INFLUENTA PRACTICARII UNUI SPORT DE PERFOMANTA ASUPRA IMAGINII DE

SINE
Autor: Branet Camelia

ABSTRACT
Este cunoscut faptul ca sportul de performanta asigura cadrul unor solicitari sociale diferite,
ce necesita adaptare fizica si emotionala, ceea ce asigura un plus de tarie psihicului viitorului adult.
Imaginea de sine este foarte importanta intrucat ne influenteaza comportamentul; astfel o
imagine de sine buna ne alimenteaza cu entuziasm, energie si determinarea necesara pentru
rezolvarea unor task uri cotidiene ,cu capacitatea de a -si asuma unele riscuri in viata.
Scopul lucrarii de fata consta in evidentierea unei posibile conexiuni intre fostul sau actualul
status de sportiv de performanta si o imagine de sine superioara celor care nu au practicat deloc
sport.
Sportul de perfomanta practicat in diferite etape ale vietii are rezonante si in viata de
adolescent, impactand astfel pozitiv imaginea de sine a Eului fizic dar si al Eului psihic, asa cu reiese
din prelucrarea statistica.
Cuvinte cheie: sport de perfomanta, imagine de sine, adolescenti

Stima de sine reprezinta modul in care ne percepem caracteristicile nostre fizice, emotionale,
cognitive, sociale si spirituale; reprezinta o combinatie intre increderea in sine si respect.
Astfel, ,,imaginea de sine reprezinta expresia concretizata a modului in care se vede pe sine
insasi o persoana sau se reprezinta pe sine; se refera la perspectiva individuala asupra propriei
personalitati. Conform Dictionarului de psihologie ( coord U. Schiopu, pag 354) imaginea de sine este
expresia concretizata a modului in care se vede o persoana oarecare; reprezinta trairea aspectului
unificator de coeziune a personalitatii’’.
Omul se percepe pe sine insusi, se autoanalizeaza si se autointerpreeaza mai intai c realitate
fizica, formandu si o imagine despre Eul fizic, iar apoi se percepe, se autoanalizeaza si se
autointerpreteaza ca realitate psihosociala, sub aspectul posibilitatilor, capacitatilor, aptitudinilor si
trasaturilor caracteriale, formandu si de asemenea, o imagine despre Eul sau psihic, spiritual, despre
status- ul sau social.[1]
Fiecare dintre noi poseda o voce critica interna; cei care se subestimeaza au tendinta catre
devalorizare si umilinta personala; O imagine de sine negativa te face sa-ti scada motivatia sau chiar o
anihileaza prin lipsa increderii in fortele proprii ducand, mai departe, la comportamente de evitare.
Personele care au o imagine puternic pozitiva se caracterizeaza prin incredere in sine, abilitatea de a
rezolva problemele fara ezitari, capacitatea de a se confrunta cu obstacolele vietii care sunt percepute
ca niste provocari ce trebuie depasite pentru atingerea obiectivelor;
Imaginea de sine este foarte importanta intrucat ne influenteaza comportamentul; astfel o
imagine de sine buna ne alimenteaza cu entuziasm, energie si determinarea necesara pentru rezolvarea
unor task uri cotidiene ,cu capacitatea de a -si asuma unele riscuri in viata.
Psihologii sunt de parere ca toate aspectele vietii – bucuria, succesul, relatiile interpersonale,
creativitatea, ducerea la bun sfarsit a proiectelor si chiar viata sexuala personala sunt strans legate de
nivelul stimei de sine;
O imagine pozitiva este extrem de importanta deoarece ea este izvorul starii de bine fizice si
psihice a unei persoane, a sentimentului de a fi o persoana eficienta, iubita si capabila de a se comporta
cu ceilalti intr o maniera pozitiva, matura, modesta si respectabila (2).
anumite studii din literatura de specialitate concluzioneaza ca stima de sine se afla in stransa
legatura cu furia si depresia, care au un impact negativ asupra starii de sanatate.
Trebuie mentionate urmatoarele aspecte relevante:
 - modul in care se percep fortele proprii determina modul in care un individ evaluaeaza
realitatea;
- o imagine buna de sine determina "riscul unei incercari", acceptand in acelasi timp ideea
ca s-ar putea sa fie un succes sau s-ar putea sa fie un esec
- o imagine negativa de sine determina evitarea actiunii, evaluand-o ca fiind peste puterile
proprii
- o imagine negativa de sine ne face influentabili la parerile negative ale celorlalti pe care le
luam "de bune" si le adaugam la parerile noastre negative despre noi insine.
- Toti indivizii isi pot creste nivelul stimei de sine, esential este pastrarea une imagini de
sine pozitive;
- Autoacceptarea constituie primul pas in intarirea unei imagini bune de sine.
La copii imaginea de sine este puternic conturata de experientele traite, de relatiile copilului cu
grupul sau de camarazi, de relatia sa cu el insusi si cu corpul sau, dar in specil la aceasta varsta un rol
determinant il detine familia si dragostea cu care este inconjurat in sanul acesteia. Bazele modului in
care un individ se percepe isi au originea in copilarie, atunci cand nu are un sistem de valori la care sa
se raporteze, existand decat parerea parintilor fata de faptele copiilor; parintii fiind primii care
apreciaza faptele copiilor sau ii penalizeaza pentru lucrurile gresite;
Astfel echilibrul dintre critica si lauda cade in sarcina parintilir in primii ani de viata a unui
copil, ei sadind in interiorul copiilor lor baza sistemului de valori la care se vor raporta; astfel o
atitudine extrem de permisiva cu laude exagerate si lipsa penalizarilor face ca viitorul "om" sa aiba o
parere extrem de buna de sine dar exagerata si nerealista fapt care va fi "penalizat" crunt in viitoarele
lui relatii ; pe de alta parte, o atitudine extrem de critica a parintilor face copilul sa inteleaga ca nu e
suficient de bun, ca "nu e perfect’’3.
Studii din literatura de specialitate [4] atesta faptul ca sportul creste nivelul stimei de sine; de precizat
insa ca durata si intensitatea n au o valoare semnificativa asupra beneficiilor care sunt resimtite, insa
frecventa hebdominara de practicare a sportului in timpul liber influenteaza perceptia individului
asupra imaginii de sine.
Pornind de cele mentionate mai sus despre imaginea de sine, in lucrarea de fata s a folosit
scala ROSENBERG, care vizeaza imaginea de sine, stima de sine, increderea in fortele proprii si se
constituie din 10 itemi, respectiv afirmatii fata de care persoana isi exprima acordul/dezacordul,
folosind o scala de la 0-3 ( acord puternic, acord, dezacord, dezacord total), asa incat scorurile pot
varia intre 0-30 puncte.
Scopul lucrarii de fata consta in evidentierea unei posibile conexiuni intre fostul sau actualul
status de sportiv de performanta si o imagine de sine superioara celor care nu au practicat deloc sport.
Ipotezele cercetarii:
- Cei care au practicat sport de performanta sau inca fac au o imagine de sine mai buna
decat cei care nu au facut deloc sport de-a lungul vietii
Subiectii cercetarii
Cercetarea a fost efectuata pe un lot de 103 studenti (59 baieti si 44 fete ) in anul al II lea, ai
facultatii de Electromagnetica, Telecomunicatii si Tehnologia informatiei; Din totalul participantilor
59 fiind de gen masculin si 44 de gen feminine, cu varsta cuprnsa intre 20-21 de ani.
Cercetarea s-a desfasurat in perioada 17-23 aprilie 2017, beneficiind de implicarea totala a
subiectilor. Înainte de experiment subiecții au fost informați verbal asupra particularităților testării
folosite. Subiectii acestei cercetari si-au dat acordul in prealabil pentru participare.
Methods

Este cunoscut faptul ca stima de sine se afla in stransa legatura cu furia si depresia, care au un
impact negativ asupra starii de sanatate; tocmai de aceea stima de sine joaca un rol important in
modelarea pesonalitatii umane;
Instrumentul prin care se poate evalua, relativ usor, stima de sine – scala ROSENBERG;
trebuie mentionat faptul ca: stima de sine cu un nivel ridicat se asociaza cu trasaturi ca : intuitia,
creativitatea, independenta, flexibilitatea, capacitatea de a ne recunoaste si indrepta greselile, gandirea
pozitiva iar stima de sine cu un nivel scazut se asociaza cu negarea realitatii, reactii defensive, teama
de nou si necunoscut, comportament anxios si ostil, gandire negativa.
Chestionarul a presupus un instructaj standard astfel incat subiectii sa si poata insusi in mod
rapid, eficient si nediferentiat sarcinile pe care le au de rezolvat in timpul testarii; trebuie mentionat ca
in aplicarea testului nu s a impus o limita de timp subiectilor.
Conform scalei ROSENBERG, punctajul pana la 15 puncte semnifica o imagine de sine
scazuta, lipsa increderii in fortele proprii, o identitate slab conturata; in urma aplicarii acestui test
punctajul subiectilor poate fi incadrat in urmatoarele grupe:
- 0-5 puncte- imagine de sine puternic negativa
- 6-10 puncte – imagine de sine negativa
- 11-15 puncte – imagine de sine moderat negativa
- 16-20 imagine de sine moderat pozitiva
- 21-25- imagine de sine pozitiva
- 26-30- imagine de sine puternic pozitiva.
Pe langa aplicarea scalei Rosenberg, subiectii au mai avut de raspuns la 21intrebare si anume:
1. Daca au practicat/ practica un sport de performanta (precizarea acestuia)sau nu.

În acest studiu au fost folosite următoarele metode de cercetare: documentarea științifică prin care s-a
realizat fundamentarea teoretică a lucrării, metoda chestionarului, metoda grafică, metoda statistico-
matematică .

Rezultate

Majoritatea participantilor la cercetare au o imagine de sine pozitiva (44.7%) sau puternic

pozitiva (20.4%). Ponderea acestora este semnificativ mai mare in randul celor care practica sau care
au practicat in trecut un sport de performanta (77.8% dintre cei care au practicat sau practica in prezent
au o imagine pozitiva sau puternic pozitiva comparativ cu 58.2% dintre cei care nu practica in prezent
si nu au practicat nici in trecut).
 Imagine de sine
50.0%
44.7%

40.0%

30.0%
24.3%
20.4%
20.0%
9.7%
10.0%
0.0% 1.0%
0.0%
puternic negativa moderat moderat pozitiva puternic
negativa negativa pozitiva pozitiva

Practica sport de performanta

Punct
Imagine de sine … Da NU Total
e
Cazuri % Cazuri % Cazuri %
0-5 puternic negativa 0 0.0% 0 0.0% 0 0.0%
6 - 10 negativa 0 0.0% 1 1.5% 1 1.0%
11 - 15 moderat negativa 2 5.6% 8 11.9% 10 9.7%
16 - 20 moderat pozitiva 6 16.7% 19 28.4% 25 24.3%
21 - 25 pozitiva 15 41.7% 31 46.3% 46 44.7%
26 - 30 puternic pozitiva 13 36.1% 8 11.9% 21 20.4%
Total 36 100.0% 67 100.0% 103 100.0%
Punctaj mediu 23.17 20.64 21.52

Prin aplicarea testului Chi patrat intre cele 6 categorii de imagine si cele doua categorii privind
practicarea sportului de performanta s-a obtinut o valoare mai mica de 0.05 ceea ce indica o legatura
intre practicarea sportului de performanta si imaginea de sine.

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-

sided)

Pearson Chi-Square 9.661a 4 .047

Likelihood Ratio 9.753 4 .045
Linear-by-Linear Association 7.663 1 .006
N of Valid Cases 103

a. 3 cells (30.0%) have expected count less than 5. The minimum

expected count is .35.

Valoarea medie a punctajului obtinut de cei care au practicat sau practica un sport de
performanta este semnificativ mai mare decat a celor care nu practica sau nici nu au practicat in trecut
(23.17 comparativ cu 20.64). Acesta diferenta statistica este demonstrata prin aplicarea testului t
Independet (t calculat=-2.955, p<0.005).

Independent Samples Test

Levene's Test for
Equality of Variances t-test for Equality of Means 95% Confidence
Sig. (2- Mean Std. Error Interval of the
F Sig. t df tailed) Difference Difference Lower Upper
PUNCTAJ Equal
variances .019 .890 -2.955 101 .004 -2.52488 .85436 -4.21969 -.83006
assumed
Equal
variances
-2.930 69.963 .005 -2.52488 .86188 -4.24385 -.80590
not
assumed

Concluzii:
Sportul de perfomanta practicat in diferite etape ale vietii are rezonante si in viata de
adolescent, impactand astfel pozitiv imaginea de sine a Eului fizic dar si al Eului psihic, asa cu reiese
din prelucrarea statistica.
Pe plan psihic, sportul acționează favorabil asupra dispoziției unei persoane, contribuind la
diminuarea stresului, reducerea anxietății, prevenirea depresiei și creșterea stimei de sine.
Sportul este o activitate culturală care, practicată sistematic, ne oferă posibilitatea dezvoltării
personale și a autocunoașterii, fiind un instrument al autodeterminării și al dezvoltării plenare a ființei
umane, fiind un izvor generator de plăcere, de menținere a sănătății și a stării de bine, în general.

References

1. Mihaela Marasescu, Laura Goran Bazarea, Introducere in sociopsihologia sportului, Editura Fundatia
Romania de Maine, Bucuresti, 2007
2. Suzanne kahale, Estime de soi, obesite et entrainement physique adapte, erude experimentale pour amelioree
lestime de soi des adolescents obeses libanais

3Toma Loreta Bojana, Imaginea de sine, Revista de Psihoterapie Integrativă Vol.4 No.1. Aprilie 2015

4.Anna Campbell and Heather A. Hausenblas, Effects of Exercise Interventions on Body Image: A Meta-
analysis, Journal of Health Psychology, J Health Psycho, 2009 14: 780