METODE DE DIALIZA

Functiile rinichiului

 Functia excretorie

Prin urina se elimina din organism multe substante rezultate din metabolism si eventual substante
exogene cum sunt medicamentele.

Capacitatea excretory a rinichiului poate fi pusa in evidenta prin Clearance-ul unei substante.
=CURATARE.

Clearance-ul renal al unei substante reprezinta volumul de plasma care care este curatat, adica eliminat
prin rinichi intr-un timp stability.

Clearance-ul creatininei este cel mai des folosit pentru determinarea flitrului glomerular.

Concentratiile normale ale creatininei

In plasma- la femei-0,6-1 mg/dl

-la barbati-0,9-1,2 mg/dl

In urina-0,4-3,5g in 24 h.

Pentru stabilirea clearance creatinina se determina concentratiile acesteia in plasma si in urina recoltata
intr-un timp prestabilit .Se aplica formula:

Ccr=Ucrx v/Pcr

Ccr=clearance creatinina in ml/min/1,73 m2

Ucr si Pcr =concentratiile creatininei in urina si in plasma in mg/dl

V=volumul de urina in ml/min recoltat prin golirea complete a vezicii urinare in timpul stabilit.

Valorile nomale ale clearance creatinina sunt 90-120 ml/min/1,73 m 2

 Functiile rinchiului

1. Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic se realizeazaprin:

a.prin urina –se elimina radicali acizi rezultati din metabolism

b. la nivelul rinichiului se sintetizeaza substante alkaline , care sub actiunea unei enzyme din
rinichi se transforma in apa care se elimina prin urina si dioxid de carbon care se elimina prin
plaman prin aerul expirat.

2. Functia de mentinerea presiunii arteriale in limite normale.Rinichiul secreta atat substante care
contribuie la cresterea valorii presiunii arteriale , cum este renina dar si substante vasodilatatoare.Din
actiunea cacestor substante rezulta valori normale ale presiunii arteriale.

3. Functii endocrine .In rinichi se produce eritropoetina , un hormone care actioneaza la nivelul
maduvei osoase asupra celulelor precursoare ale eritrocitelor ,stimuland eritropoeza.

Vitamina D din alimentatie sau sintetizata , in organism sub actiunea razelor solare este practice
inactive .Sub actiunea unor enzyme din ficat si rinichi se modifica structura chimica a acestei
vitamine , care astfel devine active . cu rol important in metabolismul calciului si fosforului.

4. Functii metabolice.Rinichiuln intervine in metabolismele proteinelor, lipidelor si

hidrocarbonatelor.

INSUFICIENTA RENALA –semnifica faptul ca rinichiul are capacitate functionala redusa fata de
valorile normale fiziologice. Insuficienta renala poate fi acuta sau cronica.

Insuficienta renala acuta survine cel mai des pe rinichi sanatos si este potential reversibila.daca
se pot indeparta factorii cauzali si daca I se pot corecta efectele lor prin tratament.Rezultatele
tratamentului in IRA sunt diferite , in functie mai ales de agentul etiologic care a dus la
IRA.Supravietuirea si recuperarea functiilor renale pot fi de 100% de exemp,u in intoxicatii cu toxice
exogene , dar se reduc la 50% in IRA din septicemia.

Insuficienta renala cronica este un sindrom cu multiple cause posibile care distrug progresiv
parenchimul renal, scar numarul de nefroni functionale, scazand ireversibil capacitatea functionala a
rinichiului la o rata a filtrarii glomerulare –RFG- sub 60 ml/min/1,73m 2 suprafata corporala pentru
celputin 3 luni de zile.Cand se ajunge in aceasta situatie , chiar daca factorul etiologic initial nu mai
este present sau active, insuficienta renala va progresa datorita suprasolicitarii nefronilor ramasi ai
caror numar va scadea progresiv , fiind afectati de un process de scleroza.

Stadializarea bolii cronice de rinichi

1.Afectarea renala cu RFG normal sau CRESCUT ->90 ml/min/1,73 m2

2.Reducerea minora a RFG -60.89 ml/min/1,73 m2

3.Reducere moderata a RFG -30-59 ml/min/1,73 m2

4.Reducere severa a RFG-15-29 ml/min/1,73 m2

5.Insuficienta renala terminal sau/si dializa RGF <15 ml/min/1,73 m 2

In stadiul 5 al bolii cornice renale starea pacientului este serios afrctata..Este intoxicat cu produsi
finali de metabolism,care nu mai pot fi eliminatiurinar,, cu valori mari ale ureei, creatininei, acidului
uric, in sange, cu mari tulburari de electrolitice, , cu acidoza uremica , sangerari,
tulburarigastrointestinale si neurologice.

IN ACEST STADIU TERAPIA DE SUPLEERE RENALA ESTE ALEGEREA PENTRU CA

PACIENTUL SA SUPRAVIETUIASCA.

Terapia de supleere renala cuprinde 4 metode principale

1.Transplantul renal –este metoda ideala deoarece functiile enale sunt preluate de in totalitate de
rinichiul transplantat. Este rareori posibila .PRESUPUNE GASIREA UNUI DONATOR
COMPATIBIL CU CU PRIMITORUL GREFEI .Cel mai adesea pacientul estetratat prin dializa un
timp si este inscris pe o lista de asteptare pentru transplant renal

2.Hemodializa

HEMODIALIZA= dializa sangelui , este o metoda terapeutica prin care cu ajutorul unui dispozitiv
numit dializor sau rinichi artificial , sangele pacientului este pus in contact , prin intermediul unei
membrane semipermeabile , cu o solutie apoasa de electroliti , numita solutie de hemodializa.

Prin porii membranei semipermeabile se produc scimburi intre cele 2 lichide sangele si solutia de
dializa ceea ce constituie procesul de dializa.In acest fel se elimina din sange substante accumulate
datorita insuficientei excretii prin rinichi afectati sau absenti cum sunt urea, creatinina si alte
substante.Totodata prin schimburi de apa si electroliti intre cele 2 solutii , se corecteaza tulburarile
hidro-electrolitice si acido-bazice prezente la pacient.

Schematic circuitul extracorporeal al sangelui in hemodializa se compune din:

1. linie arterial prin care sangele de la bolnav ajunge la dializor

2. dializorul in care se produc schimburile dintre sange si Solutia de hemodializa

3. linia venoasa prin care sangele se intoarce in sistemul circulator al bolnavului.

ACCESUL VASCULAR PENTRU HEMODIALIZA

 Pentru ca hemodializa sa fie eficace trebuie ca debitul sangelui prin dializor sa fie , la o persoana
adulta, de minim 200 ml/min.Un asemenea debit nu poate fi atins prin punctionarea unei
veneperiferice.In practica actuala a hemodializei se folosesc 2 cai de acces vascular

1. Fistula arterio-venoasa= PRINTR-O INTERVENTIE CHIRURGICALA , EFECTUATA DE

UN CHIRURG VASCULAR SE CREEAZA O ANASTOMOZA INTRE O ARTERA
PERIFERICA SI O VENA PERIFERICA .

Vasele sanguine cele mai folosite sunt arteraradiala, si vena cefalica de la nivelul antebratului.Se pot
efectua fistule arteriovenoase si la nivelul vaselor bratului sau chiar la gamba sau coapsa.

Din artera , in care presiuneasanguina este mai mare decat in vena ,sangele trece in vena prin
anastomoza create de chirurg. Debitul sanguine si presiunea mai mari decat cele obisnuite in
circulatia venoasa normal solicita vena care se dilate si reactioneaza prin ingrosarea peretelui.

ACEASTA MATURARE NUMITA SI ARTERIALIZARE A VENEI SE PRODUCE IN TIMP

DE 1-3 LUNI DUPA INTERVENTIA CHIRURGICALA DE CREARE A FISTULEI.

2. Cateter venos central este folosit :

a. Ca mijloc de acces vascular in situatiile in care hemodializa trebuie efectuata de urgenta si nu exista o
cale permanenta de acces vascular

b. Ca mijloc de abord vascular pet imp indelungat , prin utilizarea cateterelor tunelizate “cu viata lunga”,
la pacientii la care nu se pot efectua fistule arteriovenoase.

DIALIZA PERITONEALA
In dializa peritoneala, o parte a peritoneului este utilizat pe post de dializor. Apa si compusii
dizolvati se pot misca din partea de sange in partea de dializat prin membrala peritoneala, care este o
membrane foarte subtire ce acopera intestinele si ficatul. Circa doi litri de fluid de dializa sunt infuzati
incet in cavitatea abdominala printr-un tub de silicon flexibil, denumit cateter. Cateterul ramane in pozitie
pe intreaga durata cat pacientul urmeaza tratamentul prin dializa peritoneala. Cand dializatul este present
in cavitatea peritoneala, indepartarea reziduurilor si a apei in exces se realizeaza pana cand concentratiile
de compusi dizolvati de pe partea de sange si cea de dializat sunt echilibrate. Aceasta miscare a apei si a
rezuurilor are loc in timpul de procesare. Dupa o anumita perioada , dializatul infuzat este drenat prin
cateter. Dializa peritoneala continua pe masura ce fluidul de dializa peritoneala este inlocuit cu fluid de
dializa peritoneala proaspat. Acest proces de inlocuire a fluidului de dializa peritoneala utilizat cu fluid de
dializa peritoneala proaspat este denumit schimb. Un schimb este repetat de mai multe ori pe zi, de obicei
de 4-5 ori.

Dializa peritoneala poate fi efectuata in doua moduri:

 Manual: CAPD - Dializa Peritoneala Ambulatorie Continua

 Automat: APD – Dializa Peritoneala Automata

In CAPD, majoritatea schimburilor au loc ziua. De oobicei se efectuaeaza patru pana la cinci
schimburi pe zi. Doctorul prescrie cate schimburi pe zi sunt necesare pentru a asigura un tratament
adecvat. Fiecare schimb dureaza circa 20-30 de minute. Timpii de schimb pot varia putin in functie de
programul pacientului, in special daca lucreaza sau merge la scoala. Echipa de ingrijire medicala va
confugura cel mai bun program pentru pacient.

In APD, majoritatea schimburilor au loc noaptea, cu ajutorul unui dispozitiv denumit cycler.
Pacientul este conectat la cycler timp de circa 8-10 ore. Fluidul de dializa circula printr-un set de tuburi
special de la aparat la pacient . Aparatul deneaza si reumple cavitatea peritoneala automat in timp ce
pacientul doarme. Dimineata pacientul se deconecteaza de la aparat si poate avea o viata normala. Exista
diverse prescriptii pentru APD, in functie de stilul de viata si conditia medicala.

Pacientul va face un control la medic o data la 4-12 saptamani .

ALIMENTATIA PACIENTULUI DIALIZAT

 APA SI LICHIDE

Rinichiul bolnav nu poate elimina decat cantitati limitate de lichide iar dupa 1-3 ani de dializa la
moajoritatea pacientilor urina ESTE ABSENTA.

Cantitatea de lichide ce poate fi consumata intr-o zi= volumul urinei din 24 oe+500 ml ce
reprezinta volumul apei pierdute prin transpiratii, respiratie tub digestive/24 ore +500-750 ml.

La stabilirea cantitatii optim premise de lichide se iau in considerare toate lichidele consummate
(ceai, compot .lapte,siropuri, zeama de fructe etc.)

CONSUMUL DE LICHIDE VA FI ASTFEL INCAT SA NU DEPASEASCA CU 3% DIN

GREUTATEA CORPORALA USCATA= GREUTATEA FARA EXCES DE APA IN
ORGANISM.

 SAREA :

- au indicatii de dieta fara sare.-SARA ESTE INAMICUL NR UNU .

Dieta fara sare creste durata de viata.

 PROTEINE :

- 1,1-1,2 g proteine/kg corp x greutatea ideala

Greutatea ideala = inatimea in centimetri- 100

 GLUCIDE

- in cantitate normala daca pacientul nu are si alte boli-ex diabet

 GRASIMI
- 0,5-0,75 g/kg corp

 POTASIU

- se exclud ciorbe, supe, cartofi prajiti/copti, prune, smochine. Cantitati moderate –lactate, fructe ,
legume.

 FOSFOR

- maxim 800-1000 mg/zi .

- se va consuma cantitati moderate din alimentele bogate in fosfor carne oua lactate ,
mazare,fasole , orz soia ,inghetata, prajituri cu crème, ciocolata
- tratament constant cu medicamente, care leaga chimic o parte din fosfatii din alimente si ii
elimina prin tubul digestive (carbonat de calciu), luate la mesele ce contin alimente cu fosfati.
- vitamine – se poate asigura tratament constant cu vitamin hidrosolubile vit b 1,2,3,5,6,8,9,12,C

VITAMINA A ESTE INTERZISA IN INSUFICIENTA RENALA.