1

IMAGINAȚIA

1. Definiție. Imaginația este un proces psihic de operare, combinare și construire cu

imagini mentale.

2. Caracteristicile imaginației
- noutatea se referă la faptul că prin imaginație sunt re-aranjate datele sau informațiile
reale
- proiectivitatea se referă la faptul că prin intermediul imaginației se face trecerea spre
viitor și spre posibil

3. Formele imaginației se clasifică, după criteriul implicării voinței, în următoarele

categorii:
a. imaginația voluntară presupune prezența voinței și depunerea unui efort. Având în
vedere criteriul originalității produsului, imaginația voluntară are două subforme: imaginația
reproductivă și imaginația creatoare.
a.1. Imaginația reproductivă este prezentă foarte mult în activitatea școlară. Ea constă în:
- Reprezentarea unor obiecte, fenomene, întâmplări; de exemplu acțiuni descrise în
romane, personaje din istorie sau literatură etc.
- Reconstruirea unor realități trecute sau prezente la care nu avem acces direct; de
exemplu procesul de formare a munților, traiul oamenilor în epoca fierului etc.
a.2. Imaginația creatoare constă în elaborarea unor reprezentări și idei noi prin
combinarea unor elemente ale experienței trecute.
Fazele imaginației creatoare sunt următoarele:
- pregătirea
- incubația
- iluminarea
- elaborarea

b. imaginația involuntară este neintenționată, voința fiind absentă. Formele ei sunt:

b.1. Visul din timpul somnului se prezintă ca un film interior în care noi putem fi, în
același timp, și actori și spectatori. Din punctul de vedere al psihanalizei, visul din timpul
somnului este încărcat cu simboluri.
 2

b.2. Visul diurn sau visul cu ochii deschiși, numit și reverie, este specific adolescenților.
El are ca suport dorințele, speranțele și năzuințele lor cu privire la relațiile interumane, la
formarea unei familii, a unei cariere.

4. Procedeele imaginației sunt modalități de prelucrare a datelor cognitive în demersul

imaginativ.
- aglutinarea: combinarea unor părți preluate de la obiecte diferite. De exemplu,
centaurul (cap de bărbat și trup de cal), sirena (cap de femeie și trup de pește), radio-casetofonul
etc.
- amplificarea: mărirea sau exagerarea unor caracteristici. De exemplu, Setilă (cel mereu
însetat), Flămânzilă (cel mereu flămând) etc.
- diminuarea: micșararea unor caracteristici. De exemplu, Neghiniță (cel mic cât un bob
de neghină), Degețica, piticii, cipurile.
- multiplicarea: adăugarea numărului de elemente componente. De exemplu, balaurul cu
șapte capete etc.
- omisiunea: scăderea numărului de elemente componente. De exemplu, ciclopul.

5. Rolul imaginației
- imaginația folosește operațiile gândirii, dar și gândirea folosește imaginația atunci când
procedează euristic
- imaginația generează diferite stări afective, dar și afectivitatea stimulează sau ingibă
imaginația
- imaginația este prezentă în joc, învățare și muncă