Aux-Fabricarea Produselor Din Lemnx Prefabricate Din Lemn

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL: Fabricarea produselor din lemn

CALIFICAREA: Lucrător în tămplărie
NIVELUL: 1
MODULUL: Prefabricate din lemn
2005
AUTOR: Prof. Popescu Minodora – Grup Şcolar Forestier Curtea de Argeş
CONSULTANŢĂ:
Prof. Stroie Dana – expert CNDIPT

Prof. ing. Neacşu Felicia – expert local
Modulul: Prefabricate din lemn
Cuprins
Introducere ……………………………………………………………………………. 2
I. Materiale de referinţă ……………………………………………………… …. 4
I.1 Competenţe vizate şi obiective ………………………………………………. 4
I.2 Fişa de descriere a activităţii …………………………………………………. 5
I.3 Fişa de progres şcolar …………………………………………………………. 7
I.4 Cuvinte cheie ……………………………………………………………………. 8
I.5 Glosar de termeni ……………………………………………………………….. 9
I.6 Fişă conspect nr.1 ………………………………………………………………. 11
I.10 Fişă conspect nr.5 ……………………………………………………………... 16
I.11 Plan de lecţie …………………………………………………………………….. 18
I.12 Proiect de lecţie ………………………………………………………………… 20
12.1 Folia transparentă nr.1 ……………………………………………………. 22
12.2 Folia transparentă nr.2 …………………………………………………… 23
12.3 Planşa nr.1 …………………………………………………………………. 24
12.4 Planşa nr.2 …………………………………………………………………. 25
12.5 Planşa nr.3 …………………………………………………………………. 25
I.13 Fişă pentru confirmarea lucrului în echipă ………………………………. 26
I.14 Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare ……… 27
I.15 Importanţa întocmirii unui portofoliu ……………………………………… 29
II. Activităţi pentru elevi …………………………………………………………. 30
II.1 U.C 19. C. 19.1 ………………………………………………………………….. 30
II.2 U.C 19. C. 19.2 …………………………………………………………………. 34
II.3 U.C 19. C. 19.3 …………………………………………………………………. 37
II.4 U.C 19. C. 19.4 …………………………………………………………………. 38
II.5 U.C 19. C. 19.5 …………………………………………………………………. 41
II.6 U.C 20. C. 20.1 …………………………………………………………………. 42
II.7 U.C 20. C. 20.2 ………………………………………………………………….. 43
II.8 U.C 20. C. 20.3 ………………………………………………………………….. 44
III.Soluţiile exerciţiilor propuse ……………………………………….. …… 48
IV. Site-uri utile …………………………………………………………………… 55
V. Bibliografie ………………………………………………………………………… 55
Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 1

Calificarea: Lucrător în tâmplărie
Introducere
Acest ghid este destinat profesorilor de specialitate şi maiştrilor care predau la
Şcoala de Arte şi Meserii, în domeniul Fabricarea produselor din lemn, nivelul I de
calificare – lucrător în tâmplărie, clasa a X a.
Prin calificările de la nivelul I, elevii trebuie să dobândească suficiente abilităţi şi
cunoştinţe iniţiale care le vor permite să-şi continue pregătirea la nivelul II sau să îşi
găsească un loc de muncă.
Ghidul cuprinde modulul Prefabricate din lemn iar în cadrul acestui modul sunt
tratate cele două unităţi de competenţă cu o parte din competenţele componente.
Materialul constituie un îndrumar atât pentru elaborarea şi rezolvarea diferitelor exerciţii
de evaluare cât şi pentru pregătirea profesorului de specialitate în vederea desfăşurării
unei activităţi didactice de calitate.
În prima parte, sunt enumerate criteriile de performanţă care trebuie atinse după
parcurgerea programei prevăzute la unitatea de competenţă tratată. De asemenea sunt
incluse o serie de materiale de învăţare , precum:
• proiecte de lecţie
• plan de lecţie
• folii transparente
• structuri de conţinut accesibil pentru elevi – abordare diferenţiată
Partea a doua conţine exemple de exerciţii şi teste cu soluţiile de rezolvare
anexate, activităţi teoretice şi practice, activităţi în perechi, în grup, activităţi care
vizează diferite stiluri de învăţare. Toate acestea au menirea să vă ajute în
aprofundarea şi verificarea celor învăţate de elevi.
Sarcinile de lucru sunt propuse în ordine crescătoare de dificultate iar rezolvarea
acestora se va face sub îndrumarea profesorului sau maistrului în funcţie de nivelul de
cunoştinţe la care a ajuns fiecare elev.
Trebuie să obţineţi informaţii din surse bibliografice de specialitate şi să
îndepliniţi anumite activităţi la intervale regulate de timp.
Scopul adaptării metodelor de predare la elevii cu cerinţe educaţionale speciale, este
de a facilita profesorilor să îmbunătăţească abilităţile de scriere (inclusiv desenare),
citire şi calcul, şi să vină în întâmpinarea nevoilor individuale.
Procedura de completare - poate fi o metodă care să corespundă anumitor elevi.
Este de fapt o umplere de spaţii. Dumneavoastră îndepărtaţi anumite cuvinte – cheie
(cam unul din şapte) dintr-o parte a unui text, cerându-i elevului să completeze cuvintele
lipsă.
Completarea spaţiilor goale, poate avea şi forma unui grafic ale cărui părţi
trebuie identificate.
Glosar de curs - deoarece, predarea disciplinelor tehnice implică utilizarea unui
vocabular specializat, ar fi util ca elevii să aibă un dicţionar/glosar propriu în caietul sau
portofoliul lor, întocmit de dumneavoastră. S-ar rezolva astfel şi problema ortografierii.
Suportul de curs - este foarte utile elevilor care nu pot reţine o prezentare orală de
lungă durată. Înmânaţi-le aceste note elevilor înainte de curs. Ele trebuie să fie cât mai
simplu de citit, prezentate într-o formă adecvată, folosind spaţii mari şi caractere de
litere suficiente de mari.
Îmbunătăţirea abilităţilor de citire - responsabilitatea îmbunătăţirii abilităţilor de citire
revine tuturor profesorilor. Capacitatea acestor elevi de a lucra cu termeni specializaţi şi
limbaj tehnic, trebuie să devină o preocupare de bază.
Succesiunea - La studierea unei activităţi care se împarte pe etape, amestecaţi
diferitele etape şi cereţi elevilor să le aranjeze în ordinea corectă.
Lucrul pe grupe - activând în grupe mici îi ajută să îşi aplice cunoştinţele în ritm
propriu şi să se inspire observând metodele folosite de colegi. Situaţia este mai puţin
intimidantă decât atunci când se lucrează cu întreg colectivul.
Vă propunem utilizarea unor metode active/ interactive: demonstraţia,
problematizare, conversaţia, etc. Probele practice trebuie să demonstreze că elevul
este capabil să aplice cunoştinţele cerute conform criteriilor de performanţă şi a
precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.
Accesul fiecărui elev în laborator la analiza materiilor prime şi în fabricile de
mobilă (pe timpul practicii) pentru identificarea şi cunoaşterea utilajelor şi a operaţiilor
este esenţial pentru ca elevii să execute sarcinile de lucru. Nu uitaţi să demonstraţi
elevilor cum se execută o identificare sau o sarcină înainte să-i puneţi s-o execute sau
s-o aplice.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din SPP. Pentru obţinerea certificatului

de calificare este necesară validarea integrală a competenţelor conform cerinţelor
de validare din SPP.
Foarte important !!!
- Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi

cu atenţie sau explicaţi elevilor sarcinile de lucru
- Trebuie să adaptăm practicile de predare şi evaluare la cerinţele educaţionale
speciale ale elevilor
- Asiguraţi-vă că practicile folosite ţin cont de nevoile speciale ale elevului la
nivel individual.
- Oferiţi sprijin elevilor ori de câte ori este nevoie, în rezolvarea sarcinilor
- Evaluarea trebuie să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi
- Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor rezolvate de către elevi şi a activităţilor
desfăşurate şi va evalua progresul realizat
- Toate aceste materiale vor ajuta în întocmirea unui portofoliu al elevului

I. Materiale de referinţă
I.1. Competenţe vizate şi obiective

Competenţa Obiective
(la final elevii vor fi capabili să:)
U.C.1: Comunicare şi numeraţie
1.5. Realizează calcule simple - efectueze calcule pentru indicatorii economici
- aplice metode de calcul indicate într-o sarcină
dată
- opereze cu transformări în calcule
- estimeze şi verifice rezultatele obţinute prin
calcule
U.C.19: Debitarea lemnului masiv
19.1. Identifică operaţiile de debitare - reprezinte schiţele operaţiilor de debitare;
a lemnului masiv - stabilească adaosurile de prelucrare;
- grupeze operaţiile de debitare în metode de
debitare.
19.2. Identifică utilajele şi dispozitivele - aleagă utilajele pentru secţionare, spintecare
folosite la debitarea lemnului masiv şi decupare;
- recunoască părţile componente ale utilajelor;
- aleagă sculele tăietoare corespunzătoare
utilajului şi operaţiei de debitare.
19.3. Calculează indicatorii economici - identifice indicatorii economici la debitare;
la debitarea lemnului masiv - precizeze relaţiile de calcul a indicatorilor
economici;
- efectueze calcule pentru indicatorii
economici.
19.4. Execută operaţii de debitare - însemneze materialul;
- poziţioneze dispozitivele de lucru;
- efectueze operaţii de debitare, in condiţii de
securitate a muncii;
- verifice dimensiunile piesei debitate.
19.5. Decupează reperele după - traseze conturul reperelor;
contur - verifice dispozitivul de protecţie al panglicii;
- execute operaţia de decupare.
U.C. 20: Operaţii de obţinere a prefabricatelor din lemn
20.1. Pregăteşte semifabricatele - aşeze piesele in vederea prelucrării;
pentru prelucrare - aleagă suprafeţele de îndreptat;
- aşeze piesa pe masa maşinii.
20.2. Identifică sculele tăietoare - recunoască sculele tăietoare;
- aleagă sculele in funcţie de operaţia
executată;
- verifice sculele pentru indreptare, rindeluire,
tăiere la lungime.
20.3. Execută operaţii de prelucrare - aleagă utilajul specific operaţiei;;
prin îndreptare-rindeluire - efectueze operaţii de îndreptare şi rindeluire,
în condiţii de securitate a muncii;
- stivuiască materialul prelucrat.
20.4. Execută operaţii de tăiere la - aleagă utilajul specific operaţiei;
lungime - regleze poziţia limitatorului pe scara gradată;
- efectueze operaţia de tăiere la lungime, în
condiţii de securitate a muncii.
20.5. Verifică operaţiile de prelucrare - identifice defectele de prelucrare mecanică;
mecanică executate asupra pieselor - execute operaţii de remediere a defectelor,
din lemn în condiţii de securitate a muncii;
- măsoare dimensiunile prefabricatelor din
lemn.
I.2. Fişa de descriere a activităţii

Tabelul următor prezintă exerciţiile propuse pentru modulul Prefabricate din
lemn. El vă va fi de folos în momentul încheierii tuturor exerciţiilor în procesul de
autoevaluare a activităţii dumneavoastră.
Competenţa Exerciţiul Sarcina Subiectul Realizat

de lucru
Unitatea de competenţă 1 - Comunicare si numeratie
1.5. Realizează 3 Calcularea adaosului de prelucrare
calcule simple 4 Stabilirea adaosului de prelucrare
9 Calcularea indicatorilor economici
16 Metoda cubului
Unitatea de competenţă 19- Debitarea lemnului masiv
19.1. Identifică 1 Identificarea operaţiilor de debitare a
operaţiile de lemnului masiv
debitare a 2 Reprezentarea schiţelor operaţiilor
lemnului masiv de debitare
3 Calcularea adaosului de prelucrare
4 Stabilirea adaosului de prelucrare
5 Gruparea operaţiilor de debitare
16 Metoda cubului
19.2. Identifică 6 1 Alegerea utilajului pentru secţionare
utilajele şi 2 Recunoaşterea părţilor componente
dispozitivele ale utilajului
folosite la 3 Alegerea sculelor tăietoare
debitarea 7 1,2,3 Identificarea operaţiilor de debitare
lemnului masiv 4 Identificarea utilajelor de debitare
5 Alegerea sculelor tăietoare
8 - Recunoaşterea părţilor componente
ale utilajelor
16 Metoda cubului

19.3. 9 Calcularea indicatorilor economici
Calculează
indicatorii
economici la
debitarea
lemnului masiv
19.4. Execută 10 1 Însemnarea materialului
operaţii de 2 Efectuarea operaţiei de spintecare
debitare 3 Măsurarea dimensiunilor
19.5. 11 1 Alegerea instrumentelor pentru
Decupează însemnare
reperele după 2 Insemnarea materialului
contur 3 Verificarea dispozitivelor de protecţie
4 Executarea operaţiei de decupare
Unitatea de competenţă 20 - Operaţii de obţinere a prefabricatelor din lemn
20.1. 12 Pregatirea semifabricatelor pentru
Pregăteşte prelucrare
semifabricatele
pentru
prelucrare
20.2. Identifică 13 1 Alegerea sculelor tăietoare
sculele 2 Verificarea sculelor tăietoare
tăietoare
20.3. Execută 14 Alegerea utilajului pentru rindeluire
operaţii de 15 1 Efectuarea operaţiei de rindeluire
prelucrare prin 2 Verificarea pieselor rindeluite şi
îndreptare- stivuirea materialului
rindeluire

I.3.Fişa de progres şcolar

Numele elevului: …………………………
Profesor: …………………………………
Competenţe tehnice urmărite Lucrări Evaluarea Abilităţi Evaluare

efectuate B S NS de bază B S NS
Unitatea de competenţă 19 - Debitarea lemnului masiv
19.1. Identifică operaţiile de
debitare a lemnului masiv
19.2. Identifică utilajele şi
dispozitivele folosite la debitarea
lemnului masiv
19.3. Calculează indicatorii

economici la debitarea lemnului
masiv
19.4. Execută operaţii de
debitare
19.5. Decupează reperele după
contur
20.1. Pregăteste semifabricatele
pentru prelucrare
20.2. Identifică sculele tăietoare
20.3. Execută operaţii de
prelucrare prin îndreptare-
rindeluire
20.4. Execută operaţii de tăiere la
lungime
20.5. Verifică operaţiile de
prelucrare mecanică executate
asupra pieselor din lemn

I.4. Cuvinte cheie
Adaos de prelucrare – surplus de material la dimensiunile finale ale piesei;

Cuţit – sculă tăietoare folosită pentru rindeluire;
Debitare – grup de operaţii prin care se obţin piese cu contur rectiliniu sau curbiliniu,
prevăzute cu adaosuri de prelucrare necesare pentru prelucrări ulterioare;
Decupare – tăiere la contur;
Defect de tăiere – abatere de la forma geometrică a piesei;
Disc circular – sculă tăietoare sub formă de disc, având partea tăietoare sub formă
de dinţi dispuşi pe periferia discului;
Dispozitiv de lucru – piesă care ajută la efectuarea unei operaţii;
Dispozitiv de protecţie – piesă care protejază muncitorul de a veni în contact cu
diferite organe în mişcare;
Ferăstrău circular – utilaj pentru debitarea lemnului masiv;
Ferăstrău panglică – utilaj pentru decuparea reperelor;
Indicator economic – valoare care ne arată gradul de valorificare a cherestelei la
debitare
Îndreptare – operaţie de prelucrare prin aşchiere prin care se obţine o suprafaţă
plană;
Însemnare – trasare pe piesă, cu ajutorul cretei forestiere, a liniilor după care
urmează să se facă prelucrarea piesei;
Limitator – dispozitiv de lucru folosit pentru limitarea unei dimensiuni;
Panză panglică – sculă tăietoare sub formă de panglică fără sfârşit dinţată;
Prefabricat -
Regim de lucru – valorile pe care le au mărimile ce caracterizează condiţiile de
utilizare a unui utilaj.
Retezare – tăiere transversală a capătului unei piese;
Riglă de ghidaj – dispozitiv de lucru folosit pentru sprijinirea şi ghidarea unei piese;
Rindeluire – operaţie de prelucrare prin aşchiere prin care se obţine o suprafaţă
plană;
Şablon – model după care se poate executa o piesă;
Secţionare – tăiere transversală a materiei prime;
Semifabricate – piese (realizate din cherestea numai prin retezare si spintecare) cu
forme, dimensiuni si condiţii de calitate corespunzătoare unor elemente brute de
produse finite.
Spintecare – tăiere longitudinală a materiei prime;
Tivire – tăiere pentru eliminarea părţii laterale de formă neregulată;

I.5. Glosar de termeni
A ascuţi – a face mai tăioasă lama unei unelte de tăiat;

A chitui – a netezi cu chit;
A efectua – a executa
A prelucra – a modifica dimensiunile şi forma lemnului;
A răzui – a îndepărta un strat subţire de pe suprafaţa lemnului cu ajutorul unei
unelte numită răzuitor
A reprezenta – a desena, a schiţa
A stivui – a aranja piese în stivă
A valorifica – a economisi material lemnos;
Abatere de la planeitate – abatere de la o suprafaţă netedă;
Abateri de la paralelism – abatere de la două suprafeţe paralele între ele;
Apărătoare de protecţie – piesă care protejază muncitorul de a veni în contact cu
diferite organe în mişcare;
Aşchiere – desprinderea parţială a unor aşchii de pe suprafaţa lemnului;
Batiu – elementul pe care se montează şi elementele ce compun un utilaj;
Ceaprazuire – operaţia prin care vârfurile dinţilor se apleacă alternativ într-o parte şi
în alta a planurilor laterale ale pânzei pentru a realiza tăieturi mai mari decât
grosimea pânzei;
Chit – pastă folosită la astuparea găurilor în lemn;
Consum specific – cantitate consumată dintr-o materie primă pentru obţinerea unui
produs
Contur – linie care mărgineşte un obiect;
Curbiliniu – alcătuit din linii curbe;
Dantură – totalitatea dinţilor unui disc circular;
Dimensiune – mărime, măsură;
Dispozitiv – instrument de lucru care nu participă direct la prelucrarea lemnului dar
care asigură precizia de prelucrare şi uşurează efortul fizic;
Echer – instrument pentru desenarea şi verificarea unghiurilor drepte;
Indice de utilizare – raportul între cantitatea netă şi cantitatea brută de material;
Longitudinal – paralel cu fibrele lemnului;
Materie primă – materii din care se execută piese
Metru – instrument pentru măsurarea dimensiunilor unei piese;
Mişcare de avans – mişcare de deplasare executată de regulă de piesă;
Mişcare de tăiere – mişcare de rotaţie executată de scula tăietoare;
Multiplii de lungime – mai multe piese cu aceeaşi lungime;
Norme de protecţie a muncii – prevederi cu caracter obligatoriu, prin a căror
respectare se urmăreşte eliminarea posibililor factori de accidentare a executantului
în procesul muncii;
Operaţie – acţiune efectuată de un utilaj;
Pas - distanţa între vârfurile a doi dinţi consecutivi;
Randament – indice de utilizare exprimat în procente;
Raportor – instrument pentru măsurarea unghiurilor;
Rectiliniu – drept;
Ruletă – instrument pentru măsurarea dimensiunilor unei piese;
Scară gradată – linie gradată care serveşte la măsurarea distanţelor;
Schemă cinematică – schema tuturor mecanismelor care realizează diferite mişcări
şi funcţiuni ale unui utilaj;
Schemă tehnologică – schemă care arată modul de prelucrare al unui utilaj;
Sculă tăietoare – uneltă cu care se prelucrează lemnul;
Smulgeri de fibre – fibre smulse şi nedesprinse de pe suprafaţa pieselor;
Stivă – grupare ordonată a lemnului;
Succesiune – ordine;
Şubler – instrument de măsurat dimensiuni mici;
Tăiş – partea ascuţită, tăioasă a unui cuţit;
Transversal – perpendicular pe direcţia fibrelor lemnului;
Utilaj – maşină echipată cu scule acţionate electric;
Verificator – dispozitive folosite pentru verificarea dimensiunilor unei piese;
Volum brut – cantitatea de cherestea necesară pentru obîinerea reperului;
Volum net – dimensiunile pieselor din produs;


Competenţa 19.1 Identifică operaţiile de debitare a lemnului masiv
I.6. Fişa conspect nr.1

Operaţii la debitarea lemnului masiv
Debitare – grupul de operaţii prin care se obţin piese cu contur rectiliniu sau curbiliniu
prevăzute cu adaosuri de prelucrare necesare pentru prelucrările ulterioare
Operatii de debitare Schiţa operaţiei Utilaje
-secţionare (tăierea - Ferăstrău circular
transversală a materiei pendulă şi cu braţ
prime) articulat
- Ferăstrău circular
pendulă cu acţionare
hidraulică PAH-2
-retezare (tăierea - Ferăstrău circular
transversală a capătului pendulă şi cu braţ
unei piese) articulat
- Ferăstrău circular
pendulă cu acţionare
hidraulică PAH-2
-spintecare (tăierea
Ferăstrău circular cu
longitudinala a materiei
avans mecanic tip
prime) CTAMm
-tivire (tăierea pentru Ferăstrău circular cu

eliminarea parţii laterale avans mecanic tip
de forma neregulată) CTAMm
-insemnare Şablonul pentru

însemnare. Trasarea
conturului. Eliminarea
defectelor.

-decupare (tăierea la Ferăstrău panglică
contur) FP-8
Metode de debitare:
I - - retezare spintecare
II - - spintecare retezare
III - însemnare retezare spintecare
IV - însemnare spintecare retezare
V îndreptare însemnare retezare spintecare
VI îndreptare însemnare spintecare retezare

Stabilirea adaosului de prelucrare
Adaosul de Sp = T+gm,
Pentru retezare la un capăt
prelucrare – T - grosimea
surplus de tăieturii;
material la gm – adaosul
dimensiunile pentru evitarea
finale ale devierii pânzei;
piesei Sp= 7 mm.
Pentru retezare a la două capete Sp = 2(T+gm) +∆a
∆a – adaosul de
aşezare la
la lungime retezare.
Sp = 15 mm.
Pentru retezarea în multiplii de Sp = 2(T+gm)

lungime +T(n+1),
n – numărul de
piese.
La lăţime Sp = 5 mm,
sau grosime pentru piese cu
L < 1500 mm;
Sp = 7 mm,
pentru piese cu
L > 1500 mm
La 4 – 5 mm;
decupare grosimea tăieturii
la ferăstrăul
panglică = 3 mm.

Competenţa 19.2 Identifică utilajele şi dispozitivele folosite la debitarea lemnului
masiv
I.8. Fişa conspect nr. 3
Identifică utilajele folosite la debitarea lemnului masiv

Ferăstrăul circular cu avans mecanic tip CTAMm
I. Schema cinematică a utilajului
1 – masa maşinii; 2 – şenila de avans; 3 – role de presare elastică; 4 – carcasă; 5 –

disc circular; 6 – roată de acţionare; 7 – roată de întindere; 8 – mecanism şurub-
piuliţă; 9 – roată de mână; 10 – mecanism şurub-piuliţă; 11 - roată de mână;
II. Reglarea maşinii se face în următoarea succesiune:

- se porneşte motorul electric de acţionare a arborelui portsculă (mişcarea I);
- se porneşte motorul electric al mecanismului de avans (mişcarea II), reglând
viteza de avans după materialul prelucrat şi folosind diagrama după maşină;
- se reglează poziţia discului tăietor astfel încât acesta să depăşeascxă cu 2 -3
mm grosimea materialului (mişcarea IV);
- se reglează poziţia rolelor de presare elastică 3 prin acţionarea roţii de mână
11 (mişcarea V);
- se verifică funcţionarea clapetelor de evitare a reculului 14.
III. Disc tăietor pentru ferăstrăul circular CTAMm

Discul tăietor are diametrul exterior de 350

mm, diametrul alezajului de72 mm şi un
număr de 36 de dinţi cu ceafă. Parametrii
geometrici ai danturii sunt: α= 150; β = 400;
γ = 350, pasul 30 53 mm, înălţimea 13,5
mm. Ceaprazul executat prin îndoire, este
de 1 mm, aşa încât grosimea finală a
discului este de 3,2 mm, faţă de grosimea
corpului discului de 2,2 mm.
Discurile tăietoare se confecţionează din
oţel special cu duritatea HRC 39 – 44.

Competenţa 19.3 Calculează indicatorii economici la debitarea lemnului masiv

Indicatori economici la debitare
Indicele de utilizare Randamentul de folosire a

Iu = Vn / Vb [m3/m3] materialului lemnos
Η = Vn / Vb x 100%
Indicatori
economici la
debitare
Pierderile Consumul specific
V − Vn Csp= Vb/Vs[m3/m3]
P= b x 100%
Vb
în care:
Vn – cantitatea netă de material încorporată în

produs;
Vb – cantitatea de material necesară pentru
obţinerea produsului;
Vs = volumul semifabricatelor obţinute la
debitare.

Competenţa 20.3. Execută operaţii de prelucrare prin îndreptare-rindeluire
I.10. Fişa conspect nr. 5
Execută operaţii prin rindeluire
Maşina de rindeluit la grosime MRG
1 - arbore portcuţite; 2 – piesă; 3 – masă; 4 – arbori lisă; 5 – capotă; 6 – cilindru

de avans de la ieşire; 7 – bara de presare de la ieşire; 8 – racord de exhaustare; 9
– şurub; 10 – pârghie; 11 – excentric; 12 – manetă exterioară; 13 – arc elicoidal;
14 – bara de presare de la intrare; 15 – cilindru de avans de la intrare; 16 – clapete
pentru evitarea reculului materialului; 17 – limitator de grosime; 18 – rolă liberă.
II. Reglarea maşinii:

- se reglează poziţia mesei pe verticală faţă de arborele portsculă, în funcţie de
grosimea piesei prelucrate, şi de adâncimea de aşchiere.
III. Modul de lucru:
Rindeluirea la grosime se face după îndreptarea unei feţe şi a unui cant.
Rindeluirea unei feţe Rindeluirea pieselor cu Rindeluirea mai multor

feţe inclinate, folosind piese concomitent
dispozitiv

Dispozitiv folosit la 1,2 – valţuri de avans;

rindeluirea pieselor 3 – arbore portcuţite;
înclinate 4 – dispozitiv;
5 – piesă din lemn.
IV. Verificarea pieselor rindeluite.
Verificarea capetelor
Controlul unghiului dintre două suprafeţe

rindeluite
Controlul suprafeţei rindeluite cu ajutorul

dreptarului
Controlul suprafeţei rindeluite cu

ajutorulnivelei cu bulă de aer
Controlul suprafeţei rindeluite cu ochiul

liber

I.11. PLAN DE LECŢIE

Titlul lecţiei UTILAJE PENTRU DEBITAREA LEMNULUI MASIV
Tipul lecţiei :lecţie de comunicare a cunoştinţelor noi
Clasa a- X- a Sala: Cabinet tehnologic Data: ___________________
Scopul lecţiei: dobândirea abilităţilor cheie: comunicare, lucrul în echipă şi a competenţei: identifică utilajele şi dispozitivele folosite la debitarea
lemnului masiv
Obiective:
Să aleagă utilajele pentru secţionare, spintecare şi decupare;
Să recunoască părţile componente ale utilajelor;
Să aleagă sculele tăietoare corespunzătoare utilajului şi operaţiei de debitare;
Timp Scopul predării Strategia de predare Stiluri de Resurse

Ce doriţi să Cum o să procedaţi? Strategia de învăţare învăţare
realizaţi? V A P
5 Generarea Expunere orală Prezentare multimedia a unui atelier de ◙ ◙ CD cu imagini
minute entuziasmului şi a Video- multimedia debitare a lemnului masiv, folosind dintr-un atelier
interesului mijloace IT ◙ ◙ Calculator
Încurajare punere de întrebări, în Video
vederea identificării utilajelor din atelierul proiector
prezentat în material
25 Oferirea de Expunere orală Prezentare suport de curs cu indicii ◙ Suport de curs
minute informaţie de la Suport de curs vizibile ◙ Folii
teorie la practică: Fişe de lucru Prezentare folie retroproiector cu retroproiector
explicarea utilajele analizate şi sculele tăietoare Tipuri de scule
conceptelor corespunzătoare fiecărui utilaj ◙ tăietoare şi
teoretice şi legarea Prezentare scule tăietoare şi machete ◙ ◙ machete
teoriei de practică utilaje ◙ ◙ Fişe de lucru
Descrierea părţilor componente ale Portofoliu elev
Calificarea:Lucrător în tâmplărie
utilajelor ◙
Prezentarea caracteristicilor geometrice ◙
ale sculelor tăietoare
Ilustrarea punctelor cheie folosind
intonaţia
Completarea fişelor de lucru, utilizând
exerciţiul - lucru în echipă
20 Analiza şi Întrebări şi răspunsuri Descrierea utilajelor şi a sculelor ◙ ◙ ◙ Fişe de lucru
minute evaluarea învăţării verbale( profesor –elev) tăietoare cu propriile cuvinte CD cu imagini
Evaluare practică - Corelarea conţinutului fişei cu activitatea dintr-un atelier
activitate cu sarcină - practică, de alegere a utilajului şi a ◙ Calculator
lucrul în echipă sculelor tăietoare corespunzătoare Video
proiector
Portofoliu elev
Ce a decurs bine? Prezentarea conţinutului astfel încât să fie accesibil elevilor cu stiluri de învăţare individuală diferit.
Ce trebuie modificat în viitor? Realizarea grupelor de elevi astfel încât să existe în fiecare grupă, elevi cu stiluri de învăţare diferite.
FOARTE IMPORTANT!!!
Identificaţi stilurile de învăţare individuală ale elevilor din grupul dumneavoastră:

vizual (V), auditiv(A), practic(P)

Calificare: Lucrător în tâmplărie
I.12. Proiect de lecţie
Tema lecţiei: Decuparea
Introducere.
Noţiuni noi: - decupare,
- ferăstrău panglică,
- volant ,
- şablon,
- contur,
- dispozitiv pentru tăiere curbă.
Obiectivele lecţiei. Elevii vor fi capabili să:
- definească operaţia de decupare,
- prezinte posibilităţi de lucru la decupare,
- descrie dispozitivul folosit pentru decuparea pieselor de formă rotundă,
eliptică etc.
- aleagă utilajul pentru decupare,
- recunoască părţile componente ale utilajului,
- aleagă sculele tăietoare corespunzătoare,
- cunoască modul de reglare al utilajului,
Timp necesar – 5 ore. In prima oră se parcurg secvenţele 1 – 3, în ora a doua
secvenţa 4, în ora a treia secvenţa 5, in ora a şasea secvenţa 6 şi în ora a şaptea
secvenţa 8.
Materiale: Manualul şcolar, foliile transparente 1 şi 2, planşele nr.1, nr. 2 şi nr. 3 şi
fişele de lucru nr. 1 şi nr. 2, machetăcu ferăstrăul panglică.
Secvenţele lecţiei
1. Se discută cu elevii despre importanţa pe care o are operaţia de decupare in cadrul
operaţiilor de debitare. Elementele constructive ale mobilei pot avea diferite forme.
Debitarea după contur a pieselor cu forme curbe se realizează prin decupare la
ferăstraie panglică, asemenea operaţii neputându-se face alte utilaje. Ferăstraiele
panglică se utilizează cu succes şi pentru operaţii de spintecare şi retezare dreaptă
datorită economiei de material care se poate obţine printr-o judicioasă debitare. Un alt
avantaj este că după prima tăiere se vede calitatea materialului şi dacă are unele
defecte neadmise se prelucrează pentru un alt reper.
2. Decuparea se face după o prealabilă insemnare a materialului. În cazul când se
dispune de dispozitive speciale, insemnarea nu mai este necesară, intrucît decuparea
se execută după şabloane. Experienţa arată că este mai avantajos să se execute
trasarea liniilor curbe pe material înainte de decupare la fel ca la însemnarea
elementelor drepte.
Folosind planşa numărul 1, se prezintă elevilor posibilităţile de lucru la ferăstrăul
panglică. Elevii care nu pot fi foarte atenţi vor primi suportul de curs nr.1 pe care sunt
reprezentate toate desenele de pe planşa nr. 1.
La ferăstrăul panglică se execută şi decuparea pieselor de formă rotundă, eliptică etc.,
folosind dispozitive pentru fixarea şi conducerea pieselor. Se foloseşte planşa nr. 2
pentru a explica elevilor modul de funcţionare a unui astfel de dispozitiv.
3. Se reia avantajul utilizării ferăstrăului panglică pentru operaţii de spintecare şi
retezare datorită faptului că pierderea rezultată la tăiere este mult mai mică decăt la
ferăstrăul circular. Se stabileşte împreună cu elevii adaosul de prelucrare la decupare.
4. Se descrie părţile componente ale ferăstrăului panglică (se proiectează folia

transparentă nr.1 şi nr 2). Pentru consolidarea acestei etape se poate cere elevilor să
identifice părţile componente ale ferăstrăului panglică şi pe o machetă a utilajului. Se
explică apoi modul de reglare al ferăstrăului panglică, urmărind săgeţile de pe schema
cinematică a utilajului.
5. Se cere elevilor să precizeze cum se numeste scula tăietoare folosită la decupare şi
cum se prezintă aceasta. Se stabileşte denumirea corectă a sculei tăietoare. Se
prezintă caracteristicile tehnice şi dantura pânzei panglică (planşa nr.3).
6. Se verificăi modul de însuşire a noilor cunoştinţe de către elevi prin trasarea unei
sarcini de lucru conform fişei de lucru de la exerciţiul 7.
7. Se cere elevilor să rezolve fişa de lucru de la exerciţiul 8, care se înmânează
fiecăruia. Se lasă timp de lucru 20 min., după care se proiectează folia transparentă nr.
2 pe tablă şi se identifică toate părţile componente împreună cu profesorul. Se cere
elevilor să se autoevalueze prin acordarea a câte 0,5 puncte pentru fiecare răspuns
corect.
Încheiere. Se discută cu elevii rezultatele obţinute în urma evaluării fişelor de lucru şi
se accentuează modul de eliminare a deficienţelor constatate pe timpul lucrului.
Notă. Acest proiect de lecţie poate fi continuat pentru executarea operaţiilor de
decupare la ferăstrăul panglică. Profesorul sau maistrul instructor va demonstra efectiv
modul de lucru la maşina de rindeluit la grosime, după care elevii vor executa operaţiile
prevăzute în fişă sub directa supraveghere a maistrului instructor.

I.12.1 Folia transparentă nr. 1
1 – batiu
2 - apărătoare inferioară
3 – volant inferior
4 – uşă de vizitare
5 – butoane de comandă
6 – roată de mînă pentru
acţionarea dispozitivului de
tensionat pânza
7 – dispozitiv de blocare a
pânzei
8 – apărătoare superioară
9 – volant superior
10 – frână
11 – dispozitiv superior de
ghidare a pânzei
12 – dispozitiv de ghidare a
materialului
13 – masă
14 – dispozitiv inferior de
ghidare a pânzei
15 – pânză panglică

I.12.2 Folia transparentă nr. 2
1 – motor electric
2 – transmisie prin curele
trapezoidale
3 – roată de acţionare
4 – volant inferior
5 – şurub melc
6 – sector melcat
7 – roată de mână
8 – masa maşinii
9 – pânză panglică
10 – role de ghidare a
pânzei
11 – dispozitiz de protecţie
12 – volant superior
13 – capotă de protecţie
14 – mecanism şurub-
piuliţă
16 - batiu
17 – riglă de ghidaj
19 – placă suport
20 - şurub

I.12.3 Planşa nr. 1
Posibilităţi de lucru la decupare
a) decuparea picioarelor din spate la

scaune
b) decuparea braţelor de fotolii
c) Decuparea traverselor ramă – spătar

- scaun
d) decuparea unei piese cu formă

rotundă
d)

I.12.4 PLANŞA NR.2
Dispozitiv pentru decuparea pieselor cu contur curb
1 - masa maşinii; 2 – placa de bază; 3 – pânză tăietoare; 4 – dispozitive de

strângere cu şurub; 5 – disc; 6 – ax; 7 – piesa care se prelucrează.
I.12.5 PLANŞA NR.3
Pânză panglică pentru decupare
a) pânză panglică – sculă sub formă de panglică fără sfârşit

b) forma dinţilor – dinţi triunghiulari
α - unghi de aşeyare R- unghi de degajare
β - unghi de ascuţire h – înălţimea dintelui
p – pasul dintelui

I.13. Fişă pentru confirmarea lucrului în echipă

- pentru exerciţiul 6 –
Confirmarea sarcinii de lucru de la exerciţiul 6:
Care a fost sarcina comună?

………………………………………………………………………………………………………
Elevul ……………………………
A înţeles obiectivele? Comentarii/Exemple………………………….
…………………………………………………
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
A înţeles sarcina de lucru prin Comentarii/Exemple………………………….
participarea la discuţiile de grup? …………………………………………………
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
…………………………………………………
Şi-a asumat sarcinile? Comentarii/Exemple………………………….
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
…………………………………………………
Şi-a îndeplinit sarcinile la timpul stabilit Comentarii/Exemple………………………….
de comun acord? …………………………………………………
…………………………………………………
DA NU …………………………………………………
…………………………………………………
Profesor, Data

I.14. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de

predare/învăţare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie

focalizat pe formarea competenţelor cheie, a celor tehnice generale şi tehnice
specializate, cerute de nivelul 1 de calificare, lucrător în tâmplărie.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, prin îmbinarea metodelor şi mijloacelor de învăţământ adecvate formării
competenţelor urmărite, prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea
este centrată pe elev.
O pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în comunicare
şi numeraţie, pregătirea pentru integrarea la locul de muncă, tranziţia de la şcoală la
locul de muncă şi satisfacerea cerinţelor clienţilor.
Metodele şi procedeele didactice folosite vor avea în vedere centrarea activităţii
didactice pe elev, adaptarea la fiecare unitate de conţinut, astfel încât să asigure
formarea competenţei specifice acesteia, agregând competenţele cheie cu cele tehnice
generale şi specializate, stimulând gândirea logică, analitică, creativă a elevilor. Metode
folosite: studiul de caz, problematizarea, jocul de rol, demonstraţia, conversaţia
euristică, exerciţiul.
Evaluarea evidenţiază formarea competenţelor cheie, a celor tehnice generale şi
specializate din standardul de pregătire profesională, folosind metode cu caracter
formativ: observarea sistematică, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
precum şi instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi probele de
evaluare din standardul de pregătire profesională.
Pentru modulul Prefabricate din lemn sunt alocate 40 de ore de instruire
teoretică, 40 de ore de laborator tehnologic efectuate de către profesorul de specialitate
şi 180 de ore de instruire practică efectuate de către maistrul instructor.
Orele de laborator tehnologic se vor desfăşura sub îndrumarea profesorului de
specialitate tehnică, iar cele de instruire practică sub îndrumarea maistrului instructor.
În strategia didactică, materialul didactic este deosebit de important. Astfel,
profesorul va asigura materialul didactic necesar desfăşurării lecţiei (folii transparente,
planşe, mostre de materiale neprelucrate şi prelucrate, machete ale utilajelor etc.), va
elabora fişe de lucru şi instrumente de evaluare şi autoevaluare.
Elevilor li se solicită citirea sarcinilor de lucru din fişe şi rezolvarea acestora, în
ordinea înscrisă. În acest fel, elevii vor fi antrenaţi să participe la lecţie desfăşurând
activităţi practice/aplicative. Ei vor trebui să se documenteze cu privire la tehnologia de
debitare a lemnului masiv şi de preulcrare a semifabricatelor în prefabricate, la utilajele
şi sculele folosite, la modul de reglare şi funcţionare a utilajelor, precum şi la efectuarea
de operaţii de debitare şi obţinere a prefabricatelor din lemn.
Pe parcursul desfăşurării lecţiei, profesorul va supraveghea, dirija şi îndruma
demersul elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru. Ori de câte ori este solicitat de către
elevi, profesorul dă explicaţiile şi lămuririle necesare.
Metodele de învăţământ care se propun sunt cele activ-participative, ca: observarea
şi în mod deosebit descoperirea dirijată şi exerciţiul practic.
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de
lucru, fişe de observaţie, chestionare de autoevaluare, probe proiect, portofolii , tema de
lucru, lucrări practice etc .

Pentru reuşita procesului de predare – învăţare ţineţi seama de cadrul de
asigurare a calităţii şi verificaţi dacă:
- locul / sala / organizarea sălii sunt adecvate;
- echipamentele sunt pregătite şi funcţionale;
- toate materialele / resursele sunt la îndemână;
- explicaţi în mod clar scopul, metodele şi obiectivele lecţiei;
- oferiţi informaţii pentru a promova egalitatea şanselor în rândul elevilor;
- ţineţi cont de cunoştinţele şi experienţa anterioară;
- ţineţi cont de alcătuirea / nevoile / capacităţile grupului / elevilor;
- aţi adaptat lecţia pentru a răspunde novoilor elevilor;
- aţi stabilit ţinte individuale de învăţare;
- aţi împărţit sarcina de învăţare în paşi mici de realizare;
- încurajaţi concentrarea şi eforturile elevilor,
- încurajaţi învăţarea autonomă, centrată pe elev;
- folosiţi strategii pentru a răspunde stilurilor individuale de învăţare;
- comunicaţi eficient cu elevii (ton, ritm, stil);
- formulaţi în mod clar întrebările;
- asiguraţi existenţa materialelor care sporesc claritatea informaţiilor;
- încurajaţi elevii să participe activ la lecţie;
- răspundeţi informaţiilor suplimentare ale elevilor,
- explicaţi scopurile şi rezultatele aşteptate ale exerciţiilor,
- oferiţi la timp feedback constructiv privind învăţarea şi progresul,
- asiguraţi o evaluare formativă regulată, corectă, riguroasă şi exactă;
- implicaţi elevii în evaluare;
- puneţi la dispoziţia elevilor diferite tipuri de activităţi de evaluare,
- invăţaţi elevii să îşi asume responsabilitatea pentru procesul de învăţare;
- alocaţi timp pentru discutarea unor aspecte sau nevoi suplimentare;
- folosiţi în mod eficient temele pentru acasă,
- aţi atins scopurile şi obiectivele lecţiei,
- demonstraţi o bună stăpânire a disciplinei predate şi cunoştinţe actualizate;
- obţineţi feedback pentru propria dezvoltare profesională,
- completaţi şi semnaţi cu exactitate documentaţia şi înregistrările corespunzătoare.

I.15. Importanţa întocmirii unui portofoliu
Prin calificările de la nivelul 1, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea la
nivelul 2, sau să se integreze pe piaţa muncii.
Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor
cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în
organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în rezolvarea de
probleme.
Evaluatorul va folosi ca instrumente de lucru următoarele:
• Fişe de observare şi fişe de lucru
• Exerciţiul practic (proba practică)
• Chestionarul
• Fişe de evaluare şi autoevaluare
• Activităţi interactive ( joc de rol, metoda cubului, aritmografe, proiecte)
• Activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic)
Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul
de calificări profesionale al fiecărui elev iar informaţiile din acest ghid pot fi utilizate în
elaborarea ghidului elevului.
Portofoliul reprezintă o metodă complementară de evaluare, care permite
evaluarea elevilor pe baza unui ansamblu de rezultate. El reprezintă o culegere de
documente în care fiecare elev poate să prezinte într-un mod sistematic calificativele,
rezultatele, experienţele, precum şi lucrări personale, pe care le-a dobândit de-a lungul
unei perioade de învăţare.
Structura portofoliului poate fi stabilită împreună cu elevii, odată cu anunţarea
tematicii, dar vor fi obligatorii anumite elemente care oferă posibilitatea elevilor de a-şi
monitoriza progresul şi de a lua parte la propriul proces de învăţare.
Profesorul va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor ( bibliotecă,
internet).
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie şi
competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Elevul va păstra permanent acest portofoliu , îl va completa la zi cu ultimele dovezi
ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l va prezenta atât evaluatorilor externi cât
şi la susţinerea examenelor final pentru trecerea la un alt nivel.

II. Activităţi pentru elevi
Exerciţii
II.1 Unitatea de competenţă 19 - Debitarea lemnului masiv

Competenţa 19.1. Identifică operatiile de debitare a lemnului masiv
Exerciţiul 1 - Fişă de lucru. Identificarea operaţiilor de debitare a

lemnului masiv.
Profesorul înmânează fiecărui elev câte o fişă şi cere efectuarea următoarei
sarcini: rezolvaţi aritmogriful următor. Pe linia “AB” veţi obţine denumirea în
practică a operaţiei de debitare.
Fişă de lucru
Clasa :……………
Numele si prenumele…………………………………
Definiţii
1 2 3 4 5 6
1. Tăierea la contur;
2. Tăierea longitudinala pentru
eliminarea părţii laterale,de formă
neregulată, a piesei ;
3. Tăierea transversală a materiei
prime ;
4. Cele două operaţii care îşi pot A B
schimba reciproc ordinea în
tehnologia de debitare a
cherestelei ;
6. Operaţia folosită pentru
selectionarea
materialului de calitate superioară

Exerciţiul 2 - Fişă de lucru – Intocmirea schiţelor operaţiilor de debitare

Profesorul înmânează fiecărui elev câte o fişă şi cere efectuarea următoarei
sarcini:
întocmiţi schiţele operaţiilor de debitare conform exemplului dat.
Evaluare
Denumirea operatiei Schita operatiei
Sigur Nesigur
-retezare
-sectionare
-spintecare
-tivire
-insemnare
-decupare

Exerciţiul 3. Fişă de lucru. Calculul adaosului de prelucrare
Calculaţi, conform figurilor alăturate, adaosul de prelucrare pentru retezare,

explicitând termenii care apar in relaţii:
Operatia Schita Adaosul de Evaluator

prelucrare sigur nesigur
1 a) la un
capat;
2 b) la doua
capete;
3 c) in multiplii
de
lungime.
Obs. Pentru elevii mai buni tabelul poate fi realizat fără completarea coloanei cu
schiţele, urmând ca ea să fie completată tot de elevi.

Exercitiul 4. Fişă de lucru - Stabilirea adaosurilor de prelucrare

Stabiliţi adaosul de prelucrare la debitarea lemnului masiv conform exemplului de
mai jos:
Nr. Adaos de prelucrare Adaos de prelucrare, Evaluator

crt mm Sigur Nesigur
.
1 La latime sau grosime
L1 < 1500 Pentru L1=5
L2 > 1500 Pentru L2=7
2 La lungime pentru un
reper
3 La decupare
4 La lungime in multiplii
Exercitiul 5. Test de evaluare - Gruparea operatiilor de debitare in metode

de debitare.
Exerciţul va fi rezolvat individual. La sfârşitul timpului acordat, profesorul

va solicita răspunsul elevilor prin chestionarea orală completând pe tablă posterul
cu răspunsurile corecte. În final elevii îşi vor putea corecta răspunsurile după
modelul de pe tablă.
Debitarea cuprinde un grup de operaţii. Răspundeţi următoarelor cerinte:

1. Enumeraţi operaţiile de debitare;
2. Precizaţi câte metode de debitare cunoaşteţi;
3. Indicaţi succesiunea operaţiilor pentru metodele de debitare cunoscute.


Competenţa 19.2. Identifica utilajele si dispozitivele folosite la debitarea
lemnului masiv
Exerciţiul 6. Test de evaluare - Identificarea utilajelor si dispozitivelor

folosite la debitarea lemnului masiv.
Într-un atelier dotat cu utilaje de debitare a lemnului masiv precum si cu
scule tăietoare corespunzătoare, profesorul împarte elevii in trei grupe. Fiecare
grupă primeşte ca sarcină de lucru să identifice utilajele si dispozitivele folosite la
una dintre operaţiile: secţionare, spintecare si respectiv decupare. Pentru aceasta
elevii vor primi, pe grupe, câte o fişă de lucru astfel:
FIŞĂ DE LUCRU NR. 1

- pentru grupa nr.1 -
(Exemplu pentru operaţia: secţionare)
Operatia: sectionare.
Cerinte:
1. Stabiliţi utilajul cu care se poate executa această operaţie. Deplasaţi-vă
ordonat la utilajul respectiv.
2. Analizaţi cu atenţie utilajul, consultaţi-vă între voi, şi identificaţi părţile
componente ale acestuia. Va trebui ca fiecare să enumerati aceste parţi
componente.
3. Alegeţi, dintre sculele tăietoare din atelier, pe cele care se pot folosi pentru
operaţia specificată.
Pentru evaluarea acestui exerciţiu se poate întocmi urmatoarea foaie de evaluare:
FOAIA DE EVALUARE NR. 1
Cerinţa Răspuns aşteptat Evaluare

Sigur Nesigur
1. Alegerea utilajului Ferăstrău circular pendulă PAH-2
Batiu
2. Recunoaşterea părţilor Masă de lucru
componente ale utilajului Apărătoare de protecţie din spate
Apărătoare de protecţie din faţă
Motor electric
Manetă pentru comanda ridicării sau
coborârii braţului basculant
Manetă pentru comanda variaţiei
vitezei

Butoane pentru comanda pornirii sau

opririi maşinii
Capac de vizitare
Disc tăietor
Arbore portdisc (ax de lucru)
Braţ basculant
Transmisie prin curele
Pompă cu roţi dinţate
Transmisie pentru acţionarea pompei
hidraulice
Dispozitiv hidraulic
Placă de bază
3. Alegerea sculelor Pentru răşinoase: discuri circulare cu
tăietoare dinţi triunghiulari drepţi cu g = 1,9 mm
şi z = 72 dinţi;
Pentru fag şi stejar: discuri circulare
cu dinţi triunghiulari drepţi cu g = 2,4
şi z = 96 dinţi
Exerciţiul 7. Fişă de lucru – Identificarea operaţiilor şi utilajelor folosite la

debitare
Răspundeţi cerinţelor din tabelul alăturat:
Cerinţe Rezolvare
1. Definiţi operaţia de decupare.
2. Întocmiţi schiţa operaţiei.
3. Precizaţi mărimea adaosului de

prelucrare la decupare.
4. Indicaţi utilajul folosit.
5. Precizaţi denumirea sculei tăietoare

folosite pentru decupare.

Exerciţiul 8. Fişă de lucru – Identificarea utilajelor folosite la debitarea

lemnului masiv
Identificaţi părţile componente ale ferăstrăului panglica şi completaţi coloana a

doua a tabelului de mai jos:
1–
2–
3–
4–
5–
6–
7–
8–
9–
10 –
11 –
12 –
13 –
14 –
15 –
16 –
17 –
18 –
19 –
20 -


Competenţa 19.3. Calculeaza indicatorii economici la debitarea lemnului masiv
Exercitiul nr. 9. Fişă de lucru – Calculul indicatorilor economici
Se recomandă ca înaintea înmânării acestei fişe de lucru să se facă o verificare

orală a elevilor cu privire la cunoaşterea relaţiilor de calcul a indicatorilor
economici la debitare (indicele de utilizare a materiei prime, randamentul de
folosire a materialului lemnos, pierderile şi consumul specific).
FIŞĂ DE LUCRU
Important!
Rezolvarea problemelor implică parcurgerea următoarelor etape:
1. Analiza enunţului, înţelegerea corectă a problemei (ce se dă / cere)
2. Exprimarea datelor în acelaşi sistem de măsură
3. Întocmirea planului de rezolvare (legătura între datele cunoscute şi
cerinţe,relaţiile matematice)
4. Rezolvarea propriu-zisă
5. Analiza rezultatelor ( rezultatul este plauzibil?)
Rezolvaţi următoarele aplicaţii:
1. Se debitează 1,500 m3cherestea de stejar în repere pentru mobilă. Volumul total

al reperelor croite este de 0, 450 m3. Să se calculeze indicele de utilizare. Ştiind
valoarea indiceluzi de utilizare pentru stejar Iu= 0,350, să se aprecieze dacă s-a
realizat valoarea corespunzătoare a cherestelei debitate. Ce volum de repere ar fi
trebuit să se obţină?
2. Dintr-o piesă de cherestea de răşinoase cu volumul brut Vb=0,043 m3se obţin 15
semifabricate cu volumul de Vs=0,00226 m3. Să se calculeze indicele de utilizare a
materiei prime.
3. Dintr-o piesă de cherestea de fag cu dimensiunile de 2600 x 360 x 25 (mm) se
obţin 10 semifabricate cu dimensiunile 640 x 65 x 25 (mm). Să se calculeze toţi
indicatorii economici.
4. Dintr-o piesă de cherestea cu dimensiunile de 2500 x 330 x 70 (mm) se obţin
următoarele semifabricate:
- 4 bucăti cu dimensiunile: 500x70x70 (mm)
- 8 bucăţi cu dimensiunile: 370x70x70 (mm)
- 4 bucăti cu dimensiunile: 760x70x70 (mm).
Să se calculeze toţi indicatorii economici.
Obs. Pentru fiecare problemă rezolvată să se facă o verificare a rezultatelor prin
compararea cu limitele prevăzute de standardele în vigoare.


Competenţa 19.4. Executa operatii de debitare
Exerciţiul 10. Activitate practică. Executarea operaţiei de spintecare
Exerciţiul se desfăşoară într-un atelier dotat cu utilaje de debitare a lemnului

masiv.
Profesorul împarte elevii în grupe de câte cinci elevi, punând la dispoziţia fiecărei
grupe căte o piesă de cherestea de fag. Pentru fiecare grupă stabileşte ca sarcină
de lucru obţinerea unui anumit sortiment de semifabricate. Fiecare grupă primeşte
câte o fişă de lucru.
FIŞĂ DE LUCRU
I. Efectuaţi însemnarea materialului ţinând cont de următoarele aspecte:
Nr. Aspect Evaluator

crt. Realizat Nerealizat
1 Însemnarea se face pe partea mai slabă a piesei
2 La însemnare se urmăreşte obţinerea semifabricatelor
în specificaţia dimensională cerută (în funcţie de
sortimentul de semifabricat pe care trebuie să-l
obţineţi va trebui să vă stabiliţi dimensiunile acestuia);
3 La însemnare se urmăreşte obţinerea unor piese de
calitate superioară, prin eliminarea defectelor
neadmise
II. Efectuaţi operaţiile necesare obţinerii semifabricatelor în succesiunea

cerută de însemnarea piesei de cherestea:
II. 1. Efectuati următoarele operaţii de verificare, reglare şi executare

a operaţiei de secţionare in condiţii de securitate a muncii:
Nr. Efectuarea operaţiei Evaluator

1 Verifică montarea celor două apărători de protecţie
2 Verifică ascuţirea şi strângerea pânzei
3 Verifică reglarea limitatorului de cursă
4 Verifică funcţionarea dispozitivului de reţinere a
discului
5 Verifică funcţionarea instalaţiei de exhaustare

6 Reglează poziţia opritorului în funcţie de lungimea de

secţionare
7 Secţionează piesa după liniile de tăiere stabilite la
însemnare
II. 2. Efectuaţi următoarele operaţii de verificare, reglare şi executare

a operaţiei de spintecare in condiţii de securitate a muncii:

1 Verifică funcţionarea instalaţiei de exhaustare
2 Verifică montarea şi funcţionarea apărătoarei de
protecţie a pânzei
3 Verifică funcţionarea clapetelor de evitare a reculului
4 Reglează poziţia discului circular astfel încât să
depăşească cu 2-3 mm grosimea materialului
5 Verifică existenţa şi poziţia cuţitului divizor
6 Reglează poziţia riglei de ghidaj faţă de discul
tăietor, în funcţie de lăţimea de prelucrare
7 Reglează viteza de avans
8 Spintecă piesa după liniile de tăiere stabilite la
însemnare
III. Verificaţi dimensiunile semifabricatelor:

1 Verificarea lungimii cu ajutorul metrului
2 Verificarea lăţimii cu ajutorul metrului
3 Verificarea grosimii cu ajutorul şublerului
După terminarea acestui exerciţiu elevilor li se poate înmâna următoarea fişă care
îi ajută la analizarea modului de lucru în echipă
Fişă pentru lucrul în echipă
Planifică Acţionează Analizează
Care a fost sarcina grupului?

………………………………………………………………………………………………

Ce anume trebuia făcut? De ce fel de echipamente, instrumente

şi sprijin aţi avut nevoie?
Ce a executat fiecare dintre voi

…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Organizarea activităţii: Unde aţi lucrat?
Data/Ora începerii…………………………
…………………………………
Data/Ora finalizării ………………………
……………………………………………
Confirmarea activităţi, Data

Prof. ………………………………
Notă: Această fişă o sugerăm pentru portofoliul elevilor.

Pentru profesori sugerăm formatul prezentat la punctul 1.7.8 (pentru
confirmarea sarcinii de lucru).


Competenţa 19.5. Decupează reperele după contur
Exerciţiul 11. Activitate practică. Executarea operaţiei de decupare
In cadrul acestui exerciţiu practic profesorul solicită executarea operaţiei de

decupare a picioarelor din spate ale unui scaun de tâmplărie. Elevii se găsesc in
atelierul de debitare. Sarcinile de lucru sunt:
1. Stabiliţi instrumentele necesare pentru însemnarea materialului;
2. Trasaţi conturul după care urmează să se facă decuparea;
3. Verificaţi dispozitivul de protecţie al panglicii;
4. Efectuaţi operaţia de decupare a picioarelor.
Evaluarea activităţii se poate face de către ceilalţi elevi prin folosirea următoarei
foi de evaluare:
FOAIE DE EVALUARE
Nr. Activitatea urmărită Punctajul Punctajul

crt maxim acordat
1 Alegerea instrumentelor necesare: şablon, creion de 15
tâmplărie
2 Însemnarea corectă a materialului folosind şablonul 15
3 Verificarea funcţionării instalaţiei de exhaustare 10
4 Verificarea fixării dispozitivelor de protecţie 10
5 Reglarea dispozitivului de protecţie al panglicii în funcţie 10
de grosimea piesei
6 Decuparea după conturul însemnat 20
7 Urmărirea precisă a conturului 20
Punctajul final (suma punctajului acordat): ……………..

Nota = Punctajul final / 100 = …………………….

II.6 Unitatea de competenţă 20 - Operatii de obtinere a prefabricatelor din

lemn
Competenţa 20.1. Pregateste semifabricatele pentru prelucrare
Exerciţiul 12. Studiu de caz. Pregătirea semifabricatelor pentru prelucrare

Profesorul pune la dispoziţia elevului mai multe semifabricate şi trasează
următoarea sarcină de lucru:
Analizaţi cu atenţie semifabricatele pe care le aveţi la dispoziţie, apoi alegeţi
suprafeţele de indreptat şi aşezaţi piesele pe masa maşinii de indreptat. La finalul
acestui exerciţiu vă puteţi verifica folosindu-vă de de următoarea fişă de
verificare:
Operaţia Criterii de performanţă Realizat

Da Nu
Alegerea suprafeţelor de - in funcţie de mărimea
îndreptat denivelărilor
- in funcţie de abaterile
de la planeitate
- in funcţie de abaterile
de la paralelism
Aşezarea piesei pe masa - piesa să aibă contact
maşinii total pe masa maşinii
- piesa se aşază cu raza
de curbură in sus

II.7 Unitatea de competenţă 20 - Operatii de obtinere a prefabricatelor din

lemn
Competenţa 20.2. Identificarea sculelor tăietoare
Exerciţiul 13 - Fişă de autoevaluare – Identificarea sculelor tăietoare

Profesorul pune la dispoziţia elevului scule tăietoare diferite numerotate de la 1 la
3 şi cere acestuia să rezolve următoarele sarcini de lucru:
1. Alegeţi sculele tăietoare necesare pentru executarea următoarelor operaţii;
2. Verificaţi sculele tăietoare (precizaţi ce anume se verifică la fiecare sculă
tăietoare).
Nr. Operaţia Scula Verificarea sculei tăietoare Nota Nota

crt. tăietoare 1 2
folosită
1 Îndreptare
2 Rindeluire
3 Tăiere la
lungime
Exerciţiul va fi rezolvat individual.

Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile răspunsuri cu răspunsurile
corecte prezentate de către profesor pe o fişă de autoevaluare
Fişă de autoevaluare

crt. tăietoare 1 2
folosita
1 Îndreptare 2 – cuţit - ascuţirea tăişului
subţire - liniaritatea tăişului( să nu fie
ondulat)
- integritatea tăişului (să nu
aibă fisuri sau zone arse)

2 Rindeluire 3 – cuţit gros - ascuţirea tăişului

- liniaritatea tăişului( să nu fie
ondulat)
3 Tăiere la 1 – disc - planitatea discului
lungime circular tăietor(fără ondulaţii)
- integritatea discului tăietor(
fără fisuri, crăpături,cu dinţi
lipsă
- ascuţirea dinţilor
- parametrii unghiulari ai
danturii

II.8 Unitatea de competenţă 20 - Operaţii de obţinere a prefabricatelor din

lemn
Competenţa 20.3. Execută operaţii de prelucrare prin îndreptare-
rindeluire
Exerciţiul 14. Fişă de observare. Alegerea utilajului pentru rindeluire
Analizaţi cu atenţie maşina de rindeluit la care lucraţi şi bifaţi în căsuţele de mai

jos cu DA şi NU dotările şi dispozitivele identificate la maşină.
Nr. Da/Nu Evaluator Data
crt. Utilajul: Maşina de rindeluit la grosime
1 Valţuri de alimentare şi evacuare
2 Sistem acţionat electric pentru reglarea
înălţimii mesei
3 Arbore portcuţit cu 4 cuţite
4 Maşină de ascuţit cuţite încorporate (modele
noi)
5 Dispozitiv antirecul
6 Capotă de protecţie
7 Frână automată pentru oprirea arborelui
portcuţit după decuplarea maşinii
8 Şabloane pentru rindeluirea pieselor cu
suprafeţe neparalele
9 Şablon pentru conducerea pieselor la lucrări
speciale

Exerciţiul 15. Activitate practică - Efectuarea operaţiei de rindeluire
Activitatea se desfăşoară intr-un atelier de prefabricate din lemn, la maşina de

rindeluit la grosime. Profesorul propune următoarele sarcini de lucru:
1. Efectuaţi următoarele operaţii de verificare, reglare şi executare:
Nr. Efectuarea operaţiei Evaluator Data

crt
1 Verifică bara de presiune să fie la nivelul cercului
deschis de vârfurile cuţitelor
2 Reglează înălţimea cuţitelor la 100 mm (corespunzător
piesei de 100 mm)
3 Verifică valţurile de alimentare şi evacuare să fie cu 2
mm mai jos decât bara de presiune (reglează masa
pentru înălţimea de 101mm)
4 Reglează dispozitivul antirecul cu 3 mm mai jos faţă
de cercul deschis de vârful cuţitelor
5 Reglează masa la o înălţime de 103mm
6 Verifică valţurile de ghidare inferioare să fie cu
0,2mm deasupra mesei
7 Rindeluieşte la grosime piesele late sau înguste
8 Rindeluieşte la grosime piese care nu au suprafeţe
paralele cu ajutorul şabloanelor
9 Rindeluieşte simultan mai multe piese înguste
2. Verificaţi planeitatea suprafeţelor şi stivuiţi materialul prelucrat
Nr.crt
Material prelucrat Evaluator Data
.
1 Verificaţi capetele
2 Controlaţi unghiul dintre două suprafeţe rindeluite
3 Controlaţi suprafaţa rindeluită cu ajutorul
dreptarului şi nivelei cu bulă de aer
4 Controlaţi suprafaţa rindeluită cu ochiul liber
5 Stivuiţi compact materialul prelucrat

Exerciţiul nr. 16. Metoda cubului. Debitarea lemnului masiv
Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre operaţiile de

debitare.
Fiecare oră are o temă:
• secţionarea
• spintecarea
• decuparea
Aceeaşi operaţie va fi analizată de toate echipele pentru ca în final să se poată
compara rezultatele.
Activitatea se desfăşoară sub forma unui concurs între echipele de lucru
Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii
Etapele metodei sunt următoarele:

• se formează grupul de 6 elevi.
1
• se alege un lider care să controleze
derularea acţiunii.
Schiţa
operaţiei
• se împart activităţile între membrii
grupului: fiecare elev din grup
primeşte o foaie de hârtie de formă
2
pătrată ce va constitui în final o
Adaosul de
“faţă” a cubului.
prelucrare
• pe foaia de hârtie primită va fi
scrisă cerinţa de lucru a fiecărui
elev şi anume:
3 4 5
,,faţa” - 1 = schiţa operaţiei
Părţile
Măsuri de ,,faţa” - 2 = schiţa utilajului
Schiţa componente
protecţia ,,faţa” - 3 = adaosul de prelucrare
utilajului ale
muncii ,,faţa” - 4 = părţile componente ale
utilajului
utilajului
6
,,faţa” - 5 = scula tăietoare
,,faţa” - 6 = măsuri de protecţia
Scula
muncii
tăietoare
• liderul coordonează şi verifică
desfăşurarea acţiunii
• după rezolvarea sarcinii se
construieşte cubul
• cubul desfăşurat va arăta astfel:
Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe
o coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).
Tot la final, completaţi următorul chestionar:

De ce este nevoie ca grupul să aibă un lider?

a) Să facă toată munca
b) Să-i ajute pe toţi membrii grupului să-şi îndeplinească
sarcinile
c) Să preia o parte din sarcini
A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastră
A F Lucrul în echipă presupune să-i ascultaţi pe ceilalţi în aceeaşi
măsură în care vorbiţi

III. Soluţiile exerciţiilor propuse
Exerciţiul 1.
1 2 3 4 5 6
S
T E
I C I
D V T S N
E I I P S
A C R O I R E B
U E N N E M
P A T T N
A R E E A
R E C Z R
E A A E
R R
E E
Exerciţiul 2.
Denumirea operatiei Schita operatiei
-sectionare (taierea transversala

a materiei prime)
-retezare (taierea transversala

a capatului unei piese)
-spintecare (taierea
longitudinala a materiei prime)
-tivire (taierea pentru eliminarea

partii laterale de forma neregulata)

-insemnare
-decupare (taierea la contur)
Exerciţiul 3.
1. Spl = T + gm; 4. Spl = 4 + 2 = 6 mm;
2. Spl = 2(T + gm) + ∆a; 5. Spl = 2 · 5 + 3 = 15 mm;
3. Spl = 2(T + gm) + T (n – 1); 6. Spl = 2(4 + 2) + 4(3 – 1) = 12 + 8 = 20 mm.
Exerciţiul 4
2. Sp = 15 mm.
3. 4 – 5 mm; grosimea tăieturii la ferăstrăul panglică = 3 mm
4. Sp = 2(T+gm) +T(n+1), n – numărul de piese.
Exerciţiul 5
Metode de debitare:
1. retezare – spintecare;
2. spintecare-retezare;
3. insemnare retezare – spintecare;
a. spintecare – retezare;
4. indreptare - insemnare retezare – spintecare;
spintecare – retezare;
Exerciţiul 6.
Profesorul bifează în fişa de evaluare modul în care elevul a răspuns cerinţelor
specificate în fişă.
Exerciţiul 7
Cerinţe Rezolvare
1. Definiţi operaţia de decupare. decuparea este operaţia de tăiere la contur

2. Întocmiţi schiţa operaţiei.
3. Precizaţi mărimea adaosului de 4 – 5 mm; grosimea tăieturii la ferăstrăul

prelucrare la decupare. panglică = 3 mm
4. Indicaţi utilajul folosit. Ferăstrăul panglică FP-8
5. Precizaţi denumirea sculei tăietoare Pănză panglică
folosite pentru decupare.
Exerciţiul 8
1 – motor electric; 2 – transmisie prin curele trapezoidale ; 3 – roată de acţionare; 4 –

volant inferior; 5 – şurub melc; 6 – sector melcat; 7 – roată de mână; 8 – masa maşinii;
9 – pânză panglică; 10 – role de ghidare a pânzei; 11 – dispozitiz de protecţie;12 –
volant superior; 13 – capotă de protecţie; 14 – mecanism şurub-piuliţă; 15 – roată de
mână; 16 – batiu; 17 – riglă de ghidaj; 18 – roată de mână; 19 – placă suport; 20 –
şurub.
Exerciţiul 9.
1. Iu = Vn/Vb [m3/m3]; Iu=0,450/1, 500 = 0,300 [m3/m3];
Vn = Iu x Vb [m3]; Vn = 0,350 x 1, 500 = 0,525 [m3];
2. Iu=Vn/Vb [m3/m3]; Vn=14 x 0,00226 = 0.03164 m3; Iu= 0,033924 / 0,043 =

0,74 [m3/m3]
3. Vb= 2600 x 360 x 25 = 23 400 000 mm3 = 0,0234 m3
Vn = 10 ( 640 x 65 x 25 ) = 10 400 000 mm3 = 0,0104 m3
Iu=Vn/Vb [m3/m3]; Iu = 0,0104/0,0234 = 0,44 [m3/m3]
η= Vn/Vb x 100%; η=44%
Csp=Vb/Vs[m3/m3]; Csp=0,0234/0,0104 = 2,25[m3/m3];

V − Vn 0,0234 − 0,0104
P= b x 100%; P= x 100 = 55%
Vb 0,0234
4, Vb = 2500 x 330 x 70 = 57 750 000 mm3 = 0,05775 m3

Vn = 4( 500 x 70 x 70) + 8(370 x 70 x 70) + 4(760 x 70 x 70) =11 172 000 + 14

504 000 + 14 896 000 = 40 572 000 mm3 = 0.040572 m3
Iu=Vn/Vb [m3/m3]; Iu=0,04057/0,05775 = 0,72 [m3/m3];
Csp=Vb/Vs [m3/m3]; Csp=0,05775/0,04057 = 1,42 [m3/m3];
Vb − Vn 0,05775 − 0,04057
P= x 100%; P= x 100 = 30%
Vb 0,05775
Exerciţiul 10.
Profesorul urmăreşte rezolvarea fiecărei sarcini şi bifează în căsuţa
corespunzătoare. În cazul în care consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect
sarcina de lucru, face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului.
Exerciţiul 9.
Acest exerciţiu poate fi evaluat atât de profesor cât şi de ceilalţi elevi cu ajutorul
unei foi de evaluare. Puntajul maxim pentru fiecare operaţie s-a stabilit în funcţie
de gradul de dificultate al operaţiei. In funcţie de corectitudinea executării
fiecărei operaţii se acordă un punctaj.
Exerciţiul 10.
Profesorul urmăreşte atingerea fiecărui criteriu de performanţă din fişa de

evaluare şi bifează în căsuţa corespunzătoare. În cazul în care consideră că elevul
nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru, face recomandări pentru îmbunătăţirea
performanţei elevului.

Exerciţiul 11
Fişă de autoevaluare
crt. tăietoare 1 2
folosita
1 Îndreptare 2 – cuţit - ascuţirea tăişului 10 10
subţire - liniaritatea tăişului( să nu fie 10
ondulat) 10
2 Rindeluire 3 – cuţit gros - ascuţirea tăişului 10 10
- liniaritatea tăişului( să nu fie 10
ondulat) 10
3 Tăiere la 1 – disc - planitatea discului 10 10
lungime circular tăietor(fără ondulaţii)
- integritatea discului tăietor( 10
fără fisuri, crăpături,cu dinţi
lipsă 10
- ascuţirea dinţilor 10
- parametrii unghiulari ai
danturii
Nota finală (media notelor acordate): …………………………..
Exerciţiul 12, 13
Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată prin bifarea căsuţei corespunzătoare. În

cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de
lucru, face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o
reevaluare.

Exerciţiul 14
Faţa 1
Faţa 2
Spl = 2(T + gm) + T (n – 1);
Faţa 4
1-batiu; 7-pompă cu roţi dinţate;
2-apărătoare de protecţie; 8-transmisie pentru acţionarea
3-braţ pendular; pompei hidraulice;
4-motor electric; 9-resort;
5-transmisie prin curele; 10,11-manetăş
6-dispozitiv hidraulic; 12-apărătoare de protecţie
Faţa 5
1.Toate părţile metalice se vor lega la pământ
2. Discul să fie bine fixat
3. Toate apărătorile şi uşile de vizitare să fie montate
4.Apărătoarea rabatabilă să fie în permanenţă deasupra discului tăietor.
5. Defecţiunile se vor repara numai de personal de specialitate

Faţa 3
Faţa 6

IV. Site–uri utile
- www.forestweb.com
- www.woodweb.com
- www.globalwood.org
- www.imal.it
- www.cei-bois.org
- www.colinswood.com
- www.asiatimber.net
V. Bibliografie
1 – Hinescu A. – Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi binalelor – Ed. Did. ŞiPed.

Bucureşti 1977,
2 - Hinescu A. – Manualul maistrului din industria lemnului – Ed. Tehnică Bucureşti
1992,
3 – Moraru I. Stânea V. – Maşini, utilaje şi instalaţii pentru prelucrarea lemnului -
Ed. Did. ŞiPed. Bucureşti 1978,
4 – Năstase V. – Utilajul şi tehnologia fabricării mobilei şi a altor produse finite din
lemn - Ed. Did. ŞiPed. Bucureşti 1991,
5 - Pentilescu M. Georgescu . – Standard de pregătire profesională – Şcoala de
arte şi meserii.


Aux-Fabricarea Produselor Din Lemnx Prefabricate Din Lemn

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aux-Fabricarea Produselor Din Lemnx Prefabricate Din Lemn

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

DOMENIUL: Fabricarea produselor din lemn

MODULUL: Prefabricate din lemn

Prof. Stroie Dana – expert CNDIPT

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 1

Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din SPP. Pentru obţinerea certificatului

Foarte important !!!

- Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse, citiţi

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 3

I.1. Competenţe vizate şi obiective

I.2. Fişa de descriere a activităţii

Competenţa Exerciţiul Sarcina Subiectul Realizat

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 5

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 6

I.3.Fişa de progres şcolar

Competenţe tehnice urmărite Lucrări Evaluarea Abilităţi Evaluare

19.3. Calculează indicatorii

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 7

I.4. Cuvinte cheie

Adaos de prelucrare – surplus de material la dimensiunile finale ale piesei;

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 8

I.5. Glosar de termeni

A ascuţi – a face mai tăioasă lama unei unelte de tăiat;

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 10

Unitatea de competenţă 19 - Debitarea lemnului masiv

I.6. Fişa conspect nr.1

-tivire (tăierea pentru Ferăstrău circular cu

-insemnare Şablonul pentru

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 11

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 12

I.7. Fişa conspect nr.2

Stabilirea adaosului de prelucrare

Pentru retezarea în multiplii de Sp = 2(T+gm)

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 13

I.8. Fişa conspect nr. 3

Identifică utilajele folosite la debitarea lemnului masiv

I. Schema cinematică a utilajului

1 – masa maşinii; 2 – şenila de avans; 3 – role de presare elastică; 4 – carcasă; 5 –

II. Reglarea maşinii se face în următoarea succesiune:

III. Disc tăietor pentru ferăstrăul circular CTAMm

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 14

Discul tăietor are diametrul exterior de 350

Unitatea de competenţă 19 - Debitarea lemnului masiv

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 15

Indicatori economici la debitare

Indicele de utilizare Randamentul de folosire a

Vn – cantitatea netă de material încorporată în

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 16

I.10. Fişa conspect nr. 5

Execută operaţii prin rindeluire

Maşina de rindeluit la grosime MRG

1 - arbore portcuţite; 2 – piesă; 3 – masă; 4 – arbori lisă; 5 – capotă; 6 – cilindru

II. Reglarea maşinii:

III. Modul de lucru:

Rindeluirea la grosime se face după îndreptarea unei feţe şi a unui cant.

Rindeluirea unei feţe Rindeluirea pieselor cu Rindeluirea mai multor

Domeniul: Fabricarea produselor din lemn 17

Dispozitiv folosit la 1,2 – valţuri de avans;

IV. Verificarea pieselor rindeluite.

Controlul unghiului dintre două suprafeţe

Controlul suprafeţei rindeluite cu ajutorul

Controlul suprafeţei rindeluite cu