CAPITOLUL III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

COPIILOR CU PARAZITOZE INTESTINALE

3.1. ROLUL PROPRIU

3.1.1 Asigurarea condițiilor de spitalizare

Scopul spitalizării bolnavilor este, in majoritatea cazurilor vindecarea. Pentru a

realiza acest lucru, trebuie create condiții prielnice, necesare ridicării forței de
apărare si regenerare a organismului si scoaterea lui de sub eventualele influențe
negative ale mediului inconjurător. Fiind vorba despre copii, ei sunt scoși din
mediul lor, cu ocazia internării pot apărea efecte negative asupra sistemului nervos
legate de spitalizare ,de investigații. Protejarea pacinetului se va face prin :
- saloane luminoase cu diferite picturi, care să-i distragă atenția
- spații verzi extraordinare
- coridoare luminoase, curate
- mobilier adecvat și jucării
- se vor folosi dezinfectante fără miros greu, înțepător
- se va aerisi salonul ori de câte ori este nevoie, dar doar in prezența
personalului sau a unui membru din familie
- odihna pacienților- se va respecta programul de odihnă
- săli de joacă
Predarea sarcinilor se face în condica de tură- Ea va cuprinde
- data și ora schimbului
- numărul salonului
- număr pat și diagostic prezumtiv
- starea bolnavului , date despre tratament
- date speciale sau supraveghere deosebită pentru un bolnav
- se mai notează : T.A., temperatura pacienților, dacă există reacții alergice
la vreun medicament
- se raportează medicului de gardă cazurile speciale
Asistenta va verifica și va participa la aprovizionarea salonului cu lenjerie curată
ori de câte ori este necesar. Lenjeria din secție curprinde :
- lenjerie de corp
- lenjerie de pat
- lenjeria necesară aplicării unor tehnici sau tratamente
Curățenia saloanelor se va face zilnic , dimineața și după- masă. Nu se vor lasă
la vedere sau nesupravegheate soluțiile folosite pentru curățenie.
Fiind vorba de secția de pediatrie , asistenta medică , trebuie să
comunice din toate punctele de vedere, atât verbal cât și non-verbal, cu
1
pacienții sau cu aparținătorii( în cazul in care spitalizarea o cere).Asistenta
medicală are rolul de a sprijini familia să recunoasă efectele pe care le are
îmbolnăvirea unui membru al familiei. Ea trebuie să adopte metode care să ii
facă să iși exprime suferințele și să ii incurajeze să fie interesați de menținerea
sănățății corporale. Atât comunicarea cu pacientul cat si comunicarea cu
familia acestuia este importantă, pe toată durata tratamentului.
O altă condiție importantă pentru realizarea unui tratament cât mai eficace este
igiena bolnavului. Asistenta medicală trebuie să se îngrijească și să controleze ,
dimineața pe cei care se pot spăla singuri. Dacă toaleta bolnavului nu se poate
efectua decât la pat se vor pregăti următoarele : paravan , prosoape, bureti, tifon,
mănusi chirugicale sterile, săpun, pahar, periuță și pastă de dinți, lenjerie curată,
mușama. Dacă afecțiunea o permite, asistenta medicală sau aparținatorul va însoți
pacientul la la baie. După ce efectuează toaleta de dimineață , pacientul iși va
schimba lenjeria. Pentru pacienții cu parazitoze intestinale se va insista asupra
toaletei bucale- pentru prevenirea aftelor, si a pliurilor anale, pentru prevenirea
iritațiilor. La nevoie , regiunea anală se pudrează cu talc.

3.1.2 Rolul asistentei medicale în examinarea clinică a pacientului

Colaborarea la examinarea clinică a bolnavului este una dintre cele mai

importante sarcini ale asistentei medicale. Ea trebuie să știe să evalueze starea de
sănatate a pacientului , pentru a putea trnsmite mai departe medicului date
importante pentru stabilirea diagnosticului și pentru stabilirea ingrijirilor de care are
nevoie pacientul. De aceea se recurge la examinarea clinică și paraclincă , în care
asistenta medicală are un rol foarte important.
Asistenta medicală, printr-o observatie justă și clară asupra copilului , are
obligația să observe și să consemneze aspectul general al pacientului, înăltimea și
greutatea sa , aspectul pielii ( care ajută la cunoașterea stării de hidratare sau
deshidratare a organismului) , ținuta, faciesul , starea psihică.
De asemenea se vor urmări necesitățile și manifestările pacientului generate de
nesatisfacerea unor nevoi , pentru a putea fi pregătită o îngrijire de calitate.
Pacientul care suferă de parazitoze intestinale , se prezintă la spital , în general cu o
stare de sănătate alterată. Din discuțiile cu pacientul sau cu aparținătorii acestuia va
constata dureri abdominale , intense. În urma discuțiilor vor rezulta și alte date
precum, stare de vomă, diaree sau constipație acută. Toate aceste date vor fi strânse
de către asistenta medicală , care le va comunica medicului. În urma acesteia el, va
putea stabili un diagnostic, prezumtiv, până la apariția rezultatelor paraclinice.
Aceste date vor fi culese cu foarte mare atenție , pentru a nu omite ceva , pentru a
se face o evaluare corectă a pacientului. Fiind vorba de copii , familia este cea care
va oferii cele mai multe detalii legate de starea de sănatate a acestuia, de momentul
apariției stărilor de rău, de momentul în care pacientul a avut ultimul scaun. De
2
asemenea se va pune accentul și pe apariția vărsaturilor, în special pe momentul
când acestea au apărut, pe natura lor( purulente, sanguinolente, în jet, frecvente,
ocazionale ). Datele despre starea generală a pacientului, despre evoluția bolii se
vor nota permanent în foaia de observație și planul de îngrijire pentru a putea obtine
un tablou clinic exact.
Colaborarea asistentei cu medicul contribuie la crearea unui climat favorabil
între pacient și medic , face accesibilă explorarea tuturor regiunilor afectate ,
servindu-l cu intrumentarul necesar , toate acestea intervenind pentru scurtarea
timpului expunerii pacientului la traumatismele examinării, dacă acesta se află intr-
o stare alterată de sănătate.
Sarcinile asistentei în pregătirea și asistarea la un examen clinic medical sunt
următoarele :
- pregătirea psihică a pacientului
- adunarea, verificarea intrumentarului necesar examinării
- dezbrăcarea și îmbracarea pacientului
- deservirea medicului cu instrumente
- ferirea pacientului de alte traumatisme si infecții intra-spitalicești
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei legate de examinarea
clinică a pacientului este pregătirea psihică a acestuia. Acesta are rolul de a liniști
pacientul sau aparținătorii acestuia , prin explicarea fiecărei tehnici ce urmează a a
fi efectuată. Atitudinea apropiată fata de micul pacient și creearea unui climat
favorabil , constituie factori importanți a unei bune pregătiri psihice, în preaja
examinăriilor de orice natură.
Examinare va avea loc în cabinetul medicului de gardă sau în salonul
bolnavului. Asistenta va sta în fața medicului și il va servi cu instrumentarul
necesar. Tava cu instrumeste va fi așezată pe noptiera pacientului. Dezbrăcarea
completă a pacientului este necesară , dar însă aceasta nu trebuie făcută neaparat
odată. Atât îmbrăcarea cât și dezbrăcarea trebuie făcute cu multă finețe pentru a nu
cauza dureri sau mișcări inutile.
În primuș rând trebuie luată anamenza, în acest timp pacientul trebuie să adopte
o poziție cât mai comădă pentru el- antalgică, dar la examenul obiectiv el trebuie
adus în pozițiile cele mai adecvate observației. La nevoie asistenta medicală va
ajuta pacientul să se intoarcă , pentru a putea fi examinata și partea posterioară a
corpului.
În cazul parazitozelor intestinale medicul de garda va examina în primul rând
abdomenul.Atât palparea cât și percuția acestuia oferă informații despre starea de
sănătate a pacientului. Examinarea se face în decubit dorsal cu bratele întinse și
relaxate în jurul corpului, iar membrele inferioare să fie îndoite de la genunchi
pentru relaxarea musculaturii abdominale.
Este important ca ajutorul acordat de asistenta medicală să contribuie la ferirea
pacientului de traumatisme și oboseală. Efectuarea unui examen nesistematic ,
3
ridicarea și așezarea pacientului , nesprijinirea acestuia la nevoie , duc la o stare de
oboseală a pacientului, provocând chiar o agravare a bolii.

3.1.3 Supravegherea pacientului

Asistenta medicală supraveghează bolnavul în permanență asigurând confortul

lui în spital. Ea va avea în vedere atât comportamentul bolnavului, funcțiile sale
vegetative și vitale cât și apariția unor stări patologice. Comportamentul bolnavului
este diferit , în funcție de starea psihică, de boală, de mediul spitalicesc. Unii
pacienti pot fi deprimați si neliniștiți , cum este cazul copiilor care nu cunosc
adevăratul motiv pentru care se află acolo , care nu cunosc importanța tratamentului
corect efectuat. Ei vor fi încurajați și li se va răspunde cu amabilitate. Asistenta va
urmării :
-expresia feței bolnavilor
- culoarea tegumtelor
- mișcările pe care le execută
În cazul infecțiilor parazitare fața pacientului este palidă , uneori congestinată cu
ochii escavați. Analizând natura bolii trebuie intervenit rapid, fie medicamentos, fie
chirurgical (în cazul în care tratamentul medicamentos nu dă rezultate) ,pentru a
preveni o evoluție nefavorabilă. Supravegherea , observarea pacientului constituie
o datorie de bază a asistentei medicale. Fiind în contact permanent cu pacintul,
trebuie să observe și să sesiseze toate modificările care apar pe parcursul
spitalizării, modificări ce țin de aspect general de stare de conștință – durerea,
agitația, pulsul, T.A., diureza, vărsăturile, diareea. Dacă la internare datele
pacientului arată o stare generală alterată, după un anumit timp (2-3 zile) acestea se
modifică , fiind prezentă o perioada de „echilibru” în care trebuie continuat cu
tratamentul adecvat, pentru a îmbunătății starea pacientului.
Pierderile de lochide și electroliți semnalate în examinarea clinică , apreciază
necesarul de lichide și de electroliți ce urmează a fi administrate. Acestea se
execută cu insistență și exactitate, până la echilibrarea cel puțin parțială a stării
genrale a pacientului.
Supravegherea pacientului cu parazitoze intestinale este permanentă pentru a
putea observa cea mai mică modificare, pentru a observa comportamentul
pacientului la tratamentul administrat, pentru a observa comportamntul bolii în fața
tratametului. Asistenta va urmări manifestările de dependeță pentru a evita
eventualele complicații sau agravarea celor prezente :
- scăderea ponderală – apare la pacienții cu parazitoze intestinale datorită
deficitului alimentar
- starea generală alterată pe timp îndelingat datorită stărilor febrile , prelungite,
vărsăturilor, diareei
- paloare – apare datorită deshidratării
4
 - durerea abdominală – ester întodeauna prezentă în parazitoze intestinale și de
cele mai multe ori apare brusc,uneori fiind foarte intensă.
- vărsăturile- sunt și ele prezente în parazitozele intestinale , este vorba despre
vărsături în jet, un simptom foarte alarmant și este bine să se pună rapid un
diagnostic.
În cadrul supravegherii asistenta trebuie să mai țină seama și de :
comportamentul bolnavului –ea trebuie să urmarească și să observe, poziția
pacientului in pat, expresia feței, mișcările pe care acesta le exercită. Poziția
adoptată de pacient spune multe despre suferința acestuia. Pofta de mâncare va fi de
asemenea urmarită de asistentă. Sunt bolnavi care iși păstrează pofta de mâncare
sau din contră, au oroare pentru alimente, cum este cazul bolnavilor de parazitoze
intestinale. Un alt lucru care trebuie urmărit de asistenta medicală este somnul. Ea
va urmari dacă somnul pacientului este liniștit sau agitat, daca doarme fară
intreruperi sau din contră , cu intreruperi repetate.Durerea, este un alt factor care
trebuie urmărit in cadrul spitalizării.Ea trebuie să sesizeze medicul in legatură cu
suferințele bolnavilor. De cate ori pacientul se plânge de dueri, asistenta se va
interesa de caracterul lor, intensitatea si durata, direcția in care acestea iradiază,
precum si variația lor in cadrul unor acte fiziologice. Convulsiile si contracțiile vor
fi de asemenea urmarite deoarece pană la apariția medicului acestea pot disparea și
singura martoră este asistenta, care trebuie sa descrie ceea ce a observat. Alcătuirea
foii de temperatură este foarte importantă și obligatorie pentru pacienții spitalizați.
In cazul copiilor cu parazitoze intestinale cele mai importante notări sunt cele
legate de vărsături, scaun și temperatură. Ea trebuie să cuprindă toate datele despre
pacient și despre internarea lui. Pe această foaie se mai pot nota și apariția unor
complicații.

3.1.4 Pregătirea preoperatorie și îngrijirea postoperatorie

În cazul în care tratamnetul medicamentos nu duce la un rezultat favorabil și

boala evoluează , atunci se trece, la tratamnetul chirurgical ( în cazul ascaridozei,
oxiurozei).
Pregătirea preoperatorie – cuprinde :
- pregătirea psihică și fizică a pacientului- pacienții internați sunt agitați ,
speriați, inhibați de teama intervenției , de diagnosticul, de anestezie, de
durere. Asistenta medicală are obligația, ca prin comportamentul și atitudinea
ei să înlăture starea de anxietate în care se găsește pacientul înainte de
operație :
1. să-l ajute pe bolnav să iși exprime gândurile, grijile, teama, în cazul în care acesta
nu este prea mic, și are un vocabular format
2. să-i insufle încredere în echipa operatorie
5
3. să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului și în sala de
preanestezie.
4. dacă situația o cere, aparținătorul pacientului îl va însoți până la inceperea
operației.
Asistenta medicală și toată echipa de îngrijire trebuie să fie pregătită pentru un
răspuns sigur și incurajator la intrebarea inevitabilă „ ce credeți, se va face bine?”.
Uneori de acest răspuns va depinde starea de liniste ulterioară atât a pacientului cât
și a familiei.Asistenta trebuien să răspundă cu amabilitate , profesionalism, siguranță
și promptitudine la solicitările tuturor pacienților, familiei, încât aceștia să capete
încredere în serviciul în care a fost internat. În general pentru pacient nu există in
tervenție minoră, o operație fiind o experiență nouă care o trăiește pacientul. Teama
ii face pe unii pacienți sau aparținători să amâne operația pe motiv că doresc să
încerce si alt tratament medicamentos sau alți medici specialiști. În acest caz
asistenta intervine și linișteste pacientul și îi dă încredere în rezultatele favorabile
obținute în urma operației.
- pregătirea generală – cuprinde bilanțul clinic și bilanțul paraclinic
a. bilanțul clinic –cuprinde partea în care asistenta realizează anamneza riguroasă a
pacientului , controlul funcțiilor vitale și vegetative și se asigură că toate datele cu
privire la starea de sănătate a pacientului vor fi transmise medicului. Asistenta ia
cunoștință de situația globală în care se află pacientul și intr-o manieră selectivă,
remarcă detaliile importante, schimbările care apar în evoluția lui, și utile pentru
explorarea preoperatorie.
b. bilanțul paraclinic – completează examenul clinic, permite o apreciere exactă a
stării viitorului operat. Rezultatele examenelor paraclnice depind de
profesionalismul și corectitudinea cu care asistentele medicale au făcut recoltarea
produselor biologice și patologice sau au pregătit bolnavul pentru investigație.
Pentru o mai bună întelegere a pregătirii preoperatorii, putem clasa examenele
paraclinice in – examene de rutină( examene de laborator , obligatorii înaintea
tuturor intervențiilor chirurgicale , indiferent de timpul avut la dispoziție pentru
pregătire și indiferent de starea generală a pacientului- APTT, RH,Glicemie,uree
sanguină), examene complete (Hemoleucogramă, Vsh,Ionogramă, sumar urină,
EKG, radiografie pulmonară și radioscopie pulmonară), examene speciale
( explorarea aparatului digestiv, explorarea aparatului cardiovascular, explorarea
tubului digestiv)
- pregătirea pentru operație – se face în funcție de timpul avut la dispoziție și de
starea generală a pacientului. În cazul parazitozelor intestinale avem timp suficient
și pacient dependent. În ziua precedentă se recomandă repaus, un regim alimentar
usor digerabil, un consum crescut de lichide. În seara zilei precedente, se efectuează
de către asistentă sau de către un aparținător , baia generală, la dus. În ziua
intervenției pacientul nu mai bea lichide.Se îmbracă pacientul cu lenjerie curată, în
funcție de intervenție, se pregătesc documentele – F.O., analize, radiografii, care
6
vor însoți pacientul. Transportul pacientului în sala de operație se face doar însoțit
de asistenta medicală , care are obligația să predea pacientul asistentei de anestezie,
împreună cu toată documentația și alte observații survenite ulterior și foarte
importante pentru intervenția chirurgicală. În sala de preanestezie se verifică starea
de curățenie , se pregătesc zonele pentru perfuzie. În sala de operație se execută
ultima parte a pregătirii pacientului, se instalează și se fixează pacientul pe masa de
operație. Funcțiile vitale vor fi monitorizate. Badijonarea cu alcool pentru
degresarea pielii și curațirea pielii de antisepticul anterior, badijonarea cu tincturaă
de iod, se face începând cu linia de incizie, de la centru către periferie și se termină
cu zonele septice.
Se va evita :
- contactul cu pacienții operați , care sunt obosiți, le este rău, au complicații,
pentru a nu-i permite sp aibă termnen de comparație
- să se vorbească urât cu pacienții si/ sau cu familia acestora
- să se facă aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului, intervenției
și diagnosticului.
- să se pună în aceleși salon , împreună, doi pacienți operați, în aceeași zi, cu
aceeasi intervenție.
Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deține un loc important în
prevenirea infecțiilor nasocomiale. Este necesară punerea în practică a unui
protocol precis și detaliat al diferitelor etape din această pregătire și întărirea
legăturilor dintre asistentele medicale din secția de chirurgie , terapie intensivă și
cele care lucrează în sălile de operație și anestezie.
Fiecare secție este responsabilă de numărul și frecvența eventualelor infecții,
precum și de urmărirea, alături de asistentul de igienă, a executării corecte a
modului de pregătire preoperatorie a pacientului.

Ingrijirea postoperatorie

Supravegherea postoperatorie a pacientului începe din momentul rerminării

intervenției chirurgicale, deci înainte ca el să fie transportat în cameră.Din acest
moment operatul devine obiectul unei atenții constante , până la părăsirea spitalului.
Este indicat ca transportul pacientului să se facă cu patul rulant sau căruciorul. El
va fi acoperit, pentru a fi ferit de curenții de aer sau de schimbări de temperatură.
Asistenta medicală care îl va însoți se va asigura ca pacientul stă comod, că este în
siguranță și că eventuala tubulatură nu este comprimată.Odată ajuns în salon ,
pacientul va fi luat în primire de asistenta medicală, care va ajuta ca acesta să fie
pun în pat, se va ingriji să fie bine acoperit, să fie plasat comod. Salonul trebuie să
fie curat, bine aerisit, liniștit, având temperatură între 18 și 20 C, prevăzut cu
instalații de oxigen montate în perete, cu prize în stare de funcționare și cu
aparatură pentru aspirație. Patul va fi accesibil din toate părțile. Nu trebuie să fie
7
prea mare caldură, deoarece căldura excesivă a patului produce transpirație, ceea ce
duce la pierderi de apă, iar senzația de frig duce la apariția frisoanelor.Poziția
pacientului esre decubit dorsal, cu capul intr-o parte, până când iși recapătă
cunoștiința. Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali, câteodată, patul va fi ușor
înclinat.
Supravegherea pacientului este sarcina fundamentală a asitentei
medicale.Supravegherea este permanentă, în vederea precoce a incidentelor și
complicațiilor postoperatorii. Prezența permanentă lânga pacient permite asistentei
medicale , ca , pe lângă elementele de supraveghere indicate de chirurg și
anestezist, să sesizeze orice alte mici modificări și acuze subiective și să
administreze, la timp, tratamentul prescrie, evitând inițiativele personale, fără a ține
cont de resposabilitățile celorlalți membri ai echipei.
Asistenta medicală trebuie să fie atentă la :
- colorația pielii, sesizând paloarea și cianoza
- colorația unghiilor, urmărind apariția cianozei
- starea mucoaselor- limba uscată, sau umedă, sabulară sau curată- indică
starea de hudratare a pacientului
- starea de calm sau de agitație
- tensiunea arterială care se va măsura ori de câte ori este nevoie la primele
două ore după operație, din 15 în 15 min, în următoarele ore și din oră în oră pentru
următoarele 16 ore, notând datele în foaia de reanimare .
- pulsul care se va măsura la 10-15 minute, urmărind frecvența, ritmicitatea,
amplitudinea, care se notează.
- respirație la care se notează frecvența , amplitudinea, ritmicitatea și se
sesizează, de asemenea, medicul în caz de tuse sau exprectorație.
- temperatură- care se măsoară dimineața și seara și se notează
- piederile de lichide – reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un
semn bun, la inceput , cantitatea de urină nu este abundentă , dar în două zile revine
la normal. Se măsoară cantitatea și se observă aspectul, daca emisia de urină
lipsește , se practică sondajul vezical.
- scaun care ar trebui să se reia în următoarele 2-3 zile și este precedat de
eliminare de gaze , în cazul în care aceste nu apar, se folosește tubul de gaze, iar în
cazul în care scaunul nu este spontan , se face o clinsă evacuatoare.
- transpirație care se va nota în cazul în care aceasta apare
- alte aspecte importante în evoluția postoperatorie – starea abdomenului
(balonare, contractare) starea aparatului respirator.
De calitatea și minuțiozitatea acestor îngrijiri depinde în mare măsură, evoluția
postoperatorie și absența complicațiilor. Asistenta medicală va trebui să se asigure
că starea pacientului evoluează favorabil încă din mometul trezirii și până la ieșirea
din spital. În momentul trezirii , pacientul va fi supravegheat, atât de asistenta

8
medicală cât și de posibilii aparținători pentru a împiedica eventualele incidente și
urmări ale acestora :
- vărsăturile – asistenta medicală va așeza operatul cu capul intr-o parte , fără
pernă, pentru evitarea trecerii acestora în căile aeriene
- agitația- prezența familiei sau a asistentei medicale este obligatorie lângă
pacient, la trezire, în starea de semiconstiență, operatul tinde să tragă de
pansamente, de posibile sonde.
- Imprundete posibile – vrea să se coboare din pat, vrea să bea apă, sau ca
membrii ai familiei aflați lângă pacient sa-i de să bea fără discernamânt.
Imediat după trezire asistenta medicală va menține pacinetul în decubit dorsal
primele ore, decubit lateral dreapta sau stânga, apoi semișezând.Ea ii va asigura
confortul, punându-i bine perna, verificând apoi de mai multe ori pe zi. Toaleta
zilnică este obligatorie, lenjeria de corp va fi schimbată zilnic, sau imediat după ce
a transpirat și ori de câte ori este nevoie.Bazinetul sau urinarul vor fi puse cu grija,
după ce, în prealabil, au fost încălzite la temperatura corpului, iar după folosirea lor
se va face obligatoriu toaleta perineală. Se va urmări ca atmosfera din jurul
bolnavului să fie calmă, să fie liniște , fără conversații sgomotoase, fără vizitatori
mulți. La originea durerilor postoperatorii stau mai multi factori, care vor fi
precizați înainte de a se prescrie analgezicele de rutină. De menționat ca nu se vor
administra calmante fără prescripția medicală și fără a se cunoaște exact caracterul
durerii. După intervențiile chirurgicale asupra organelor interne apar dureri , dar
singurul care decide conduita de urmat si prescrie analgezice este medicul care a
efectuat operația.
Inainte ca pacientul să se ridice din pat asistenta medicală va trebui să verifice
dacă nu există edeme ale membrelor inferioare, să măsoare tensiune arterială culcat,
apoi în ortostatism. Ridicarea se face treptat, întâi la marginea patului apoi treptat
face umpic de gimnastică.El nu trebuie lăsat să meargă singur, ci sprijinit de
asistenta medicală sau de un membru al familiei, să nu se exagereze de prima dată.
Această prima ridicare din pat poate fi considerată ca o primă plimbare precoce,
aceasta fiind indicată în majoritatea intervențiilor chirurgicale, la copii este indicată
cât mai repede, decât la adulți.
O altă sarcină deosebit de importantă a asistentei medicale este îngrijirea plăgii
postoperatorii.Încă de la plasarea pacientului în salon , ea trebuie să supravegheze
evoluția pansamentului steril cu care pacientul sosește din sala de operație. Trebuie
astfel avut grijă ca pansamentul să fie prptejat, curat , să nu prezinte scurgeri
sanguine sau alte secreții care ar putea duce la complicarea plăgii. Dacă se observă
modificări de aspect, asistenta medicală are obligația de a anunța medicul chirurg ,
care va evalua starea plăgii și va intervenii după caz. Acesta va lăsa instrucțiuni cu
privire la modul în care se va realiza pansamentul în continuare, soluțiile antiseptice
care se pot utiliza,instrucțiuni de care asistenta medicală trebuie să țină cont în
totalitate.
9
 Asistenta medicală va lucra cu capul, sufletul și mâinile și propria conștiință,
nelăsând nimic la voia întâmplârii și neomițând să transmită cel mai mic detaliu
colegelor ce-i urmează în tură. Devotamentul , amabilitatea suny atuuri majore care
nu trebuie să lipsească unei asistente medicale și care vor completa, în mod fericit,
conștiinciozitatea profesională, cu scopul bine precizat- reîntoarcerea la viața
normală.
Atât relațiile dintre pacient și cadre medicale este importantă cât și dintre
asistenta medicală și ceilalți membrii ai echipei în frunte cu medicul chirurg.
Chirurgii si asistentele medicale formează o echipă situată cert pe o scară verticală.
Ea va răspunde clar la întrebările medicului chirurg, fără a face divagații și va pune
întrebări judicioase, la obiect, iar dacă este nevoie- și în absența pacientului. Dacă
va avea vreo nemulțumire la adresa chirurgului va ține pentru ea, nu va discuta cu
colegele sale , și în nici un caz cu pacientul , încercând să rezolve totul printr-o
discuție civilizată, și de bun simt.
Complexitatea evoluției postoperatorii (în cazul anumitor intervenții chirurgicale)
multitudinea complicațiilor ce se pot ivi impun asistentei medicale o comportare și
o conșțiință profesională ireproșabilă, pentru a se integra direct în echipa
chirurgicală, în angrenajul căreia trebuie să reprezinte o rotiță mică, dar esențială.

3.1.5 Rolul asistentei medicale în alimentația pacientului

Pacientul cu parazitoze intestinale are dificultăți in alimentație. Acesta prezintă

vărsături care le îngreunează alimentația și le alterează starea generală. Este
important ca unui astfel de pacient să i se administreze o alimentație adecvată ,care,
corelată cu tratamentul să ducă la vindecarea lui. Se va avea grijă ca alimentele
introduse să fie tolerate , să conțină toate suplimentele nutritive care contribuie la
echilibrarea hidroelectrolitică. Se vor da alimente ușor digerabile , sau, în funcție de
vârsta copilului – supe, pireuri, regim păstos și semilichidian.
După intervenția chirurgicală alimentele trebuie introduse treptat, ei vor fi tinuți
la regim absolut, timp de 2-3 zile, urmând ca apoi treptat, mai ales după ce semnele
clinice arată o evoluție să li se permită ingerarea de apă , apoi după alte 2-3 zile de
alimente mai consistente , bogate în proteine.Aceste alimente au și rolul de a ajuta
cicatrizarea și de a exercita reluarea peristaltismului intestinal normal.
Asistenta medicală trebuie să evalueze gradul de alimentație al pacientului ,
pentru a putea fi stabilite cu ușurintă necesitățile nutriționale ale acestuia. Ea
trebuie să incurajeze pacientul pentru a avea o alimentație adecvată și să-i explice
importanța nutriției in vindecarea sa. De asemenea asistenta medicală poate
colabora cu membrii familiei , pentru că aceștia au o mare importanță pentru
pacient. În general toți pacienții sunt anxioși și agitați , lucruri care contribuie intr-o

10
anumită măsură la renunțarea alimentării , ei se dau bătuți , se descurajează, și
atunci asistenta medicală intervine în echilibrarea lor psihică.
Asistenta medicală explorează preferințele pacientului asupra alimentelor
permise și interzise. Ea servește pacientul cu alimente la o temperatură
moderată,la ore regulate si prezentate atragător, fiind vorba aici de un copil.
Pacientul trebuie lăsat să aleagă alimentele după gusturile sale,respectând
contraidicațiile regimului. O alimentație corectă favorizează procesul de
vindecare, un regim rațional poate influența tabloul clinic, caracterul
procesului infecțios si ritmul evoluției acestuia, devenind astfel un factor
terapeutic. Intervalul dintre mese va fi de 2-3 ore, pentru eliminarea senzației
de greață, lichidele se vor servi reci, acidifiate cu lamâie , intr-o variație cât
mai mare. Asistenta medicală trebuie sa noteze exact cantitatea de alimente
consumată și să calculeze valoarea calorica pentru a se putea orienta in ceea
ce privește acoperirea necesitătilor zilnice ale bolnavului.

3.1.6. Rolul asistentei în educația sanitară a pacientului

Pe lângă rolul terapeutic pe care îl are asitenta medicală în ingrijirea pacienților

cu parazitoze intestinale aceasta are și un rol important în profilaxia afecțiunii , în
educația sanitară a pacientului. Pentru aceasta asistenta trebuie să aibă cunoștințe
despre boală, despre evoluția ei, despre vindecarea ei, dar și despre pacient , în ceea
ce privește obiceiurile lui , mediul în care trăiește , de asemenea pe durata
spitalizării pacinetul trebuie urmărit în vederea observării deprinderilor de igienă
sau de alimentație.
Pentru a preveni parazitozele intestinale , asistenta medicală are rolul de a le
explica atât paciențiilor cât și aparținătorilor că este important să evite anumite
obiceiuri, este important să se spele pe mâini după și inainte de masă. Atât
legumele cât și fructele trebuie spălate inaintea de a le consuma. Trebuie să le
explice că aceste lucruri contribuie la o perturbare a stării de bine , și astfel se
ajunge la parazitoze intestinale.
Este foarte important ca asitenta medicală să le explice pacienților cât și familiei
că trebuie să se prezinte la medic la cel mai mic semn de boală, fie și pentru un
control de rutină. De asemenea duce muncă de educație și pacienților deja
spitalizați încurajându-i să semnaleze modificări în starea lor de sănătate ,
educându-i să aibă o igienă personală riguroasă pentru a preveni apariția
complicațiilor.
Un rol important îl are asistenta la externarea pacientului.Atunci ea trebuie să se
asigure că pacienții beneficiază de toate recomandările necesare vindecării. Acestea

11
nu țin doar de regimul alimentar strict impus de medic ci și de urmarea cu atenție a
tratamentului prescris la domiciuliu , prezentarea la control medical periodic.
În cazul în care pacienții au fost supuși unei intervenții chirurgicale asistenta
medicală trebuie să informeze pacientul/familia despre evoluția plăgii, a
importanței pe care o are igiena, locală în vindecarea acesteia și a prezentării în
serviciul de chirurgie în caz de modificări patologice. În educația sanitară pe care
asistenta o exercită asupra pacienților , ea trebuie să aibă o atitudine convingătoare ,
amabilă care să arate că este interesată de ceea ce se va întâmpla în continuare cu
pacientul.Această atitudine încurajează pacientul , să se intereseze și mai tare de
starea lui de sănătate , despre evoluția sa, despre tratametul luat și ce trebuie să facă
în continuare pentru a se vindeca în totalitate.

12
3.2 ROLUL DELEGAT

3.2.1 Rolul asistentei medicale în examinarea paraclinică

Asistenta medicală va recolta toate produsele de laborator indicate de medic, și

se va îngriji să i se facă pacientului toate investigațiile necesare și să se introducă în
foaia de observație a acestuia toate rezultatele obținute. Este necesar ca aceasta să
primească rezultatele de la laborator și să știe să le interpreteze mai mult sau mai
puțin complet. Ele dau informații depre tipul de parazitoză întâlnită la pacient,
astfel se poate acționa rapid în vederea tratării acesteia.
Examenele paraclinice completează simptomatologia bolilor cu elemente
obiective, confirmă sau infirmă diagnosticul clinic, reflectă evoluția bolii și
eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea.
Rezultatele examinărilor depind de corectitudinea și de profesionalismul cu care
aistenta medicală a facut recoltarea produselor bilogice și patologice, sau a pregătit
pacientul pentru investigație.
Asistenta va trebui să recolteze de la pacientul cu parazitoză intestinală :
sânge pentru determinarea
- Hemoleucogramei- care va arăta un număr mare de hematii, leucocite,
eozinofile
- V.S.H.- ului care arată eventuale infecții produse la nivel intestinal
- Fibrinogenului – care arată eventuale infecții prezente
- Grupului sanguin si factor Rh, în vedere unei posibile intervenții chirurgicale
sumar de urină pentru determinarea funcționalității rinichiului.În acest caz
asistenta medicală va informa pacientul cum să recolteze și cum să folosească
recipientul in condiții sterile. Se va analiza în special PH –ul urinar.
probe de scaun pentru determinarea –
- Ag Giardia- arată prezența paraziților
- Examenului coproparazitologic- care arată prezența ouălor de parazit
- Coprocultura- care arată agenții patogeni proveniți din tubul digestiv
În unele cazuri medicul recomandă ecografia abdominală/generală.Asistenta are
rolul de a explica pacientului, familiei necesitatea acestei explorări și va încerca să
13
 obțină o colaborare cu pacientul în timpul examinării. Obiectele radioopace trebuie
îndepărtate , pacientul va fi așezat în ortostatism. Nu necesită îngrijiri ulterioare.
În cazuș în care pacientul necesită o intervenție chirurgicală se va efectua
electrocardiograma , el va trebui să nu facă eforturi intense și pe cât posibil să
asculte de indicațiile primite în timpul efectuării testului.

3.2.2 Rolul asistentei medicale în administrarea tratamentului

Asistenta medicală nu va administra niciodată , nici un medicament, fără

indicația medicului
Asistenta medicală trebuie să aibă cunoștințe despre administrarea
medicamentelor prescrise de medic. Ea trebuie să fie capabilă să execute tehnicile
în mod eficient , corect astfel încât tratamentul să aibă efectele dorite.Între asistentă
și medic trebuie să existe o strânsă colaborare pentru a obține impreună, un rezultat
benefic pentru pacientul internat.
Tratamentul pentru parazitozele intestinale este complex , de aceea cadrul medical
trebuie să fie foarte bine pregătit pe orice plan. Pacinetul are în primul rând nevoie
de reechilibrare hidroelectrolitică pentru stabilizarea stării generale. Asistenta
trebuie să știe cum să facă o injecție, cum să pună o perfuzie, cum să monitorizeze
fincțiile vitale ale pacientului. Apoi pacientului i se va recolta o serie de probe care
să ajute la diagnosticare, ceea ce arată importanța cunoașterii modului de recoltare.
Pentru administrarea medicamentelor , asistenta medicală trebuie să :
 dea dovadă de răbdare , perseverență
 dea dovadă de bună pregătire profesională
 poată explica și lămuri pacienții asupra necesității medicamentelor respective
 nu jignească demnitatea pacienților
 nu lase impresia de neincredere in bolnavi
Asistenta medicală are obligația să verifice eticheta sau medicamentul
însuși ( forma de prezentare, culoarea, consistența , miros),să respecte doza
prescrisă, sa evite incompatibilitea dintre medicamente- unele asocieri devin
ineficiente , dăunătoare.
Calea de administrare trebuie respectată , administrarea pe altă cale a unor
medicamente poate determina accidente grave : embolie uleiosă la
administrarea i.v. a soluțiilor uleiose ,necroza țesuturilor in cazul administrării
i.m. sau s.c. a soluțiilor hipertone. Orarul si ritmul de administrare este
prescris de medic , astfel încât unele substanțe se descompun și se elimină din
14
organism într-un anumit timp iar distanțarea dozelor duce la anularea efectului
terapeutic sau la rezistența organismului față de germeni. Un rol important il
joacă asistenta medicală in lamurirea pacientului asupra medicamentelor
prescrise- acesta trebuie sa fie informat cu privire la indicații, contraindicații,
incompatibilități, efecte secundare ale medicamentelor. Administrarea greșită
a medicamentelor trebuie anunțată imediat pentru a se putea interveni si
preîntâmpina complicațiile ce ar putea fi fatale pentru pacient.
Asistenta medicală trebuie sa tină cont perioada de valabilitate a
medicamentelor- este obligatoriu să fie cunoscută si respectată. Trebuie sa
verifice si condițiile asigurate pentru păstrarea medicamentelor.Unele
medicamente iși modifică caracteristicile in prezența luminii, altele in condiții
de umiditate.
In cazul automedicației obligația asistentei este de a
 educa pacientul cum trebuie sa iși administreze medicamentele
 incercă să evalueze capacitătile pacientului de a intelege noțiunile
legate de administrarea medicamentelor
 aprecia riscul de apariție a sinuciderilor prin intoxicația acută
medicamentoasă

15
 3.3 Descrierea a două tehnici

3.3.1.Recoltarea materiilor fecale

Definiție- scaun- resturile alimentare supuse procesului de digestie , eliminate

din organism prin actul defecației
Scop- explorator- depistarea unor germeni patogeni responsabili de
imbolnăvirea tubului; despistarea unor purtători sănătoși de germeni ;
depistarea unor tulburări in digestia alimentelor
Generalități – recoltarea materiilor fecale se realizează in vederea examinării
lor macroscopice, biochimice, bacteriologice si parazitologice
- examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecțioase ,
gastrointestinale, prin depistarea bacilului tiftic, dizenteric,tuberculos,vibrioni
holerici. După stabilirea diagnosticului recoltarea se efectuează pentru
supravegherea evoluției bolilor.
- examenele biochimice si de digestie permit descoperirea unor tulburări in
secreția fermenților digestivi, prezența microscopică a sângelui.
- examenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidențierea
ouălelor de parziți
Pregătire – materiale – tavă medicală, ploscă sterilă, tub recoltator, tampoane
sterile, montate pe porttampon prevăzute cu dopuri de cauciuc si introduse in
eprubete sterile, sondă Nelaton, purgativ salin,eprubete cu medii de cultură,
materiale pentru toaleta perianală, mușama, aleză,lampă de spirt,chibrituri
pacient- se anuntă si i se explică necesitatea executării examinării
in preziua examenului , seara, se administrează un purgativ salin
iși goleste vezica urinară
se efectueaza toaleta regiunii perianale
se instruieste pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare
Executie
a.recoltare din scaun spontan sau provocat
16
- spălarea mâinilor
- se protejează patul cu mușama si aleză
- se așeaza bazinetul sub pacinet
-se recoltează cu lingura recipientului câteza fragmente din diferite părți ale
scaunului
- se introduce lingura in recipient
b. recoltarea directă din rect
-se așează pacientul in decubit lateral stâng cu membrul inferior drept intins,
iar cel stâng in flexie
- se indepărtează fesele si se introduce tamponul steril, prin miscări de rotație
prin anus in rect
- se șterge mucoasa rectală
-se indepărtează tamponul si se introduce in eprubeta sterilă , dupa flambarea
gâtului ei
c.recoltarea pentru ouă de paraziți
- se poate face si prin reclare cu o spatulă de os sau cu o baghetă de lemn plată
si bine lustruită, inmuiată in glicerină cu apă in părți egale
- metoda constă in reclarea pielii din vecinătatea orificiului anal in special
pentru oxiuri, care se depun in această regiune
- reclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineața devreme
- după reclare , bagheta va fi indrodusă intr-o eprubetă, curată si se trimite
imediat la laborator.
Ingrijirea ulterioară a pacientului
- se efectuează toaleta in regiunea anală
- se imbracă pacientul si se așează comod
- se aerisește camera
Reorganizare
- se indepărtează materialele folosite, se curăță riguros si se pregătesc
pentru sterilizare

3.3.2. Recoltarea sângelui pentru hemocultura

Recoltarea se face în primele ore de la internare, în plin puseu febril, înaintea

inceperii tratamentului cu antibiotice
Pregătire – materiale necesare- tampoane de vată, soluții antiseptice,
garou,seringi, dispozitive cu medii de cultură, manuși chirurgicale.
- zona ce urmează a fi puncționată va fi pregătită pe o suprafață de
minimum 10 cm2 prin : spălare cu apă si săpun, stergerea cu un tampon
îmbibat in soluție de alcool etilic 70 o , după 3-5 minute va fi din nou ștearsă
cu un tampon îmbibat in soluție alcoolică-iodată si dupa 5-7 minute urmează
ștergerea cu un alt tampon îmbibat in alcool.
17
 - se uitilizează- sisteme inchise – cu dispozitivul special pentrui
germeni anaerobi microaerofili
- de hemocultura monofazic,
bifazic, trifazic, in termen de valabilitate
- sisteme monobloc
- după prelevarea sângelui regiunea este din nou ștearsă cu alcool
70 %, pentru indepărtarea iodului
- se face staza cu ajutorul unui tampon îmbibat in alcool de 70 o ,
prin compresiune locală, bandaj
-se va recolta 10 ml la fiecare puncție – copii 1-2 ml( raport mediu-
sânge 1 :10)
Particularități P- în endocardita lentă 3-6, in cea subacuta 5-8 hemoculturi pe
zi
- in bruceloză, febră tifoidă o hemocultură pozitivă asigură
diagnosticul
- germeni mai des întalniți – la nou- născuți , copii =
Pseudomonas aeruginosa, Stafilococus aureu, Streptococcus fecalis,
Streptococcus pyogenes
- la tineri – Stafilococus aureu,
E.coli, Neisseria meningitidis, Diplococcus pneumoniae, Streptococcus
fecalis, Haemophilus influenzae
- la adulți – E.coli, Stafilococus
aureu, Diplococcus penumoniae, Streptococcus fecalis, Streptococcus
pyogenes, Bacteroides species.

18
 CAPITOLUL IV – STUDIU DE CAZ

Caz nr.1 Ingrijirea pacientului cu Giardioză

Culegerea datelor

Date relativ stabile

Nume- M
Prenume – S
Vârsta- 4 ani
Sex- masculuin
Limba vorbită- română
Ocupație- preșcolar
Grup sanguin- AII , Rh negativ
AHC-nememnificative
APP- varicelă, fractură membru superior stâng
Alergii- alergic la acid acetilsalicilic
Obiceiuri- fiind în creștere familia are grijă ca mesele sale să-i fie regulate,
bogate în substanțe nutritive, consumă multe lichide și fructe.

Date variabile
Temperatură- 38 C
Respiratie – 23 resp/min
Greutate- 11 kg
T.A.- 100/70 mm Hg
Puls – 150 pulsații / min
19
Manifestări de dependență – Febră -38 C , fatigabilitate,manifestări alergice-
urticarie , anorexie, hipovitaminoză, vărsături, greață, scaune moi și dese .
Examene de laborator

Analiza Interval de referință Rezultat

     
Hemoleucograma    
Leucocite 4000-10000/mm3 12000/mm3
Hematii 4.5-4.8 mil/ mm3 5.26 mil/ mm3
Ag Giardia negativ pozitiv-giardia intestinalis
Fibrinogen 276-471 mg/ dl 520 mg/ dl
Sumar urina ph urinar 4.8-7.4 9
VSH 1-7 mm/h 35

GRILA DE STABILIREA A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE PROBLEMA GRADUL DE

FUNDAMENTALĂ DEPENDENȚĂ DIFICULTATE   DEPENDENȚĂ
         
1. Nevoia de a respira T.A. - 90 /70 mmHg Parazitoza Circulație Dependent
si a avea o bună resp. Puls- 100 puls/ min  intestinală  inadecvată  
2.Nevoia de a bea si Anorexie Scaderea greutății Alterarea nutriției Dependent
de a manca Scădere ponderală corporale    
Parazitoză
3.Nevoia de a elimina Dureri abdominale intestinală Alterarea stării Dependent
  Scaune moi Anxietate generale  
4.Nevoia de a se misca Fatigabilitate Intoleranțo la Alterarea Dependent
si de a avea o buna    efort  mobilității  
postură        
5.Nevoia de a dormi Treziri frecvente , Discomfort psihic Alterarea stării Dependent
si de a se odihni pavor nocturn si fizic, anxietate generale  
6.Nevoia de a mentine Temperatura 38 o C Procesul infecțios Hipertermine Dependent
temperatura corpului        
in limnite normale        
7.Nevoia de a fi curat, Dificultate în a se Anxietate Alterarea capa- Dependent
ingriji, in cazul
ingrijit, de a proteja urtica- Cunoștiințe defici- cității de a se  
tegumentele si tare de
mucoasele riei si a varsăturilor autoingrijire  autoîngriji  
8.Nevoia de a evita Dificulate in a Risc de
perico- cunoaște Cunoștiințe insufi- complicații Dependent
lele organele patologe ciente despre Anxietate  
  agenții patogeni si    
modul de
    transmitere    
9.Nevoia de a se Dificultate in a se Anxietate Vârstă fragedă Dependent
20
imbraca imbra-
si dezbraca ca si dezbrăca Fatigabilitate    
10.Nevoia de a Dificultatea de a Alterarea
comunica exprima Emoții comunică- Dependent
Informații
  corect simptomele deficitare rii verbale  
Dificultatea de a
11.Nevoia de a acționa actiona Vârstă fragedă   Dependent
conform propriilor conform propriilor      
convingeri rațiuni      
12.Nevoia de a realiza       Dependent
13.Nevoia de a se
recrea Dificultate datorită Parazitoză Anxietate Dependent
  starii alterate de  intestinală    
  sănătate      
14.Nevoia de a invăța Cunoștiințe Lipsa
să insuficiente informațiilor Vârstă fragedă Dependent
isi păstreze sanatatea        

21
 DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Dificultatea de a evita
pericolele datorită
anxietății
 
 
 
 
 
 
 
 
Alterarea eliminării de
ma-
terii fecale prin creșterea
frecvenței eliminărilor
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
OBIECTUVE ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
Identificarea manifestă- Evaluez nivelul de anxietate a Administrez Diazepam - 20.03.2012
rilor de anxietate și Pacientul este agitat,
spri- pacientului și a manifestărilor 2 cpr -zi prezintă facies crispat,
jinirea pacientului să și acestuia monitorize semnele vitale neliniste
le exprime Educ pacientul să iși exprime 21.03.2012
intr-un mod civilizat
nemulțumirile, Este prezentă
 durerea insomnia
   Evit situațiile stresante   24.03.2012
  Ii explic toate procedurile, trata-    Starea de anxietate a
   mentele administrate intr-un   dispărut, pacientul
   mod calm, folosind cuvinte   este linistit , iși expri-
   accesibile.   mă in mod liber și
      corect trăirile
Pacientul să prezinte Urmăresc si notez in foaia de Administrez Furazolidon 20.03.2012
un tranzit intestinal in observație consistența și frecvența 2 crp/ zi scaune moi si dese
limite normale
fiziologice scaunelor Meparină 1 crp/zi cu miros rânced
  Servesc pacientul cu cei indulcit La cerea medicului recoltez 21.03.2012
  Treptat introduc carne slabă, probe de scaun pentru numărul scaunelor se
  brânză de vaci, pâine prăjită examenul de coprocultură. mentine
  Aplic creme protectoare  Zentel- 1 crp /zi 22.03.2012
  Hidratez pacientul pe cale orală   5 scaune pe zi cu o
  si prin perfuzii   consistență scăzută
      24.03.2012
      Numărul de scaune
      revine la normal,
      pacientul este echili-
      brat hidro-electrolitic
      si are un tranzit intes-
      tinal in limite
      Fiziologice
22

DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Alterarea somnului datorită
numarului redus de ore de
somn
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Alterarea mobilității datori-
tă intoleranței la efort
mani-
festată prin fatigabilitate.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
PLAN DE ÎNGRIJIRE 20-03-2013-24-03-2012
OBIECTUVE
Pacientul sa doarma
minim 10 ore pe zi, coș-
marurile să dispară.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Să dispară starea de
fatigabilitate a pacien-
tului , sa prezinte o sta-
re fizica si psihica
echilibrată.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
Observ si notez perioadele de Administrez Dormicum 20.02.2012
odihna 1 crp/seara pacientul nu are un
Ofer pacientului inainte de somn   somn linistit, s-a tre-
o cana cu ceai.   zit de 5 ori in timpul
 Asigur confortul psihic și fizic   noptii
 al pacientului   22.03.2012
 Caut să asigur o poziție adevcată   pacientul a dormit 6
 care să nu producă durere   ore
    24.03.2012
    starea de anxietate
    a dispărut , pacientul
    se odihneste conform
    intervalelor de somn.
Asigur in primele ore( 1 zi) repaus Colaborez cu familia 20.03.2012
la pat.   Pacientul se internează
Continui sa monitorizez funcțiile   cu o stare de fatigabili-
vitale   tate accentuată, datori-
După ce starea de fatigabilitate a   tă infecțios.
trecut incurajez pacientul să se   21.03.2012
implice in activitățile specifice   Are o intoleranță la
vârstei.   efort.
    22.03.2012 prezintă
    diminuarea fatigabilită-
    ții
    23.03.2012 pacientul
    prezintă o mai bună
    toleranță la efort
    24.03.2012 pacientul
    se externează cu o
    stare bună, fatigabili-
    tatea a dispărut.
23
 DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Alterarea temperaturii
corpului prin creșterea
acestuia.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Alterarea nutriției datorita
procesului infecțios ,
mani-
festată prin scădere in
greutate
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
OBIECTUVE
Pacientul să fie hidratat
normal, să aiba tempera-
tura corpului in limite
normale.
 
 
 
 
 
 
 
 
Pacientul să aibă o
alimentație corespunză-
toare vârstei, să iși reca-
pete greutatea corporală
ideală a corpului.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
ROL PROPRIU
Monitorizez temperatura( in cazul
celor febrili temperatura trebuie
luată la 4 ore)
Evaluez starea de sănătate
urmărind și celelalte semne aso-
ciate febrei.
Schimb pacientul ori de câte ori
este nevoie.
 
 
 
 
Calculez necesarul de calorii pe
24 h, rația alimentară echilibrată
Asigur aportul de vitamine si
săruri necesare metabolismului
normal creșterii.
Calculez bilanțul ingestie-excreție
pe 24 h
Supraveghez T.A. , pulsul, sem-
nele de deshidratare.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24
ROL DELEGAT
Administrez solutii perfuza-
bile deoarece pacientul are
stări de vomă
Gentamicina 80 mg/im /8 h
 
 
 
 
 
 
 
 
Hidratare orala
Regim alimentar hidro-
zaharat
După combaterea febrei tre-
cem pe regim hipercaloric
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
EVALUARE
20.03.2012
febră moderată- pacien-
tul are temperatura
corpului de 38o C
22.03.2012
treptat temperatura
scade
24.03.2012
La externare pacien-
tul prezinta temperatu-
ra corpului in limite
normale- 36 o C
20.03.2012
Pacientul prezintă
inapetență, se alimen-
tează insuficient.
prezintă stări de vo-
ma
22.03.2012
Pacientul nu mai are
stări de vomă, prezin-
tă interes pentru pentru
alimentație dar nu con-
sumă intreaga rație.
24.03.2012 la externare
pacientul consumă
alimente conform
prescripțiilor medicale,
greuatea sa a crescut
cu 2 kg.
25
Evaluare finală

Pacinetul în vârstă de 4 ani se internează în data de 20-03-2013 de urgență cu

următoarele manifestări : dureri abdominale, febră 38 C, vârsături, scaune moi și dese,
anxietate, fatigabilitate.
Aparținătorii pacientului afimă că în urma cu 3 săptămâni , au fost plecați la țară, de
unde după părerea lor copilul a luat agentul infecțios.
În urma examenelor clinice și paraclinice ( HLG, AG Giardia, MFOP,sumar urină,
VSH) s-a stabilit diagnosticul de Giardioză. Datele culese sunt transmise medicului de
gardă, astfel încât s-au definit problemele de dependență, diagnosticele de îngriire.
În urma intervențiilor cu rol propriu și cu rol delegat starea pacientului s-a ameliorat,
obiectivele propuse s-au îndeplinit.Tratametul medicamentos a constat în Furalizadon
( 2 crp/zi), Meparină ( 1 crp/zi), Dormicum ( 1 crp seara), Gentamicină ( 80 mg /8 ore)
intramuscular, soluții perfuzabile.
În data de 24-03-2013, la externare pacientul prezintă o stare generală bună, mișcare
și postură adecvată, somn odihnitor.A primit următoarele recomandări :
- el va instruit și păzit de familie, pentru a nu mai intra în contact cu alți produși
infecțiosi
- va trebui să urmeze un regim alimentar bogat în calorii, pentru a avea o greutate
în limite normale
- familia se va îngriji cu mare atenție de igiena pacientului, unghiile ii vor fi
curătațe și tăiate cu regularitate
- urmarea cu strictețe a tratamentului prescris de medic
- prezența la medicul de familie peste o lună, la control

26
 Caz nr .2 – Ingrijirea pacientului cu ascaridoză

Culegerea datelor

Date relativ stabile

Nume- S
Prenume – S
Vârsta- 10 ani
Sex- feminin
Limba vorbită- română
Ocupație- elev
Grup sanguin- A II RH pozitiv
AHC-ulcer varicos, HTA
APP- scarlatină
Alergii- nu prezintă
Obiceiuri- Pacientul vine din mediul rural, familia nu are o stare bună financiară,
prezintă deficiențe educaționale.

Date variabile
Temperatură- 40 C
Respiratie – 35 resp/min
Greutate- 18 kg
T.A.- 110/70 mm Hg
Puls – 70 pulsații / min

Manifestări de dependență - Febră ( 40 C) , vărsături, greață, amețeli, fatigabilitate,

dureri toracice, crampe abdominale.

Investigații de laborator

Analiza Interval de referință Rezultat

     
Eozofile  700/‫ע‬L  850 /‫ע‬L
Leucocite 4000-10000/mm3 13000/mm3
Hematii 4.5-4.8 mil/ mm3 5.26 mil/ mm3
pozitiv-prezenta ouălor de
Ex. coproparazitologic negativ limbric
Fibrinogen 200-400 mg/ dl 490 mg/ dl
Sumar urina ph urinar 4.8-7.4 8,2

27
VSH 3-9 mm/h 29

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE PROBLEMA GRADUL DE
FUNDAMENTALĂ DEPENDENȚĂ DIFICULTATE   DEPENDENȚĂ
         
1. Nevoia de a respira T.A- 110/70 mmHg Ascaridoza Respiratie Dependent
si a avea o buna resp. Resp- 35 resp/ min Intestinală inadecvată
2.Nevoia de a bea si Scădere ponderală Scăderea aportului Respiratie Dependent
de a manca Greață caloric inadecvată
3.Nevoia de a elimina Scaun moale, dureri Ascaridoza Alterarea nutriției Dependent
  abdominale intestinală datorită grețurilor
Alterarea
4.Nevoia de a se misca Fatigabilitate Parazitoza mibiltății Dependent
si de a avea o buna Anxietate intestinală datorită durerilor
postură Durere
Stare generală alterată,
5.Nevoia de a dormi oboseală Durere abdomina- Perturbarea Dependent
si de a se odihni apatie lă somnului
6.Nevoia de a mentine Temperatura 40 o C Parazitoza Hipertermie Dependent
temperatura corpului Transpirații intestinală
in limnite normale
7.Nevoia de a fi curat, Incapacitatea de a-si Cunoștiințe Alterarea Dependent
ingrijit, de a proteja asigura propria deficitare integrității
tegumentele si
mucoasele igienă cutanate
8.Nevoia de a evita
perico- Neliniște Vârstă, statut Durere Dependent
lele Tendință frecventă la socio-economic Risc de complica-
  imbolnăvire Saracia ții
 
9.Nevoia de a se
imbraca Independent
si dezbraca
10.Nevoia de a
comunica Dificultatea de a se Deficiente Alterarea exprimă- Dependent
  exprima educaționale rii sentimentelor
11.Nevoia de a acționa
conform propriilor Independent
convingeri
12.Nevoia de a realiza Independent
13.Nevoia de a se
recrea
  Independent
 
14.Nevoia de a invăța Cunoștiințe Cunoștiințe
să insuficiente insuficiente Alterarea Dependent
isi păstreze sanatatea      sănătății  

28
29
 PLAN DE INGRIJIRE 21.05.2012- 25.05.2012

DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE OBIECTUVE ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
         
Menținerea
Alterarea temperaturii temperaturii Monitorizez temperatura Administrez Metamizol- 21.05.2012
corpului prin creșterea pacientului in limite Evaluez starea de sănătate ,urmă- 1 supozitor/ 6 ore Pacientul este internat
acestuia. normale rind celelalte semne asociate fe- Paracetamol 1 crp/ zi cu 40o C, prezintă
    brei.   transpirații, frisoane
Anunt medicul asupra
    temperaturii   22.05.2012
    pacientului si asupra modificărilor Febra 38,5o C
    ce apar   23.05.2012
    Administrez lichide   37o C - frisoanele
    Schimb pacientul ori de cate ori   au dispărut
    este nevoie   25.05.2012
        La externare febra a
        dispărut, obiectivul
        este indeplinit
Alterarea eliminării de Pacientul să aibă un Evaluez consistența , frecvența, Regim hipersodat indicat atât 21.05.2012 Pacientul
materii fecale prin tranzit intestinal
creșterea cantita- mirosul si cantitatea materiilor pentru vărsături cât si pentru are scaune moi, cu o
frecvenței eliminărilor tiv si calitativ,riscul de fecale eliminate scaune moi( diaree) consistență scăzută
  apariție a iritațiilor Recoltez si depistez elementele Imodium 3 crp/zi (aspect zeamă de orez)
  anale sa dispară. patogene din materiile fecale Smecta 2 plic/zi 22.05.2012 - scaune
    Respect si educ pacientul să Supliment de vitamina A cu paraziți intestinali
    respecte regulile de igienă si de Vermox 2 crp/zi crampe intestinale
    prevenire a transmiterii infecției   durere localizată
        25.05.2012
        1-2 scaune pe zi ,
        pacientul are tranzit
        intestinal in limite
        fiziologice
         
         
         
         
         
30
 DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Alterarea nutriției - deficit
datorită procesului
infecțios
manifestată prin anorexie
scădere pondelă
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Alterarea comnunicării
datorită lipsei de cunoaș-
tere a mijloacelor eficace
de comunicare datorită
deficiențelor educaționale.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
OBIECTUVE ROL PROPRIU
Asigurarea unui aport Evaluez starea de nutriție a pacien-
nutrițional adecvat. tului , greutatea corporală-zilnic
Pacientul sa recupereze Explorez preferințele asupra ali-
deficitul ponderal. mentelor permise si interzise
  Calculez rația alimentară echili-
  brată
  Supraveghez pulsul, T.A., apetitul,
  semnele de dezhidratare si le no-
  tez in foaia de observație.
  Asigur un climat cald, confortabil
  Urmăresc pacientul sa consume
  numai alimente cuprinse in regim
   
Creșterea abilității de Depistez limba pe care pacientul
comunicare a pacientu- o vorbeste, inteleg regionalismele
lui. Ascult pacientul cu atenție si eva-
  luez in paralel limbajul verbal cu
  cel non-verbal
  Folosesc scrisul si desenul pentru
  a-i dezvolta comunicarea
  Incerc să cresc gradul de socia-
  bilitate a pacientului
Mențin un climat liniștit când
  comu-
  nic cu pacientul
  Incurajez pacientul să iși exprime
  gandurile, in amintirea evenimen-
  telor neplăcute din trecut.
31
ROL DELEGAT
Hidratare orală
Regim hidro-zahart in
perioada
febrilă
Dupa combaterea febrei adop-
tam un regim hipercaloric
Colaborarea cu familia
 
 
 
 
 
 
 
Colaborez cu membrii familiei
pentru a vedea care sunt
tulburările de comunicare, de
comportament
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
EVALUARE
22.05.2012
Pacientul prezintă
anorexie, disfagie, se
alimentează insuficient
23.05.2012
Pacientul prezintă un
interes pentru hrană dar
nu reușește să consume
rația zilnică
24.05.2012 Pofta de
macare a revenit, are o
stare de bine, fără grețuri
si vărsături
22.05.2012 Pacientul
refuză să discute cu
personalul medical
răspunde doar cu DA și
NU
23.05.2012
Pacientul capătă incre-
dere in personalul medi-
cal
24.05.2012 - între
pacient
si personalul medical
există o comunicare
activă bazată pe expri-
mare sentimentelor
 DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Alterarea respiratiei dato-
rită tusei cu expectorații
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Alterarea sănătății datorită
cunoștiințelor insuficiente
referitoare la prevenirea
infecțiilor
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Alterarea mobilității
datorită intoleranței la efort
manifestată prin fatigabili-
tate.
 
OBIECTUVE ROL PROPRIU ROL DELEGAT EVALUARE
Pacientul să aibă o Educ pacientul cum să tușească, Administrez 21.05.2012
respirație normală, să cu gura inchisă Ambroxol sirop-30 pic/zi pacientul tușește avand
dispară expectorațiile Il invăț să nu inghită sputa, să o Tusin - 1 crp/ zi expectorații
Să nu devina sursă de recolteze in scuipatoare   22.05.2012
infecție naso-comială Monitorizez funcțiile vitale și apari-   expectorațiile scad in
  ția unor posibile semne de deshi-   cantitate
  dratare   24.05.2012
  Recoltez spută si notez in foaia   pacientul prezintă o
  de observație   respirație fără probleme,
      tusea si expectorația
      au disparut
      25.05.2012- la extermare
      obiectivul este atins
Pacientul să acumuleze Explorez nivelul de cunoștință al Organizez activități educative 22.05.2012 Pacientul
noi cunoștiințe, atitudini bolnavului, modul de manifestare. Discut cu familis internat este anxios; nu
obiceiuri Identific manifestările de dependen- Intocmesc un program de are cunoștiințe despre
  ță recuperare si reeducare a igiena personală
  Identific si corectez obiceiurile pacientului 23.05.2012 - arată in-
  gresite ale bolnavului Colaboare daca este nevoie cu teres față de igiena
  Evaluez tegumentele si asigur epidemiologul. personală
  igiena individuală.   24.05.2012- tegumen-
      tele pacientului sunt
      ingrijite
      25.05.2012-pacientul
      is face toaleta personală
      singur
Pacientul să prezinte o Planific un program de exerciții Colaborez cu familia 22.05.2012
diminuare a
fatigabilității Invăț pacientul să tusească, să   prezintă o toleranță
si o creștere a toleranței indepărteze secrețiile   scăzută la efort
la efort. Vorbesc cu pacientul, ii explic   23.05.2012
  tehnicile de ingrijire   fatigabilitatea este dimi-
32
    Monitorizez toleranța la efort, după   nuată
    faza inițială de repaus la pat.   25.05.2012
        Pacientul are atât
        tonusul cât si forța mus-
        culară redobândite,
        fatigabilitatea a dispărut
         
         

EVALUARE FINALĂ

Pacientul in vârstă de 1 ani, se internează in data de 22.05.2012 cu următoarele manifestări de dependență –

febră (40 o C) , frisoane, fatigabilitate, anorexie, scădere ponderală, tuse cu expectorații , diaree acută, crampe
abdominale.
Pacientul provine din mediul rural, dintr-o familie cu cu o situație materiala precară,prezintă deficite
educațională.
Familia pacientului afirma ca starea pacientului de rău a debutat in urmă cu 2 săptamâni cu stări febrile, stare
generală alterată, inapetență.Crezând că este o raceală familia i-a administrat Fervex. Simptomele s-au diminuat
pentru o perioada scurtă de timp dar in urmă cu 4 zile acestea au reapărut mai accentuate. Prezentandu-se la medicul
de familie, acesta ii recomandă internarea in spital.In urma examenului clinic si paraclinic (eozinofie, vsh,
ex.coproparazitologic, sumar urină, fibrinogen,leucocite, hematii) s-a stabilit diagnosticul de ascaridioză intestinală.
Datorită intervențiilor cu rol propriu si cu rol delegat s-a stabilit tratamentul medicamentos ( Ambroxol sirop 30 pic/
zi, Tusin 1 crp/zi, Metamizol 1 sup/6 ore, Paracetamol 1 crp/zi, Imodium 3 crp/zi, Smecta 2 plic/zi).Obiectivele
propuse pentru problemele de dependență au fost realizate.
În data de 25,05,2012 , pacientul prezintă o stare generală buna, mișcare si postură adecvată, somn liniștitor, a
dobândit cunoștiințe despre igiena personală, despre rolul său in menținerea sănătății corporale.
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări :
 Evitarea factorilor infecțiosi
 Continuarea tratamentului medicamentos
 Aport hidric corespunzător 1500-2000 ml/ zi
33
 Repetarea analizelor de laborator dupa terminarea tratamentului medicamentos
 Control periodic la medicul de familie

34
Caz nr.3 Ingrijirea pacinetului cu oxiuroză

Culegerea datelor

Date relativ stabile

Nume- M
Prenume – S
Vârsta- 1 an
Sex- feminin
Limba vorbită- română
Ocupație- la creșă
AHC-nesemnificative
APP- nu există
Alergii- nu prezintă
Obiceiuri- Pacinetul a fost înscris la creșă în urmă cu 2 luni, nu prezenta semne de boală.

Date variabile
Temperatură- 37,5 C
Respiratie – 35 resp/min
Greutate- 11 kg
T.A.- 80/60 mm Hg
Puls – 130 pulsații / min

Manifestări de dependență - subfebrilitate (37,5) mâncărimi perianale, insomnie,

somnolență diurnă, durere abdominală, diaree, scădere în greutate, scăderea randamentului
intelectual.

Investigații de laborator

Analiza Interval de referință Rezultat

     
Eozofile  700/‫ע‬L  900 /‫ע‬L
Leucocite 4000-10000/mm3 13200/mm3
Hematii 4.5-4.8 mil/ mm3 7 mil/ mm3
pozitiv-prezenta ouălor de
Ex. coproparazitologic negativ limbric
Fibrinogen 200-400 mg/ dl 490 mg/ dl
Amprenta anală negativă prezența oxiurilor
VSH 3-9 mm/h 42

35
 GRILA DE STABILIREA A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ

NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSA DE PROBLEMA GRADUL DE

FUNDAMENTALĂ DEPENDENȚĂ DIFICULTATE   DEPENDENȚĂ
         
1. Nevoia de a respira T.A- 80/60 mmHg Teniaza Respiratie Dependent
si a avea o buna resp. Resp- 35 resp/ min Intestinală inadecvată
2.Nevoia de a bea si Scădere ponderală Scăderea aportului Alterarea nutriției Dependent
de a manca Greață caloric datorită greturilor
3.Nevoia de a elimina Scaun moale, dureri teniaza Alterarea trazitului Dependent
  abdominale intestinală intestinal
Alterarea
4.Nevoia de a se misca Fatigabilitate Parazitoza mibiltății Dependent
si de a avea o buna Anxietate intestinală datorită durerilor
postură Durere
Stare generală alterată,
5.Nevoia de a dormi oboseală Durere abdomina- Perturbarea Dependent
si de a se odihni apatie lă, prurit anal somnului
6.Nevoia de a mentine Temperatura 37,5 o C Parazitoza subfrebriltate Dependent
temperatura corpului Transpirații intestinală
in limnite normale
7.Nevoia de a fi curat, Incapacitatea de a-si Vârstă inocentă Alterarea Dependent
ingrijit, de a proteja asigura propria integrității
tegumentele si
mucoasele igienă cutanate
8.Nevoia de a evita
perico- Neliniște Vârstă, statut Durere Dependent
lele Tendință frecventă la socio-economic Risc de complica-
  imbolnăvire Saracia ții
 
9.Nevoia de a se
imbraca Varsta inocentî Dependent
si dezbraca
10.Nevoia de a
comunica Dificultatea de a se Deficiente Alterarea exprimă- Dependent
  exprima educaționale rii sentimentelor
11.Nevoia de a acționa
conform propriilor Vârsta inocentă Denpendent
convingeri
12.Nevoia de a realiza Dependent
13.Nevoia de a se
recrea
  Independent
 
14.Nevoia de a invăța Cunoștiințe
să insuficiente Vârstă inocentă Alterarea Dependent
isi păstreze sanatatea      sănătății  

36
37