorita actiunii lor colinomimetice, inhibitorii de colinesteraza trebuie administrati
cu precautie la pacientii cu astm sau afectiuni pulmonare obstructive. Trebuie evitata administrarea de
Aricept concomitent cu alti inhibitori de acetilcolinesteraza, agonisti sau antagonisti de sistem colinergic

Sarcina si lactatie: Studii de teratogeneza la femele gestante de sobolani cu doze de aproximativ 80 de

ori doza umana si la femele gestante de iepuri cu doze de aproximativ 50 de ori doza umana nu au
aratat potential teratogen. in studii in care femelelor gestante de sobolani li s-au administrat doze de 50
de ori mai mari decat doza umana, din ziua 17 de gestatie pana in ziua 20 post-partum, s-a observat o
crestere usoara a deceselor nou-nascutilor si o scadere usoara a supravieturii puilor din ziua a 4 post-
partum. Nu a fost observat nici un efect la urmatoarea doza testata, care a fost de aproximativ 15 ori
mai mare decat doza umana. Aricept nu trebuie administrat in timpul sarcinii. Nu s-au efectuat studii la
mamele care alapteaza si nu se cunoaste daca donepezilul clorhidrat este excretat in laptele matern. De
aceea, femeile care urmeaza tratament cu donepezil nu trebuie sa alapteze.

Efecte asupra abilitatii de conducere auto si manuirii utilajelor: Boala Alzheimer poate afecta
performantele de conducere auto sau poate compromite abilitatea de manuire a utilajelor. in plus
donepezil poate induce oboseala, ameteala, si crampe musculare mai ales la initierea terapiei sau in caz
de crestere a dozei.

Reactii adverse: Cele mai comune (incidenta 1,5% si de doua ori mai mare decat la placebo) sunt diaree,
crampe musculare, oboseala, greata, varsaturi si insomnie. Alte efecte secundare (incidenta 1,5%) sunt
cefalee, dureri, raceala, tulburari abdominale si ameteala. Au fost observate rare cazuri de sincopa,
bradicardie, bloc sinoatrial si atrioventricular. Nu au fost semnalate modificari semnificative ale
constantelor de laborator, cu exceptia unor cresteri minore ale concentratiilor serice de creatinkinaza
musculara.

Mod de administrare: Adulti/varstnici: Tratamentul se initiaza cu o doza unica zilnica de 5 mg. Aricept se
administreaza oral, seara, inainte de culcare. Doza de 5 mg/zi trebuie mentinuta cel putin o luna pentru
a se permite atingerea concetratiilor de prag si evaluarea efectului terapeutic. Dupa o luna de tratament
cu doze de 5 mg/zi doza de Aricept poate fi crescuta la 10 mg/zi doza unica zilnica. Doza maxima
recomandata pe zi este de 10 mg. Doze mai mari de 10 mg/zi nu au fost studiate. Durata tratamentului
nu a fost studiata peste 6 luni, in studii clinice controlate placebo. La intreruperea tratamentului se
observa o scadere treptata a actiunii terapeutice. Dupa intreruperea brusca a tratamentului nu exista
efect rebound. Insuficienta hepatica si renala: Se foloseste aceeasi schema de dozaj pentru pacientii cu
insuficienta renala sau disfunctie hepatica usoara sau moderata deoarece clearance-ul donepezilului
clorhidrat nu este afectat de aceste conditii.

Copii: Aricept nu este recomandat la copii.

Tratamentul nu vindecă, ci încetineşte evoluţia bolii. „De aceea, trebuie asociat cu o îngrijire
specializată, care să ajute bolnavul să rămână integrat mai bine în societate şi să prevină tulburările de
comportament şi de dispoziţie pe care le determină conflictele cu celelalte persoane sănătoase, care nu
ştiu cum să abordeze boala şi bolnavul. În acest fel pot fi prevenite accidentele casnice, autovătămarea
sau vătămarea celorlalţi, tendinţa de izolare a bolnavului şi a familiei”.