FUNCTIILE SINTACTICE ALE PARTILOR DE

VORBIRE
A. PARTI DE VORBIRE FLEXIBILE                  
I. SUBSTANTIVUL

II. ARTICOLUL

III. ADJECTIVUL

IV. PRONUMELE

V . NUMERALUL

VI. VERBUL

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE                                 

I. ADVERBUL

II. PREPOZITIA

III. CONJUNCTIA

IV. INTERJECTIA

A. I. SUBSTANTIVUL indeplineste urmatoarele functii sintactice :

1. subiect in :

        N.    Craiova este un oras frumos .

   G.     Ai Mariei au plecat la munte  .  ( exceptie aparenta de la N . )

   Ac     . Au mai plecat dintre candidati . (exceptie aparenta de la N . )

2. nume predicativ  in :

     N .  Eminescu este Eminescu  .     Acesta este copilul meu  .

       

     G.   Pixul este al elevului . Noi suntem contra coruptiei .

      D .   Copiii sunt aidoma parintilor .  Gabriel este asemenea tatalui sau .

                                    Ac . Cadoul este de la mama .

                             3. atribut substantival in :

N.   Profesorul Popescu este foarte exigent .

G . Caietele  elevului sunt curate.

D . El este martor lui Popescu .

Ac. Cadoul de la mama e foarte scump .

4. complement direct in :

Ac . Noi ii respectam pe profesori .

G . Noi ii respectam pe ai  Mariei . ( exceptie de la Ac . )

5 . complement indirect in :

  G. Cainele s-a   napustit asupra copilului .

  D . Noi le telefonam parintilor saptamanal .

  Ac . Elevii discuta despre examen .      Eu contez pe copiii mei .

6 . complement de agent ( cu valoare de subiect logic ) in :

Ac . Temele sunt scrise de elevi .

G . Casa a fost ridicata de ai Mariei .  ( exceptie de la Ac . )

7 . complement circumstantial de loc in :

Ac . Elevii merg la scoala .        Noi locuim aproape de parc .

G . In spatele blocului a crescut un brad .

D . Stai locului !      Duceti- l  naibii !

8 . complement circumstantial de timp in :

G . Pe vremea bunicilor nu erau taxiuri .

Ac . La masa au vorbit numai despre examen .     Nu iesiti din casa  pe  timp de ploaie !
9. complement circumstantial de mod in :

G . Sportivul inoata contra curentului .

D . Copiii se comporta asemenea parintilor .

Ac . Proiectul a fost realizat in conformitate cu indicatiile date .

10 . complement circumstantial de cauza  in :

G . N-am venit din pricina gerului . ( cauya unui efect negativ)

D . Datorita mamei avem atatea valori materiale .

Ac . Au fost sanctionati pentru neplata amenzii .

11. complement circumstantial de scop in :

G . Ei se pregatesc zilnic in  vederea examenelor .

Ac . Oamenii legii au plecat in ancheta .

12. complement circumstantial  conditional  in :

Ac . In ipoteza plecarii , luati bilete !

G. In locul lui Radu , eu nu te pedepseam .

13 . complement circumstantial  concesiv  in :

G . Impotriva asteptarilor , tot a venit !

Ac . Cu toate eforturile ,  tatal meu n-a mai putut fi salvat .

D . Contrar asteptarilor , ei tot au plecat .

14. complement circumstantial  consecutiv in :

.Ac. Corina  invata pana la epuizare .

15. element predicativ suplimentar in :

N. Ea se numeste Roxana .     L-au botezat Tiberiu .

G . Acel curent numit al analogistilor mi-a picat la examen .

D. Noi il credeam aidoma parintilor .

Ac. Il stiam cat bradul .        A venit ca primar in sat .

16 a) apozitie neacordata ( atribut apozitional ) :

N. Temele elevului Ionescu sunt corectate .

16 b )apozitie acordata (atribut apozitional ) :

G. Teza premiantului , a lui Popescu dintr-a X–a A , e perfecta .

                                      adica a lui Popescu

D. I –am dat premiantului , adica lui Popescu , nota zece .

                                                      lui Popescu dintr-a X–a A .

Ac . L-am felicitat pe premiant , pe Popescu dintr-a X–a A .

                                                     adica pe Popescu .

V .  Nene Iancule !          Iscusite vanatorule !

II. ARTICOLUL este partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv , aratand , de obicei ,
masura in care obiectul denumit este cunoscut vorbitorilor .

  Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole :

G . Temele elevei serioase sunt corecte .     D. I-am dat  unei eleve harnice nota zece .

Ac. Toata lumea ii respecta pe elevii silitori .     V . Draga  mama !

     b) nume predicativ ( numai in N . )         Rezultatele sunt excelente .

     c) element predicativ suplimentar :    O stiam blanda si generoasa .

2 . Functiile sintactice ale adjectivelor cu  prepozitie :

a ) complement indirect :

Din galben s-a facut rosu .

b) complement indirect  ( de relatie ) :

,,De frumoasa e frumoasa ,  dar nu stie-a tine-o casa .”

c) complement circumstantial de timp :  Il cunosc de tanar .

d ) complement circumstantial de mod :   Era mai mult moarta decat vie .

e ) complement circumstantial de cauza :   De  rea ce e ,  n-are un amic .

 IV . PRONUMELE

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL :

a) subiect :     El  invata .     

b) nume predicativ :   El e el si gata .

c) atribut pronominal : Popescu , el , m-a ajutat .

d) complement direct :  Ajutandu-l pe el , ai facut bine .

e) complement indirect :  Eu ma bazez pe ei .

f)complement de agent :  Usa a fost deschisa de ei .

g) complement circumstantial de loc :   Noi locuim aproape de voi .

h) complement circumstantial de timp :   Pe vremea lor , nu erau taxiuri .

i) complement circumstantial de mod :   Copilul e frumos aidoma ei .

j) complement circumstantial de cauza:  Din cauza lui , am pierdut timpul .

k) complement circumstantial de scop:  In favoarea lor se face recapitularea .

l) complement circumstantial conditional : In locul ei , eu nu te-as fi tradat .

m) complement circumstantial concesiv : In ciuda lui , noi tot vom pleca .

n) complement circumstantial consecutiv : pronumele personal nu poate indeplini aceasta

functie !

o). element predicativ suplimentar :    Il credeam aidoma –ti .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV :

1. La verbele de la diateza activa pronominala , pronumele reflexiv are urmatoarele functii

sintactice :

a) la D .

           -  atribut pronominal in D . posesiv  :   O sa –si  ia doctoratul . ( sau )

           - complement indirect :  Isi face cafea cu zaharina . ( cui ?  fara articol )

b) la Ac . are numai functii de complement direct :     Se imbraca elegant .

2. La verbele de la diateza reflexiva , pronumele reflexiv nu are functie sintactica. El este
doar marca a verbelor la aceasta diateza , cu pronume reflexiv :

a) in cazul D. :  Imi imaginez totul .

b ) in cazul Ac . :  Ma  odihnesc si eu o ora .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DE POLITETE :

a) subiect in N. sau in G. :         N.   Dumneata nu intelegi ?

                                                      G . Ai dumnealor au plecat deja . ( exceptie aparenta de

la  N. )

b) atribut in G. sau in alte cazuri  : Telefonul dumnealui e defect .

                       N.   Ele , dumnealor , ne-au ajutat .

c )  complement direct in Ac . :    Noi te intelegem pe dumneata .

d ) complement indirect in D. sau  in  G. :  Cainele s-a napustit asupra dumnealor .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV :

a) subiect : Ai mei au plecat la munte .

b) nume predicativ : N  .Copiii sunt ai mei .

                                    G.  Ei nu sunt contra alor mei .

                                    D.  Copiii tai sunt aidoma alor mei .

                                    Ac.  Cadoul este de la ai mei .

c ) atribut pronominal : G.    Copiii alor mei  sunt dragalasi .

                                         D.   Ei sunt nasi alor tai ?

                                         Ac.   Cadoul de la ai mei a fost superb .

d ) complement direct :  Ac .      Eu ii ajut  pe ai mei cat pot .

e )  complement indirect :  Ac .     Noi contam pe ai tai .

                                            G.     Cainele nu s-a napustit impotriva alor tai ?

                                             D.     Le-ai telefonat  alor tai ?

f )  complement circumstantial de loc :  Ac . Am fost pe la ai mei in vizita .

                                                                   G. In fata alor vostri sta familia Dumitru .

g  )  complement circumstantial de timp :  G.     Pe vremea alor nostri  nu  erau taxiuri .

                                                                   Ac .  Odata cu ai mei au plecat si ai tai .

h ) complement circumstantial de mod :  Ac.    Ai tai sunt mai departe decat ai mei .

                                                                      D.     Ati procedat aidoma alor mei .

i ) complement circumstantial de cauza :  G.  Din cauza alor tai  se intampla toate astea?

                                                                        D. Datorita alor mei , avem atatea valori materiale

.

j ) complement circumstantial de scop :  G.  In folosul alor tai se fac toate astea.

k ) complement circumstantial conditional :  G. In locul alor tai , eu n-as fi procedat asa .

l ) complement circumstantial concesiv :  G. Ea s-a dus la Bucuresti , in ciuda alor sai .

m ) element predicativ suplimentar : G. Nu-l credeam impotriva alor tai .

                                                             D.   Ii socoteam aidoma alor tai .

                                                            Ac .  Ca sa intre s-au dat drept ai mei .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV

a ) subiect :   N.  Acestia au reusit .          Ac. Au mai plecat dintre acestia . ( exceptie de la N. )

b ) nume predicativ :  G . Geanta este a aceluia .      Ac . Ei nu sunt ca aceia .

c ) atribut  :  N.  El , acela , m-a ajutat .       G . Caietele acestora sunt aici .

d ) complement direct     Ac. Noi il ajutam pe acela .

e ) complement indirect   :     Ac . Ei se bazeaza pe celalalt.

                                                  G . Cainele s-a napustit asupra celuilalt .

                                                  D. I-am telefonat aceluiasi .

f ) complement de agent :       Ac . Vila a fost ridicata de acela .

g ) complement circumstantial de cauza :    Ac.  N-o sa moara el din aceasta .

                                                                           G. Din cauza celuilalt , n-a plecat .

h ) complement circumstantial de scop :       G .  In favoarea acelora se face recapitularea .

i ) complement circumstantial conditional :  G . In locul acelora , eu te ajutam .

j ) complement circumstantial concesiv :      G . In ciuda acelorasi , ei vor pleca acum .

k ) element predicativ suplimentar :              G . Te credeam impotriva acestora .

                                                                           Ac. S-a dat drept celalalt .

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT :

a ) subiect :      N .   Fiecare are grija de el .        Cineva a sunat la usa .

b) atribut pronominal genitival :    G . Parintii altuia au venit .

c ) complement indirect   :     Ac . Eu ma bazez pe fiecare dintre voi .

                                                   G . Cainele s-a napustit  asupra altuia .

                                                   D . I –am telefonat fiecaruia in parte .

                                                                 

d ) complement direct :  Ac . Imi place 1/ sa-l ajut pe fiecare 2 ./

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV

a ) subiect : Nimeni nu e absent .

b ) atribut genitival : Raspunsul nimanuia n-a fost anulat .

c ) complement indirect :  N-a telefonat  nimanuia .

d) complement direct :  Tu n-ai ajutat pe nimeni .

   Celelalte functii sunt aceleasi ca la pronumele personal .

V . NUMERALUL

   

a) subiect :  Trei au luat nota zece.

b) nume predicativ :  Cifra aceea pare opt , nu trei .

c) atribut substantival genitival :   Blocul din fata celor trei e nou .

d ) atribut substantival prepozitional :  Cadoul  de la cei trei e superb .

e ) atribut apozitional : N . Amicii mei , adica trei dintre colegi , tin la mine .

                                         G. Rezultatele premiantilor , adica ale celor trei , sunt bune .

                                         D. Le-am telefonat amicilor mei , adica celor trei .

                                         Ac . Eu ii ajut pe amici , adica pe cei trei de acolo .

f ) atribut adjectival ( se acorda cu substantivul determinat ) :

                                       Trei  elevi au luat nota zece .

g ) complement direct :   Eu ii ajut  pe cinci  dintre ei .

h) complement indirect :  D.  Tu ai dat  la patru nota zece .

                                             G . S-au napustit  asupra celor trei .

                                             Ac . Am discutat  cu trei dintre ei .

i) complement de agent :   Ac . Tema e corectata  numai de cei sase .

j ) complement circumstantial de loc :   Ac .  Am fost pe la trei  dintre ei .

                                                                    G . La dreapta celor doi  a stat profesorul .

k) complement circumstantial de timp :  Ac . Odata cu trei  pot pleca si patru .

                                                                       G . Pe vremea celor doi , nu erau taxiuri .

l) complement circumstantial de mod :  Ac . Zece e mai bun decat opt .

                                                                      D. Noi vom proceda conform celor patru .

m ) complement circumstantial de cauza : Ac . Ai fost sanctionat pentru cei doi .

                                                                        G. Din cauza a doi , n-am plecat .

                                                                        D.  Datorita celor trei , am prins trenul .

n ) complement circumstantial de scop :   Ac. In vederea a trei dintre ele , ne-am pregatit si noi
.   

                                                                        G. In favoarea celor doi se face recapitularea .

o) complement circumstantial conditional :  G . In locul celor trei , eu ti-as fi luat apararea.

p ) complement circumstantial concesiv :      In pofida celor doi , ei tot au plecat .
q) element predicativ suplimentar : Ac . I-am ales pe doi  dintre ei consilieri.

                                                               G . Nu va stiam impotriva celor sase .

                                                               D . Va credeam aidoma celor doi .

B. PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

I. ADVERBUL

a) predicat nominal :  Evident ca veti invata cu placere .

b ) predicat verbal :  Bineinteles ca vor veni .

c ) atribut adverbial :  Colegul din spate vorbeste .

d ) complement direct ( ezprimat prin adverb substantivizat ) :   Ea stie greceste .

e ) complement circumstantial de loc :  S-au dus acolo /departe /peste mari si tari .

f ) complement circumstantial de timp :  Au sosit din cand in cand musafiri .

g ) complement circumstantial de mod :   I-a spus pe indelete ce simte .

h) complement circumstantial de cauza : De aceea ai pierdut trenul , deoarece n.ai auzit

ceasul .

i ) complement circumstantial de scop :   De aceea a venit , ca sa inteleaga bine .

j ) complement circumstantial conditional :  Invatati , ca altfel nu veti reusi.

k ) complement circumstantial concesiv :   Desi s-a tratat , totusi nu se simte bine .    

l )complement circumstantial consecutiv :   Acum , invata de speriat .

m ) element predicativ suplimentar :    Cum l-ati botezat ?

II PREPOZITIA

FUNCTIA SINTACTICA  :   Prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica de

parte de propozitie ; de aceea , cand se face analiza , se va spune sau se va scrie fara functie
sintactica de parte de propozitie .

III. CONJUNCTIA

  FUNCTIA SINTACTICA : Nicio conjunctie sau locutiune conjunctionala n-are functie sintactica de
parte de propozitie .

IV . INTERJECTIA
Interjectia indeplineste urmatoarele functii sintactice :

a) subiect : Se aude cip-cirip la geam .

b) predicat verbal :  Iata cartea mult dorita si indelung asteptata !

c) nume predicativ :  E of si vai in casa lor !

d ) atribut interjectional :   Mi-a iesit o mincare tut !

e ) complement direct : Am auzit buf ! pe asfalt !

f ) complement de mod :  Si deodata pleosc ! il plezni peste fata .

g ) element predicativ suplimentar :  L-a lasat paf !