Citat “ O minte sănatoasă într-un corp sănătos”

Întotdeauna mulţi dintre noi(oamenii) nu atrag atenţia asupra multor lucruri atît de
mici,elimentare,dar cu un rol foarte important în viaţa cotidiană,drept exemplu putem lua modul de
a ne organiza timpul,de a ne alimenta ,de a ne informa...
Odată cu apariţia pe lumea indivizolor,începe o continuă adaptare şi acomodare la modul de
viaţă,însă nu întotdeauna se implimentează unele concepte ce pot fi urmate şi dezvoltate,căci dacă
din copilarie,copiii ar fi învaţat cum sa se alimenteze,sa-şi păstreze igiena,sa facă gimnastică;atunci
totul ar fi mult mai simplu-odata cu înaintarea în vîrstă.

Sănătatea omului se formează sub influenţa factorilor interdependenţi naturali şi social-economici.

Acestea sînt aerul, apa, solul, factorii climaterici, precum şi condiţiile de muncă
alimentare, de trai etc.

Influenţa factorilor naturali şi social este interconexată, adică dezvoltarea industriei, transportului,
dezvoltarea oraşelor exercită influenţă asupra componenţei naturale a apei, aerului, solului, iar
factorii naturali se răsfrîng asupra caracterului alimentării şi condiţiilor de viaţă ale populaţiei,
asupra dezvoltaţii industriei, alegerii locului de trai etc.

Factorul esenţial ce determină sănătatea omului constituie modul lui de viaţă, în această noţiune
întră regimul corect de muncă şi odihnă, alimentarea raţională, menţinerea la un nivel cuvenit a
activităţii fizice, călirea, respectarea regulilor de igienă individuală, renunţarea la deprinderile
cotidiene dăunătoare, priceperea de a menţine echilibrul ncuro-emoţional îţi situaţiile conflictuale —
conform aprecierii O.M.S., sănătatea este starea depşlinei bunăstări fizice, spirituale şi sociale, dar nu
numai i lipsa bolilor sau a defectelor fizice.

Modul de viaţă influenţează substanţial asupra multor procese sociale şi a caracteristicilor

societăţii. Una din cele mai importante este interdependenţa modului de viaţă şi sănătăţii populaţiei.

Formarea modului sănătos de viaţă nu se limitează doar la propagandă sau la anumite forme de
activitate medico-socialiâ. Modul sănătos de viaţă este determinat de toate aspectele şi manifestările
societăţii. Pentru consolidarea modului sănătos de viaţă este necesară concentrarea eforturilor
asupra depăşirii factorilor de risc ai diferitelor boli, luptei cu alcoolismul, fumatul, hipodinamia.
alimentarea neraţională, relaţiile conflictuale.

Modul sănătos de viaţă este temelia profilaxiei bolilor. Trebuie să subliniem că el realizează
cel mai preţios mod de profilaxie — profilaxia iniţială a bolilor ce preîntîmpină apariţia lor,
extinde diapazonul posibilităţilor de adaptare a omului. Copilul sănătos poate fi educat mai
uşor. Este un fapt general cunoscut. Lui i se formează mai repede toate priceperile şi

1
 deprinderile necesare, el se adaptează mai uşor la schimbufl condiţiilor şi percepe toate cerinţele
care îi sînlt înaintate. Sănătatea este cea mai imiportantă premisă a formării corecte a ca-
racterului'i, iniţiativei, a voinţei puternice, capacităţilor şi aptitudinilor naturale.

Igiena si igiena personala

Igiena este foarte importanta in viatza fiecarei persoane,insa cu toate acestea,fiecare are viziune
diferita privitor la ea.Multi dintre noi au ajuns sa confunde termenii de „igiena” in general, cu cel de
„igiena intima”.
"Igiena" este stiinta care se ocupa cu promovarea si mentinerea sanatatii individului si
comunitatii.
Cu toate ca in general termenul "igiena" este inteles ca simpla "spalare" sau, ceva mai complex,
"prevenirea imbolnavirii prin spalare", "igiena" reprezinta de fapt o serie intreaga de conditii si
practici care au ca scop sa mentina sanatatea si viata sanatoasa. Este adevarat ca majoritatea acestor
reguli se refera la simpla spalare, dar "igiena" nu inseamna numai aceasta practica. Ceea ce
urmeaza este putin cam "arid" dar crede-ma, merita sa le citesti, pentru a-ti face (cat de cat) o idee
despre complexitatea acestei notiuni. "Igiena" are multe aspecte care incep cu igiena personala
(deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a hainelor, alimentatie sanatoasa, un regim
echilibrat de odihna si miscare), continua cu igiena gospodariei (pregatirea in conditii igienice a
alimentelor, curatenia, iluminarea si aerisirea casei), terminand cu igiena muncii (masuri care au ca
scop eliminarea riscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatate publica
(supravegherea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspandirii bolilor infectioase, eliminarea
gunoaielor menajere si a apelor reziduale, controloul poluarii aerului si a apei) si igiena mentala -
recunoasterea factorilor psicologici si emotionali care contribuie la o viata sanatoasa.

Si acum, cateva practici de igiena personala, mare parte din ceea ce ne spunea mama:
• spalarea frecventa a corpului, a mainilor in special, iar dupa folosirea toaletei - obligatoriu,
intotdeuna
 • spalarea dintilor (igiena orala) macar de doua ori pe zi daca nu dupa fiecare data cand
mananci
 spalarea parului oridecate ori consideri ca este necesar
 spalarea frecventa a mainilor si picioarelor
 spalarea urechilor, atat la exterior cat si la intrarea in canalul
auditiv
• folosirea lenjeriei curate si schimbarea ei (cat mai) frecventa • pastrarea curateniei hainelor

2
 • evitarea contactului cu fluide ale corpului (fecale, urina, voma)
• evitarea mancatului cu mainile murdare
• acoperirea gurii cu o batista in momentul tusei sau stranutului (nu cu mana ... gandeste-te cum
ar fi sa stanute cineva in mana si apoi sa ti-o intinda pentru a-ti strange mana in semn de
salut ...)
• evitarea bagatului degetelor in nas
• evitarea atingerii fetei cu mainile murdare
• evitarea lingerii degetelor pentru numararea banilor sau rasfoire • evitarea "rontzairii"
unghiilor
• pastrarea curateniei zonei de locuit
Începem cu igiena locuinţei,deoarece ea,neformal,dar ocupa un loc foarte important în viaţa
noastră,deoarece noi în ea ne petrecem timpul liber,în sînul familiei,astfel,indirect,ea afectează
enorm sanatatea noastra:

IGIENA LOCUINŢEI
Igiena locuinţei, ansamblu de măsuri orientate spre crearea condiţiilor sănătoase pentru
locuirea oamenilor. Fundamentul ei este asigurarea curăţeniei permanente şi a ordinei în
locuinţă. Aşa cum locuinţa apără omul de influenţa factorilor nefavorabili ai mediului extern,
în ca omul îşi restabileşte forţele sale, ea trebuie să fie largă, comodă, curată, litiminoasă.
Dacă apartamentul este supraîncărcat cu mobilă, atunci este problematică cură'ţarea lui şi
se adună praful. Praful urmează a fi şters zilnic, duşumeaua se şterge sau se curăţă cu
aspiratorul, curăţarea umedă se face nu mai puţin de o dată pe săptamînă. In ae rul locuinţei
se conţin zeci de mii de microorganisme inclusiv şi patogene, lia fel şi, diferite substanţe
chimice dăunătoare (oxidul de carbon, hidrocarburi, compuşi de sulf ş. a.), deaceea de-
reticatul este necesar a începe cu aerisirea apartamentului. Aerisirea cu durata de 5—10 rnin.
este o măsură profilactică de luptă cu infecţiile ce se transmit pe cale aerogenă (gripa, difte-
ria, scarlatina, infecţii acute ale căilor respiratorii etc.). Gea murile necurăţate reţin mai
mult de 30% din lumina zilei care posedă proprietăţi bactericide şi influenţează favorabil
asupra vieţii plantelor de cameră. Geamurile este necesar să fie spă- îlate cel puţin o dată pe
lună. Pentru confort temperatura aerul u i v a r a t r e b u i e s ă f i e d e 1 8 — 2 0 ° C ,
i a r n a 20—22°C, umidita tea relativă a aerului . în locuinţă s ă n u d e p ă ş e a s c ă
3 0 — 6 0 % . D e v i a ţ i i l e d e l a a c e ste mărimi pot influenţa negativ sănătatea oamenilor în
special a copiilor şi persoanelor în etate. Spălatul şi uscatul albiturilor poate duce lia apariţia
umezelii care acţionează negativ nu numai asupra organismului omului, ci şi asupra mobileii şi
pereţilor. Albiturile urmează a fi spălate şi uscate, doar în baie sau într-un loc special rezervat

3
în curte. Produsele alimentare sau deşeurile lor nu pot fi lăsate fără supraveghere, căci pot
aduce la înmulţirea insectelor de casă. Pî.inea, produsele de patiserie urmează a fi păstrate în
vase speciale. Deşearile alimentare sînt depuse într-o căMare aparte şi aruncate la timp. Este
necesară prelucrarea săptămînală a căldării cu soluţie de 2% de clorură de var (10 g de
clorură de var uscată şi l i de apă).

ŞTIM SĂ NE ALIMENTAM RATIONAL ?

Alimentaţia care satisface in cele mai bune condiţii trebuinţele cantitative şi calitative ale orga-
nismului, avînd în vedere particularităţile sale fiziologice şi condiţiile de mediu, constituie ali-
mentaţia raţională. Organismul uman în general, poate fi compa rat cu o maşină. Spre
deosebire însă de cea mecanică, maşina vie este capabilă de autore glare, de creştere şi de
reproducţie. Orice muncă efectuată de organismul viu este, aşadar, rezulta tul unei
transformări de energie. Sursa de energie o constituie hrana care pătrunde zilnic în or-
ganism şi care este formată dintr-o serie de corn-
ponente biochimice. Hrana constituie deci nevoia fundamentală a vieţii şi este alcătuită din urmă-
toarele principii fundamentale : proteinele sau al-buminele (au rol fundamental de a regenera ţe-
suturile uzate şi de a forma celule noi) ; lipidele sau grăsimile (au rol în eliberarea de
energie) ; glucidele sau hidraţii de carbon (au rol important în eliberarea de energie
imediată) ; substanţele minerale (sodiu, potasiu, calciu, fier, fosfor, sulf, iod, cupru, zinc,
cobalt, fluor, magneziu) fără de care organismul nu ar putea supravieţui ; vitami- ntle
(catalizatori '), pe care organismul nu le poate forma şi care sînt introduse odată cu ali-
mentele ; apa (deşi nu are valoare calorică, este indispensabilă vieţii). Astfel un om de 70 kg
cuprinde în constituţia sa 43 litri apă, din care 11,5 litri apă extraceiularâ şi 31,5 litri apa
intra-celulară. Sau în procente, 70% din greutatea corpului este formată din apa, din care 50%
apă intracelulară şi 20% apă extraceiularâ.
Exista principii fundamentale care trebuie respectate inainte de a consuma alimentele.
Deci dintre principiile fundamentale ale alimentaţiei raţionale trebuie reţinute : proteinele,
glucidele şi grăsimile.
— _Proţeinele — care sînt de natură animală şi vegetală trebuie să fie introduse în alimentaţie
în procent de circa 20-25% din valoarea calorică a alimentaţiei globale zilnice, din care 50%
trebuie să fie proteine de natură animală, cu valoare biologică mare.
- Glucidele - trebuie să alcătuiască 40-50% din valoarea calorică totală. Se vor
prefera glu cidele provenite din seminţe, rădăcinoase, cereale şi mai puţin cele provenite
din produsele rafinate ca zahărul şi dulciurile concentrate.

4
- Grăsimile - vor constitui restul de 25-30°/ii din hrana obişnuită a omului. O
cantitate de 1/3 pină la 1/2 din totalul de grăsimi este necesar să fie alcătuită din
grăsimi nesaturate (uleiuri vegetale) adăugate crude la mîncarea gătită. Res tul vor putea fi
grăsimi animale (unt, grăsimea din carne, din lapte, din brînză etc.). Datorită lipsei de
spaţiu nu vom mai arăta cantităţile necesare zilnice din celelalte principii : săruri mi-
nerale şi vitamine. Insa ca ele sînt introduse odată cu celelalte alimente intr-o cantitate
suficientă organismului. Atunci cînd lipsesc, duc ia o serie de grave tulburări. {Cantitatea
necesară de alimente se măsoară in calorii. Necesarul de calorii variază în funcţie de
factorii geografici, vîrstă, sex şi muncă. In condiţ i i l e de repaus la pat, un bărbat de 30
de ani, în greutate de 70 kg va avea nevoie de 750 calorii. Acest necesar se numeşte
metabolism bazai. Daca insa munceşte, necesarul lui caloric va fi în raport cu munca.
Astfel, la acelaşi individ :
 muncă sedentară, de birou va necesita 30 calorii/kg corp, (2 100 calorii în 24 ore),
 o muncă uşoară 35 calorii (2450 calorii in 24 ore) kg/corp,
 o muncă grea 40 calorii (2 800 calorii în 24 ore) kg/corp,
 iar o muncă foarte grea 45—50 calorii/kg corp (3 350-3 500 calorii în 24 ore).
După vîrstă de 40—50 ani, se va scădea din totalul de calorii necesare (10—20%) iar
după 60 ani, 20-25%, în scopul prevenirii obezităţii şi aterosclerozei.
La copii, valoarea calorică a alimentaţiei adminis trată este, de asemenea, în raport cu
virsta. In acest sens trebuie să ştim că intre 1 şi 3 ani se dau 1 200 calorii, intre 5-6 ani 1
600, intre 7-9 ani 2000 şi între 10 şi 12 ani 2400 calorii/în 24 ore.

Avînd în vedere procesul de digestie pe care alimentele îl suferă în stomac şi intestin,

faptul că alimentele sînt reţinute aici între 3 şi 5 ore, se indică un ritm de alimentaţie
de 4-5 mese pe zi (dimineaţa, ora 11, prînz, ora 17 şi seara). Valoarea calorica totală
din prima jumătate a zilei va fi de 75-80% din totalul alimentaţiei pe zi. Omul
munceşte mai ales în prima parte a zilei şi atunci are nevoie de o energie în cantitate mai
mare.

Masa de dimineaţa trebuie să constituie, împreună cu cea de la ora 11,00, circa 35-
40% din totalul caloric. Seara este bine să se mânînce mai puţin şi pentru faptul că o
digestie grea -urmare a unei mese abundente - poate fi la originea unui somn agitat,
neodihnitor. De aceea si alimentele recomandate seara (lapte, brînzâ, iaurt, paste
făinoase, fructe etc.) sînt mai uşor digerabile.

In urma alimentaţia neraţională stă la originea apariţiei j majorităţii bolilor degenerative

ca ateroscleroza, diabetul şi obezitatea, la care am mai putea adăuga şi bolile digestive.

5
Să luăm de exemplu ateroscleroza. Astăzi omenirea plăteşte un greu tribut acestei boli. S-a
dovedit astfel că pe lîngă alţi factori (suprasolici tarea nervoasă, sedentarismul) un loc
important m apariţia aterosclerozei îl ocupă şi alimentaţia neraţională. Aceasta constă din
regim hipercaloric . (mult mai multa alimentaţie decît este nevoie, ceea ce duce la
obezitate) şi dezechilibrat (bogat in grăsimi animale şi in produse rafinate cum ar fi
zahărul). Să nu uităm că ateroscleroza se găseşte şi la originea îmbătrînirii timpurii a
omului, la scoaterea lui mai devreme din procesul social.
Un alt exemplu ar fi interdicţiile alimentare auto-impuse. Astfel, interdicţia conservelor se
bazează numai pe prejudecăţi. Toxiinfecţiile alimentare cu aceste produse sînt mult mai rare,
decît cu alimente proaspete, iar intoleranţa la alimentul conservat este chiar mai mică avînd în
vedere că pentru conservare se folosesc, de obicei, produse de cea mai bună calitate, De
altfel, experimental clinic în spitale sau în expediţii polare sau pe mare a dovedit că ele nu
sint nocive. La fel şi consumul de carne congelată. Carnea congelată se foloseşte aproape în
exclusivitate in întreaga lume civilizată datorită faptului că nu apar nici un fel de modificări
biochimice in ţesuturi, dezvoltarea microorganismelor e suspendată, iar prin îngheţarea bruscă
ea îşi păstrează în întregime calităţile şi proprietăţile cărnii proaspete, în încheiere, cîteva
recomandări practice : Mîncaţi i astfel incit să nu depăşiţi 15°/o şi să nu scâ- deţi peste
10% din greutatea dumneavoastră ideală (egală la bărbaţi cu ultimele două cifre ale
înălţimii măsurate în centimetri, iar la femei cu 2 kg în minus faţă de aceste cifre). Pentru
aceasta nu e necesar să faceţi cură de... foame ci să mîncaţi mai puţin şi de mai multe ori
pe zi (4—5 mese). De asemenea, cei care au tendinţă la în-grăşare vor reduce din alimentaţia
lor pîinea, pastele făinoase, grăsimile şi dulciurile concentrate.
Totodată, este bine ca alimentaţia să cuprindă in mod echilibrat toate principiile
alimentare enunţate (adică proteinele, grăsimile, zahărul). Feri-ţi-vâ de mîncărurile pregătite
necorespunzâtor (cu rîntaşuri, prăjeli, sosuri condimentate), evitaţi să vă supraalimentaţi cu
grăsimi animale sau cu dulciuri concentrate, ca zahărul, şi căutaţi să păstraţi echilibrul
enunţat de noi, să „ocoliţi" mesele abundente şi abuzul de alcool, si să faceţi o scurtă
plimbare de 15-20 minute - fie chiar şi prin casă - după fiecare masă.

GIMNASTICA RITMICA ŞI SĂNĂTATEA

Practicarea culturii fizice este întîi de toate profilaxia diferitor maladii şi în primul rînd a
hipertoniei şi a bolii ischemice a inimii. Aceste maladii necesită un tratament de lungă durată,
care nu totdeauna aduce însănătoşirea. Un efect substanţial dă profilaxia acestor boli.

6
 Pentru a obţine efectul (profiilactic este necesar a practica cultura fizică de cel puţin două ori pe
săptămînă a cjte 30 min. cu o intensitate mare, conform vîrstei, cu condiţia ca la efectuarea
exerciţiilor vor participa cel puţin 2/3 din muşchii întiegului corp. Pentru preîntîmpinarea
maladiilor aparatului loco-motor (coloanei vertebrale, tendoanelbr) urmează a face exerciţiile
de gimnastică care se efectuează cu participarea tuturor ten-doanelor şi cu mare amplitudă.
Cultura fizică înseamnă emoţii pozitive (în tot cazul aişa trebuie să fie), iar ele constituie un
factor important al însănătoşirii.

Gimnastica ritmică în acest sens este unicală. Nu întîmplă-ţor ea s-a extins atft de tnult în
toată lumea, Este prezent şi-i si intensitatea mişcărilor şi lucrul tuturor muşchilor si
tendoanelor.Muzica ritmică modernă, hainele pestriţe, mimiscarile dansante crează emoţiile
pozitive.

Inainte de a începe practicarea gimnasticii ritmice, este necesar a se convinge de faptul că ea nu

ne va dăuna. Există contraindicaţii medicale faţă de practicarea culturii fizice în ceneral şi a
gimnasticii ritmice în particular. In primul rînd este vorba de maladiile cronice: viciu cardiac,
insuficientă cardiacă şi pulmonară, insuficienţă coronariană a vaselior inimii, maladii ale rinichilor,
hipertonie arterială, dereglări accentuate ale ritmului cardiac. In aceste cazuri poate fi practicată
doar cultura fizică curativă sub un control riguros din partea medicului.
In cazul bolilor ca gastrită cronică, colecestită, practicarea gimnasticii nu este contraindicată
dacă nu sînt acutizări.
Este necesar a sublinia că este interzisă practicarea gimnasticii ritmice în cazul bolilbr acute
ale căilor respiratorii, răcelii, gripei, îmbolnăvirii dinţilor, adică în căzut oricărui proces
inflamabil, încălcarea acestei reguli deseori atrage după sine consecinţe neplăcute, iar uneori şi
grave (dereglarea activităţii cardiace etc.). A începe sau a continua exerciţiile se poate doar după
însănătoşirea deplină însă nu imediat, ci după 2—3 săptămîni, limitînd efortul.
Practicarea gimnasticii ritmice constituie un mijlbc formidabil şi sigur pentru slăbire. Insă
practicsînd gimnastica este necesar a respecta dieta, a mînca la timp şi nu mai mult decît este
nevoie în raport cu acele consumări de energie pe care le faceţi, limitaţi-vă în consumarea
făinoaselor şi grăsimilor. Exerciţiile combinate cu regimul raţional de alimentare neapărat duc 'la
miqşararea masei corpului. Aceasta are loc nu deodată, ci peste 3—4 săptămîni de practicare a
exerciţiilor. Cît timp aceasta nu are loc, trebuie să reţineţi că surplusul de greutate exercită o
presiune suplimentară asupra ligamentelor.
După primele exerciţii vă vor durea muşchii şi tendoanele. Aceste dureri vor scădea de !lla o oră de
practicare la alta şi trep^ tat vor dispărea complet. Pentru a pregăti muşchii, tendoanele Şi
articulaţiile pentru exerciţii trebuie utilizată masarea şi au-tomasarea. La începutul orelor de
7
 practici încălziţi-vă minuţios, aceasta este foarte important pentru picioare. Nu tindeţi să ex^
cutaţi elemente complicate. Scopul dumneavoastră este sănătf tea, capacitatea de lucru, ceva
mai tîrziu vor urma zvelteţa plasticitatea.

Vorbind despre gimnastica ritmică este necesar a menţion caracterul ei diferit în comparaţie cu
formele deja cunoscuţi ale culturii fizice de masă, spre exemplu, gimnastica de dim| neaţă. In
ultimul caz, într-adevăr totul trebuie să fie simplu ţ clar, «fă ca mine şi vei obţine efectul scontat».
Gimnastica rit mică este un lucru cu totul deosebit, sfera problemelor ei est mult mai mare,
începînd cu însănătoşirea, îmbunătăţirea pre , gătirii fizice şi pînă la elaborarea culturii mişcărilor
şi deprin derilor coordonării, educarea muzicalităţii şi simţului ritmulu Fireşte, o atare sferă de
probleme necesită şi eforturi cores punzătoare.

Vizionînd complexele gimnasticii ritmice, la unit telespecta tori apare bariera psihologică legată
de faptul că aceste corni plexe sînt executate, de regulă, de sportivi pregătiţi.

Să încercăm a ne clarifica în greutăţile ce apar la telespecta tori la executarea acestor complexe.

Cele mai frecvente sîn jalbele referitoare tempoului iute de executare a exerci'tiilor Vom
menţiona de la bun început că tempoul este unul din corn 1 ponentele esenţiale ale efortului în
complexul gimnasticii ritmi ce. Cu cît este mai mare tempoul1, cu a,tît este mai mare efortu asupra
inimii şi drept consecinţă şi efectul antrenării ei.

Experimenteje efectuate au arătat că executarea lentă a exerciţiilor nu aduce la; creşterea

substanţială a pulsului şi de aceea nu exercită influenţa necesară asupra sistemului cardiovascular.
In acefeşi timp s-a determinat că efectuarea fie şi incorectă, a exerciţiilor respective dar la timpul
indicat impun inima să lucreze cu efortul necesar. Deaceea la compunerea muzicii pentru
programele gimnasticii ritmice compozitorul păstrează un tempou preconizat pentru fiecare parte a
completxului.

Aşa dar, tempoul iute şi schimbul des al exerci'tiilor este! necesar pentru influienţarea sistemului
cardio-vascular şi aparatului locomotor, menţinerea intensităţii necesare a modificâ-f rilor. Exerciţiile
complexe, orientate în direcţii diferite, sînt pentru influenţarea mujtilateră a organismului,
îmbunătăţi-" rea coordonării mişcărilor şi creării fonului emoţional al exerciţiilor. Alegerea
interpreţilor din rîndul sportivilor este dictata de necesitatea de a forma la telespectatori a
imaginii etalionului perfecţiunii, conform căruia trebuie să tindem în procesul exersării.

Celor ce doresc să obţină nu numai efect curativ, ci şi să înveţe a se mişca frumos, este
necesar a acorda atenţie serioasă calităţii exerciţiilor efectuate, înainte de toate străduiţi-vă să le
executaţi cu o ţinută corectă, nu vă gîrboviţi, ţineţi capul drept, îndreptaţi umerii, «strîngeţi»

8
muşchii feselor şi abdomenului, nu încovoiaţi genunchii, dacă aceasta nu este prevăzut de
exerciţiu.

Dacă într-adevăr aţii decis să vă ocupaţi la modul serios de sănătatea dumneavoastră, starea
fizică, aspectul exterior şi aveţi pentru aceasta suficientă voinţă şi răbdare, atunci începeţi
însuşirea complexelor. Cu timpul, dumneavoastră veţi primi neapărat rezultate (satisfăcătoare.)

GIMNASTICA IGIENICA DE DIMINEAŢA

Gimnastica igienică este accesibilă tuturor vîrstelor. Ea trebuie să intre în viaţa de toate zilele a
fiecărui om şi independent de v'îrstă şi profesie să devină o necesitate a lui.

In calitate de mijloace a gimnasticii igienice se folosesc exerciţiile de dezvoltare generală,

exerciţiile aplicate şi respiratorii în îmbinare cu mersul, alergarea şi hidroprocedurile, masarea şi
călirea organismului./ încăperea trebuie aerisită înainte de gimnastică. Dacă gimnastica de
dimineaţă are loc la aer liber, e bine să se facă cît mai departe de zonele impu-riîicate. Gimnastica
igienică de dimineaţă se foloseşte cu scopul realizării rapide a capacităţii optime de a acţiona asupra
organismului după 'somn.

In grupele grădiniţei de copii gimnastica de dimineaţă rezolvă chestiunile de însănătoşire şi

educaţionale. Fiind un element indispensabil al regimului zilei, ea este obligatorie pentru fiecare
copil. Executarea zilnică după trezire (peste 5—7 minute) a complexului de 7—12 exerciţii fizice
special alese, timp de l (V—15 ; minute activizează organismul, exercită o influenţă
pozitivă asupra consolidării deprinderilor ţinutei corecte, preîntîmpinării tajpei plate.

Participarea la gimnsatica de dimineaţă educă la copii deprinderea folositoare de a efectua zilnic,

dimineaţa, exerciţiile fizice.

Gimnastica igienică şcolara are loc pînă la începutul orelor de studiu, în pauze, în cadrul
programului zilei şcolare prelungite.

Gimnastica igienică de dimineaţă in cadrul programului zilei şcolilor tehntco-

profesionale, a instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate se caracterizează prin
orientare la măsuri igienice şi curativ-profilactorii. Ea contribuie la pregăti rea elevilor
pentru procesul de studiu şi de producţie.

La instituţiile de învăjămînt superior ea este unul din mij loacele introducerii culturii
fizice în viata studenţilor. In armată gimnastica de dimineaţă soluţionează nu numaf

9
 chestiunile de asanare şi igienice, dar constituie şi mijlocul antrenării fi zice zilnice a
militarilor în termen.

Conţinutul complexelor şi succesiunea amplasării în el a exercitiilor, dozarea lof depind de

vîrstă, dezvoltarea fizică şi nivelul de pregătire al celor ce practică. Exerciţiile ce intră în
complex trebuie să exercite influenta unilaterală asupra organismului celor ce practică şi să
fie accesibile.

La alegerea exercitiilor pentru persoanele în etate, urmează a lua în consideraţie

valoarea lor aplicativă pentru folosirea în viata cotidiană. Trebuie evitate exerciţiile ce
necesită reţinerea respiraţiei, încordarea puternică, poziţia corpului cu capul; .în jos.

Primele exerciţii se efectuează în tempou lent de nenumărate ori. Următoarele exerciţii

se efectuează cu cantitate de repetare mai mare şi în tempou mediu. Ultimile exerciţii se efec-
tuează în tempou rapid. Fiecare exerciţiu poate fi repetat de la 6 pînă la 20 ori. Cantitatea
exercitiilor în complex este de 8— 16. Spre exemplu, pentru cop.ii de 10—13 ani complexul
constă din 8—10 exerciţii (pentru băieţi dozarea exercitiilor este de 4—6 ori, pentru fete este
de 3—5 ori). Pentru copii de 14—15 ani complexul constă din 10—12 exerciţii, pentru băieţi
dozarea este de 6—10 ori, iar pentru fete de 4—8 ori. Adolescenţilor de 16—18 ani se
recomandă exerciţii cu haltere cu plus de greutate. Urmează a începe exerciţiile cu haltere
de 2—3 kg. Dozarea exercitiilor este de 6—8 ori, după 2—3 luni de antrena ment dozarea
este de 10—12 ori şi mai mult.

In complexul pentru fete trebuie să fie folosite corzile de sărit, cercurile (de
gimnastică), mingile de cauciuc. In complexul exercitiilor este necesar a include exerciţii
respiratorii, exerciţii' de ţinută pentru presa abdominală.

La efectuarea exercitiilor respiraţia trebuie să fie ritmică şi adîncă, La ridicarea şi îndepărtarea-

mîinilor, îndreptarea cor-.pului urmează a face inspiraţie, la coborîrea mîinilor, încovoieri şi
cotiri ale corpului, aşezări, expiratull.
Exerciţiile în complex urmează a le dispune, conducîndu-ţe de următoarele:
a.) exerciţiile trebuie începute cu mers în trecere spre alergare în tempou lent (pe loc sau cu
înaintare). In procesul mersului sau alergări? să se urmărească ţinuta (capul să se ţină drept,,
umerii să fie întorşi);
b) complexul începe cu efectuarea exercitiilor pentru sesizarea ţinutei corecte;
e) urmează exerciţiile pentru gît, mîini şi brîul umerilor, apoi corpului, apoi urmează
exerciţiile pentru pietoni;
d) continuă' exerciţiile cu caracter de forţă a tuturor părţilor corpului (mîinilor, muşchilor,
abdomenului şi spatelui).

10
 După exerciţii actiive urmeasă să se efectuieze l—2 exerciţii pentru relaxarea muşchilor în
îmbinare cu exerciţiile respective. Apoi urmează săriturile consolidatoare ale muşchilor picioa-
relor, ce intensifică activitatea cardio-vasculară şi respirato rie. Săriturile, cu. mişcări ale
mîinilor prezintă cerinţe sporite faţă de coordonarea mfşcălriPor,
După sărituri, mersul cu încetinirea treptată a tempoului şi exerciţiile respiratorii (1—2)
pentru restabilirea respiraţiei.

La finele complexului, iarăşi exerciţii de ţinută, apoi ştergerea, duşul şi alte proceduri de
călire.

Este foarte important de a avea grija de sanatate,mai ales trebuie sa tinem cont de greutatea
pe care o avem ,caci odata incalcata poate avea efecte dezastruase asupra vietii omenesti,se
spune ca fiecare kg in plus micsoreaza viata omului cu un an,oare sa fie adevarat???

Mai jos este prezentat un tabel care prezinta nivelul mortalitatii in exces de greutate,ca
final,propun sa ne gindim la urmarile negative asupra sanatatii.

Exces în greutate % Creşterea mortalităţii

generale %
10 8
20 18
30 28
40 45
50 56
60 67
70 81
90 118

11