Sunteți pe pagina 1din 3

MONONUCLEOZA INFECTIOASA

Etiologie

Virusul face parte din familia herpesviridae, avand material genetic


ADN dublu catenar de doua tipuri A si B (sau 1 si 2), fara deosebiri in
evolutia simptomatologiei.
Intre capsida si nucleocapsida exista un tegument viral.
Capsida virala este formata din 162 de capsomere, sintetizate de
celulele infectate.
Epidemiologie
Cale de transmitere - principala cale de transmitere este prin saliva necesitand contact foarte apropiat
(“boala sarutului’’)
- se mai poate transmite prin transfuzii de sange
Incubatie 4-6 saptamani
Perioada incepe in ultimele zile ale fazei de incubatie si se intine si in faza de stare (aproximativ
contagioasa 14-21 zile)
Patogeneza

Virusul se multiplica in celulele epiteliale ale mucoasei


faringiene, ale glandelor salivare si la nivelul amigdalelor
palatine, de unde disemineaza in tot sistemul limfatic
(ganglioni limfatici, splina). Se leaga prin glicoproteina
virala gp350 de receptorul CD21 de pe membrana celulara
a limfocitelor B, unde nu se multiplica, dar unde afiseaza
antigene proprii submembranare, transformand limfocitele
B in celule tinta, impotriva carora se vor mobiliza
limfocitele T CD8+, determinand scaderea sintezei de
anticorpi.
Atat limfocitele B cat si limfocitele T reactive sufera
procese de hiperplazie si modificari morfologice, responsabile pentru aspectul particular al hemogramei.

Tablou clinic
Simptomele sunt mai severe la adolescenti si adulti fata de copii, care pot face forme asimptomatice.
Debutul este progresiv cu oboseala si cefalee urmate de:
Febra inalta pana la 40℃ care scade progresiv intr-o perioada medie
de 6 zile
Limfadenopatii - adenopatiile generalizate sunt markerul acestei infectii
- apar la debutul bolii si cresc rapid in dimensiuni
- pot fi afectati toti ganglionii limfatici, dar cel mai frecvent
sunt implicati cei latero-cervicali, care cresc pana la 2-4 cm in
diametru
- revin la dimensiunile obisnuite intr-o perioada de la cateva
zile pana la cateva saptamani
Faringita - aspect eritematos uneori foarte asemanatoare cu cea
bacteriana
- amigdalele sunt marite si pot prezenta depozite purulente cu
aspect de false membrane
Splenomegalie - la aprox 50% din pacienti splina este marita de volum dupa a
doua saptamana de boala
- daca se evidentiaza cresterea in volum a splinei la examenul
clinic, se va evita reexaminarea prin palpare pentru a nu
provoca ruptura acesteia
Triada: limfadenopatie + faringita + splenomegalie la un pacient febril, ridica
suspiciunea diagnosticului de mononucleoza infectioasa.

Hepatomegalie poate insoti splenomegalia si poate fi asociata cu anorexie, greata si varsaturi


Eruptie - intre 3 si 19% din pacietni prezinta eruptie generalizata, rar la nivel palmar
- apare in primele zile ale bolii si poate avea aspect macular, papular si rar petesial
- la 90% din pacientii care primesc tratament cu penicilina sau amoxicilina poate aparea
eruptie maculopapulara cu tendinta la confluare, prezenta la nivelul trunchiului, palmelor si
talpilor, ce persista aprox o saptamana si este urmata de descuamarea tegumentelor
Complicatii
Pulmonare - pneumonie acuta interstitiala
- pleurezie
SNC - meningita aseptica si encefalita
- sdr. Guillan-Barre
- paralizie a nervilor cranieni
- mielita transversa
- ataxie cerebrala
- psihoza
- Parkinson like syndrome
- limfom al SNC
Cardiace - pericardita
- miocardita
Hematologice - purpura trombocitopenica
- anemie aplastica
- anemie hemolitica
- agranulocitoza
- agamaglobulinemie
Renale - nefrita interstitiala
- glomerulonefrita
- insuficienta renala
Paraclinic
Uzuale Suplimentare
- hemoleucograma, reticulocite - consult ORL
- CRP, VSH, fibrinogen - exsudat faringian (daca prezinta
- TGO, TGP, LDH semne de suprainfectie bacteriana)
- bilirubina totala si directa
- uree, creatinina
- IgM EBV (confirma diagnosticul)
- ecografie abdominala
Tratament
Antibiotice - in suspiciunea de suprainfectie bacteriana, dupa ce s-au recoltat culturi
- se administreaza conform antibiogramei
Simptomatice - AINS ca antitermic si antiinflamator
- decongestionante nazale
- dezinfectant faringian (ex. Tantum verde)
- studiile au aratat efecte minime sau absente ale
antiviralelor (aciclovir, ganciglovir) si corticosteroizilor
asupra evolutiei bolii, motiv pentru care nu se recomanda in schema terapeutica
Recomandari - odihna si hidratare
- in faza acuta a bolii se recomanda repaus la pat
- timp de 6 luni nu se recomanda efectuarea efortului fizic ce poate pune presiune asupra
abdomenului
Prognostic
- boala este autolimitanta si perioada de vindecare poate dura pana la 6 luni
- in lipsa complicatiilor nu au fost raportate decese