Sunteți pe pagina 1din 73

Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

CAIET
DE
SEMINARII

la disciplina:

GESTIUNEA
FINANCIARĂ
A
ÎNTREPRINDERII

1
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

CUPRINS:
Partea I : Gestiunea financiară pe termen
lung……………………………………………….3

Capitolul I: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor investiţionale ale


întreprinderii…………………………………………………………………………………...3
1.1. Fundamentarea deciziei de investire în mediu cert (sigur)
………………………….3
1.1.1. Criterii simple de opţiune………………………………………………………3
1.1.2. Criterii bazate pe tehnica actualizării…………………………………………8
1.2. Fundamentarea deciziei de investire în mediu incert (probabilistic)
……………...12

Capitolul II: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor de finanţare ale


întreprinderii………………………………………………………………………………….16
2.1. Principalele modalităţi şi instrumente de finanţare la dispoziţia entităţilor
corporatiste……………………………………………………………………………………16
2.2. Determinarea investiţiei de finanţat şi a necesarului total de resurse pentru
activitatea investiţională……………………………………………………………………..16
2.3. Echilibrarea tabloului de finanţare-creditare a investiţiilor pe seama resurselor
proprii de finanţare………………………………………………………………………….19

Capitolul III: Politica de dividend………………………………………………………….22

Capitolul IV: Problematica amortismentului activelor imobilizate……………………...24


4.1.Elementele sistemului de amortizare………………………………………………24
4.2. Tipologia sistemelor de amortizare……………………………………………….25
4.2.1. Sisteme clasice de amortizare………………………………………………25
4.2.2. Sistemul românesc de amortizare…………………………….……………35

Partea II : Gestiunea financiară pe termen scurt…………………………………………..39

Capitolul V: Analiza stării de echilibrul financiar la nivelul întreprinderii…………….39

Capitolul VI: Elemente de gestiune a valorilor de exploatare (stocurilor)………………45


6.1. Definiţie şi tipologie……………………………………………………………………..45
6.2. Dimensionarea stocului curent optim şi a necesarului de capital pentru finanţarea
acestuia ………………………………………………………………………………………………46
6.3.Dimensionarea stocului maxim……………………………………….………………...48
6.4. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea producţiei în curs
de fabricaţie………………………………………………………………………………………….50
6.5. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea stocurilor de produse
finite…………………………………………………………………………………………………..53
6.6. Metoda globala de dimensionare a nivelului mediu al stocurilor…………………. ..54

Capitolul VII: Elemente de gestiunea a trezoreriei. Elaborarea bugetului de trezorerie


al întreprinderii………………………………………………………………………………59

Capitolul VIII: Studiu privind pragul de rentabilitate al întreprinderilor………………61

2
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Bilbliografie
Anexa 1
Partea I : GESTIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN LUNG

Capitolul I: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor investiţionale ale


întreprinderii

Investiţia reprezintă o alocare permanentă de capitaluri pentru achiziţia de active în scopul de


a realiza beneficii economice viitoare, suplimentare celor existente.
În procesul de elaborare şi selectare a unui anumit proiect de investiţii, conducerea unei
entităţi evaluează fezabilitatea şi oportunitatea acestuia în baza unor analize fundamentate pe
anumite criterii decizionale, precum:
 Maximizarea beneficiilor economice. Prin beneficii economice asociate activelor
unei entităţi, evidenţiem capacitatea acelor elemente de active activelor de a
contribui la generarea elementele de numerar sau echivalente ale numerarului.
 Diminuarea substanţială a costurilor de producţie exprimă un factor calitativ de
apreciere a gradului de eficienţă economică în desfăşurarea activităţilor cu caracter
productiv.
 Ameliorarea ratelor de rentabilitate este o expresie directă a performanţelor
financiare ale unei entităţi. Exemple: rata de rentabilitate a activelor, rata de
rentabilitate financiară, rata de rentabilitate comercială, etc.
 Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. Uneori, entităţile trebuie să facă faţă
unor angajamente de natură financiară pentru realizarea unor proiecte de investiţii
menite să reducă substanţial gradul de poluare a factorilor de mediu sau pentru
restaurarea şi reamenajarea unor amplasamente, după exploatarea acestora.

1.1. Fundamentarea deciziei de investire în mediu cert (sigur)

Decizia de investire într-un mediu sigur presupune fluxuri monetare precis determinate, o piaţă
perfectă a capitalurilor şi lipsa riscurilor.
Literatura de specialitate reţine următoarele criterii de fundamentare a deciziilor de
investiţii într-un mediu cert:

1.1.1.) Criterii simple de opţiune: acestea nu se bazează pe modele de actualizare a fluxurilor


de încasări şi plăţi viitoare, reprezentative în această categorie fiind:

A) Criteriul costului : poate fi abordat în două ipoteze de lucru, aplicându-se în cazul


proiectelor de investiţii :
 de înlocuire a unor capacităţi de producţie existente. Un astfel de proiect
vizează înlocuirea unui utilaj aflat în exploatare cu un utilaj nou, caracterizat
prin parametri superiori sub aspect tehnico-economic, fără a se realiza o creştere
a capacităţii de producţie. (factor calitativ). Această investiţie poate fi apreciată
drept oportună în condiţiile în care entitatea va realiza economii de costuri de
producţie.
Relaţii de calcul:

 Ec = Co – Cı, unde:
Co - costuri totale ocazionate de utilajul aflat în funcţiune (exploatare);

3
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Cı - costuri totale ocazionate de noul utilaj care se doreşte a fi achiziţionat


(investiţie de înlocuire);
Ec - economia de costuri de producţie, evident dacă Co>Cı

 C = Cex + Cam, unde:


Cex - cheltuieli de exploatare, altele decât cele privind amortizarea activelor
imobilizate;
Cam – cheltuieli privind amortizarea.

 Rr ex = Ec ∕ (Vı – Vo) x 100, unde:


Rr ex = rata de randament în exploatare, asociată noului utilaj achiziţionat;
V = valoarea utilajului nou (Vı) şi a celui aflat în exploatare (Vo).
Notă: Pentru utilajul nou se va lua în considerare costul de achiziţie iar pentru cel aflat în
exploatare se va lua în considerare valoarea contabilă (rămasă de amortizat).

Concluzie: Decizia de investire va fi validată iar proiectul de investiţii va fi acceptat dacă


există o economie de costuri iar rata de randament în exploatare este superioară ratei de
randament minimale acceptate de către conducerea entităţii.

Aplicaţie: O societate comercială dispune de un utilaj care ocazionează costuri de exploatare


anuale în valoare totală de 190.000 lei. În scopul ameliorării proceselor de fabricaţie,
conducerea societăţii analizează oportunitatea achiziţionării unui alt utilaj, caracterizat prin
parametri tehnico-funcţionali superiori. Pentru implementarea acestui proiect de modernizare,
societatea este nevoită să suporte costuri de achiziţie a noului utilaj în valoare de 2.500.000
lei, respectiv costuri anuale de exploatare în valoare de 70.000 lei, pe întreaga durată de viaţă
utilă a utilajului în cauză (5 ani).
Vechiul utilaj (aflat în prezent în exploatare) poate fi valorificat la valoarea sa netă
contabilă de 2.000.000 lei, însă mai poate fi exploatat în condiţii normale, pe o perioadă de 5
ani, în regim de amortizare lineară.
Cerinţă:
Studiaţi şi argumentaţi oportunitatea implementării acestui proiect de investiţii, în condiţiile
în care societatea îşi propune să atingă un randament minim în exploatare de 3%, în urma
validării proiectului.

Rezolvare:
Utilaj în
Nr. Crt. Specificaţie indicator exploatare Utilaj nou
1 Valoare de achiziţie (lei) N/A 2.500.000,0
2 Valoare contabilă (lei) 2.000.000,00 N/A
3 Durata de viaţă utilă (ani) 5
4 Cheltuieli privind amortizarea anuală (lei) 400.000,00 500.000,0
Cheltuieli de exploatare anuale, altele decât privind amortizarea
5 (lei) 190.000,00 70.000,0
6 Costuri totale de exploatare (lei) 590.000,00 570.000,0
7 Economia de costuri (lei) N/A 20.000,0
8 Rata de randament în exploatare (%) N/A 4,0

Concluzie: Conducerea entităţii poate valida proiectul de investiţii întrucât utilajul care face
obiectul acestui proiect, ocazionează economii de costuri în valoare de 20.000 lei iar rata de
randament în exploatare (4%) este superioară nivelului minim acceptat.

4
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 care generează o creştere a volumului de producţie (factor cantitativ):

Aplicarea criteriului costului în această ipoteză de lucru, presupune acceptarea şi


implementarea unui proiect de investiţii, în condiţiile în care acesta generează o diminuare a
costului unitar de producţie. Se impune o analiză riguroasă a costului unitar de producţie în
vederea diminuării acestuia în urma acceptării noului proiect de investiţie

Relaţie de calcul:

Cu = C am + Ach exp + Rmr x I , unde:



Cu - cost unitar de producţie
C am - cheltuieli cu amortizarea
Ach exp - alte cheltuieli de exploatare
Rmr - rata minimală de randament asociată proiectului de investiţii
I - valoarea proiectului de investiţii
Qı - volumul de producţie estimat a fi realizat
Rmr x I - marja de beneficii pe care o accepta conducerea entităţii

Aplicaţie: În atingerea obiectivului de majorare a volumului de producţie, o societate are în


vederea achiziţia unui nou utilaj, care permite realizarea a 1.850 produse/an, în condiţiile unei
rate minimale de randament în exploatare de 7%. Valoarea utilajului este de 10.000 lei,
costurile anuale de exploatare se ridică la 1.200 lei iar durata de viaţă utilă este de 5 ani. În
condiţiile în care vechiul utilaj are o valoare reziduală nulă iar costul unitar de producţie pentru
produsele realizate de acesta este de 2,5 lei/produs, să se precizeze necesitatea asumării acestui
proiect.

Rezolvare:
Nr. Crt. Specificaţie indicator Utilaj nou
1 Valoare de achiziţie (lei) 10.000,00
3 Durata de viaţă utilă (ani) 5
4 Cheltuieli privind amortizarea anuală (lei) 2.000,00
5 Cheltuieli de exploatare anuale, altele decât privind amortizarea (lei) 1.200,00
6 Rata minimală de randament în exploatare (%) 7,00
7 Volumul estimat al producţiei (produse) 1.850
8 Cost unitar de producţie (lei/produs) 2,11
Concluzie: Conducerea entităţii poate accepta proiectul de investiţii, întrucât o astfel de
decizie are drept consecinţă reducerea costului unitar de producţie de la 2,5 lei/produs la 2,11
lei/produs.

B) Criteriul ratei minimale de rentabilitate: justifică validarea unui proiect de investiţii


pentru care rata medie de rentabilitate a fluxurilor de numerar degajate din exploatare se
situează peste un nivel minim acceptat în condiţii de eficienţă economică.
Rata medie de rentabilitate a fluxurilor de numerar se va determina ca raport între nivelul
mediu al fluxurilor de numerar degajate şi valoarea proiectului de investiţii.

Aplicaţie: O societate comercială analizează posibilitatea implementării unui proiect de


investiţii al cărui valoare totală este de 300.000 lei iar profiturile estimate a fi realizate înainte

5
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

de deducerea dobânzilor şi a impozitelor (EBIT) se prezintă pe un orizont de 4 ani, astfel:

lei
Denumire Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
indicator
EBIT 26.000 28.000 27.000 25.000
Cheltuieli 18.000 16.000 14.000 14.000
privind
dobânzile
Cerinţă:
În condiţiile în care regimul de amortizare este linear iar cota de impozitare este de 16%, să se
argumenteze validarea/respingerea proiectului, având în vedere o rată minimală de rentabilitate
de 20 %.

Rezolvare:
Nr.
crt. Specificaţie indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
EBIT (engl. earnings before interest, taxes, depreciation and
1 amortization) (lei) 26.000 28.000 27.000 25.000
2 Cheltuieli privind dobânzile (lei) 18.000 16.000 14.000 14.000
3 Profit impozabil (operaţional) rd. 1-2 (lei) 8.000 12.000 13.000 11.000
4 Impozit pe profit rd.3 x 16% (lei) 1.280 1.920 2.080 1.760
Nr.
crt. Specificaţie indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
5 Profit net (lei) 6.720 10.080 10.920 9.240
6 Amortizarea activelor imobilizate (lei) 75.000 75.000 75.000 75.000
7 In - Cash flows rd. 5 + 6 (lei) 81.720 85.080 85.920 84.240
8 Cash flow mediu (lei) 84.240
9 Valoarea proiectului de investiţii (lei) 300.000
10 Rata de rentabilitate a proiectului de investiţii rd. 8/9 (%) 28,08

Concluzie: Deoarece rata de rentabilitate asociată proiectului de investiţii este superioară ratei
minimale de rentabilitate acceptată de conducere (20%), se poate aprecia drept fezabil acest
proiect.

C) Criteriul duratei de recuperare a investiţiei

Prin durata de recuperare a investiţiei definim perioada de timp în care se recuperează


(amortizează) integral valoarea unui proiect de investiţii, prin fluxurile de numerar generate din
exploatarea respectivului proiect.
Exclusiv prin prisma acestui criteriu de decizie, va fi selectat proiectul care are durata de
recuperare a investiţiei mai mică, întrucât permite o recuperare mai accelerată şi în condiţii de
risc moderat.
Pentru un proiect de investiţii care degajă fluxuri de numerar relativ constante pe durata
normală de exploatare, durata de recuperare a investiţiei se determină astfel:

Relaţie de calcul:

D rec = I ∕CFWa (ani), unde:

I - valoarea proiectului de investiţii care se recuperează;

6
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

CFWa - fluxuri de numerar generate anual prin exploatare.

Aplicaţie: Două proiecte de investiţii A şi B, necesită cheltuieli în valoare totală de 100.000 lei
fiecare şi generează pe o perioadă de 4 ani următoarele fluxuri de numerar:
lei
Denumire indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
Cash-flow proiect A 40.000 40.000 40.000 40.000
Cash-flow proiect B 20.000 30.000 40.000 20.000

Cerinţă:
Să se aprecieze care dintre proiecte se recomandă a fi validat, exclusiv prin prisma criteriului
duratei de recuperare a investiţiei.

Rezolvare:

Se poate constata că în cazul proiectului de investiţii A, fluxurile de numerar degajate sunt


constante. Prin urmare, indicatorul durata de recuperare a investiţiei se determină astfel:

D rec A = 100.000 / 40.000 = 2,5 ani (pentru recuperarea integrală a valorii proiectului de
investiţii sunt necesari 2,5 ani).

Pentru un proiect de investiţii care generează fluxuri de numerar variabile (proiectul B),
durata de recuperare va fi egală cu numărul de ani necesari pentru recuperarea proiectului de
investiţii după cum urmează:
 numărul de ani (întregi) în care nu s-a reuşit recuperarea integrală (Na), şi
 o fracţiune a perioadei de un an, pe parcursul căreia s-a recuperat integral proiectul de
investiţii. Această fracţiune se determină ca şi raport între investiţia nerecuperată la
sfârşitul anului precedent (I n-1) şi fluxurile de numerar generate în anul în care se
finalizează recuperarea proiectului (CFW n).

Relaţie de calcul:

D rec B = Na + I n-1 = 3 + ( 10.000 / 20.000 ) = 3,5 ani


CFW n
(pentru recuperarea integrală a valorii proiectului de investiţii sunt necesari 3,5 ani).

Pentru a facilita determinarea acestui indicator, utilizăm următorul tabel:

An CFW anual CFW cumulat I nerecuperată


1 20.000 20.000 80.000
2 30.000 50.000 50.000
3 40.000 90.000 10.000
4 20.000 110.000 N/A

Concluzie: Exclusiv prin prisma criteriului duratei de recuperare a investiţiei, conducerea


entităţii va selecta proiectul A, întrucât valoarea acestui indicator este mai mică.

7
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

1.1.2.) Criterii bazate pe tehnica actualizării:

Actualizarea reprezintă operaţiunea matematico-financiară prin care se determină valoarea


curentă (prezentă) a unor încasări sau plăţi viitoare de numerar (actualizare prin discontare),
respectiv a unor încasări sau plăţi de numerar efectuate în trecut (actualizare prin compunere).

Relaţii de calcul:

 actualizarea prin compunere: Fie suma S0 depusă în urmă cu „n” ani sub forma unui certificat
de depozit bancar, în vederea fructificării cu o rată a dobânzii „d%”. În prezent suma devine S n
şi se determină astfel:

Sn = S0 x (1+d)n ,
n
unde (1+d) se numeşte factor de compunere şi arată cât valorează peste „n” ani o sumă egală
cu o unitate monetară, depusă spre fructificare cu rata „d%”.

 actualizarea prin discontare: Fie suma Sn care va fi încasată/plătită peste „n” ani şi fructificată
în această perioadă cu o rată a dobânzii „d%”. În prezent, suma S0 se determină astfel:

S0 = Sn ∕ (1+d) n ,

unde 1∕(1+d) n se numeşte factor de valoare prezentă unitară şi reflectă cât valorează în prezent
o sumă echivalentă cu o unitate monetară, care va fi încasată/plătită peste „n” ani, şi care este
fructificată în acest interval de timp cu rata dobânzii „d%”.

Notă: În cazul unui şir de încasări sau plăţi de valoare egală se va folosi factorul de valoare
prezentă a unei anuităţi unitare care reflectă cât valorează în prezent un şir de încasări sau plăţi
echivalente cu o unitate monetară, pe o perioadă de „n” ani, fructificate în acest interval de timp
cu rata dobânzii „d%”.
n

∑ 1∕(1+d) i - factor de valoare prezentă a unei anuităţi unitare


i=1

A) criteriul valorii actualizate nete (VAN)

Valoarea actualizată netă (VAN) a unui proiect de investiţii exprimă valoarea prezentă (actuală)
a fluxurilor viitoare de numerar estimate a fi încasate în urma exploatării proiectului de investiţii,
mai puţin valoarea iniţială a proiectului de investiţii.

VAN a unei investiţii este egală cu diferenţa dintre cash-flow-urile actualizate şi cheltuielile
pentru investiţii, exprimând creşterea de valoare pe care mizează conducerea unei entităţi dacă
adoptă un anumit proiect de investiţii.
În concluzie, criteriul VAN este un criteriu de maxim întrucât exprimă sporul de valoare pe care
speră conducerea entităţii că îl va obţine prin acceptarea proiectului investiţional.

8
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Relaţie de calcul:
n

VAN= ∑ [CFWai ∕(1+d) i + VR x (1∕(1+d) n)] - Io , unde:


i=i

CFWai - fluxuri anuale de numerar generate din exploatarea proiectului de investiţii în anul „i”;
n - durata normală de exploatare a proiectului (durata de viaţă utilă);
VR- valoarea reziduală a proiectului de investiţii, adică valoarea estimată a fi recuperată la
sfârşitul duratei de exploatare a proiectului;
d % - rata de actualizare;
Io- valoarea iniţială a proiectului de investiţii;

Pe o axă cronologică, determinarea VAN a unui proiect de investiţii poate fi explicitată astfel:

Notă: Conducerea entităţii va selecta doar proiectele de investiţii pentru care VAN are valoare
pozitivă, deoarece acestea pot asigura recuperarea investiţiei şi generarea unor profituri.

B) criteriul indicelui de rentabilitate (IR)

Indicele de rentabilitate se determină raportând valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de


numerar estimate a fi generate din exploatare la valoarea iniţială a proiectului de investiţii.

Relaţie de calcul:
n
IR = ∑ [CFWai ∕(1+d) i + VR * (1∕(1+d) n) x 100 (vezi semnificaţiile de la criteriul VAN).
i=i
Io

Notă: Conducerea entităţii va selecta doar proiectele de investiţii pentru care IR are valoare
supraunitară, deoarece acestea pot asigura recuperarea investiţiei şi generarea unor profituri (similar
ca în cazul VAN pozitiv).

9
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

C) criteriul ratei interne de rentabilitate (RIR)

Rata internă de rentabilitate (RIR) a unui proiect de investiţii exprimă acel nivel al ratei de
actualizare pentru care valoarea actualizată neta (VAN) este zero, adică valoarea actualizată a
fluxurilor viitoare de numerar generate prin exploatarea proiectului de investiţii este egală cu costul
iniţial al acelui proiect.
În consecinţă, RIR exprimă nivelul ratei de actualizare care asigură recuperarea integrală a
costului unui proiect de investiţii fără a se realiza beneficii economice.
RIR indică un anumit nivel de referinţă în evaluarea performanţelor unui proiect de investiţii
întrucât în măsura în care nivelul său este superior unui anumit nivel al ratei de rentabilitate solicitată
de investitori (ex. ROA engl. Return on assets sau ROE engl. Return on equity), conducerea entităţii
va decide să finanţeze respectivul proiect.

Etape necesare pentru determinarea RIR:

 Determinarea intervalului în interiorul căruia se regăseşte RIR.


Pornind de la valoarea factorului de actualizare a unei anuităţi unitare (pe baza tabelelor de
actualizare) se vor determina marginile unui interval în interiorul căruia se regăseşte RIR, după cum
urmează:
 O valoare mai mare a factorului de actualizare, determinat în imediata vecinătate şi
căruia îi corespunde un anumit nivel al ratei de actualizare (R min), respectiv o valoare
pozitivă a valorii actualizate nete (VAN+);
 O valoare mai mică a factorului de actualizare, determinat în imediata vecinătate şi
căruia îi corespunde un anumit nivel al ratei de actualizare (R max), respectiv o valoare
negativă a valorii actualizate nete (VAN-);

( )
Rmin Rmax Ra (%)
VAN+ VAN-

RIR

 Determinarea RIR prin utilizarea procedeului de interpolare

10
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

RIR = Rmin (%) + ( Rmax (%) - Rmin (%) ) x . VAN+ .


VAN+ + VAN-

Aplicaţie: Pentru realizarea unor lucrări de infrastructură în valoare totală de 150.000 lei s-au
elaborat două variante de proiect, cu următoarele caracteristici tehnico-economice :
 profituri anuale generate în exploatare:
- varianta A : profit anual constant (12.500 lei )
- varianta B : rata rentabilităţii în exploatare, aplicată la valoarea iniţială a proiectului,
urmează un trend descendent: 15% (an 1), 10% (an 2), 8% (an 3), 5% (an 4).
 rata de actualizare luată în calcul: 10%
 prin darea în funcţiune a acestor lucrări de investiţii, se estimează o durata de viaţă utilă de 4
ani, pe parcursul căreia amortismentele se determina in regim liniar.

Cerinţe:
1. Prin prisma criteriului valorii actualizate nete, să se decidă asupra variantei de
proiect mai avantajoase.
2. Prin prisma criteriului indicelui de rentabilitate, să se decidă asupra variantei de
proiect mai avantajoase.
3. Pentru proiectul A, să se determine rata internă de rentabilitate, ştiind că intervalul
care o mărgineşte este: (12-13%).

Rezolvare:

1. Pentru proiect A:

CFWa = Pn + Am = 12.500 + 150.000 = 50.000 lei.


4
4
VAN A = 50.000 x ∑ 1 ∕(1+0,1) i * - 150.000 = 50.000 x 3,170 – 150.000 = 8.500 lei.
i=i

* factor de valoare prezentă a unei anuităţi unitare preluat din tabele de actualizare (3,170)

11
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Pentru proiect B:
lei
Nr.
crt. Specificaţie indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
1 Profit anual 22.500 15.000 12.000 7.500
2 Amortisment 37.500 37.500 37.500 37.500
3 Cash Flow anual 60.000 52.500 49.500 45.000
Factor de valoare prezentă unitar
4 (preluat din tabele de actualizare) 0,909 0,826 0,751 0,683
5 Cash Flow actualizat 54.540 43.365 37.175 30.735
6 Suma actualizată a fluxurilor de numerar 165.815
7 Valoarea iniţială a proiectului de investiţii 150.000
8 Valoarea actualizată netă 15.815

VAN B = 15.815 lei

Concluzie: Prin prisma criteriului VAN, conducerea entităţii va selecta proiectul B care are o
VAN mai mare.

2. Pentru proiect A:
4
IR A = (50.000 x ∑ 1 ∕(1+0,1) i ) /150.000) x 100 = (50.000 x 3,170/ 150.000) x 100
i=i
= 105,67%.

Pentru proiect B:

IR B = 165.815 x 100 = 110,54%.


150.000

Concluzie: Prin prisma criteriului IR, conducerea entităţii va selecta proiectul B care are
indicele de rentabilitate superior în comparaţie cu proiectul A.

3. Determinarea RIR pentru proiectul A


 Rmin = 12%, ceea ce înseamnă că
4
VAN + = 50.000 x ∑ 1 ∕(1+0,12) i - 150.000 = 50.000 x 3,037 – 150.000 = 1.850 lei.
i=i

 Rmax = 13%, ceea ce înseamnă că


4
VAN - = 50.000 x ∑ 1 ∕(1+0,13) i - 150.000 = 50.000 x 2,974 – 150.000 = -1.300 lei.
i=i

În aceste condiţii,

RIR = 12% + (13% - 12%) x 1.850 . = 12% + 0,587% = 12,59% .


1.850 + 1.300

Concluzie: Pentru proiectul A, rata de randament care asigură recuperarea integrală a valorii
proiectului de investiţii, fără a permite realizarea de profituri este 12,59%. Proiectul va fi
acceptat în măsura în care această rată de randament este superioară celei solicitate de acţionari
(proprietarii de capital).

12
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

1.2. Fundamentarea deciziei de investire în mediu incert (probabilistic)

În activitatea practică, evaluarea performanţelor financiare asociate proiectelor de investiţii


necesită o analiză riguroasă a riscurilor financiare şi operaţionale care grevează asupra
afacerilor derulate de companii.
Evaluarea fluxurilor viitoare de numerar care se estimează a fi realizate prin exploatarea
proiectului de investiţii presupune printre altele:
 o evaluare riguroasă a fluxurilor de numerar generate în diferite scenarii probabilistice
(ipoteze de lucru cărora le sunt ataşate probabilităţi diferite de apariţie), construite în
funcţie de evoluţia anumitor factori relaţionaţi cu conjunctura macroeconomică
(evoluţia ratei inflaţiei, a cursului de schimb valutar, a PIB-ului, a deficitului de cont
curent şi a riscului de ţară);
 o estimare rezonabilă a unor coeficienţi de probabilitate privind realizarea fluxurilor
viitoare de numerar, precum şi reprezentarea grafică a distribuţiei probabilistice a
acestor fluxuri de numerar.

Sub aspect matematic, cuantificarea riscurilor se realizează prin intermediul indicatorului


statistic abatere medie pătratică, cunoscută sub denumirea de deviaţie standard, având
următoarea:

Relaţie de calcul:

σX= ∑ ( Xi – X )2 x pi , unde:
i=1

σX – abaterea medie pătratică a variabilei X (fluxuri de numerar generate);


Xi – valoarea variabilei cash flow în diferite scenarii probabilistice;

X – valoarea medie a variabilei cash flow:

X = ∑ Xi x pi
i=1
n – numărul de scenarii probabilistice identificate;
pi - coeficient de probabilitate ataşat scenariului „i”, având următoarea proprietate:
n

∑ pi = 1
i=1

În situaţia în care indicatorul statistic abatere medie pătratică nu poate furniza


informaţii necesare pentru selecţia unui anumit proiect de investiţii, se poate utiliza coeficientul
de variaţie:

Relaţie de calcul:

13
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

VX = σX/ X

Notă : Pentru minimizarea riscului asociat unui proiect de investiţii se urmăreşte ca valoarea
acestor indicatori să fie cât mai mică.

Aplicaţie: Componenta managerială a unei întreprinderi studiază oportunitatea implementării


unui proiect de investiţii caracterizat prin următorii parametri:

Mii lei
Valoarea cash-flow-urilor anuale Coeficienţi de
estimate Scenarii posibile probabilitate
Proiect A Proiect B asociaţi fiecărui
scenariu
200 0 Piaţă în declin 0,25
500 500 Piaţă stabilă 0,50
600 1.000 Piaţă în expansiune 0,25
Cerinţă:

Să se argumenteze opţiunea de investiţii, în baza cuantificării riscului asociat fiecărui


proiect, cu ajutorul:
a) graficului de distribuţie probabilistică a cash-flow-urilor asociate fiecărui proiect;
b) ecartului tip (deviaţiei standard) şi a coeficientului de variaţie.

Rezolvare:
a)

14
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Explicaţii:

Dintre cele două proiecte, mai riscant este considerat proiectul B, deoarece intervalul de
variaţie a variabilei cash flow este mai extins în comparaţie cu cel aferent proiectului A.
Aceasta înseamnă că indicatorul statistic valoare medie (speranţa matematică) are şanse mai
mari să fie atinsă în cazul proiectului A, unde valorile variabilei cash flow sunt mult mai
„strâns grupate” în jurul valorii medii, spre deosebire de proiectul B unde aceste valori cunosc
un grad mai pronunţat de „împrăştiere”. Aceste afirmaţii sunt susţinute şi în urma determinării
indicatorului deviaţia standard (abaterea medie pătratică) a variabilei cash flow (vezi pct. b)

b)
mii lei
Proiect A Proiect B
Piaţă în Piaţă în
Nr. Piaţă în Piaţă expan- Piaţă în Piaţă expan-
crt. Specificaţie indicator declin stabilă siune declin stabilă siune
1 Cash Flow 200 500 600 0 500 1000
Coeficienţi de probabilitate ataşaţi
2 scenariilor 0,25 0,50 0,25 0,25 0,50 0,25
3 Valoare medie a variabilei cash flow 450 500
Riscul proiectului de investiţii (abatere
5 medie pătratică) 150 354
Riscul proiectului de investiţii (coeficientul
5 de variaţie) 0,33 0,71

Concluzii:
 Fluxurile de numerar asociate fiecărei ipoteze de lucru pentru proiectul A se abat în
medie faţă de speranţa matematică cu 150 mii lei;

15
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 Coeficientul de variaţie pentru proiectul A este 0,33;


 Fluxurile de numerar asociate fiecărei ipoteze de lucru pentru proiectul B se abat în
medie faţă de speranţa matematică cu 354 mii lei;
 Coeficientul de variaţie pentru proiectul A este 0,71;
În aceste condiţii proiectul B este considerat mai riscant în comparaţie cu proiectul A.

Notă: În cazul în care indicatorul abatere medie pătratică înregistrează valori identice pentru
cele două proiecte de investiţii, aprecierea gradului de risc se va face în raport cu coeficientul
de variaţie, în sensul că un proiect este considerat mai riscant în comparaţie cu celălalt în cazul
în care acest coeficient înregistrează o valoare mai ridicată.

Aplicaţie propusă:

Componenta managerială a unei întreprinderi studiază oportunitatea implementării unui proiect


de investiţii caracterizat prin următorii parametri:

Mii lei
Valoarea cash-flow-urilor anuale Coeficienţi de
estimate Scenarii posibile probabilitate
Proiect C Proiect D asociaţi fiecărui
scenariu
800 1.000 Piaţă în declin 0,25
1.000 1.200 Piaţă stabilă 0,50
1.200 1.4000 Piaţă în expansiune 0,25
Cerinţă:

Să se argumenteze opţiunea de investiţii, în baza cuantificării riscului asociat fiecărui


proiect, cu ajutorul:
c) graficului de distribuţie probabilistică a cash-flow-urilor asociate fiecărui proiect;
d) ecartului tip (deviaţiei standard) şi a coeficientului de variaţie.

Capitolul II: Fundamentarea deciziilor în cadrul politicilor de finanţare ale întreprinderii

2.1. Principalele modalităţi şi instrumente de finanţare la dispoziţia entităţilor


corporatiste:

1. Resurse proprii (endogene):


 amortismentele – reprezintă cea mai importantă resursă proprie destinată finanţării
investiţiilor în active imobilizate de natură corporală, prin constituirea unui fond de
amortizare destinat înlocuirii activelor imobilizate a căror durată de viaţă utilă (durata
normală de funcţionare) expiră;
 parte din profitul net destinată autofinanţării, prin hotărârile AGA adoptate în acest
sens;
 alte resurse proprii de finanţare:
 sume rezultate din valorificarea activelor imobilizate, mai puţin costurile aferente
cedării;

16
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 sume încasate din despăgubiri de asigurare în cazul activelor imobilizate afectate de


anumite evenimente asigurate;
 sume rezultate din valorificarea materialelor obţinute în urma dezmembrării
activelor imobilizate, mai puţin costurile aferente

2. Resurse exogene (atrase şi împrumutate):


 credite bancare;
 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;
 majorarea capitalului social prin emisiunea de acţiuni;
 leasing financiar;
 fonduri structurale (instrumente de finanţare post-aderare din fonduri comunitare)
 subvenţii şi donaţii

Determinarea investiţiei de finanţat şi a necesarului total de resurse pentru activitatea


investiţională

Odată fundamentată decizia de investire şi implicit odată cu identificarea surselor de


finanţare asociate, conducerea unei entităţi, prin departamentele sale financiar-contabile,
creionează un tablou de finanţare-creditare având două coordonate majore:

I. Investiţia de finanţare totală (Ift) – reprezintă indicatorul prin care este cuantificat
efortul investiţional total în baza următoarei relaţii de calcul:

Ift = Vi + Im – M – Ec, unde :

 Vi – valoarea proiectului de investiţii în baza documentaţiei tehnico-economice;

 Im – imobilizări de resurse
În cazul elementelor de active patrimoniale, imobilizările de resurse constau în
plasamente de capital efectuate cu scopul de a finanţa activele curente de natura stocurilor şi a
creanţelor. Astfel, se poate identifica o imobilizare de resurse atunci când există o evoluţie
crescătoare a soldurilor contabile pentru aceste elemente.
În cazul elementelor de pasive patrimoniale se constată o imobilizare de resurse atunci
când soldurile contabile ale conturilor înregistrează o scădere, ceea ce echivalează cu ieşiri de
numerar pentru a finanţa în special achitarea unor angajamente financiare (datorii).

 M – mobilizări de resurse
Mobilizările de resurse se referă la efectele financiare degajate din activitatea de
exploatare sau investiţii. În cazul elementelor de active patrimoniale se constată o mobilizare
de resurse atunci când soldurile conturilor înregistrează o diminuare. Pentru elementele de
pasive patrimoniale se înregistrează o mobilizare de resurse atunci când soldurile conturilor
specifice reflectă o creştere, şi, implicit o consolidare a surselor de finanţare.

 Ec – economia de costuri programată pentru lucrări de investiţii executate în


regie proprie, dacă există astfel de lucrări şi se poate aprecia existenţa acestor
economii.

17
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

II. Necesarul total de resurse pentru finanţarea efortului investiţional (Ntr) – se determină
pornind de la investiţia de finanţare totală (Ift), prin includerea angajamentelor financiare
privind rambursarea împrumuturilor contractate (credite pentru activitatea de investiţii) şi
implicit a dobânzilor aferente.

Relaţie de calcul:

Ntr = Ift + Rc + D, unde:

Rc – Rate aferente creditelor pentru investiţii;


D- costul finanţării prin îndatorare (dobânzi).

Aplicaţie: Cu privire la programul investiţional anual al unei companii, se cunosc următoarele


informaţii:
 valoarea totală a investiţiei de realizat, conform documentaţiei tehnico-economice (devizul
de cheltuieli): 2.500 mii lei, cu următoarea defalcare trimestrială:
- trimestrul I: 1.250 mii lei; trimestrul II: 500 mii lei; trimestrul III: 500 mii lei; trimestrul
IV:250 mii lei.
 evoluţia soldurilor finale trimestriale aferente unor conturi specifice procesului
investiţional:

mii lei
Elemente Sold iniţial Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
de calcul
Echipamente 120 140 130 145 160
şi utilaje
industriale
Materiale 60 80 90 70 50
auxiliare
Creditori 150 140 110 130 100
diverşi
Furnizori de 360 380 340 350 330
investiţii
 valoarea economiilor programate la lucrările de investiţii executate în regie proprie este de
174 mii lei, din care 47 mii lei în trimestrul I, 33 mii lei în trimestrul II, 35 mii lei în
trimestrul III, respectiv 59 mii lei în trimestrul IV.
 pentru anul în curs, conform graficului de rambursare a unui credit pentru activitatea de
investiţii în valoare de 1.875 mii lei, sunt prevăzute a fi achitate următoarele rate scadente:
- trimestrul I: 900 mii lei; trimestrul II: 400 mii lei; trimestrul III: 400 mii lei; trimestrul
IV:175 mii lei. Conform contractului de credit, instituţia de credit percepe o rată a dobânzii
anuală de 8%, aferentă creditelor pe termen lung pentru activitatea de investiţii, scadenţa
fiind stabilită pentru sfârşitul lunii a doua din fiecare trimestru.
Cerinţă:
Să se determine investiţia de finanţat precum şi necesarul total de resurse (volumul total
al cheltuielilor pentru activitatea de investiţii), la nivel anual, respectiv trimestrial.

Rezolvare:
Tabel 1: Determinarea imobilizărilor şi mobilizărilor de resurse: mii lei
Nr.
Crt. Specificaţie element Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual

18
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

1 Echipamente si utilaje
  Imobilizări de resurse 20 NA 15 15 50
  Mobilizări de resurse NA 10 NA NA 10
2 Materiale auxiliare
  Imobilizări de resurse 20 10 NA NA 30
  Mobilizări de resurse NA NA 20 20 40
3 Creditori diverşi
  Imobilizări de resurse 10 30 NA 30 70
  Mobilizări de resurse NA NA 20 NA 20
4 Furnizori de investiţii
  Imobilizări de resurse NA 40 NA 20 60
  Mobilizări de resurse 20 NA 10 NA 30
5 TOTAL          
  Imobilizări de resurse 50 80 15 65 210
  Mobilizări de resurse 20 10 50 20 100

Tabel nr. 2: Calculul dobânzilor aferente ratelor la credite pentru activitatea de investiţii
Sold Valoare Valoare Perioada Perioada
iniţial rată sold Rata de de Dobânda Dobânda
/neram- rambur- neram- dobân- utilizare utilizare aferenta aferentă Dobânda
bursat sată bursat zii rată sold ratei sold trimestrială
Data (mii lei) (mii lei) (mii lei) (%) (zile) (zile) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
31.mar 1.875,00 900,00 975,00 8 60 90 12,00 19,50 31,50
30.iun 975,00 400,00 575,00 8 60 90 5,33 11,50 16,83
30.sep 575,00 400,00 175,00 8 60 90 5,33 3,50 8,83
31.dec 175,00 175,00 0,00 8 60 NA 2,33 NA 2,33
TOTAL 59,50

Exemplificare calcul dobândă trimestrul I:

D1 = Valoare rată rambursată x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 + Sold


nerambursat x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360
= 900,00 x 8/100 x 60/360 + 975,00 x 8/100 x 90/360 = 31,50 mii lei

Tabel 3. Determinarea investiţiei totale de finanţat şi a necesarului total de resurse mii lei
Nr.
crt. Specificaţie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual
1 Valoarea proiectului de investiţii 1.250,00 500,00 500,00 250,00 2.500,00
2 Imobilizări de resurse 50,00 80,00 15,00 65,00 210,00
3 Mobilizări de resurse 20,00 10,00 50,00 20,00 100,00
4 Economii programate 47,00 33,00 35,00 59,00 174,00
5 Investiţia de finanţat totală 1.233,00 537,00 430,00 236,00 2.436,00
6 Credite pentru investiţii 900,00 400,00 400,00 175,00 1.875,00
7 Dobânda aferenta creditelor 31,50 16,83 8,83 2,33 59,50
8 Necesar total de resurse 2.164,50 953,83 838,83 413,33 4.370,50

Echilibrarea tabloului de finanţare-creditare a investiţiilor pe seama resurselor proprii


de finanţare

19
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Echilibrarea tabloului de finanţare-creditare presupune în esenţă stabilirea excedentelor sau


deficitelor din activitatea de finanţare, prin confruntarea necesarului total de resurse cu resurse
proprii de finanţare în vederea identificării unor soluţii optime de finanţare a deficitelor, după
cum urmează:
 prin utilizarea excedentelor de finanţare reportate din trimestrele anterioare;
 prin contractarea unor credite de trezorerie care să acopere decalajul de resurse
de finanţare la nivelul trimestrelor;
 identificarea altor oportunităţi de finanţare a deficitelor care nu pot fi acoperite
pe seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).

Prin fundamentarea tabloului de finanţare-creditare a proiectelor de investiţii se va


încerca o echilibrare între indicatorii necesar total de resurse (Ntr) şi resursele proprii de
finanţare ale companiei (Rp), cu luarea în considerare a următoarelor situaţii:
 Volumul de resurse proprii de finanţare la nivelul unui an şi defalcat pe trimestre
acoperă integral necesarul total de resurse de finanţare pentru activitatea investiţională,
ceea ce înseamnă că nu este necesar apelul la contractarea unor resurse împrumutate.
 Volumul total al resurselor proprii de finanţare acoperă necesarul total de resurse la
nivelul unui an de exploatare, dar se constată dezechilibre la nivelul trimestrelor. În
această situaţie se va face apel la resurse atrase pe termen scurt, în interiorul unui ciclu
de exploatare sau exerciţiu financiar, prin contractarea unor credite de trezorerie.
 Volumul de resurse proprii nu acoperă necesarul total de resurse. O astfel de situaţie
implică o consolidare a politicii de finanţare în scopul atragerii pe termen mediu şi lung
a unor resurse externe de finanţare.

Aplicaţie 1: Preluând de la aplicaţia anterioară necesarul total de resurse, să se echilibreze


tabloul de finanţare-creditare a investiţiilor, în baza următoarelor informaţii suplimentare:
 fond anual de amortizare aferent activelor imobilizate aflate în cadrul duratei normale
de funcţionare şi amortizate în regim linear: 2.000 mii lei;
 profitul impozabil al exerciţiului curent este de 2.977 mii lei, cota de impozit pe profit
16%. Din profitul net, AGA hotărăşte repartizarea în scopul autofinanţării a unei cote
de 75%, după cum urmează: 20% în trimestrul I, 25% în trimestrul II şi III (fiecare),
respectiv 30% în trimestrul IV.
 sume nete estimate a fi obţinute din valorificarea materialelor ce rezultă din
dezmembrarea activelor imobilizate scoase din funcţiune: trimestrul I 20 mii lei,
trimestrul II 30 mii lei, trimestrul III 30 mii lei, respectiv trimestrul IV 15 mii lei.
 sume nete rezultate din cedarea activelor imobilizate: trimestrul I 500 mii lei.
 pentru creditele de trezorerie contractate de întreprindere, instituţia de credit percepe o
rata a dobânzii de 7%.

Rezolvare:

1. Determinarea resurselor proprii de finanţare a societăţii


mii lei
Nr.
Crt. Specificaţie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual
1 Fond de amortizare 500,00 500,00 500,00 500,00 2.000,00
2 Cota parte din profit net 375,10 468,88 468,88 562,65 1.875,51
Sume din valorificări
3 materiale 20,00 30,00 30,00 15,00 95,00
4 Sume din cedarea activelor 500,00 0,00 0,00 0,00 500,00
5 Total Resurse proprii 1.395,10 998,88 998,88 1.077,65 4.470,51

20
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Explicaţii pentru determinarea părţii din profit net destinată autofinanţării:

Profit impozabil = Profit brut + Ch nedeductibile fiscal - V neimpozabile = 2.977 mii lei

Impozit pe profit = Cota de impunere x Profit impozabil =16% x 2.977 = 476,32 mii lei

Profit net = P brut – Impozit pe profit = 2.977 - 476,32 = 2.500,68 mii lei

Cota parte destinată autofinanţării = 75% x 2.500,68 = 1.875,51 mii lei împărţit pe trimestre,
după cum urmează:
Trimestrul I = 20% x 1.875,51 = 375,10 mii lei
Trimestrul II = 25% x 1.875,51 = 468,88 mii lei
Trimestrul III = 25% x 1.875,51 = 468,88 mii lei
Trimestrul IV = 30% x 1.875,51 = 562,65 mii lei

2. Echilibrarea tabloului de finanţare-creditare a investiţiilor


mii lei
Nr.
Crt. Specificaţie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anu
1 Necesar total de resurse 2.164,50 953,83 838,83 413,33 4.3
2 Total Resurse proprii 1.395,10 998,88 998,88 1.077,65 4.4
3 EXCEDENT/DEFICIT -769,40 45,05 160,05 664,32 1
4 EXCEDENT REPORTAT NA NA NA 205,10 NA
CREDIT PE TERMEN
5 SCURT 769,40 NA NA NA 7
RAMABURSARE CREDIT
6 pct. 5 NA NA NA 769,40 7
PLATA DOBANZI CREDIT
7 pct. 5 NA NA NA 40,39
8 EXCEDENT/DEFICIT NET 0,00 0,00 0,00 59,63

Explicaţii:

 La poziţia nr. 4, excedentul reportat se determină însumând excedentele de finanţare


din trimestrele anterioare (2 şi 3);
 Creditul pe termen scurt a fost contractat la finele trimestrului I cu scopul de a finanţa
deficitul de trezorerie, acesta urmând a fi rambursat integral la finele anului
calendaristic. Prin urmare, dobânda aferentă se determină astfel:

D = Valoarea creditului x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360


= 769,40 x 7/100 x 270/360 = 40, 39 mii lei

Aplicaţie 2: Să se echilibreze tabloul de finanţare-creditare a investiţiilor, în baza următoarelor


informaţii:
Mii lei
Specificaţie
indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Anual
Necesar total de
resurse 156.612,50 100.625,00 136.750,00 86.512,50 480.500,00
Total Resurse
proprii 111.612,50 110.625,00 121.750,00 98.512,50 442.500,00

21
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Rezolvare:
Mii lei
Nr.
Crt. Specificaţie indicator Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV An
1 Necesar total de resurse 156.612,50 100.625,00 136.750,00 86.512,50 4
2 Total Resurse proprii 111.612,50 110.625,00 121.750,00 98.512,50 4
3 EXCEDENT/DEFICIT -45.000,00 10.000,00 -15.000,00 12.000,00
4 EXCEDENT REPORTAT NA 0,00 10.000,00 0,00
5 CREDIT PE TERMEN SCURT 6.567,70 NA 5.000,00 NA
RAMABURSARE CREDIT pct.
6 5 NA NA NA 11.567,70
PLATA DOBANZI CREDIT
7 pct.5 NA NA NA 432,30
8 EXCEDENT/DEFICIT NET -38.432,30 0,00 0,00 0,00

Explicaţii:

 La poziţia nr. 4, excedentul reportat în valoare de 10.000,00 mii lei provine din
trimestrul precedent şi este utilizat pentru a finanţa deficitul în valoare de 15.000,00 mii
lei în trimestrul III;
 Pentru a finanţa parţial deficitul în valoare de 45.000 mii lei din trimestrul I şi integral
deficitul în valoare de 5.000 mii lei, se va contracta în cursul anului un credit de
trezorerie care va fi rambursat integral la sfârşitul anului, pe seama excedentului de
finanţare în valoare de la 12.000 mii lei. Tranşele de credit de trezorerie şi dobânzile
aferente se calculează astfel:

Pentru creditul contractat la finele trimestrului III în valoare de 5.000 mii lei, dobânda aferentă
este:
C3 = 5.000,00 mii lei
D3 = Valoarea creditului x Rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 = 87,50 mii lei.
Notă: Rata anuală a dobânzii este de 7%

Pentru creditul contractat la finele trimestrului I, plafonul maxim de creditare se determină prin
deducerea creditului contractat în trimestrul III, inclusiv dobânda aferentă, astfel:

Plafon de creditare = 12.000,00 – 5.000,00 – 87,50 = 6.912,50 mii lei.

În aceste condiţii, valoarea creditului contractat la finele trimestrului I se determină astfel:

C1 + C1 x rata dobânzii/100 x Perioada de utilizare/360 = 6.912,50 mii lei.

C1 = 6.567,70 mii lei iar dobânda aferentă este de :


D1 = 344,80 mii lei

 Se poate constata că deficitul net din trimestrul I solicită alte surse de finanţare decât
cele împrumutate pe termen scurt (credite de trezorerie). Propuneri de finanţare în acest
sens, pot viza instrumente de îndatorare bancară pe termen mediu şi lung, emisiuni de
noi acţiuni sau de obligaţiuni, atragere de fonduri structurale, etc.

22
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Capitolul III: Politica de dividend

Interesul acţionarilor de a contribui la finanţarea proprie de bază a unei companii se


păstrează în măsura în care capitalul avansat de aceştia este remunerat, fie prin aprecierea
cursului acţiunilor deţinute (în cazul în care aceste acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă de
capital reglementată), fie prin distribuirea de acţiuni cu titlu gratuit, prin capitalizarea unor
profituri acumulate, fie prin distribuirea de dividende. Politica de distribuire a dividendelor din
profiturile nete ale companiei este conturată în baza hotărârilor AGA luate în acest sens.

Aplicaţie: Pentru a analiza performanţele financiare ale SC Alfa SA, dispuneţi de următoarele
informaţii preluate din situaţiile financiare anuale (bilanţ şi cont de profit şi pierdere) aprobate
de Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor şi notele explicative privind calculul impozitului
pe profit:
 cifra de afaceri netă: 75.300 mii lei
 variaţia stocurilor (sold debitor cont 711): 2.450 mii lei
 producţia de imobilizări: 12.700 mii lei
 total cheltuieli de exploatare: 79.200 mii lei
 total venituri financiare: 7.345 mii lei
 total cheltuieli financiare: 8.160 mii lei
 total venituri extraordinare: 1.190 mii lei
 cheltuieli nedeductibile fiscal: 456 mii lei
 venituri neimpozabile: 198 mii lei
 total active: 34.600 mii lei
 total datorii: 25.000 mii lei
 capitaluri proprii: 9.600 mii lei

În urma AGOA, s-a hotărât repartizarea profitului din exerciţiul curent, astfel: capitalizarea a
70%, în vederea autofinanţării, diferenţa fiind distribuită acţionarilor sub formă de dividende.
Societatea a emis un număr de 800 de acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 500 lei.

Cerinţă:
Să se determine rezultatul pe acţiune precum, raportul preţ-câştig, dividendul pe acţiune şi
valoarea contabilă a unei acţiuni.

Rezolvare:

Nr. Crt. Specificaţie indicator Valoare (mii lei)


1 Cifra de afaceri netă 75.300,00
2 Variaţia stocurilor -2.450,00
3 Venituri producţia capitalizată 12.700,00
4 TOTAL venituri exploatare 85.550,00
5 TOTAL cheltuieli exploatare 79.200,00
6 REZULTAT EXPLOATARE 6.350,00
7 TOTAL venituri financiare 7.345,00
8 TOTAL cheltuieli financiare 8.160,00
9 REZULTAT FINANCIAR -815,00
10 REZULTAT CURENT 5.535,00
11 TOTAL venituri extraordinare 1.190,00
12 REZULTAT EXTRAORDINAR 1.190,00
13 TOTAL VENITURI, din care 94.283,00
neimpozabile 198

23
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

14 TOTAL CHELTUIELI, din care 87.816,00


nedeductibile 456
15 PROFIT BRUT 6.467,00
16 PROFIT IMPOZABIL 6.725,00
17 IMPOZIT PROFIT 1.076,00
18 PROFIT NET 5.391,00
19 CAPITALIZARE REZERVE 3.773,70
20 DISTRIBUIRE DIVIDENDE 1.617,30
21 NR. ACŢIUNI EMISE 800
22 EPS 6,74
23 PREŢ DE PIAŢĂ 2,50
24 PER 0,37
25 DIVA 1,70
26 TOTAL ACTIVE 34.600
27 TOTAL DATORII 25.000
28 TOTAL ACTIV NET 9.600
29 VALOARE CONTABILĂ ACŢIUNE 12
30 MARKET VALUE/BOOK VALUE (MV/BV) 0,21
Observaţii:
 Câştigul pe acţiune (EPS) se determină ca raport între profiturile nete ale companiei şi
numărul de acţiuni emise de către aceasta. Este un indicator care evaluează performanţa
financiară a companiilor şi prezintă relevanţă informaţională în condiţiile în care este
determinat pentru companii cotate care operează în aceleaşi sectoare economice de
activitate.
 Dividendul pe acţiune (DIVA) se determină ca raport între dividendele nete declarate
şi distribuite de o companie şi numărul de acţiuni emise de către aceasta. Este un
indicator de evaluare a gradului de remunerare a plasamentelor făcute de acţionari,
alături de indicatorul „rata de distribuire a dividendelor” calculată ca raport între
dividendele declarate şi profiturile nete ale companiei.
 Raportul preţ-câştig (PER) exprimă cât de „scumpă” sau „ieftină” este o acţiune prin
raportare la performanţele intrinseci ale companiei. Prin urmare, acest indicator se
determină ca raport între preţul de piaţă şi câştigul pe acţiune. Prezintă relevanţă
informaţională doar în cazul utilizării pentru companii din ramuri identice de activitate
economică.
 Valoarea contabilă a unei acţiuni exprimă performanţa intrinsecă a unei companii, prin
raportarea capitalurilor proprii (averii acţionarilor) la numărul de acţiuni emise de
companie. Prin capitaluri proprii înţelegem în această accepţie activul net al companiei,
determinat ca diferenţă între activele totale şi datoriile totale.
 Raportul valoare de piaţă/valoare contabilă (MV/BV) evaluează dacă o acţiune este
„supra-evaluată” sau „sub-evaluată” la un anumit nivel al preţului de piaţă (percepţia
investitorilor asupra imaginii de piaţă a companiei) în raport cu performanţele
financiare intrinseci ale companiei. Astfel, indicatorul se determină raportând preţul de
piaţă al acţiunii la valoarea contabilă (matematică) a acesteia, considerându-se că o
acţiune este „supra-evaluată” atunci când raportul este supraunitar, respectiv „sub-
evaluată” în situaţia inversă (raport subunitar).

Capitolul IV: Problematica amortismentului activelor imobilizate

Potrivit IAS 16 Imobilizări corporale, amortizarea unui activ imobilizat reprezintă


procesul de alocare sistematică a valorii contabile a unui activ imobilizat pe întreaga durată de

24
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

viaţă utilă acestuia. Durata de viaţă utilă (durata normală de funcţionare) reflectă intervalul de
timp în care se aşteaptă ca activul să genereze pentru entitate beneficii economice.
Strâns legat de procesul de amortizare sunt definite conceptele de uzură şi depreciere a
activelor imobilizate. Deprecierea reprezintă un fenomen de pierdere a valorii la care sunt
expuse activele imobilizate amortizabile, ca urmare a uzurii acestora:
 uzură fizică → căreia i se asociază deprecierea ireversibilă ( pentru care activul se
amortizează);
 uzură morală→ căreia i se asociază fie o depreciere ireversibilă, fie una reversibilă, de
cele mai multe ori datorată conjuncturii de piaţă. Deprecierea reversibilă (pentru care se
recunoaşte o ajustare de depreciere) se leagă de concepte precum valoare de utilitate,
preţ de vânzare net şi valoare recuperabilă.

4.1.Elementele sistemului de amortizare


 Amortizarea reprezintă procesul de recuperare treptată şi sistematică a valorii unui activ
imobilizat pe măsură ce acesta îşi transferă valoarea către bunurile obţinute, lucrările
executate sau serviciile prestate.
 Amortismentul reprezintă sumele degajate din procesul de amortizare a activelor
imobilizate, acestea contribuind la formarea unui fond de amortizare pe seama căruia se
finanţează înlocuirile de active imobilizate (casare). Amortismentul poate fi abordat în
dublă ipostază:
 ca resursă financiară care contribuie la constituirea fondului de amortizare
 ca un element de cost prin reflectarea acestuia pe seama cheltuielilor de
exploatare.
 Valoarea de amortizare reprezintă valoarea care face obiectul procesului de amortizare
şi îmbracă forma valorii de intrare (pentru sistemul liniar) sau a valorii rămase de
recuperat (sistemul degresiv). Pentru a determina valoarea amortizabilă, orice valoare
reziduală estimată a se recupera la finele duratei de viaţă a activului imobilizat
amortizabil se va scădea din valoarea de intrare (valoarea recunoscută iniţial ca şi: cost
de achiziţie, cost de producţie, valoarea de aport, valoarea justă, etc.)
 Valoarea recuperată reprezintă partea din valoarea de amortizare a activului imobilizat,
care a fost efectiv amortizată şi implicit recuperată la finele unui exerciţiu financiar.
 Valoarea rămasă de recuperat reprezintă partea din valoarea activului care urmează a
fi recuperată în viitor pe calea amortizării. În sistemul degresiv de amortizare, valoarea
rămasă de amortizat la finele unei perioade constituie valoarea de amortizat pentru
exerciţiul financiar următor.
 Valoarea reziduală reprezintă valoarea pe care entitatea vizează că o va recupera la
expirarea duratei de viaţă utilă a activului în urma înstrăinării acestuia.
 Valoarea reevaluată reprezintă valoarea de amortizare atribuită unui activ în urma unei
operaţiuni de reevaluare efectuată de către un evaluator extern independent.
 Norma de amortizare este cota procentuală anuală de recuperare a valorii unui activ
imobilizat. Această normă de amortizare poate să fie fixă (constantă), de exemplu
pentru sistemul proporţional (liniar) de amortizare sau poate să fie variabilă, pentru
sistemul progresiv sau regresiv de amortizare.

4.2. Tipologia sistemelor de amortizare

4.2.1. Sisteme clasice de amortizare

A. Sistemul proporţional (liniar) de amortizare: se caracterizează prin determinarea şi


utilizarea aceleiaşi norme de amortizare pe întreaga durată normală de funcţionare a activului

25
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

astfel încât amortismentele sunt constante şi afectează în mod uniform cheltuielile de


exploatare ale companiei.

Norma de amortizare se determină după relaţia:


Vi
Am
Na  100 Dnf 100
Vi  100 
Vi Dnf unde:

Am - amortismentul anual;
Vi – valoarea de intrare (valoarea de recunoaştere iniţială);
Dnf – durata normală de funcţionare.

Notă: În cazul în care conducerea entităţii estimează o valoare reziduală, aceasta se va deduce
din valoarea de intrare în scopul determinării valorii amortizabile şi a normei de amortizare,
astfel:

Vi  Vrez
Dnf
Na  100
Vi

B. Sistemul accelerat de amortizare se caracterizează prin faptul că în prima parte a duratei


de viaţă utilă a activului, amortismentele sunt supraevaluate faţă de nivelul normal de
consumare a beneficiilor economice iar în a doua parte, amortismentele sunt subevaluate,
reflectând corespunzător pierderea de valoare cauzată de factorul timp. Acest sistem de
amortizare are două variante de aplicare:
B.1. Sistemul accelerat cu valoare de amortizare descrescătoare şi normă de amortizare
constantă. Se aplică pentru situaţia în care se poate estima o valoare reziduală:
 V n – durata de viaţă utilă;
N a  1  n rez  100 V - valoare reziduală estimată;
 Va  rez

Va - valoare amortizabilă.

Valoarea de amortizare ulterioară primului an de funcţionare corespunde valorii rămase


din anul precedent

B.2. Sistemul accelerat cu valoare de amortizare constantă şi normă de amortizare


descrescătoare (sistem regresiv)

n  k  1
Nk  n
100

k 1

unde:
k- anul de exploatare pentru care determinăm norma de amortizare;

26
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

n – durata normală de funcţionare;


n

n x (n+1)
k=1 2
Aplicaţie: Valoarea de intrare a unui activ imobilizat este de 80.000 lei, durata de
amortizare este de 10 ani iar valoarea reziduală estimată de către experţi este de 10% din
valoarea de intrare.
Cerinţă: Să se determine amortismentul anual în varianta sistemului proporţional şi
accelerat.

Rezolvare:
a) pentru sistemul proporţional

Tabel 1. Determinarea indicatorilor specifici


Nr. crt. Specificaţie indicator Valoare
1 Valoare de intrare (lei) 80.000,00
2 Durata de viaţă utilă (ani) 10
3 Valoare reziduala (lei) 8.000,00
(10% x pct.1)
4 Valoare amortizabilă (lei) 72.000,00
(pct. 1- pct. 3)
5 Norma de amortizare anuală (%) 10
(100/pct.2)
6 Amortisment anual 7.200,00
(pct.4 x pct. 5)

Tabel 2. Elaborarea tabloului de amortizare

Anul Vam LEI Nam % Ama Vrec Vram


1 72.000,00 10 7.200,00 7.200,00 64.800,00
2 72.000,00 10 7.200,00 14.400,00 57.600,00
3 72.000,00 10 7.200,00 21.600,00 50.400,00
4 72.000,00 10 7.200,00 28.800,00 43.200,00
5 72.000,00 10 7.200,00 36.000,00 36.000,00
6 72.000,00 10 7.200,00 43.200,00 28.800,00
7 72.000,00 10 7.200,00 50.400,00 21.600,00
8 72.000,00 10 7.200,00 57.600,00 14.400,00
9 72.000,00 10 7.200,00 64.800,00 7.200,00
10 72.000,00 10 7.200,00 72.000,00 0,00

unde:
Vam – valoarea de amortizare;
Nam – norma anuală de amortizare;
Ama - amortisment anual;
Vrec- valoare recuperată;
Vram – valoare rămasă de amortizat.

b) pentru sistemul accelerat

27
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

b.1.) cu valoare de amortizare descrescătoare şi normă de amortizare constantă.


 8.000
N a  1 10  100
 80.000

Na = 20,57%

Elaborarea tabloului de amortizare

Anul Vam LEI Nam % Ama Vrec Vram


1 80.000,00 20,57 16.456,00 16.456,00 63.544,00
2 63.544,00 20,57 13.071,00 29.527,00 50.473,00
3 50.473,00 20,57 10.382,30 39.909,30 40.090,70
4 40.090,70 20,57 8.246,66 48.155,95 31.844,05
5 31.844,05 20,57 6.550,32 54.706,27 25.293,73
6 25.293,73 20,57 5.202,92 59.909,19 20.090,81
7 20.090,81 20,57 4.132,68 64.041,87 15.958,13
8 15.958,13 20,57 3.282,59 67.324,46 12.675,54
9 12.675,54 20,57 2.607,36 69.931,82 10.068,18
10 10.068,18 20,57 2.068,18 72.000,00 8.000,00
unde:
Vam – valoarea de amortizare;
Nam – norma anuală de amortizare;
Ama - amortisment anual;
Vrec- valoare recuperată;
Vram – valoare rămasă de amortizat.

Notă: Se poate observa că în ultimul an de amortizare, valoarea rămasă de amortizat se


identifică cu valoarea reziduală estimată iniţial. Aceasta va fi recuperată prin cedarea activului
imobilizat respectiv.

b.2.) cu valoare de amortizare constantă şi normă de amortizare descrescătoare.

Exemplu pentru determinarea normei de amortizare în anul 7 de exploatare:

7  1
N 7  10 10 100

k 1

N7 = 7,27%

Anul Vam LEI Nam % Ama Vrec Vram


1 72.000,00 18,18 13.089,60 13.089,60 58.910,40
2 72.000,00 16,36 11.779,20 24.868,80 47.131,20
3 72.000,00 14,54 10.468,80 35.337,60 36.662,40
4 72.000,00 12,72 9.158,40 44.496,00 27.504,00
5 72.000,00 10,90 7.848,00 52.344,00 19.656,00
6 72.000,00 9,09 6.544,80 58.888,80 13.111,20

28
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

7 72.000,00 7,27 5.234,40 64.123,20 7.876,80


8 72.000,00 5,45 3.924,00 68.047,20 3.952,80
9 72.000,00 3,63 2.613,60 70.660,80 1.339,20
10 72.000,00 1,81 1.339,20 72.000,00 0,00

unde:
Vam – valoarea de amortizare;
Nam – norma anuală de amortizare;
Ama - amortisment anual;
Vrec- valoare recuperată;
Vram – valoare rămasă de amortizat

C. Sistemul regresiv de amortizare

Se caracterizează prin faptul că normele de amortizare sunt diferenţiate în timp


(descrescătoare) în funcţie de randamentul şi gradul de uzură ale activelor imobilizate,
amortismentul grevând asupra cheltuielilor de exploatare cu sume din ce în ce mai reduse.
Raţiunea utilizării acestui sistem de amortizare se regăseşte în scăderea capacităţii de producţie
a mijloacelor fixe pe măsura învechirii şi deprecierii acestora.
Se recomandă această metodă categoriilor de active imobilizate intens supuse procesului
de uzură morală. Normele de amortizare anuală vor fi diferenţiate în trei categorii astfel:
a) pentru existentul de active imobilizate
n  k  1
Nk  n
100
k
k 1

b) pentru intrări de active imobilizate în cursul anului


n
Nk  n
100
k k 1

c) pentru ieşiri de active imobilizate în cursul anului

1
Nk  n
100
k
k 1

D. Sistemul progresiv de amortizare

Se caracterizează prin faptul că normele de amortizare anuală cresc de la un an la altul


majorând valoarea amortismentului corespunzător accelerării gradului de uzură pe măsura
învechirii şi deprecierii activelor imobilizate. Se recomandă claselor de active fixe cu o durată
de funcţionare îndelungată.
Normele de amortizare sunt diferenţiate astfel:

29
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

a) pentru existentul de active imobilizate

k
Nk  n
100
k
k 1
b) pentru intrări de active imobilizate în cursul anului
1
Nk  n
100
k
k 1
c) pentru ieşiri de active imobilizate în cursul anului

n
Nk  n
100
k
k 1

Aplicaţie: Conform registrului mijloacelor fixe actualizat la data de 01.01.2007 la SC Com


Strong SA, se cunosc următoarele informaţii cu privire la activele imobilizate aflate în
patrimoniul societăţii:
-mii lei-
Cod Durata Valoarea de Intrări Ieşiri
normală de intrare Data Valoarea Data Valoarea
funcţionare aferentă de de intrare
(ani) existentului intrare
Xx1 50 60.000 - - 10.09 20.000
Xx2 25 50.000 22.03 40.000 12.12 26.000
Xx3 20 800.000 25.04 300.000 20.08 150.000
Xx4 10 600.000 16.06 240.000 15.10 60.000
Cerinţe:
a) Presupunând ca pentru prima categorie de active imobilizate ne aflăm în anul 45 de
exploatare, pentru categoria a doua în anul 20, respectiv pentru categoria a treia în anul 7
iar pentru categoria a patra ne aflăm în ultimul an de exploatare, să se determine
amortismentul anual total, în regim regresiv/progresiv şi să se efectueze programarea
acestuia pe trimestre.

Rezolvare:
Sistemul regresiv de amortizare
1. Determinarea amortismentului anual în regim regresiv

30
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

DNF DC VI medie VE medie N am Ama


Cod ani ani Specificaţii VI (mii lei) lf lnf (mii lei) (mii lei) % (mii lei)
Xx1 50 44 Existent 60.000,00 NA NA NA NA 0,471 282,60
      Intrări NA NA NA NA NA 3,922 0,00
      Ieşiri 20.000,00 NA 3 NA 5.000,00 0,078 3,90
                subtotal 1 278,70
Xx2 25 19 Existent 50.000,00 NA NA NA NA 1,846 923,00
      Intrări 40.000,00 9 NA 30.000,00 NA 7,692 2.307,60
      Ieşiri 26.000,00 NA 0 NA 0 0,308 0,00
                subtotal 2 3.230,60
Xx3 20 6 Existent 800.000,00 NA NA NA NA 6,667 53.336,00
      Intrări 300.000,00 8 NA 200.000,00 NA 9,524 19.048,00
      Ieşiri 150.000,00 NA 4 NA 50.000,00 0,476 238,00
                subtotal 3 72.146,00
Xx4 10 9 Existent 600.000,00 NA NA NA NA 1,818 10.908,00
      Intrări 240.000,00 6 NA 120.000,00 NA 18,182 21.818,40
      Ieşiri 60.000,00 NA 2 NA 10.000,00 1,818 181,80
                subtotal 4 32.544,60

Explicaţii

 DNF – durata normală de funcţionare a activului;


 DC- durata consumată a activului şi reprezintă numărul de ani întregi de funcţionare
până în prezent;
 VI- valoare de intrare (de recunoaştere iniţială) a activului;
 lf- numărul lunilor de funcţionare a activelor intrate în cursul anului curent de
exploatare;
 lnf- numărul lunilor de nefuncţionare a activelor ieşite în cursul anului curent de
exploatare
 VI medie- valoarea medie a intrărilor de active imobilizate în cursul anului. Se
determină după relaţia:

VI = VI x lf/12

 VE medie- valoarea medie a ieşirilor de active imobilizate în cursul anului. Se


determină după relaţia:

VE = VI x lnf/12

Nam- norma anuală de amortizare. Se determină diferenţiat pentru existentul de active


imobilizate, intrări şi ieşiri de active imobilizate.
Spre exemplu:

 Pentru activele imobilizate din clasa Xx1, norma de amortizare în cazul existentului de
active imobilizate:

451
N 45  50 50 100 N45 = 0,471%

k 1

31
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 Pentru activele imobilizate din clasa Xx2, norma de amortizare în cazul intrărilor de
active imobilizate:

 25 
N 20  25
100 N20 = 7,692%


k 1

Norma de amortizare se va aplica asupra valorii medii a intrărilor de active imobilizate,


care se determină astfel:

VI = 40.000 x 9/12 = 30.000 mii lei.

 Pentru activele imobilizate din clasa Xx3, norma de amortizare în cazul ieşirilor de
active imobilizate:

N7 = 0,476%
 1 
N7  20
100

k 1

Norma de amortizare se va aplica asupra valorii medii a ieşirilor de active imobilizate, care se
determină astfel:

VE = 150.000 x 4/12 = 50.000 mii lei.

2. Programarea amortismentului anual pe trimestre (continuare tabel 1)

Ama
(mii lei) trimestrul I trimestrul II trimestrul III trimestrul IV
282,60 70,65 70,65 70,65 70,65
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3,90 0,00 0,00 0,00 3,90
278,70 70,65 70,65 70,65 66,75
923,00 230,75 230,75 230,75 230,75
2.307,60 0,00 769,20 769,20 769,20
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.230,60 230,75 999,95 999,95 999,95
53.336,00 13.334,00 13.334,00 13.334,00 13.334,00
19.048,00 0,00 4.762,00 7.143,00 7.143,00

32
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

238,00 0,00 0,00 59,50 178,50


72.146,00 13.334,00 18.096,00 20.417,50 20.298,50
10.908,00 2.727,00 2.727,00 2.727,00 2.727,00
21.818,40 0,00 0,00 10.909,20 10.909,20
181,80 0,00 0,00 0,00 181,80
32.544,60 2.727,00 2.727,00 13.636,20 13.454,40

Observaţii:
 Amortismentul anual al activelor imobilizate este proiectat pe durata anului
calendaristic în funcţie de numărul lunilor de funcţionare (pentru intrări), respectiv de
nefuncţionare (pentru ieşiri). În cazul existentului de active imobilizate, amortismentul
anual este repartizat pe o bază uniformă.
 Amortismentul aferent ieşirilor de active imobilizate se va deduce în vederea
determinării amortismentului anual total aferent activelor imobilizate, după relaţia:

AmaT = AmЭ + AmI - AmE = 278,70 + 3.230,60 + 72.146,00 + 32.544,60 = 108.199,90 mii
lei, unde:
AmaT – amortisment anual total;
AmЭ – amortisment aferent existentului de active imobilizate;
AmI – amortisment aferent intrărilor de active imobilizate;
AmE – amortisment aferent ieşirilor de active imobilizate.

Sistemul progresiv de amortizare


1. Determinarea amortismentului anual în regim progresiv
DNF DC VI medie VE medie N am Ama
Cod ani ani Specificaţii VI (mii lei) lf lnf (mii lei) (mii lei) % (mii lei)
Xx1 50 44 Existent 60.000,00 NA NA NA NA 3,529 2.117,40
      Intrări NA NA NA NA NA 0,078 0,00
      Ieşiri 20.000,00 NA 3 NA 5.000,00 3,922 196,10
                subtotal 1 1.921,30
Xx2 25 19 Existent 50.000,00 NA NA NA NA 6,154 3.077,00
      Intrări 40.000,00 9 NA 30.000,00 NA 0,308 92,40
      Ieşiri 26.000,00 NA 0 NA 0 7,692 0,00
                subtotal 2 3.169,40
Xx3 20 6 Existent 800.000,00 NA NA NA NA 3,333 26.664,00
      Intrări 300.000,00 8 NA 200.000,00 NA 0,476 952,00
      Ieşiri 150.000,00 NA 4 NA 50.000,00 9,524 4.762,00
                subtotal 3 22.854,00
Xx4 10 9 Existent 600.000,00 NA NA NA NA 18,182 109.092,00
      Intrări 240.000,00 6 NA 120.000,00 NA 1,818 2.181,60
      Ieşiri 60.000,00 NA 2 NA 10.000,00 18,182 1.818,20
                subtotal 4 109.455,40

Notă: Singura deosebire care intervine la determinarea amortismentului anual în regim


progresiv (comparativ cu regimul regresiv) o constituie calculul normelor anuale de
amortizare.

Spre exemplu:

33
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 Pentru activele imobilizate din clasa Xx1, norma de amortizare în cazul existentului de
active imobilizate:

 45
N 45  50
100 N45 = 3,529%

k 1

 Pentru activele imobilizate din clasa Xx2, norma de amortizare în cazul intrărilor de
active imobilizate:

1 
N 20  25
100 N20 = 0,308%


k 1

 Pentru activele imobilizate din clasa Xx3, norma de amortizare în cazul ieşirilor de
active imobilizate:

 20 
N7  20
100 N7 = 9,524%


k 1

2. Programarea amortismentului anual pe trimestre (continuare tabel 1)

Ama
(mii lei) trimestrul I trimestrul II trimestrul III trimestrul IV
2.117,40 529,35 529,35 529,35 529,35
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
196,10 0,00 0,00 0,00 196,10
1.921,30 529,35 529,35 529,35 333,25
3.077,00 769,25 769,25 769,25 769,25
92,40 0,00 30,80 30,80 30,80
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3.169,40 769,25 800,05 800,05 800,05
26.664,00 6.666,00 6.666,00 6.666,00 6.666,00
952,00 0,00 238,00 357,00 357,00
4.762,00 0,00 0,00 1.190,50 3.571,50
22.854,00 6.666,00 6.904,00 5.832,50 3.451,50
109.092,00 27.273,00 27.273,00 27.273,00 27.273,00
2.181,60 0,00 0,00 727,20 727,20
1.818,20 0,00 0,00 0,00 1.818,20
109.455,40 27.273,00 27.273,00 28.000,20 26.182,00

34
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

AmaT = AmЭ + AmI - AmE = 1.921,30 + 3.169,40 + 22.854,00 + 109.455,40 = 137.400,10 mii
lei.

Concluzie: În sistemul progresiv de amortizare, fondul anual de amortizare este mai mare
comparativ cu sistemul regresiv de amortizare. Explicaţia constă în faptul că pentru majoritatea
claselor de active imobilizate (Xx1, Xx2 şi Xx4) durata consumată constituie un procent
semnificativ din durata normală de funcţionare (peste 75%), ceea ce înseamnă că activele
imobilizate au un grad ridicat de uzură. Aceasta implică utilizarea unor norme de amortizare
progresive care au valori mai ridicate, pe măsură ce activele imobilizate avansează în durata
normală de funcţionare. În contrast, sistemul regresiv presupune utilizarea unor norme de
amortizare descrescătoare, pe măsura consumării duratei normale de funcţionare şi implicit a
beneficiilor economice generate în exploatarea activelor imobilizate.

b) Pentru ieşirile de active imobilizate din categoria a treia, să se determine valoarea rămasă
de recuperat, rata anuală de recuperare şi fondul anual de amortizare, ştiind că sumele din
valorificări s-au cifrat la nivelul de 5.000 mii lei iar numărul total de luni necesare
recuperării este 18.

Rezolvare:
Prin valoare rămasă de recuperat (Vr) înţelegem valoarea neamortizată a unui activ
imobilizat care este cedat înainte de expirarea duratei normale de funcţionare. Relaţia de
calcul este:

Vr = VI x ( 1 – DC/DNF) = 150.000 x (1- 6/20) = 105.000 mii lei.

Pe baza acestui indicator se poate calcula rata anuală de recuperat a valorii neamortizate
(Ra ), prin următoarea relaţie de calcul:

Ra = (Vr - Sv) x lr/lt = (105.000 – 5.000) x 4/18 = 22.222,22 mii lei, unde:

Sv – sume din valorificarea unor materiale rezultate din dezmembrarea activelor


imobilizate cedate;
lr – număr de luni rămase în cursul anului curent, pentru recuperarea valorii rămase
neamortizate. Se identifică cu numărul de luni de nefuncţionare.
lt – numărul total de luni necesare pentru recuperarea valorii neamortizate.

În aceste condiţii, fondul total de amortizare (FamT) se determină astfel:

FamT = AmaT + Ra = 108.199,90 + 22.222,22 = 130.422,12 mii lei (în sistem regresiv),
respectiv
FamT = AmaT + Ra = 137.400,10 + 22.222,22 = 159.622,32 mii lei (în sistem regresiv),

4.2.2. Sistemul românesc de amortizare

35
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Potrivit legislaţiei incidente (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului


imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare)
următoarele sisteme de amortizare sunt permise pentru entităţile corporatiste autohtone:

1) sistemul liniar: se identifică cu sistemul proporţional de amortizare (vezi sistemele clasice


de amortizare);

2) sistemul accelerat: se caracterizeazǎ prin includerea, în primul an, pe seama cheltuielilor


de exploatare a unui amortisment aferent unei norme de amortizare de pânǎ la 50% din
valoarea de amortizare a activului imobilizat, urmând ca valoarea rǎmasǎ la finele anului sǎ fie
recuperatǎ în anul urmǎtor prin metoda liniarǎ de amortizare.

Aplicaţie: Un activ imobilizat are o valoare de intrare de 60.000 mii lei şi o durată normală de
funcţionare (conform cataloagelor) de 5 ani.
Cerinţă: Să se elaboreze tabloul de amortizare în regim linear şi accelerat.

Rezolvare:
Tabel 1: Plan de amortizare în regim linear
Anul Vam (mii lei) Nam (%) Ama (mii lei) Vrec (mii lei) Vram (mii lei)
1 60.000,00 20 12.000,00 12.000,00 48.000,00
2 60.000,00 20 12.000,00 24.000,00 36.000,00
3 60.000,00 20 12.000,00 36.000,00 24.000,00
4 60.000,00 20 12.000,00 48.000,00 12.000,00
5 60.000,00 20 12.000,00 60.000,00 0,00

Tabel 2: Plan de amortizare în regim accelerat


Anul Vam (mii lei) Nam (%) Ama (mii lei) Vrec (mii lei) Vram (mii lei)
1 60.000,00 50 30.000,00 30.000,00 30.000,00
2 30.000,00 25 7.500,00 37.500,00 22.500,00
3 30.000,00 25 7.500,00 45.000,00 15.000,00
4 30.000,00 25 7.500,00 52.500,00 7.500,00
5 30.000,00 25 7.500,00 60.000,00 0,00

3) sistemul degresiv: cunoaşte douǎ variante de aplicare:

3.1. Varianta AD1 (fǎrǎ influenţa uzurii morale): se aplică pentru mijloacele fixe intrate în
funcţiune înainte de 31 decembrie 1993. În aceastǎ variantǎ, determinarea amortismentului
anual se efectueazǎ astfel:
 amortismentul pentru primul an de funcţionare se determinǎ prin aplicarea asupra
valorii de intrare a normei de amortizare degresivǎ corespunzǎtoare, obţinutǎ prin
multiplicarea normei de amortizare liniarǎ cu unul dintre urmǎtorii coeficienţi:
- 1,50 pentru active imobilizate cu durata normalǎ de funcţionare (DNF) sub 5 ani;

36
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

- 2,00 pentru active imobilizate cu durata normalǎ de funcţionare (DNF) între 5 – 10 ani;
- 2,50 pentru active imobilizate cu durata normalǎ de funcţionare peste 10 ani.
 pentru anii urmǎtori de exploatare amortizarea anualǎ se determinǎ prin aplicarea
aceleaşi cote degresive de amortizare asupra valorii rǎmase de amortizat pânǎ în anul
în care amortismentul astfel determinat este egal sau mai mic decât amortismentul
obţinut ca raport între valoarea rǎmasǎ de recuperat la finele anului şi numǎrul anilor
de funcţionare rǎmaşi. Din acel an se va aplica regimul liniar de amortizare pânǎ la
expirarea duratei normale de funcţionare, amortismentul anual fiind determinat ca
raport între valoarea rǎmasǎ de recuperat şi numǎrul anilor rǎmaşi de exploatare.

Aplicaţie: Referitor la un activ imobilizat se cunosc următoarele informaţii: valoare de inventar


100.000 mii lei şi durata normală de funcţionare 5 ani.
Cerinţă: Să se elaboreze tabloul de amortizare în varianta AD1.
Rezolvare:
Nam Ama Vrec Vram Vram/Nr ani
Anul Vam (mii lei) (%) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
1 100.000,00 30,00 30.000,00 30.000,00 70.000,00 17.500,00
2 70.000,00 30,00 21.000,00 51.000,00 49.000,00 16.333,33
3 49.000,00 30,00 14.700,00 65.700,00 34.300,00 17.150,00
3 49.000,00 33,33 16.331,70 67.331,70 32.668,30 na
4 49.000,00 33,33 16.331,70 83.663,40 16.336,60 na
5 49.000,00 33,33 16.336,60 100.000,00 0,00 na

Explicaţii:
 În primii doi ani de amortizare s-a utilizat regimul degresiv deoarece valoarea
amortismentului astfel determinat este mai mare decât cel determinat în regim linear
(ultima coloană). Norma degresivă de amortizare se determină multiplicând cu 1,50
norma liniară de amortizare (20%).
 În următorii trei ani de amortizare s-a utilizat regimul linear deoarece începând cu anul
3 amortismentul determinat în regim degresiv este mai mic în comparaţie cu cel
determinat în regim linear.

3.2. Varianta AD2 (se ia în considerare influenţa uzurii morale):

- aceastǎ variantǎ a sistemului degresiv de amortizare se aplicǎ pentru mijloacele fixe


intrate dupǎ 31 decembrie 2003 şi permite amortizarea valorii de intrare a activelor
imobilizate într-o perioadǎ de timp mai micǎ decât durata normalǎ de funcţionare,
diferenţa (exprimatǎ în ani) reprezentând tocmai influenţa uzurii morale.
- pentru activele imobilizate cu durata normalǎ de funcţionare mai micǎ sau egalǎ cu 5
ani nu se aplicǎ aceastǎ variantǎ, ci varianta precedentǎ (AD1).
- Varianta AD2 a sistemului degresiv de amortizare are la bazǎ urmǎtorii indicatori:

 DUR = 100 / Nd

DUR (ani) = durata normalǎ de funcţionare (utilizare) a activului imobilizat recalculatǎ în


funcţie de norma anualǎ degresivǎ de amortizare (Nd). Aceasta din urmă se determină
multiplicând norma lineară cu coeficienţii corespunzători.

 DUI = DNF – DUR

37
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

DUI (ani) = durata normalǎ de funcţionare (utilizare) a activului imobilizat pe perioada cǎreia
are loc amortizarea integralǎ a acestuia.

 DUD = DUI – DUR

DUD (ani) = durata normalǎ de funcţionare (utilizare) a activului imobilizat pe perioada în care
se aplicǎ regimul degresiv de amortizare.

 DUL = DUI – DUD

DUL (ani) = durata normalǎ de funcţionare (utilizare) a activului imobilizat pe perioada în care
se aplicǎ regimul linear de amortizare.

 DUM = DNF– DUI

DUM (ani) = durata normalǎ de funcţionare (utilizare) corespunzǎtoare uzurii morale. În


această perioadă, activul imobilizat nu este amortizat.

Aplicaţia: Referitor la un activ imobilizat se cunosc următoarele informaţii: valoare de inventar


15.000 mii lei, durata normală de funcţionare 20 ani.
Cerinţă: Să se elaboreze tabloul de amortizare în varianta AD2.

Nam Ama Vrec Vram


Anul Vam (lei) (%) (lei) (lei) (lei)
1 15.000.000,00 12,50 1.875.000,00 1.875.000,00 13.125.000,00
2 13.125.000,00 12,50 1.640.625,00 3.515.625,00 11.484.375,00
3 11.484.375,00 12,50 1.435.546,88 4.951.171,88 10.048.828,13
4 10.048.828,13 12,50 1.256.103,52 6.207.275,39 8.792.724,61
5 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 7.306.365,97 7.693.634,03
6 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 8.405.456,54 6.594.543,46
7 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 9.504.547,12 5.495.452,88
8 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 10.603.637,70 4.396.362,30
9 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 11.702.728,27 3.297.271,73
10 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 12.801.818,85 2.198.181,15
11 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 13.900.909,43 1.099.090,58
12 8.792.724,61 12,50 1.099.090,58 15.000.000,00 0,00
13 na na na na na
14 na na na na na
15 na na na na na
16 na na na na na
17 na na na na na
18 na na na na na
19 na na na na na
20 na na na na na

Explicaţii:

 Activul imobilizat a fost amortizat integral pe o perioadă de 12 ani (DUI), utilizându-se


regimul degresiv în primii patru ani (DUD) şi cel linear în următorii opt ani (DUL). În ultimii 8
ani din durata normală de funcţionare activul nu mai este amortizat (se manifestă influenţa
uzurii morale).

38
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 Norma de amortizare degresivă utilizată în primii patru ani s-a obţinut multiplicând cu 2,00
norma de amortizare liniară (5%). Norma de amortizare liniară de 12,50% utilizată în următorii
opt ani de amortizare coincide întâmplător cu norma degresivă. Atenţie: cele două norme de
amortizare nu trebuie să fie neapărat identice!

Partea II : GESTIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN SCURT

Capitolul V: Analiza stării de echilibrul financiar la nivelul întreprinderii

„Regula de aur” în materie de finanţare a activelor unei companii presupune ca


sursele permanente de finanţare (capitaluri proprii şi datorii non-curente) să fie utilizate în
scopul finanţării alocărilor permanente de capital (active imobilizate). Pe de altă parte, sursele
temporare de finanţare (pasivele din exploatare) sunt rezervate pentru finanţarea alocărilor
ciclice de capital (active curente de natura stocurilor şi creanţelor comerciale).
În acest context poate fi definit conceptul de fond de rulment (engl. „working capital”)
care este strâns legat de noţiunea de lichiditate a activelor şi de exigibilitate a pasivelor,
indicând astfel modalitatea de utilizare a capitalurilor procurate pentru finanţarea activelor
circulante.
În acest context, fondul de rulment este apreciat ca reprezentând partea din capitalurile
proprii sau permanente folosite pentru finanţarea activelor circulante. Cu alte cuvinte, fondul
de rulment exprimă surplusul (excedentul) de resurse proprii sau permanente ale companiei
(care au exigibilitate îndepărtată şi conferă siguranţă în materie de finanţare), degajat de ciclul
de finanţare a investiţiilor şi care poate fi utilizat pentru finanţarea valorilor de exploatare
(stocurilor) sau a valorilor realizabile pe termen scurt (creanţelor comerciale).
Tipologia fondului de rulment poate fi analizată cu ajutorul figurii următoare:

ACTI
VE
PASIVE

39
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii


FRP 
FRPm

Fig. 1 Structura elementelor bilanţiere şi relaţia cu fondul de rulment

1. Fondul de rulment propriu (FRPp) : exprimă excedentul resurselor proprii de finanţare


(capitalurile proprii ale companiei) asupra activelor imobilizate şi se determină în formă
brută sau netă, după cum urmează:

FRPp brut = CPR – Ai (brute) = (AC + CAV)– (DT + VAV)


FRPp net = CPR – Ai (nete) = (AC + CAV)– (DT + VAV) - Am, unde:

 CPR – capitalurile proprii ale companiei;


 Ai – active imobilizate exprimate în formă brută sau netă;
 AC- activele circulante ale companiei;
 CAV/VAV- cheltuieli/venituri în avans;
 DT- datorii totale ale companiei;
 Am- amortismentul activelor imobilizate.

2. Fondul de rulment permanent (FRPm) exprimă excedentul resurselor permanente de


finanţare (capitalurile permanente ale companiei) asupra activelor imobilizate şi se
determină în formă brută sau netă, după cum urmează:

FRPm brut = CPP – Ai (brute) = (AC + CAV)– (DTS + VAV)


FRPm net = CPP – Ai (nete) = (AC + CAV)– (DTS + VAV) - Am, unde:

 CPP – capitalurile permanente ale companiei. Se determină însumând capitalurile


proprii (CPR) şi datoriile pe termen mediu şi lung (DTML).

3. Fondul de rulment total (FRT) exprimă excedentul resurselor totale de finanţare


(capitalurile totale ale companiei) asupra activelor imobilizate şi se determină în formă
brută sau netă, după cum urmează:

FRT = CT – Ai (brute) = AC + CAV


FRT = CT – Ai (nete) = AC + CAV - Am, unde:

40
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 CT – capitaluri totale ale companiei. Se determină însumând capitalurile permanente


ale companiei şi datoriile curente.

4. Fondul de rulment străin (FRS) se determină ca diferenţă între fondul de rulment


permanent şi fondul de rulment propriu, astfel:

FRS = FRPm – FRPp

Indicatorul cu cel mai ridicat grad de relevanţă informaţională îl constituie fondul de


rulment permanent, acesta regăsindu-se şi în situaţiile financiare anuale ale unei companii
(bilanţ) sub denumirea de active curente nete, respectiv datorii curente nete.

AC > DTS  Active circulante nete.


AC < DTS  Datorii curente nete.

Activele circulante nete exprimă gradul în care activele circulante pot acoperi datoriile
din exploatare. În acest context poate fi definit necesarul de fond de rulment, acest indicator
exprimând în ce măsură pasivele din exploatare (datoriile pe termen scurt) finanţează ciclul
operaţional (aprovizionare – producţie – desfacere), respectiv achiziţiile de stocuri şi
plasamentele în creanţe comerciale.
Astfel, necesarul de fond de rulment exprimă nevoile curente de finanţare asociate
ciclului de exploatare, care exced posibilităţile de finanţare pe seama pasivelor din exploatare
(datoriilor curente).

Relaţie de calcul:

NFR = (Stocuri + Creanţe + CAV) – (DTS + VAV)

Notă: Se poate aprecia existenţa unui necesar de fond de rulment (care să fie acoperit pe seama
fondului de rulment), atunci când indicatorul înregistrează valori pozitive.

Prin compararea celor doi indicatori (fond de rulment şi necesar de fond de rulment) se
poate determina trezoreria netă a companiei:

Relaţie de calcul:

TN = FR - NFR

Notă: O valoare pozitivă denotă o stare de normalitate pentru sănătatea financiară a companiei,
în timp ce valorile negative pot indica dificultăţi în procesul de management al trezoreriei.

Aplicaţie Cu ocazia efectuării lucrărilor de închidere a exerciţiului la nivelul unei entităţi


corporatiste, se constată următoarea situaţie patrimonială:
Nr. Specificaţie element bilanţier Valoare
crt. (mii lei)
1 instalaţii tehnice, echipamente tehnologice şi mijloace de transport 127.800

41
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

2 clienţi şi conturi asimilate 8.200


3 titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului 67.100
4 numerar în casierie 1.500
5 stocuri de materii prime şi materiale consumabile 3.200
6 cheltuieli înregistrate în avans 5.300
7 fond comercial * 4.500
8 licenţe de fabricaţie si mărci comerciale 14.300
9 stocuri de produse finite si mărfuri 6.500
10 cheltuieli de cercetare-dezvoltare 12.500
11 investiţii financiare pe termen scurt 2.800
12 clădiri şi construcţii speciale 234.500
13 conturi la bănci 173.100
14 capital social subscris şi vărsat 260.000
15 prime legate de capital 12.800
16 rezerve din reevaluare 32.600
17 rezerve 57.200
18 rezultatul reportat 21.500
19 rezultatul curent 82.400
20 împrumuturi pe termen mediu şi lung şi datorii asimilate 114.000
21 furnizori şi creditori diverşi 23.000
22 datorii faţă de organismele publice privind plata impozitelor, taxelor şi 15.400
contribuţiilor sociale
Nr. Specificaţie element bilanţier Valoare
crt. (mii lei)
23 datorii faţă de personal 29.000
24 alte datorii din exploatare 8.500
25 venituri în avans 4.900
* Fondul comercial reprezintă excesul costului de achiziţie asupra interesului dobânditorului în
valoarea justă a activelor nete ale unei entităţi achiziţionate, active nete recunoscute la data
tranzacţiei.
Presupunem că fondul total de amortizare a activelor imobilizate este de 56.850,00 mii
lei.
Cerinţe:
Să se evalueze şi interpreteze starea de echilibru financiar a întreprinderii prin prisma
indicatorilor : fond de rulment, necesar de fond de rulment net şi trezoreria netă.
De asemenea, testaţi starea de echilibru financiar prin utilizarea indicatorilor de
lichiditate şi solvabilitate.

Rezolvare:
Tabel 1 Determinarea structurilor bilanţiere (mii lei)
Structura activelor bilanţiere Structura pasivelor bilanţiere
   
Active imobilizate 460.700,00 Capitaluri proprii 466.500,00
necorporale 31.300,00    
corporale 362.300,00 Datorii non-curente 114.000,00
financiare 67.100,00    
    Capitaluri permanente 580.500,00
Active curente 195.300,00    
stocuri 9.700,00 Datorii curente 75.900,00

42
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

creanţe 8.200,00    
numerar şi echivalente 174.600,00 Venituri în avans 4.900,00
plasamente curente 2.800,00    
Cheltuieli în avans 5.300,00    
       
661.300,0
TOTAL ACTIVE 661.300,00 TOTAL PASIVE 0
Tabel 2 Determinarea fondului de rulment propriu (mii lei)

Capitaluri proprii 466.500,00 Active circulante 195.300,00


Active imobilizate nete 460.700,00 Cheltuieli în avans 5.300,00
Fond de rulment propriu 5.800,00 Datorii totale 189.900,00
(valoare netă)   Venituri în avans 4.900,00
Amortizare cumulată  56.850,00 Fond de rulment propriu 5.800,00
Active imobilizate brute  517.550,00 (valoare netă)  
Fond de rulment propriu -51.050,00 Amortizare cumulată 56.850,00
(valoare brută)   Fond de rulment propriu -51.050,00
    (valoare brută)  
Interpretare:
Capitalurile proprii ale companiei exced valoarea activelor imobilizate brute cu suma
de 5.800,00 mii lei, reprezentând fondul de rulment propriu care poate fi utilizat pentru
finanţarea ciclului curent de exploatare. Deşi mai puţin relevant, în forma sa brută, fondul de
rulment propriu înregistrează o valoare negativă (-51.050,00 mii lei).
Tabel 3 Determinarea fondului de rulment permanent (mii lei)

Capitaluri permanente 580.500,00 Active circulante 195.300,00


Active imobilizate nete 460.700,00 Cheltuieli în avans 5.300,00
Fond de rulment
permanent 119.800,00 Datorii curente 75.900,00
(valoare netă)   Venituri în avans 4.900,00
Amortizare cumulată 56.850,00 Fond de rulment permanent 119.800,00
Active imobilizate brute 517.550,00 (valoare netă)  
Fond de rulment
permanent 62.950,00 Amortizare cumulată 56.850,00
(valoare brută)   Fond de rulment permanent 62.950,00
    (valoare brută)  

Interpretare:

Capitalurile permanente ale companiei exced valoarea activelor imobilizate brute cu


suma de 119.800,00 mii lei, reprezentând fondul de rulment permanent care poate fi utilizat
pentru finanţarea ciclului curent de exploatare. Se constată valoarea semnificativ mai mare a
fondului de rulment permanent, ceea ce denotă faptul că această companie a recurs la atragerea
unor resurse împrumutate pe termen mediu şi lung pentru finanţarea ciclului investiţional şi de
exploatare. Deşi mai puţin relevant, în forma sa brută, fondul de rulment propriu înregistrează
o valoare mult mai mică (62.950,00 mii lei).

Tabel 4 Determinarea fondului de rulment total (mii lei)

Capitaluri totale 661.300,00 Active circulante 195.300,00


Active imobilizate nete 460.700,00 Cheltuieli în avans 5.300,00

43
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Fond de rulment total 200.600,00 Fond de rulment total 200.600,00


(valoare netă)   (valoare netă)  
Amortizare cumulată 56.850,00 Amortizare cumulata active 56.850,00
Active imobilizate brute 517.550,00 Fond de rulment total 143.750,00
Fond de rulment total 143.750,00 (valoare brută)  
(valoare brută)      

Interpretare:

Capitalurile totale ale companiei exced valoarea activelor imobilizate brute cu suma de
200.600,00 mii lei, reprezentând fondul de rulment total care poate fi utilizat pentru finanţarea
ciclului curent de exploatare. Întrucât sunt luate în considerare capitalurile totale ale
companiei, fondul de rulment total înregistrează cea mai ridicată valoarea, prin comparaţie cu
celelalte forme ale fondului de rulment. Deşi mai puţin relevant, în forma sa brută, fondul de
rulment total înregistrează o valoare mult mai mică (143.750,00 mii lei), prin luarea în
considerare a amortismentului total aferent activelor imobilizate.

Tabel 5 Determinarea fondului de rulment total (mii lei)

Stocuri 9.700,00
Creanţe 8.200,00
Cheltuieli în avans 5.300,00
Datorii curente 75.900,00
Venituri în avans 4.900,00
Necesar de fond de rulment -57.600,00

Interpretare:

În această situaţie nu se poate vorbi de un necesar de fond de rulment real, întrucât


activele curente sunt finanţate integral pe seama datoriilor curente.
Cu toate acestea, se impune o analiză atentă a indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate a
companiei:
(Notă: În anexa 1 este prezentată o listă a principalilor indicatori utilizaţi pentru elaborarea de
analize-diagnostic financiar a companiilor. Relaţiile de calcul şi interpretarea indicatorilor se
regăsesc în această listă)

Tabel 6 Determinarea indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate a companiei

Indicatori de lichiditate %  Apreciere


 Favorabilă, depăşeşte marja de siguranţă
lichiditate generală (curentă) 257,31 150%-250%.
 Favorabilă, depăşeşte marja de siguranţă
lichiditate intermediară (imediată) 244,53 50%-100%.

44
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

  Favorabilă, depăşeşte marja de siguranţă


50%-100%. Cu toate acestea, poate fi
formulat un punct de vedere critic referitor la
lipsa unei politici eficiente de fructificare a
excedentelor de trezorerie sub forma
lichiditate efectivă 233,73 plasamentelor financiare.
Indicatori de solvabilitate %  Apreciere
 Favorabilă, se situează sub pragul
solvabilitate generală 28,72 recomandat de 30%.
 Favorabilă, se situează sub pragul
grad de îndatorare 40,71 recomandat de 50%.
 Favorabilă, se situează peste pragul
autonomie financiară 80,36 recomandat de 50%.
 Favorabilă, se situează peste pragul
solvabilitate patrimonială 70,54 recomandat de 30%.

Determinarea trezoreriei nete

TN = FRPm – NFR = 119.800 + 57.600 = 177.400 mii lei.

În acest caz, impactul necesarului de fond de rulment asupra trezoreriei nete este unul
favorabil întrucât poate fi identificat un excedent al surselor curente de finanţare asupra
nevoilor de finanţat, excedent care poate contribui la consolidarea stării de sănătate financiară a
companiei.
Capitolul VI: Elemente de gestiune a valorilor de exploatare (stocurilor)

6.1. Definiţie şi tipologie

Potrivit IAS 2 Stocuri, elementele de stoc reprezintǎ active deţinute pe termen scurt în scopul vânzǎrii
pe parcursul desfǎşurǎrii normale a activitǎţii, în curs de producţie în vederea vânzǎrii în aceleaşi condiţii sau
sub formǎ de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmeazǎ a fi utilizate fie în procesul de
producţie, fie în scopul prestǎrii de servicii.

În general la nivelul unei întreprinderi, stocurile de materii prime şi materiale consumabile îmbracǎ forma:
 stocului curent (Scrt): reprezintǎ o componentǎ esenţialǎ în structura elementelor de stocuri, menitǎ sǎ
asigure consumul mediu zilnic între două momente de aprovizionare consecutive, asigurând astfel
desfǎşurarea normalǎ a procesului de producţie;
 stocului de siguranţǎ (Ssg): destinat formǎrii unor rezerve pe seama cǎrora se acoperǎ nevoile curente
ale ciclului de exploatare, atunci când partenerii de afaceri îşi îndeplinesc cu întârziere sau nu îşi
îndeplinesc obligaţiile contractuale. Este considerat suficient la nivelul a ½ din stocul curent;
 stocului de condiţionare prealabilǎ (Scd): este determinat de diferitele particularitǎţi ale procesului
tehnologic de fabricaţie (spre exemplu: anumite materiale nu pot fi date în consum imediat ce au fost
aprovizionate, decât cu riscul alterǎrii produsului finit, impunându-se astfel operaţiuni de condiţionare
prealabile);
 stocului pentru transporturi interne (Sti): se referǎ la anumite operaţiuni de primire, predare transport
şi manipulare a elementelor de stocuri între diverse locaţii ale aceleaşi gestiuni sau între diverse
gestiuni ale unei întreprinderi (sedii secundare);
 stocului pentru iarnǎ (Si): se referǎ la stocul constituit pentru acele tipuri de materiale care nu pot fi
transportate sau exploatate în sezonul de iarnǎ.

Prin însumarea acestor elemente de stocuri, se poate determina nivelul stocului maxim (Smax).

45
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Relaţie de calcul:

S max  Scrt  S sg  Scd  Sti  Si

Pentru desfǎşurarea în condiţii normale a activitǎţii la nivelul întreprinderii se impune formarea şi menţinerea
unui stoc minim (Smin)

Relaţie de calcul:

S min  S crt  S sg

6.2. Dimensionarea stocului curent optim şi a necesarului de capital pentru finanţarea acestuia

În urma unor calcule specifice privind formarea şi menţinerea unui anumit nivel al
stocurilor, literatura de specialitate oferă diverse modele de optimizare în scopul diminuării
cheltuielilor de aprovizionare, stocare sau desfacere.
Formula de calcul pentru stocul curent care se încadrează în anumiţi parametri de
gestionare optimă este următoarea:

cai  N i
ni  2
csi  T  pi  d % 
unde:

 ni - reprezintă stocul curent optim pentru produsul „i”;


 cai – cheltuieli de aprovizionare pentru produsul „i” aferente unei singure operaţiuni de
aprovizionare.
Relaţie de calcul:
Cai
cai 
r
unde:
Cai – cheltuieli de aprovizionare totale pentru produsul „i” la nivelul unui an de exploatare.
r – numărul de operaţiuni de aprovizionare derulate în cursul anului.

N i  pi
Cai  n
 Cat
 N ij  pij
j 1
46
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 Ni - necesar fizic de aprovizionare pentru produsul „i” la nivelul unui ciclu de exploatare (an);
unde:
 pi - preţ unitar de aprovizionare pentru produsul „i”;
Nij - necesar fizic de aprovizionare pentru produsul „i” din sortimentul „j”;
pij - preţ unitar de aprovizionare pentru produsul „i” din sortimentul „j”;
j - sortimentul de produs „i”;
Cat - cheltuieli de aprovizionare totale pentru întreaga gestiune formată din „n” sortimente de
stocuri de produs „i”.
Ni  p i
n
 N ij  pij Fracţia reprezintǎ ponderea valoricǎ a aprovizionărilor din produsului „i” în
întreaga gestiune formată din „n” sortimente.
j 1

 csi – reprezintă cheltuielile de stocare cu produsul „i” pentru o singură zi de stocare şi


pentru o singură unitate de măsură (cheltuieli de stocare unitare pentru o zi de stocare).

Relaţie de calcul:

csi  N i  T  Csi
 T – durata anului calendaristic (360 de zile, prin convenţie).
unde:
Csi – cheltuieli de stocare totale pentru produsul „i” la nivelul unui an de exploatare.

Csi
Aşadar, csi  T 
Ni
unde:
N i  pi
Csi  n
 Cst
 N ij  pij
j 1

Cst – cheltuieli de stocare totale la nivelul unui an pentru întreaga gestiune de stocuri.

 d(%) – reprezintă rata dobânzii anuale de referinţă în cazul contractării unor credite
pentru finanţarea ciclului de producţie.

În aceste condiţii, necesarul de fond de rulment pentru finanţarea stocului curent optim „i” se
determină după următoarea relaţie de calcul:

NFRNni = ½ x ni x pi

47
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Pornind de la relaţia existentă între stocul curent şi cel de siguranţă ( S sg = ½ x Scrt) necesarul
de fond de rulment pentru finanţarea stocului minim optim „i” se determină după următoarea
relaţie de calcul:

NFRNSmin= 1,5 x NFRNni

Aplicaţie Să se dimensioneze stocul curent optim, stocul minim precum şi necesarul de fond de
rulment pentru finanţarea fiecărei categorii de stoc de produse, cunoscând următoarele
elemente de calcul:
a. cheltuieli de aprovizionare totale = 400.000 lei
b. cheltuieli de stocare totale= 600.000 lei
c. rata dobânzii bancare 9% pe an
Material UM Necesar fizic Preţ unitar Număr de
anual de aprovizionări
lei/produs
aprovizionare
A t 10,000 1.000 10
B mc 20,000 1.200 5
C mc 35,000 1.500 15
Rezolvare:

Denumire
Nr element Necesar Preţ Pondere
crt de stoc fizic anual UM unitar Valoare valorică Cai r cai
a b c d e f =c x e g = f/total h= g x Cat i j = h/i
1 Material A 10.000,00 tone 1.000,00 10.000.000,00 11,56 46.242,77 10 4.624,28
2 Material B 20.000,00 mc 1.200,00 24.000.000,00 27,75 110.982,66 5 22.196,53
3 Material C 35.000,00 mc 1.500,00 52.500.000,00 60,69 242.774,57 15 16.184,97
4 TOTAL NA NA NA 86.500.000,00 100,00 400.000,00 NA NA

(continuare)

2 x cai x Ni/ csi x


Csi csi x T cai x Ni pi x d 2 x cai x Ni csi x T + pi x d pi x d
n=ex
k =g x Cst l = k/c m=jxc Rdob o=2xm p = l +n r=o/p
69.364,16 6,936416 46.242.774,57 90 92.485.549,13 96,94 954.08
166.473,99 8,323699 443.930.635,84 108 887.861.271,68 116,32 7.632.67
364.161,85 10,40462 566.473.988,44 135 1.132.947.976,88 145,40 7.791.69

Rezultate:

Indicator Valoare UM Indicator Valoare UM


stoc optim A 978 tone stoc minim A 1.467 tone
stoc optim B 2.763 mc stoc minim B 4.145 mc
stoc optim C 2.791 mc stoc minim C 4.187 mc
NFR A 489.000,00 lei NFR min A 733.500,00 lei
NFR B 1.657.800,00 lei NFR min B 2.486.700,00 lei
NFR C 2.093.250,00 lei NFR min C 3.139.875,00 lei

48
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

6.3.Dimensionarea stocului maxim

Relaţie de calcul:

Smax = N/T x (1/2 x tcrt + tsg + tcd + tti + ti)

unde:
N - necesar fizic de aprovizionare la nivelul unui an;
T - durata anului calendaristic (360 de zile, prin convenţie);
tcrt - timpul necesar constituirii stocului curent;
tsg - timp necesar constituirii stocului de siguranţǎ. Este considerat egal cu ½ din timpul necesar constituirii
stocului curent;
tcd - timp necesar constituirii stocului de condiţionare prealabilǎ;
tti - timp necesar constituirii stocului de transport intern;
ti = timp necesar constituirii stocului pe timp de iarnǎ.

Pentru determinarea timpul necesar constituirii stocului curent se utilizează următoarea relaţie de calcul:
tcrt = min (tcontract; tefectiv)

unde:

tcontract = intervalul în zile dintre 2 momente de aprovizionare conform clauzelor contractuale încheiate cu
furnizorii.
tefectiv = intervalul de timp de aprovizionare efectiv pentru anul de bazǎ, determinat după următoarea relaţie de
calcul:

Q  t
i 1
i i
tefectiv = r

Q
i 1
i

Fracţia reprezintă o medie aritmeticǎ ponderatǎ a cantitǎţilor intrate din produsul „i” şi intervalul de timp
scurs între 2 momente de aprovizionare efectiv.

Aplicaţie: Cu privire la reperul „X”, se cunosc următoarele informaţii într-o întreprindere de prelucrare a
lemnului:
 consum anual necesar pentru realizarea producţiei: 364.800 mc
 intervalul contractului de reaprovizionare în anul de referinţă: 28 zile
 durata de condiţionare prealabilă a lemnului: 14 zile
 durata medie de transport interior: 3 zile
 aprovizionarea, potrivit fişei de magazie în anul de baza s-a desfăşurat astfel:
Data intrării in magazie Cantitatea (mc)
12 ianuarie 15.900
30 ianuarie 10.100
4 martie 15.300
25 martie 17.200
17 aprilie 9.500

49
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

15 mai 11.600
11 iunie 10.700
20 iulie 13.900
1 septembrie 13.200
29 septembrie 15.300
7 noiembrie 14.600
28 decembrie 8.300
 de la ultima intrare în magazie, anterioară datei de 12 ianuarie au trecut 23 zile.

Cerinţă: Să se dimensioneze stocul maxim necesar reperului „X”.

Rezolvare:
Determinarea intervalului necesar formării stocului curent:

Cantitate Cantitate x
Data aprovizionata Durata Durata
12.ian 15.900 23 365.700
30.ian 10.100 18 181.800
04.mar 15.300 33 504.900
25.mar 17.200 21 361.200
17.apr 9.500 23 218.500
15.mai 11.600 28 324.800
11.iun 10.700 27 288.900
20.iul 13.900 39 542.100
01.sep 13.200 43 567.600
29.sep 15.300 28 428.400
07.nov 14.600 39 569.400
28.dec 8.300 51 423.300
TOTAL 155.600 na 4.776.600

tefectiv = 31 zile; tcontract = 28 zile => tcrt = min (tcontract; tefectiv) = 28 zile

Determinarea stocului maxim pentru reperul X

Necesar Durata an
fizic anual calendaristic tcrt tsg tcd tti Stoc max
a b c d = c x 0,5 e f g = a/b x (0,5 x c +d +e +f)
364.800 360 28 14 14 3 45.600
(mc) (zile) (zile) (zile) (zile) (zile) (mc)

6.4. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea producţiei în curs de fabricaţie

50
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Producţia neterminatǎ (în curs de fabricaţie) este acel tip de producţie pentru care procesul tehnologic nu este
finalizat şi care se gǎseşte în secţiile productive în diferite stadii de prelucrare, în curs de montare, în aşteptare
sau în faza interoperaţionalǎ.
În vederea dimensionǎrii necesarului de fond de rulment pentru finanţarea stocului de producţie în curs de
execuţie trebuie avuţi în considerare urmǎtorii factori:
 producţia programatǎ a se fabrica în perioada de referinţǎ exprimat în valori la costul de producţie
(Qc);
 durata ciclului de fabricaţie exprimatǎ în zile (Di) pentru producţia în curs de execuţie;
 valoarea coeficientului de corecţie (k) – este pusǎ în corelaţie cu natura procesului de fabricaţie. În
funcţie de acest criteriu, vom defini producţia cu proces de fabricaţie continuu acel tip de producţie
care presupune lansarea comenzilor în fabricaţie fǎrǎ întrerupere şi fǎrǎ timp de aşteptare pentru
finisarea comenzilor anterioare. În condiţiile acestui tip de producţie evoluţia cheltuielilor de producţie
pe durata ciclului de fabricaţie se poate realiza uniform sau neuniform. În funcţie de aceste
particularitǎţi, determinarea valorii coeficientului de corecţie, se face astfel:

● dacǎ cheltuielile evolueazǎ uniform pe durata ciclului de fabricaţie (cu o ratǎ constantǎ) şi la intervale egale
de timp:

k=
C C i f

2C f
unde: k - coeficientul de corecţie
Ci - cheltuiala iniţialǎ
Cf - cheltuiala finalǎ
● dacǎ cheltuielile evolueazǎ neuniform, pentru calculul coeficientului de corecţie prezintǎ importanţǎ modul
de evoluţie a cheltuielilor, nu numǎrul fazelor de fabricaţie, motiv pentru care durata totală a ciclului de
fabricaţie se va împǎrţi în atâtea faze (subintervale) încât se poate constata o evoluţie uniformǎ a cheltuielilor,
valoarea acestora determinându-se drept o valoare medie pe fiecare subinterval în care s-a împǎrţit ciclul de
fabricaţie.

C C
0 1
 d 1  C1
 C2
 d 2  .......... .....  C n 1 C n  d n

k= 2 2 2
D2  C n
Aceastǎ relaţie de calcul este valabilǎ în cazul în care nu se efectueazǎ livrǎri de produse finite cǎtre punctul
de desfacere înainte de încheierea duratei ciclului de fabricaţie. În cazul în care o parte din lotul de produse se
livreazǎ cǎtre punctul de desfacere înainte de expirarea duratei ciclului de fabricaţie, coeficientul de corecţie ia
în considerare faptul cǎ o parte din capitalul plasat în lotul respectiv de produse se recupereazǎ începând cu
momentul predǎrii la punctul de desfacere, adicǎ o parte din capitalul imobilizat începe sǎ fie recuperatǎ
înainte de finisarea comenzilor aflate în curs, coeficientul de corecţie fiind influenţat astfel de valoarea
recuperǎrilor de capital:

 C 0  C1 C1  C 2   ...  C n 1  C n         ...   
  d1  d2 d n  r1 t n 1 r 2 t n  2 r n 1 t1
 2 2 2
k=  
Di  C n

51
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

ri ( i =1, n-1) - valoarea unei livrǎri de produse finite la punctul de desfacere (capitalul care se recupereazǎ prin
finisarea producţiei în curs înainte de expirarea duratei ciclului de fabricaţie);

ti ( i = 1, n-1) - intervalul de timp (exprimat în zile) din momentul recuperǎrii capitalului imobilizat sub
forma livrǎrilor anticipate şi pânǎ la sfârşitul ciclului de fabricaţie.

În aceste condiţii, necesarul de fond de rulment pentru finanţarea stocurilor în curs de producţie se determină
după relaţia:

NFRi =
Q ci
   Di

unde:
NFRi – necesar de fond de rulment pentru finanţarea stocului de produse în curs de execuţie „i”;
Q(c)i - valoarea producţiei la cost de producţie pentru stocul de produse în curs de execuţie „i”;
T - durata anului calendaristic (360 zile);
k - valoarea coeficientului de corecţie;
Di - durata ciclului de fabricaţie.

Necesarul de fond de rulment pentru finanţarea materialelor diverse (auxiliare) se determină după următoarea
relaţie de calcul:

Q c  div
NFR diverse = n
 NFR t
 Q
i 1
ci

unde:
NFR diverse - necesar de fond de rulment pentru finanţarea materialelor diverse;
Q(c)diverse - valoarea totalǎ a producţiei la cost de producţie a materialelor diverse;
NFRt - - necesar de fond de rulment total pentru finanţarea produselor de bazǎ în curs de execuţie.

Aplicaţie: O întreprindere introduce pe linia tehnologica de fabricaţie, trei produse A,B,C şi alte diverse
materiale auxiliare. Cu privire la caracteristicile procesului de fabricaţie, cunoaştem:
-lei-
Produs Producţia Fazele Durata Cheltuieli Cheltuieli/faza/zi
la cost ciclului de ciclului iniţiale
fabricaţie- de
fabricaţie
(zile)
(zile)
A 263.000 3 4 2 3 12 240 10 15 5 20
B 370.000 2 4 3 6 15 400 20 30 8 10
C 480.000 - - - - 20 100 7
Diverse 15.000 - - - - - - -
Pentru produsul A, începând cu ziua a zecea a ciclului de fabricaţie se fac livrări de valoare egală către
magazia de produse finite.

52
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Cerinţă: În aceste condiţii, să se determine necesarul de capital pentru finanţarea acestor produse
nominalizate, precum şi a producţiei de materiale diverse

Rezolvare:
Tabel 1 Determinarea coeficientului de corecţie pentru produsul A

C0 240 (lei) d1 3 (zile)


C1 270 (lei) d2 4 (zile)
C2 330 (lei) d3 2 (zile)
C3 340 (lei) d4 3 (zile)
C4 400 (lei) r1=r2=r3= C4/3 133,33 (lei)
    r x (3 + 2 + 1) 800,00 (lei)
 
kA 0,6135  

Tabel 2 Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea produsului A

T an calendaristic
Qc (lei) (zile) kA DA (zile) NFRA (lei)
263.000 360 0,6135 12 5.378,35

Tabel 3 Determinarea coeficientului de corecţie pentru produsul B

C0 400 (lei) d1 2 (zile)


C1 440 (lei) d2 4 (zile)
C2 560 (lei) d3 3 (zile)
C3 584 (lei) d4 6 (zile)
C4 644 (lei)
kB 0,8530

Tabel 4 Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea produsului B

T an calendaristic
Qc (lei) (zile) kB DB (zile) NFRB (lei)
370.000 360 0,853 15 13.150,42

Tabel 5 Determinarea coeficientului de corecţie pentru produsul C

C0 100 (lei)
Cf 240 (lei)
kC 0,7083

53
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Tabel 6 Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea produsului C

T an calendaristic
Qc (lei) (zile) kC DC(zile) NFRC (lei)
480.000 360 0,7083 20 18.888,00

Tabel 7Determinarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea materialelor auxiliare (diverse)

Qc (lei) Suma Qc(A+B+C) (lei) Suma NFR (A+B+C) (lei) NFR Div (lei)
15.000 1.113.000 37.416,77 504,27

6.5. Dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru finanţarea stocurilor de produse finite

Pentru dimensionarea acestui tip de elemente de stoc, se utilizează următoarea relaţie:

NFRi =
Q ci
 Dti

unde:
NFRi - necesar de fond de rulment pentru finanţarea stocului de produse finite „i”;
Q(c)i - valoarea producţiei finite evaluată la cost de producţie;
T - durata anului calendaristic (360 zile);
Dti - durata totalǎ de stocare pentru produsul „i”
iar,
Dti = (Dmax – Di) + Dl + Da + Ds + Df

unde:
Dti - durata totalǎ de stocare pentru produsul finit „i” ;
Dmax - durata ciclului maxim de fabricaţie pentru oricare dintre produsele finite aflate în gestiune;
Di - durata ciclului de fabricaţie pentru produsul finit „i”;
Dl - durata de formare a lotului de produse finite „i”;
Da - durata de ambalare a produsului finit „i”;
Ds - durata de stocare a produsului finit „i”;
Df – durata de formalizare a livrărilor de produse finite „i”.

Aplicaţia 4: Se cunosc următoarele informaţii privind trei sortimente de produse finite fabricate la
nivelul unei întreprinderi:
Produs Producţia Durata Durata Durata Durata Durata
finit la cost de ciclului de de de pentru
fabricaţie de formare ambalare sortare formalizarea
fabricaţie a lotului livrărilor
(lei) (zile) (zile)
(zile) (zile) (zile)
A 25.200 12 2 2 1 1
B 36.000 15 2 2 1 1
C 44.000 20 2 2 1 1

54
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Cerinţă: Să se dimensioneze capitalul necesar finanţării acestor stocuri de produse finite.


Nr Produs NFRi
crt finit Qc (lei) Di (zile) Dl (zile) Da (zile) Ds (zile) Df (zile) Dt (zile) (lei)
1 A 25.200,00 12 2 2 1 1 14 980,00
2 B 36.000,00 15 2 2 1 1 11 1.100,00
3 C 44.000,00 20 2 2 1 1 6 733,33
 TOTAL NFR 2.813,33

6.6. Metoda globala de dimensionare a nivelului mediu al stocurilor

În aplicaţiile precedente au fost utilizate metodele analitice de dimensionare a stocurilor şi a


necesarului de fond de rulment pentru finanţarea acestora pe tipuri de elemente de stoc. Metoda
sintetică (globală) se caracterizează prin determinarea stocurilor şi a necesarului de finanţat pe total
valori de exploatare. În practică, cea mai des întâlnită variantă de aplicare a metodei globale este cea
care se bazează pe viteza de rotaţie a activelor circulante. Acest indicator exprimă eficienţa utilizării
activelor circulante (stocuri şi creanţe comerciale) în derularea ciclului operaţional, exprimându-se sub
forma:
 coeficientului vitezei de rotaţie exprimă numărul de rotaţii/an şi reflectă de câte ori „s-a rotit”
capitalul imobilizat în active circulante de natura stocurilor şi a creanţelor comerciale, în vederea
atingerii unui anumit nivel al cifrei de afaceri (CA) pentru un exerciţiu financiar.
Relaţii de calcul:

CA CA
K __
K ____
S CR

unde:
CA- cifra de afaceri anuală;
__
S - nivelul mediu al stocului anual;
____
CR - nivelul mediu al creanţelor comerciale.

 duratei medii de rotaţie exprimată în zile, reflectă numărul de zile necesare pentru o rotaţie a
elementelor de stocuri sau creanţe. Prin rotaţie înţelegem transformarea valorilor de exploatare
sau a valorilor realizabile pe termen scurt în elemente de numerar sau echivalente ale acestuia :

__ __
S T CR T
Dr  T  Dr  T 
CA K CA K

55
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Metoda globală de dimensionare a elementelor de stoc, bazată pe procedeul vitezei de


rotaţie presupune parcurgerea următoarelor etape procedurale:

1. Determinarea vitezei de rotaţie (exprimată în zile), a valorilor de exploatare în anul de


bază:

__

Vr 0  S 0 T
CA 0

unde:
__
S 0- stocul mediu anual în perioada de bază;
CA 0 – cifra de afaceri în anul de bază;
T- durata anului calendaristic (360 de zile);
Vr0 – viteza de rotaţie a stocurilor în anul de bază.

2. Corecţia numărului de zile ce revin unei rotaţii în funcţie de modificările apărute în


anul curent:

a) corecţii în sfera aprovizionărilor


n  n0
Vr 0  1 T N 1 
CA0 n   tcrt  tsg   p
T 2 

unde:
∆ Vr0 - variaţia vitezei de rotaţie datorită modificărilor în sfera aprovizionărilor;
n - necesarul valoric de aprovizionare;
N- necesarul fizic anual de aprovizionare;
p- preţ unitar de aprovizionare;
t crt- timp necesar formării stocului curent;
t sg- timp necesar formării stocului de siguranţă.

b) corecţii care intervin în sfera de producţie (de fabricaţie):


f
Vr0   d1  d 0  
100

unde:
d1- durata ciclului de fabricaţie în perioada curentă;
d0- durata ciclului de fabricaţie în perioada de bază;

56
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

f- ponderea produsului pentru care intervin modificările în totalul valorilor de exploatare


(stocuri).

3. Determinarea numărului de zile ce revin unei rotaţii în anul curent (a vitezei de rotaţie
în anul curent)
n
Vr1  Vr0   Vri (zile)
i 1

unde:
n- numărul de ajustări ale vitezei de rotaţie în anul de bază, ca urmare a modificărilor apărute
în anul de bază.

4. Dimensionarea nivelului mediu al stocurilor pentru anul curent


__

 S1  T
__
Vr1  CA1
Vr 1 S1 
T
CA 1

unde:
__
S 1- stocul mediu anual în perioada curentă;
CA 1 – cifra de afaceri în anul curent;
T- durata anului calendaristic (360 de zile);
Vr1 – viteza de rotaţie a stocurilor în anul curent.

Aplicaţie : Dispuneţi de următoarele informaţii aferente anului de referinţă (de bază):


a. cifra de afaceri în anul de bază: 195.000. lei
b. valorile de exploatare trimestriale aferente anului de bază:
trimestrul I : 10.000 lei
trimestrul II : 15.000 lei
trimestrul III : 18.600 lei
trimestrul IV : 17.500 lei
c. pentru anul curent se preconizează următoarele modificări:
 în sfera aprovizionării
 În cazul materialului A, necesarul fizic anual de aprovizionare creşte de la 4.700 mc la
4.800 mc. Preţul de achiziţie este de 1.400 lei/mc, iar intervalul dintre două
aprovizionări este de 10 zile;
 În cazul materialului B, preţul de achiziţie scade de la 2.690 lei/tonă la 2.650 lei/tonă.
Necesarul fizic anual de aprovizionare este 620 tone, iar intervalul dintre două
aprovizionări este de 7 zile
 La materialul C, necesarul fizic anual este de 35 tone, preţul unitar de achiziţie 6.800
lei/tonă iar intervalul dintre două aprovizionări scade de la 10 la 8 zile
 în sfera producţie
 În cazul produsului D, se înregistrează o reducere a duratei ciclului de fabricaţie de la
15 la 11 zile, ponderea acestui produs în totalul valorilor de exploatare fiind de 25%.

57
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

d. cifra de afaceri estimată pentru anul curent va înregistra o creştere de 12% faţă
de nivelul de referinţă.
Cerinţe:
Să se dimensioneze nivelul mediu al valorilor de exploatare pentru anul curent.
Să se interpreteze indicatorul viteza de rotaţie a stocurilor.

Rezolvare:

1. Viteza de rotaţie în anul de bază:


Cifra de afaceri anul de bază 195.000,00 lei
Stoc mediu anul de bază 15.275,00 lei
Viteza de rotaţie anul de bază 28,20 zile/rotaţie

Interpretare : În anul de bază, durata medie a unei rotaţii a stocurilor a fost de 28,20
zile/rotaţie.

2. Determinarea ajustărilor asupra indicatorului viteză de rotaţie


Material A DVr A = 7,18 zile      
N0 N1 tc tsg p n0 n1  
4.700 4.800 10 5 1.400 182.777,78 186.666,67  
               
Material B DVr B = - 0,89 zile      
p0 p1 tc tsg N n0 n1  
2.690 2.650 7 3,5 620 32.429,44 31.947,22  
               
Material C DVr C = -2,44 zile      
tc0 tc1 tsg0 tsg1 N p n0 n1
10 8 5 4 35 6.800,00 6.611,11 5.288,89
               
Material D DVr D = -1,00 zile      
d0 d1 f          
15 11 0,25          

Interpretări:
 Pentru materialul A viteza de rotaţie a înregistrat o scădere, ca urmare a creşterii
duratei medii a unei rotaţii cu 7,18 zile/rotaţie, cauzată de creşterea necesarului fizic
anual de aprovizionare;
 Pentru materialul B viteza de rotaţie a înregistrat o creştere, ca urmare a scăderii
duratei medii a unei rotaţii cu 0,89 zile/rotaţie, cauzată de scăderea preţului de
achiziţie;
 Pentru materialul C viteza de rotaţie a înregistrat o creştere, ca urmare a scăderii
duratei medii a unei rotaţii cu 2,44 zile/rotaţie, cauzată de scăderea intervalului
dintre două aprovizionări;

58
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

 Pentru materialul D viteza de rotaţie a înregistrat o creştere, ca urmare a scăderii


duratei medii a unei rotaţii cu 1,00 zile/rotaţie, cauzată de reducerea duratei ciclului
de fabricaţie.
Suma ajustărilor vitezei de rotaţie a stocurilor = 2,82 zile/rotaţie
3. Viteza de rotaţie în anul curent:
Vr1 = 28,20 + 2,82 = 31,05 zile/rotaţie
Interpretare : În anul curent, se estimează că durata medie a unei rotaţii a stocurilor va fi
de 31,05 zile/rotaţie, luând în considerare modificările care se preconizează şi implicit
ajustările indicatorului viteza de rotaţie.
4. Determinarea stocului mediu în anul curent:
Cifra de afaceri anul curent (estimată) 218.400,00 lei
Viteza de rotaţie anul curent (estimată) 31,05 zile/rotaţie
Stoc mediu anul de bază 18.835,91 lei

Capitolul VII: Elemente de gestiunea a trezoreriei. Elaborarea bugetului de trezorerie al


întreprinderii

Operaţiunile de gestiune a trezoreriei unei entităţi fac referire la ansamblul activităţilor


specifice de management al fluxurilor de intrare/ieşire de numerar şi echivalente ale acestuia, de
administrare şi plasament în vederea fructificării disponibilităţilor băneşti şi de atragere a
creditelor de trezorerie (credite pe termen scurt).

Sub aspect bilanţier, trezoreria unei entităţi cuprinde disponibilităţile băneşti sub forma
numerarului în casierie, a depozitelor şi conturilor curente deschise la instituţiile de credit şi
investiţii financiare deţinute pe termen scurt (în scopul realizării unor câştiguri pe termen scurt).

Echivalente numerarului reprezintă activele financiare cu un grad ridicat de lichiditate,


uşor transformabile în elemente de numerar, al căror risc de diminuare a valorii este
nesemnificativ (spre exemplu: efecte de comerţ, cecuri şi alte valori de trezorerie, valori mobiliare
deţinute pe termen scurt, etc.).

Obiectivele care ghidează procesul de administrare a trezoreriei entităţii pot fi conturate


într-o manieră succintă, astfel:

 creşterea operativităţii încasării creanţelor fără a afecta politica faţă de clienţi;


 repartizarea echilibrată a scadenţelor termenelor de plată în corelaţie directă cu fluxurile de
intrări de numerar previzionate, realizându-se astfel echilibrul financiar al trezoreriei;
 fructificarea cât mai eficientă a excedentului de trezorerie prin efecturea de plasamente care să
asigure rentabilitatea, siguranţa şi lichiditatea optimă;
 completarea resurselor financiare proprii, prin apel la instrumente financiare specifice pieţei
monetare (mobilizări de credite pe termen scurt, la costuri cât mai mici).

59
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

În asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt al trezoreriei, previzionarea fluxurilor


viitoare de intrări/ieşiri de numerar, joacă un rol important, în mod deosebit, în etapa de elaborare a
bugetului de trezorerie. Cu ajutorul acestui instrument de previzionare financiară, conducerea
întreprinderii estimează:
 mărimea încasărilor de numerar (fluxuri de intrare din activităţi de exploatare, de
investiţii sau de finanţare).
 nivelul previzionat al plăţilor (fluxuri de ieşire de numerar) pentru plata
furnizorilor, a salariaţilor, a datoriilor fiscale sau fluxuri ocazionate de
rambursarea ratelor scadente la credite şi implicit plata dobânzilor asimilate.

Aplicaţie: Conducerea unei întreprinderi realizează următoarea prognoza a volumului


vânzărilor aferent anului 2007:
lei-
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Volumul 30.000 28.000 29.000 30.000 32.000 34.000
vânzărilor
Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Volumul 33.000 28.000 29.000 30.000 30.000 35.000
vânzărilor

Conform clauzelor contractuale convenite cu partenerii de afaceri, volumul vânzărilor va fi


încasat astfel: 15% în luna curentă, 70% în luna următoare, 15% în luna a treia.
Pentru realizarea vânzărilor planificate se estimează următoarele eforturi financiare:
 achiziţii de materiale in valoare de:
lei-
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Valoarea 16.000 20.000 21.000 16.500 20.000 19.500
materialelor
achiziţionate
Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Valoarea 22.000 17.000 18.000 17.000 17.500 19.700
materialelor
achiziţionate
Obligaţiile faţă de furnizori vor fi onorate în luna următoare celei în care s-a planificat
aprovizionarea.
 cheltuieli privind remunerarea forţei de munca şi sarcini fiscale aferente: 6.000
lei lunar.
 plata chiriilor aferente spaţiilor comerciale închiriate: 1.000 lei lunar.
 plata utilităţilor publice (energie, apa, gaze, etc.) : 500 lei lunar.

În acord cu programele investiţionale aflate în curs de derulare, vor fi achitate obligaţii


aferente contractelor de construcţii după cum urmează: 13.000 lei în luna august, 6.000 lei în
luna septembrie, 13.000 lei în luna octombrie

Cerinţă: În condiţiile în care disponibilităţile existente la începutul anului sunt de 2.000 lei,
să se întocmească bugetul anual de trezorerie.

Rezolvare:
Nr. Specificaţie indicator Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

60
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

crt.
1 Vânzări previzionate 30.000,00 28.000,00 29.000,00 30.000,00 32.000,00 34.000,00
2 Fluxuri de intrare numerar 4.500,00 25.200,00 28.450,00 29.000,00 30.150,00 32.000,00
  încasare 1 (15%) 4.500,00 4.200,00 4.350,00 4.500,00 4.800,00 5.100,00
  încasare 2 (70%) 0,00 21.000,00 19.600,00 20.300,00 21.000,00 22.400,00
  încasare 3 (15%) 0,00 0,00 4.500,00 4.200,00 4.350,00 4.500,00
3 TOTAL ÎNCASĂRI 4.500,00 25.200,00 28.450,00 29.000,00 30.150,00 32.000,00
Achiziţii de materiale
4 (previzionare) 16.000,00 20.000,00 21.000,00 16.500,00 20.000,00 19.500,00
5 Fluxuri de ieşire numerar 7.500,00 23.500,00 27.500,00 28.500,00 24.000,00 27.500,00
  plăţi furnizori 0,00 16.000,00 20.000,00 21.000,00 16.500,00 20.000,00
  plata forţei de muncă 6.000,00 6.000,00 6.000,00 6.000,00 6.000,00 6.000,00
plata chiriei pentru spaţii
  închiriate 1.000,00 1.000,00 1.000,00 1.000,00 1.000,00 1.000,00
  plata utilităţilor publice 500,00 500,00 500,00 500,00 500,00 500,00
  rambursări pentru investiţii 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
6 TOTAL PLĂŢI 7.500,00 23.500,00 27.500,00 28.500,00 24.000,00 27.500,00
7 ÎNCASĂRI NETE -3.000,00 1.700,00 950,00 500,00 6.150,00 4.500,00
8 Disponibil la începutul lunii 2.000,00 -1.000,00 700,00 1.650,00 2.150,00 8.300,00
9 Disponibil la sfârşitul lunii -1.000,00 700,00 1.650,00 2.150,00 8.300,00 12.800,00

Nr.
crt. Specificaţie indicator Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
1 Vânzări previzionate 33.000,00 28.000,00 29.000,00 30.000,00 30.000,00 35.000,00
2 Fluxuri de intrare numerar 33.550,00 32.400,00 28.900,00 29.000,00 29.850,00 30.750,00
  încasare 1 (15%) 4.950,00 4.200,00 4.350,00 4.500,00 4.500,00 5.250,00
  încasare 2 (70%) 23.800,00 23.100,00 19.600,00 20.300,00 21.000,00 21.000,00
  încasare 3 (15%) 4.800,00 5.100,00 4.950,00 4.200,00 4.350,00 4.500,00
3 TOTAL ÎNCASĂRI 33.550,00 32.400,00 28.900,00 29.000,00 29.850,00 30.750,00
Achiziţii de materiale
4 (previzionare) 22.000,00 17.000,00 18.000,00 17.000,00 17.500,00 19.700,00
5 Fluxuri de ieşire numerar 27.000,00 42.500,00 30.500,00 38.500,00 24.500,00 25.000,00
  plăţi furnizori 19.500,00 22.000,00 17.000,00 18.000,00 17.000,00 17.500,00
  plata forţei de muncă 6.000,00 6.000,00 6.000,00 6.000,00 6.000,00 6.000,00
plata chiriei pentru spaţii
  închiriate 1.000,00 1.000,00 1.000,00 1.000,00 1.000,00 1.000,00
  plata utilităţilor publice 500,00 500,00 500,00 500,00 500,00 500,00
  rambursări pentru investiţii 0,00 13.000,00 6.000,00 13.000,00 0,00 0,00
6 TOTAL PLĂŢI 27.000,00 42.500,00 30.500,00 38.500,00 24.500,00 25.000,00
-
7 ÎNCASĂRI NETE 6.550,00 10.100,00 -1.600,00 -9.500,00 5.350,00 5.750,00
8 Disponibil la începutul lunii 12.800,00 19.350,00 9.250,00 7.650,00 -1.850,00 3.500,00
9 Disponibil la sfârşitul lunii 19.350,00 9.250,00 7.650,00 -1.850,00 3.500,00 9.250,00

Explicaţii: Bugetul de trezorerie reprezintă un instrument de planificare şi analiză a fluxurilor


viitoare de numerar (intrări/ieşiri). Managementul companiei se va concentra cu precădere
asupra deficitelor de trezorerie, în scopul identificării unor instrumente de finanţare flexibile şi
cu costuri cât mai scăzute (v. luna ianuarie şi octombrie). De asemenea, se impune o analiză
atentă a modului de formare a excedentelor de trezorerie, în scopul definirii unei strategii
coerente de realizare a plasamentelor financiare menite să valorifice pe termen scurt aceste
excedente.

Capitolul VIII: Studiu privind pragul de rentabilitate al întreprinderilor

61
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

În accepţiunea sa generală, pragul de rentabilitate exprimă relaţia dintre volumul


vânzărilor şi costurile fixe totale ale întreprinderii, fie în cazul unui profit estimat (pragul de
rentabilitate sperat), fie în cazul în care profitul este nul (pragul de rentabilitate zero, cunoscut
şi sub denumirea de „punct mort”).

1) Pragul de rentabilitate zero este dat de acel volum al produselor la nivelul căruia se
recuperează integral cheltuielile totale ale întreprinderii fără a se obţine însă profit. În acest fel,
pragul minim de rentabilitate constituie limita sub care nu se poate cădea decât cu riscul
falimentului.

Relaţii de calcul :

În determinarea pragului minim de rentabilitate, se porneşte de la relaţia de formare a costurilor


totale ale întreprinderii (1) şi de la relaţia existentă între cifra de afaceri, costurile totale şi
profiturile companiei (2):

( 1) CT= CF + CV
( 2) CA= CT + P, qm x pu= CF + cvn x qm + P
unde:
CT – costurile totale ale companiei;
CF – costurile fixe totale ale companiei;
CV – costurile variabile ale companiei;
P - profituri estimate;
qm – cantităţi din produsul pentru care se determină pragul minim de rentabilitate;
pu - preţ unitar de vânzare al produsului pentru care se determină pragul minim de
rentabilitate.
cvn - costuri variabile unitare (pe produs)

În condiţiile pragului minim de rentabilitate, profiturile sunt nule (P=0) astfel încât:

qm x p – cvn x qm=CF <=> qm(p – CVn)= CF <=> relaţia de calcul:

CF
qm 
pu cvn
Interpretare: Pragul minim de rentabilitate (qm) exprimă volumul producţiei pentru care
întreprinderea îşi recuperează integral costurile de producţie dar nu obţine profituri.

2) În cazul în care întreprinderea mizează pe obţinerea unui anumit nivel al profitului, se


determină un prag de rentabilitate sperat, calculate în funcţie de nivelul ratei rentabilităţii
economice (Rr) care satisface cel mai bine interesele întreprinderii.
Pr ofit
Rr   Pr ofit  Rr  TA
TA

CF  Px
 qx 
pu  cv n
62
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

unde :
qx - prag de rentabilitate sperat
Px – nivelul estimat al profitului, în funcţie de rata rentabilităţii economice.

Interpretare: Pragul de rentabilitate sperat (q x) exprimă volumul fizic al producţiei pentru


care întreprinderea îşi recuperează integral costurile de producţie şi obţine un profit
estimat Px.

3) În situaţia în care întreprinderea realizează mai multe game de produse, pragul de


rentabilitate se va exprima valoric (în funcţie de cifra de afaceri realizată) şi nu fizic (în
funcţie de cantităţile obţinute).

Astfel, identificăm:

 cifra de afaceri aferentă pragului minim de rentabilitate ( CAm )


CF Interpretare: Exprimă acel nivel (valoric) al cifrei de afaceri
CAm 
pentru CV care întreprinderea îşi recuperează integral costurile de producţie
1
fără a obţine CA însă profit.

 cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate sperat ( CAx )


CF  Px [ lei]
CAx 
CV
1
CA

unde:
CV – costuri variabile totale ale companiei.

Interpretare: Exprimă acel nivel (valoric) al cifrei de afaceri pentru care întreprinderea îşi
recuperează integral costurile de producţie şi obţine un profit estimat Px.

Aplicaţie 1: O societate comercială înregistrează un nivel al costurilor fixe de 50.000 lei.


Costurile variabile unitare sunt de 12,5 lei/produs iar preţul de vânzare unitar de 15 lei/produs.
Cerinţă: Să se determine şi interpreteze pragul minim de rentabilitate al societăţii. Care este
nivelul producţiei pe care societatea comercială trebuie să o realizeze în vederea obţinerii unui
profit de 2.000 lei?

Rezolvare:

prag minim de rentabilitate (exprimare fizică)


Costuri fixe totale 50.000,00 lei
Preţ de vânzare unitar 15,00 lei/produs

63
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Costuri variabile unitare 12,50 lei/produs


Prag minim de rentabilitate 20.000 produse
Profit estimat 2.000,00 lei
Prag de rentabilitate planificat 20.800 produse

Interpretări:
Societatea trebuie să realizeze un volum de 20.000 de produse pentru a îşi acoperi integral
costurile, fără a obţine însă profituri. De asemenea, pentru a realiza un profit estimat de 2.000
lei, societatea trebuie să realizeze un volum de 20.800 de produse.

Aplicaţie 2: Să se determine şi interpreteze cifra de afaceri la punctul mort, respectiv cifra de


afaceri necesară obţinerii unui profit de 1.500 lei, în condiţiile în care costurile fixe totale sunt
de 2.000 lei, preţul unitar de vânzare 2 lei/produs iar ponderea cheltuielilor variabile totale în
cifra de afaceri (corespunzător anului anterior) a fost de 35%.

Rezolvare:

prag minim de rentabilitate (exprimare valorica)


Costuri fixe totale 2.000,00 lei
Preţ de vânzare unitar 2,00 lei/produs
Profit estimat 1.500,00 lei
Pondere costuri variabile in cifra de afaceri 35 %
Cifra de afaceri pentru
prag minim de rentabilitate 3.076,92 lei
Cifra de afaceri pentru
prag de rentabilitate planificat 5.384,62 lei
Interpretări:
Societatea trebuie să realizeze un nivel al cifrei de afaceri de 3.076,92 lei pentru a îşi acoperi
integral costurile, fără a obţine însă profituri. De asemenea, pentru a realiza un profit estimat de
1.500 lei, societatea trebuie să realizeze o cifră de afaceri în valoare de 5.384,62 lei.

Bibliografie :
1. Ioan E. Nistor, Finanţele întreprinderii, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca, 2002.
2. Ioan E. Nistor, Eleonora Laura Popa, Finanţele firmei. Aplicaţii practice, Ed.
„Dimitrie Cantemir”, Tg-Mureş, 2002.
3. Ioan E. Nistor, Andrada Georgescu, Finanţele întreprinderii. Lucrări practice, Ed.
Risoprint, Cluj Napoca, 2000.

64
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Actualizat la 07.01.2008

Anexa nr. 1 Interpretarea sistemului de indicatori utilizaţi în analiza –


diagnostic financiar

Nr. Denumire Modalitate de Interval de


Interpretare
crt. indicator calcul siguranţă
financiară
sau valori
satisfăcăto
are

Rate de solvabilitate
1 Rata Capitaluri Mai mare Exprimă capacitatea
proprii/Total de 30% de autofinanţare a
solvabilităţii
pasive x100 societăţii, precum şi
patrimoniale măsura în care poate
face faţă obligaţiilor
sale de plată. O
valoare ridicată a
acestui indicator
semnifică o sporire a
capacităţii de
autofinanţare a

65
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

societăţii.
2. Rata autonomiei Capitaluri Mai mare Exprimă
proprii/Capital de 50% independenţa
financiare
uri financiară a
permanente societăţii. Creşterea
x100 ponderii capitalului
propriu al societăţii
în capitalul său
permanent, are
efecte benefice
asupra autonomiei
financiare totale.
3. Gradul de Datorii Mai mic de Indicatorul
totale/Capitalu 50% evidenţiază
îndatorare
ri proprii x 100 proporţia finanţării
generală datoriilor totale ale
societăţii pe seama
capitalurilor proprii.
O diminuare a
nivelului acestui
indicator reflectă o
întărire a capacităţii
de autofinanţare pe
termen scurt, mediu
şi lung. Un nivel
superior lui 50%
poate atrage un
semnal de alarmă
pentru creditorii
societăţii.
4. Rata Datorii Mai mic de Exprimă măsura în
totale/Total 30% care activele
solvabilităţii
active x 100 societăţii contribuie
generale la finanţarea
datoriilor sale
totale.
Rate de lichiditate

66
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

5. Rata lichidităţii Active 150%-250% Este o expresie a


circulante/Dat echilibrului
curente
orii pe termen financiar pe termen
(generale) scurt x 100 scurt şi reflectă
capacitatea activelor
curente disponibile
de a se transforma
în disponibilităţi
băneşti care să
acopere datoriile
scadente pe termen
scurt. Dacă are
valori subunitare
indică un
dezechilibru la
nivelul trezoreriei
societăţii.
6. Rata lichidităţii (Active 50%-100% Reflectă capacitatea
circulante – activelor circulante
imediate
stocuri)/Datori ale societăţii,
(intermediare)- i pe termen concretizate în
testul acid scurt x 100 creanţe şi trezorerie
de a-şi onora
datoriile exigibile pe
termen scurt.
7. Rata lichidităţii Trezorerie/Dat 50%-100% Reflectă capacitatea
orii pe termen societăţii de a-şi
efective
scurt x 100 onora obligaţiile pe
termen scurt pe
baza
disponibilităţilor
băneşti şi a
investiţiilor
financiare pe termen
scurt

Rate de rentabilitate

67
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

8. Rata Profit maximizare Exprimă eficienţa


brut/Active utilizării activelor,
rentabilităţii
totale x 100 respectiv contribuţia
economice acestora la
obţinerea
rezultatelor
9. Rata Profit maximizare Exprimă eficienţa
net/Active utilizării activelor
rentabilităţii
totale x 100 societăţii în
activelor (ROA) activitatea
operaţională,
respectiv gradul de
rentabilitate al
întregului capital
investit în firmă.
10. Rata Profit maximizare Reflectă eficienţa
net/Capitaluri utilizării capitalului
rentabilităţii
proprii x 100 investit de către
financiare acţionari
11. Rata Profit maximizare Exprimă consumul
net/Cheltuieli total de resurse
rentabilităţii
totale x 100
generale
Rate de piaţă
12. Valoarea Capitaluri maximizare Reflectă valoarea
proprii/Nr. activului net pe
contabilă a
acţiuni emise acţiune, respectiv
acţiunii suma pe care ar
(valoarea sa încasa-o un acţionar

intrinsecă) de pe urma
valorificării activelor
societăţii şi
onorarea datoriilor
către creditori.
13. Rata preţ- Cursul Indicatorul compară
Nu este cazul
acţiunii/Valoar valoarea de piaţă a
valoarea
ea contabilă a unei acţiuni cu

68
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

contabilă P/B acţiunii valoarea sa


contabilă. În cazul
(price to book
unui raport
value, rata subunitar, se
valorii de piaţă ) consideră că
acţiunea este
subevaluată,
generând un semnal
de cumpărare
pentru investitori. În
situaţia în care
cursul este superior
valorii contabile,
acţiunea este
supraevaluată iar
investitorul primeşte
un semnal de
vânzare.
14. Câştigul pe Profit maximizare Exprimă
net/Număr de randamentul intern
acţiune EPS
acţiuni al unei acţiuni, prin
comune emise prisma profitului pe
care acţiunea îl
aduce într-un
exerciţiu financiar şi
permite
investitorului să
compare rezultatele
obţinute de firmă
pentru a decide dacă
păstrează, lichidează
sau majorează
pachetul de acţiuni
deţinut.
15. Coeficientul de Cursul minimizare Exprimă
acţiunii/Câştig randamentul de
capitalizare

69
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

bursieră PER ul pe acţiune piaţă al unei acţiuni,


prin prisma sumei
(coeficientul de
pe care este dispus
capitalizare) să o plătească un
investitor pentru a
obţine o unitate
monetară din
profitul societăţii.
De asemenea, indică
perioada necesară
unui acţionar pentru
a-şi recupera
capitalul investit.
Indicatorul
reprezintă o măsură
a încrederii
investitorilor în
companie, în sensul
că o valoare mare
indică un nivel
crescut al
aşteptărilor faţă de
evoluţia profiturilor
firmei. Valorile
acestui indicator ar
trebui interpretate
în contextul unor
companii care
activează în domenii
similare de
activitate. Cu cât
indicatorul PER este
mai redus, cu atât o
acţiune este
considerată mai
interesantă, fiind

70
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

recomandabilă
cumpărarea şi
deţinerea ei. Cu
toate acestea, un
PER mic poate fi
asociat companiilor
cu afaceri riscante,
în timp ce firmele cu
perspective bune de
dezvoltare pot
înregistra un nivel
ridicat al PER-ului.
16. Randamentul Dividendul maximizare Indicatorul
acţiunii/Cursul reprezintă o măsură
acţiunii
acţiunii x 100 a câştigului obţinut
de acţionari, în urma
investiţiei făcute în
acţiunile companiei,
prin raportarea
venitului adus de
acţiuni la costul
acesteia. Investitorii
utilizează acest
indicator pentru a
compara veniturile
din investiţii în
acţiuni, în cadrul
aceluiaşi sector, sau
al unor sectoare de
piaţă diferite,
precum şi cu
veniturile din
investiţii în alte
tipuri de
instrumente
financiare- dobânzi

71
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

aferente investiţiilor
în instrumente cu
venit fix. Acest
indicator nu exprimă
în mod necesar
performanţa unei
companii, în special
celor în creştere,
care au o politică de
capitalizare a
profitului obţinut.
17. Rata de Dividendul Un nivel scăzut al
Nu este cazul
acţiunii/Câştig acestui indicator
distribuire a
ul pe acţiune x aduce insatisfacţie
dividendelor 100 acţionarilor,
(pay out ratio) reflectând o politică
de reinvestire a
profiturilor, în
detrimentul
distribuirii de
dividende.
Alţi indicatori
18. Raportul Capitaluri maximizare Exprimă
proprii/Capital performanţele
capitaluri
social utilizării capitalului
proprii- capital angajat în afacere,
social precum şi soliditatea
companiei, prisma
elementelor de
capitalizare.
19. Raportul Rezerve/Capita maximizare Exprimă potenţialul
l social societăţii cu privire
rezerve-capital
la majorarea
social

72
Caiet de seminarii la disciplina Gestiunea Financiară a Întreprinderii

20. Raportul Rezerve/Capita nu e cazul capitalului social,


luri proprii prin acordarea de
rezerve-
acţiuni cu titlu
capitaluri proprii gratuit, în urma
încorporării
rezervelor.
21. Raportul profit- Profit/Capitalu nu e cazul Exprimă eficienţa
ri proprii capitalurilor proprii
capitaluri proprii
ale societăţii în
realizarea
profiturilor
22. Raportul profit- Profit/Cifra de maximizare Exprimă contribuţia
afaceri cifrei de afaceri la
cifra de afaceri
obţinerea profitului

73