Diferențe culturale cu privire la rolul sexelor

Profesor coordonator:
Conf. dr. Niculaesei Angelica Nicoleta

Student:
Andone George
Marcu Maria
Cuprins

Abstract......................................................................................................................3
Introducere.................................................................................................................3
Diferențe de cultură și rol între sexe..........................................................................4
Cultura Occidentală................................................................................................4
Arabia Saudită........................................................................................................4
Japonia....................................................................................................................4
Etiopia, Afganistan.................................................................................................5
India........................................................................................................................5
Ecuador...................................................................................................................6
Regatul Unit...........................................................................................................6
Filipine...................................................................................................................6
Concluzii....................................................................................................................8
Bibliografie................................................................................................................9
Abstract
Acest articol prezintă dovezi cu privire la modul în care atitudinile față de rolurile sexelor
în familie și mediul de afaceri sunt modelate de cele șase dimensiuni culturale ale Hofstede.
Abordarea se concentrează asupra modului în care rolurile de sex se modelează de-a lungul
generațiilor și influențează atât generațiile din cadrul unei familii cât și mediul de afaceri.
Mai mult, Hofstede spune că oamenii din cadrul societăților își asumă adesea
roluri de gen care determină la rândul lor dacă o societate este masculină sau feminină. Teoria sa
spune că aceste culturi pot fi clasificate în funcție de gen, pe baza modului în care acestea pun
accent pe realizarea individuală și educația socială.
Egalitatea sexelor reprezintă șansa egală a bărbaților și a femeilor de a influența mersul
vieții lor. Tendința de creștere a egalității între sexe se aplică pe scară largă, în special în rândul
dezvoltării țării, există dovezi care demonstrează că egalitatea dintre sexe duce la o dezvoltarea
economică, M Myrskylä (2009).

Introducere
Literatura se axează pe dimensiunea masculinității și feminității, deoarece se crede că
încorporează cel mai direct normele legate de sex. Potrivit lui Hofstede, o cultură masculină sau
o societate masculină este una care subliniază așteptările diferite față de bărbați și femei. Într-o
cultură masculină, bărbații sunt așteptați să fie asertivi, competitivi și concentrați pe succesul
material. Societățile masculine tind să creeze un mediu de afaceri cu impozite a căror valoare
este mică, în care câștigurile suplimentare sau alte semne vizibile de success în mod real
recompensează realizările personale, în care eroul este realizatorul, înfăptuitorul, supraomul.
Feminitatea este gradul în care valorile dominante din societate accentuează relațiile
dintre oameni, grija pentru aceștia, modestia, altruismul,afirmarea principiului că ceea ce este
mai mic este mai frumos, prezervarea mediului și grija pentru calitatea vieții, în general.
Hofstede spune că o cultură feminină sau o societate feminină este una în care rolurile de gen
sunt mai fluide, atât bărbații, cât și femeile se așteaptă să se concentreze pe oameni și calitatea
vieții. O altă dimensiune vitală poate fi individualismul, care se concentrează pe oportunități și
realizări individuale.
Individualismul poate fi o forță către o egalitate între sexe mai mare, întrucât se pune
accentul pe individ asupra grupului. Se întâlnesc astăzi din ce în ce mai puţine persoane, mai ales
în societăţile declarate civilizate care să susţină diferenţe esenţiale între persoanele de sex
feminin şi cele de sex masculin şi, pe baza lor, să admită discriminarea. Participarea femeilor pe
piața muncii a crescut în ultimele decenii în societățile industriale.
Diferențe culturale cu privire la rolul sexelor.
Freud afirmă că diferenţierile pornesc din prima copilărie şi se accentuează în şcoală în
urma grupurilor formate de membrii de acelaşi sex. Nancy Julia Chodorow, un sociolog feminist,
descrie masculinitatea şi feminitatea ca pe o pierdere, în sensul că băieţii şi fetele se despart
diferit de mame, băieţii respingând radical apropierea de mamă, dedicându-se realizărilor
personale.
Hofstede (1980, apud Andersen, 2003) a măsurat gradul în care indivizilor de ambele
sexe le sunt atribuite activităţi şi roluri asociate masculinităţii şi feminităţii. Conform acestuia,
primele 10 ţări cu cel mai ridicat procent al orientării spre masculinitate sunt : Japonia, Austria,
Venezuela, Italia, Elveţia, Mexic, Irlanda, Marea Britanie, Germania şi Filipine.
În culturile femininesunt valorizate atribute precum afecţiunea, compasiunea,
emoţionalitatea. Rezultatele obţinute de Hofstede arată că ţările cu cel mai mic procent al
orientării masculine sunt : Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca, Finlanda, Chile, Portugalia,
Thailanda şi Peru. Nu este surprinzător, constată Andersen (2003), că în fruntea acestei liste se
află ţări scandinave, care au o lungă istorie a egalităţii în drepturi a femeilor cu bărbaţii. În mod
neaşteptat, culturile iberice - spaniolă şi portugheză - ca şi cele sud-americane din Chile şi Peru
sunt mai degraba orientate feminin decât masculin, în ciuda clişeelor despre bărbaţii latini
„macho”. Studiile lui Hofstede (1980, apud Andersen, 2003) sugerează că „machismul” este mai
mult prezent în regiunea Caraibilor decât în America de Sud. Comparativ cu America Centrală,
în America de Sud există un procent mai mare de femei care sunt angajate şi de femei care
urmează studii superioare
La rândul lor, fetele despărţindu-se de mame, continuă să-şi dezvolte relaţiile
transferându-şi ataşamentul faţă de viitorul soţ şi faţă de copii. (Chodorow, 2001).
Nancy Julia Chodorow este şi mai categorică afirmând că pentru o femeie acumularea de
resurse pentru copiii săi este foarte importantă, de aceea va încerca să atragă bărbaţi bogaţi şi cu
poziţie bună socială, dispuşi să o ajute. (Cashdan, 2001). Indiferent de ce credem despre bărbaţi
sau femei, cert este faptul că diferenţierile sunt influenţate puternic de noţiunile culturale.
Ni se pare normal ca femeile să fie educatoare, învăţătoare sau medic şi ieşit din comun
să fie marinar, pilot, inginer constructor (ca să nu mai vorbesc de tractorist, miner, hamal!).
Astfel, fie că oamenii pescuiesc, ţes, se luptă sau citesc poezii, aceste activităţi sunt văzute diferit
în raport cu opinia celor din jur, opinie care, la rândul ei, depinde de experienţele anterioare ale
celui care le observă. 

Cultura Occidentală
 În cultura occidentală din Statele Unite, femeile sunt de obicei așteptate să acționeze cu
clasă, să vorbească corect, să fie politicoase și să fie cu adevărat feminine. Pentru bărbați, se
așteaptă să exercite hiper-masculinitate prin faptul că sunt agresivi, arătând forță și fiind macho.
Totodată, acest set specific de reguli pentru femei și bărbați este foarte subiectiv și se
aplică majorității lumii occidentale.

Arabia Saudită
Țările din Orientul Mijlociu, cum ar fi Arabia Saudită, au roluri stricte de gen: femeile, în
special, sunt de așteptat să se comporte într-un anumit fel sau se confruntă cu riscul de a-și
dezonora familia și chiar ar risca pedepse la fel de dure ca moartea. În prezent, Arabia Saudită
este singura țară din lume ce interzice femeilor să conducă. Femeile trebuie să obțină
permisiunea de la tutorele lor de sex masculin pentru a face orice fel de sarcini majore, inclusiv
căsătorie, divorț, călătorie, educație și angajare

Japonia
Mulți oameni de afaceri japonezi sunt incomozi când fac afaceri cu femeile (în special
femeile străine aflate în funcții de conducere) și pot părea nervoși sau nepoliticoși.
În timp ce acest lucru se schimbă treptat, femeile nu ar trebui să se aștepte să fie tratate
exact la fel cum sunt tratați colegii lor de muncă de gen masculin. De exemplu, femeile nu sunt
binevenite în „barurile de hostess” care sunt destinații populare pentru întâlnirile de afaceri după
program în Japonia.

Etiopia, Afganistan
În Etiopia și Afganistan, femeile trebuie să finalizeze 8 ani de școală iar bărbații 12 ani,
din această cauză sunt văzuți ca având un statut mai înalt. Diferența mare dintre numere indică
faptul că femeile sunt mai puțin educate, asta înseamnă că lucrează mai mult în gospodărie fiind
discriminate, bărbații dețin puterea în familie dar și în societate. Pentru familie încrederea este
foarte importantă, asta se reflectă și în mediul de afaceri unde încrederea între partenerii de
afaceri este esențială.
Întâlnirile de afaceri încep cu discuții generale cu scopul de a cunoaște mai bine
partenerul. În Etiopia doar copiilor li se dăruiesc cadouri, în afaceri acest gest nu se practică.
Femeile și bărbații au coduri vestimentare pe care trebuie să le respecte cu strictețe. Sunt văzuți
rău de către membrii societății dacă vor să împrumute din obiceiurile occidentale.

India
 Anii preconizați de școlarizare pentru femei sunt mai mari decât cei ai bărbaților. În
medie femeile fac 12 ani de școală iar bărbații 11 ani. În general, femeile din mediul rural au de
obicei mai puțină libertate și mai multe restricții decât femeile din mediul urban.
În zonele rurale din India, femeile hinduse care fac parte din clase superioare sau de
mijloc au mai multe restricții decât femeile din clasa socială inferioară. Acest lucru se datorează
faptului că femeile din clasa superioară vor să își păstreze imaginea, aceste restricții țin de modul
în care se îmbracă, de cât de des se afișează în spații publice și de cât de des pot vorbi cu alții din
afara casei. Maternitatea determină statutul unei femei. Pe măsură ce femeile îmbătrânesc și
copiii lor se căsătoresc, statutul unei femei va crește și mai mult.
Cu toate acestea, femeile din India se bazează pe bărbați, deoarece dacă soțul moare, ea
își va pierde statutul. India este a patra țară cea mai periculoasă pentru o femeie, de aceea ar fi
foarte greu pentru aceasta să își dezvolte o afacere în această țară. De cele mai multe ori femeile
nu sunt văzute bine în funcții înalte și de aceea nu prea există posibilitatea de avansare în afaceri.

Ecuador
Conform datelor, femeile vor urma școala până la vârsta 20 de ani iar bărbații până la vârsta de
19 ani. Setul de valori pe care le urmează femeile este cunoscute sub numele de marianismo.
Marianismul se bazează pe trei valori. Una dintre ele este maternitatea, ca mamă, femeile își
antrenează fiii să se descurce în lume și ficele să lucreze în cămin. Femeia câștigă putere pe
parcursul vieții atunci când devine bunică sau străbunică. Serviciul pentru familie este a doua
valoare a marianismului. Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, trebuie să-și întrețină serviciul
pentru a putea oferi familiei strictul necesar.
Bărbații dețin cea mai mare putere. Aceștia asigură familia muncind, în timp ce femeile
rămân acasă. Castitatea este a treia valoare a marianismului. Se așteaptă ca femeile să rămână
loiale soților lor. Cu toate acestea, bărbaților li se dă libertatea de a avea relații cu alte femei.
Acest lucru crește bărbăția și puterea lor în casă și societate.

Regatul Unit
Se așteaptă ca atât bărbații, cât și femeile să finalizeze universitatea sau mai mult, între
vârstele de 22 sau 23 de ani. Femeile trebuie să facă școala cu an mai mult decât vor face
bărbații.
În Europa, rolurile s-au schimbat semnificativ. În Regatul Unit, dacă în trecut femeile se
căsătoreau de tinere și rămâneau acasă cu copiii, acum nu mai este la fel. În prezent sunt tot mai
multe femei care au un loc de muncă respectabil dar tot bărbații sunt considerați a fi mai abili.
Chiar dacă educația și pregătirea sunt egale între bărbat și o femeie, bărbatul va fi plătit mai mult
decât femeia. Mulți bărbați gătesc, fac curățenie și ajută soțiile.
 Filipine
Rolul femeilor și bărbaților se regăsește accentuat în familii dar și în sistemul de
învățământ. Femeile îndeplinesc roluri mai puțin predominante în societate în comparație cu
bărbații. Bărbații sunt crescuți să își urmeze tatăl, lucrează în construcții, iar femeile predominant
lucrează în învățământ, ca vânzătoare sau asistente medicale.
Cu toate acestea, unele femei pot fi avocați sau medici. În viața de familie, filipinezii
doresc copii de sex masculin, dar au dreptul să împartă averea cu frații de gen masculin. Femeile
sunt cele care manageriează banii familiei. Cea mai mare fiică trebuie să ofere bani pentru
educația fraților mai mici și pentru nevoile membrilor din casă care sunt mai în vârstă.
Relațiile personale sunt văzute ca modalități de a obține succesul, femeile au o
oportunitate egală de a realiza succesul. Filipinezii pun mare accent pe frumusește, dar femeile
nu au voie să poarte pantaloni care vin deasupra genunchiului. Bărbaților le plac femeile
prezentabile și
clasice. Femeile cred că dacă se căsătoresc cu un bărbat înstărit sau cu un străin, asta garantează
fericirea. Multe comunități locale recunosc că femeia are dreptul să nu fie de acord cu deciziile
bărbatului, prin urmare se sugerează că ideea de șef este doar o iluzie în insituții formale, mai
precis în mediul de afaceri.

Paraguay
Femeile reprezintă figura dominantă în gospodărie și au avut un rol major în asigurarea
bunăstării familiilor lor, constituind aproximativ o treime din activitatea economică din
Paraguay.
Femeile ocupă de obicei poziții în servicii și vânzări interne, unde, în mod normal,
bărbații obțin o gamă mai largă de ocupare. Femeile au avut întotdeauna o contribuție
semnificativă în agricultură. Femeile reprezintă 74% din forța de muncă din Paraguay.

Exemple
Persoana conștientă din punct de vedere cultural tinde să facă distincții, realizează
diferențele de perspectivă ale culturilor, în timp ce ignoranța culturală poate duce adesea la
neînțelegeri sau jigniri: vârsta adaugă o dimensiune suplimentară complexităților de gen. Istoric,
chiar și în Occident, multe societăți ofereau categorii limitate de locuri de muncă pentru femei,
iar aceste atitudini pot fi observate încă din punct de vedere generațional. De exemplu, un
consultant german (vârstnic) pentru un producător de automobile a vizitat o uzină de producție
din Statele Unite. Când a fost prezentat unui manager femeie care a condus mai multe divizii ale
liniei de asamblare la plan, el a presupus imediat că ea este o secretară personală a unui
manager de sex masculin. Presupunerea sa a provocat atât o neînțelegere în relația dintre
consultant și manager. Evident, cu toții tindem să facem presupuneri despre lumea din jurul
nostru.
Culturile care mențin roluri distincte de gen adesea duc aceste atitudini la locul de muncă
în moduri destul de vizibile.
O întâlnire mixtă era pe cale să înceapă. Participanții au inclus doi bărbați din
Camerun, doi egipteni, și un bărbat francez și o femeie franceză. Cei șase participanți și-au
asezat locul în jurul mesei de discuție. În acel moment, cineva a întrebat cine va lua procesele
verbale ale ședinței sau notițele. Atât participanții din Camerun, cât și egiptenii s-au îndreptat
spre femeia franceză.
Ea a evitat privirile, concentrându-și atenția asupra fișierelor din fața ei. În timp ce unul
dintre ei i-a strigat numele, aceasta a aruncat o privire fermă asupra lui și a răspuns că va fi
ocupată să introducă datele logistice în cronologia organizației sale. În cele din urmă, celălalt
egiptean a sugerat să cheme o altă secretară.

În mediile culturale unde rolurile de gen sunt distincte și clasificate, femeile se încadrează
de multe ori în diverse categorii de servicii sau asistență. În acest caz, bărbaților din Camerun și
cel puțin unui egiptean li s-a părut firesc ca femeia să ia notițele de întâlnire.
În al doilea rând, refuzul ei de a-și asuma rolul de luător de notițe l-a determinat pe
celălalt egiptean să apeleze la un alt secretar. Aici cuvântul „altul” identifică și poziția sa,
deoarece definește în mod indirect femeia franceză ca secretar. În sfârșit, răspunsul ei arată, de
asemenea, o înțelegere clară a situației și a rolurilor care sunt atribuite în această interacțiune.
Prin evitarea privirilor lor inițiale, ea își stabilește poziția de non-participant la această parte a
conversației. Odată ce numele ei este numit, limbajul ei non-verbal, precum și răspunsul ei
verbal ilustrează modul în care simte că este repartizată la ceea ce ar fi un post de secretară.
Observați că nu refuză în mod direct să preia procesele verbale, ci se referă mai degrabă la
atribuirea sarcinilor pe care le are de făcut în cadrul întâlniri.

Concluzii
Diferenţele de sex nu pot fi contestate. Ele sunt rezultatul natural al naşterii, în urma
căreia fiecare este băiat sau fată. Familia este prima care cultivă şi ajută dezvoltarea
acestor diferenţe de sex. Primele grupuri în care interacţionează copiii și adolescenţii contribuie
în mod esenţial la întărirea diferenţelor şi la formarea anumitor obiceiuri şi deprinderi. 
Comportamentele diferite dintre bărbaţi şi femei sunt rezultatul unor culturi de gen
diferite. Culturala a modelat de-a lungul generațiilor și încă modelează normele legate de sex.
Diferențele dintre bărbați și femei la nivel genetic sau cultural evidențiază aspecte
naturale specifice (bărbații sunt competitivi, asertivi, îndrăzneți, fac asociații vizuale și auditive,
în timp ce femeile au inteligență emoțională superioară, capacitate de rețea și gândire abstractă)
sau aspecte culturale specifice (pentru femei este mai important ceea ce sunt, în timp ce pentru
bărbați este mai important ceea ce fac) care nu justifică deloc diferențele de valoare
(Stănculescu, 2009, Hofstedeet al., 2012).
În funcţie de cultură, aceste grupuri vor aborda diferite forme de organizare socială.
Fetele vor coopera şi vor împărţi puterea. Ele se înţeleg dinainte cine va fi mama şi cine va fi
fiica, cine va găti şi cine va aranja masa. În schimb, grupul băieţilor este organizat pe ierarhii în
care problemele legate de statut şi identitate sunt mult mai pregnante.
Ei stabilesc cine este şeful, cine și cine va avea rolul de portar, dacă se organizează
un meci de fotbal, cine va juca în apărare şi cine la centrul terenului. S-a observat că odată
întipărite, aceste diferenţe vor fi purtate şi la maturitate, atunci când bărbaţii vor fi mai înclinaţi
să argumenteze şi să concureze pentru un statut ,în timp ce femeile se axează mai mult pe
cooperarea cu cei din jur. Hartley consideră că aşa-zisa teorie a celor două culturi sugerează
faptul că bărbaţii și femeile abordează două stiluri diferite de comunicare şi care reflectă
diferitele lor obiective şi strategii mai târziu mediul de afaceri.
Diferenţele de sex se manifestă pregnant în procesul comunicării şi al stilurilor de
abordare și mai târziu în mediul de afaceri. Ele au caracter cultural şi manifestările depind de
nivelul de cultură, de tradiţie şi de opţiunile personale. Aceste diferențe sunt comunicate și
reflectat prin comunicare. Dimensiunile culturale reflectă aspecte specifice ale celor două sexe
persoaneele care desfășoară afaceri internaționale ar trebui să fie conștiente de asemenea
diferențe culturale și să se adapteze.

Bibliografie
1. Cashdan, Elisabeth, “What De Women Want”, in Anthropology.
Contemporany Perspectives, Needham Heights, Allyn Bacon, 2001.

2. JA Barthold, M Myrskylä, OR Jones, Evolution and Human Behavior 33 (6), 628-638

3. Chodorow, Nancy Julia, The Power of Feelings: Personal Meaning in

Psychoanalysis,Gender, and Culture, Yale University Press, 2001.

4. Raquel., F, & Alesandra., Fogli, American Economic Journal: Macroeconomics, Vol. 1,

No. 1, January 2009.

5. Hartley, Peter Interpersonal Comunication, Routledge, London, 1995.

6. https://www.arcgis.com/apps/MapJournal/index.html?
appid=ed1166ccb05a4d84a7bda92f17c02322

7. https://genderrolesaroundtheworld.weebly.com/india.html

8. https://www.justlanded.com/english/Japan/Japan-Guide/Business/Women-in-Japanese-
business?fbclid=IwAR1ft7d6vTNZYH6MskDTh9JYU3eZfxGiIlWjvt5Ws-4TZACimCe-
VB2_QbE

9. http://www3.weforum.org/docs/GGGR16/WEF_Global_Gender_Gap_Report_2016.pdf