Universitatea „Nicolae Titulescu” din București

Facultatea de Drept

Anul I – Seria I – Grupa 3

Învățământ cu frecvență

Student: Donini Florentina Cristina

● Întrebări utile pentru fixarea cunoștințelor cuprinse în Cursul V:

1. Ce reprezintă circumscripțiile electorale și de ce depinde numărul acestora?

Răspuns: Circumscripțiile electorale constituie cadrul organizatoric teritorial în care se desfășoară

operațiunile de alegere. Dacă în cazul alegerii șefului de stat întreaga țară constituie o unică
circumscripție electorală, alegerea deputaților, senatorilor și consilierilor locali presupune o
anumită divizare administrativă a teritoriului și populației, reprezentanții fiind aleși de cetățeni
grupați în circumscripții electorale pe criterii de domiciliu.

2. Ce reprezintă norma de reprezentare și cum rezultă aceasta?

Răspuns: Numărul de cetățeni pe care îi reprezintă în medie un parlamentar (cunoscut și ca normă

de reprezentare) este cifra cea mai simplă și la îndemână care permite comparații. 

În România, norma de reprezentare era de 70.000 de locuitori la 1 deputat și 160.000 de locuitori la

1 senator.

Norma de reprezentare nu poate crește extrem de mult în statele mai mici pentru că ar periclita
asigurarea reprezentativității și de asemenea, a calității activității parlamentare.

O normă de reprezentare mai redusă înseamnă şi o oportunitate sporită pentru ales de a

interacţiona cu cei pe care îi reprezintă şi de a le cunoşte problemele.

3. Ce importanță prezintă listele electorale, de câte tipuri sunt și care este obligația
autorităților publice față de aceste liste?

Răspuns: Această operațiune se derulează în considerarea a două reguli legale, și anume: fiecare
alegător este înscris într-o singură listă electorală permanentă; obligativitatea înscrierii în listele
electorale permanente. Autoritățile publice competente să întocmească și să mențină actualizate
listele electorale permanente sunt autoritățile administrative publice centrale însărcinate cu
evidența populației și primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-
teritoriale ale municipiilor. Listele electorale permanente cuprind cetățenii cu drept de vot care
domiciliază în localitatea respectivă. Pentru corectitudinea listelor electorale permanente, legea
permite verificare înscrierii în liste a cetățenilor. Cărțile de alegător se eliberează alegătorilor
înscriși pe listele electorale permanente ale localității unde domiciliază. Această modalitate legală
exclude posibilitatea eliberării mai multor cărți de alegător aceleiași persoane.

4. Care sunt birourile electorale și ce componență au acestea?

Răspuns: Birourile electorale sunt:

a) Biroul Electoral Central;

b) Birourile electorale de circumscripție (județene);
c) Birourile electorale ale secțiilor de votare.

Biroul Electoral Central este alcătuit distinct, după cum este vorba despre alegerea membrilor
Parlamentului sau a membrilor din România pentru Parlamentul European, pe de o parte, și de
alegerea Președintelui României, pe de altă parte. În ambele situații, Biroul Electoral Central
cuprinde 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședintele
Autorității Electorale Permanente. Diferența este dată de numărul reprezentanţilor formațiunilor
politice (partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale). În cazul alegerii membrilor
Parlamentului și ai membrilor din România pentru Parlamentul European, art.11 alin.(1) din Legea
nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente prevede că acesta va cuprinde și cel mult 12
reprezentanţi ai formațiunilor politice, precum şi un reprezentant desemnat de grupul
parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Art.16 alin.(1) din Legea
nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României vorbește stabilește că în compunerea
Biroului Electoral Central vor intra cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.

5. Ce sunt secțiile de votare și care este importanța acestora în exercitarea dreptului de vot al
cetățeanului?

Răspuns: În vederea exercitării dreptului de vot se organizează secții de votare, în comune, orașe
și municipii. Secțiile de votare sunt delimitări teritoriale astfel organizate încât toți alegătorii să
poată vota într-o singură zi. De aceea, potrivit legii, se organizează secții de votare pentru minim
50 și maxim 2000 de locuitori. Sunt prevăzute însă și alte reguli privind organizarea secțiilor de
votare, ca, de pildă, cea potrivit căreia distanţa dintre sediul secţiei de votare şi
domiciliul/reşedinţa alegătorului să nu depăşească, de regulă, 3 kilometri. Se formează secții de
votare și în localurile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României de pe teritoriul altor
state.

6. Care sunt principalele reguli privind propunerile de candidați și cine are dreptul să propună
candidați?

Răspuns: Propunerile de candidați pentru președintele României se depun la Biroul Electoral

Central, iar cele pentru Parlament, primari, consilieri locali, la birourile electorale de circumscripții.
Pentru președintele României se poate depune doar o singură candidatură pentru fiecare partid,
formațiune politică sau coaliție de partide, fiind admise și candidaturile independente. Toate
candidaturile pentru funcția de președinte al României trebuie să fie susținute de o listă cu cel
puțin 200.000 de alegători. Pentru Parlament se poate candida numai într-o singură circumscripție
electorală. De aici rezultă că același candidat nu poate candida concomitent în două sau mai multe
circumscripții pentru una din Camerele Parlamentului, sau, în același timp, atât pentru Camera
Deputaților, cât și pentru Senat. Propunerile de candidați se fac în scris, în patru exemplare, sub
semnătura conducerii partidului sau formațiunii politice ori pe baza listei alegătorilor în cazul
candidaților independenți.

7. Ce obligații au candidații potrivit legii?

Răspuns: Același candidat nu poate candida concomitent în două sau mai multe circumscripții
pentru una din Camerele Parlamentului, sau, în același timp, atât pentru Camera Deputaților, cât și
pentru Senat.

8. Ce importanță prezintă buletinele de vot, semnele electorale și ștampilele electorale în

procesul votării?

Răspuns: Potrivit legii electorale pentru alegerile parlamentare, modelul, dimensiunile şi condiţiile
de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe
verso numele imprimat și votul dat. Legea reglementează, de asemenea, trei aspecte importante
privind buletinele de vot precum: uniformitatea grafică a buletinelor de vot din aceeași
circumscripție electorală, desigur pentru alegerea aceluiași organ de stat ce urmează a fi ales,
prevedere menită să garanteze corectitudinea operațiunilor electorale; numărul buletinelor de vot
care trebuie să acopere, evident numărul alegătorilor, admițându-se un supliment de 10%;
organele cărora le revine obligația imprimării buletinelor de vot, acestea fiind birourile electorale
de circumscripție și prefecții; termenul de îndeplinire a acestor obligații și anume 10 zile înainte de
data alegerilor. Semnele electorale sunt folosite în alegeri întrucât sunt utile în desfășurarea
campaniei electorale. Conținutul și grafica semnului electoral sunt stabilite de către partidul,
formațiunea politică sau candidatul independent, nefiind permis ca acestea să reproducă sau să
combine simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale
ori ale cultelor religioase. Ștampilele electorale sunt accesorii necesare bunei desfășurări a
operațiunilor de votare. Legea stabilește două categorii de ștampile și anume: ștampila de control
a secției de votare și ștampila cu mențiunea „votat”.

9. Care sunt etapele de desfășurare a votării?

Răspuns: Votarea se realizează la secțiile de votare. Localurile secțiilor de vot vor fi dotate cu
cabine de vot și cu urnele și ștampilele necesare, de către primari și prefecți.

Votarea se desfășoară într-o singură zi, între orele 7 și 21. În ziua votării, la ora 6 dimineață,
președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența membrilor biroului, verifică urnele,
existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează
urnele și aplică ștampila de control a secției de votare.
Legea electorală reglementează și situațiile alegătorilor netransportabili din cauză de boală sau
invaliditate.

Pentru motive temeinice, votarea poate fi suspendată, fără ca această suspendare să depășească o
oră. Președintele biroului electoral al secției de votare are obligația de a anunța suspendarea, prin
afișarea la ușa localului de vot, cu cel puțin o oră înainte.

10. Arătați care sunt dispozițiile constituționale care consacră referendumul și care sunt
modalitățile concrete în care se manifestă?

Răspuns: Referendumul a fost prevăzut în Constituția din anul 1948 (art. 39 potrivit căruia decizia
consultării revenea Marii Adunări Naționale), în Constituția din anul 1965 (art. 43 potrivit căruia
Marea Adunare Națională hotăra consultarea poporului prin referendum, asupra măsurilor de
importanță deosebită care privesc interese supreme ale țării). Referendumul este nominalizat în
Constituția actuală în art. 2, art. 90, art. 151. Referendumul local a fost pentru prima dată
reglementat prin Legea nr. 215/2001. Dacă referendumul național rămâne de domeniul dreptului
constituțional, referendumul local este în esență o problemă de drept administrativ.

Constituția României stabilește două tipuri de consultări populare: una cu caracter pur consultativ-
facultativ și una cu caracter decizional-obligatoriu. Prima, cea consacrată prin art. 90, face
trimitere în mod direct la plebiscit (fără conotațiile negative care îi sunt alăturate uneori
eminamente în plan tehnologic); a doua, consacrată în art.95 și art.151 vizează adoptarea unor
decizii fie de natură instituțională, fie de tip normativ.

Art.90 din Constituție permite Preşedintelui României ca, după consultarea Parlamentului, să ceară
poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Acest
tip de referendum este facultativ atât sub aspectul organizării, cât și al transpunerii în practică a
rezultatului.

Art. 95 din Constituție impune organizarea unui referendum național în vederea demiterii din
funcție a Președintelui României. Se consacră, așadar, un referendum obligatoriu, de natură
decizională, dar care vizează un anumit angajament instituțional și nu adoptarea sau abrogarea
unui act normativ.

Art.151 din Constituție reglementează procedura revizuirii Legii fundamentale, precizând că

aceasta este definitivă doar după aprobarea sa prin referendum. Aceasta reprezintă forma
referendumului cel mai des întâlnită și în dreptul comparat, anume un referendum de tip
obligatoriu, decizional, normativ la nivel constituțional.