Academia de Studii Economice București

Facultatea de Management

Referat

Managementul Serviciilor Turistice

Radutoiu Adelina Stefania

Grupa 162, Seria B
 www.referat.ro

MANAGEMENTUL SERVICIILOR TURISTICE

INTRODUCERE

Societatea contemporană se orienteză din ce în ce mai mult spre servicii, existând

din ce în ce mai multe opinii conform cărora ea este o societate a serviciilor, iar sectorul
terţiar este în continuă creştere. În ultimii 20-30 de ani modelul clasic de producere a
avuţiei naţionale şi-a pierdut importanţa. Serviciile domină fiecare sector prelucrător,
având un rol deosebit în asigurarea utilizării forţei de muncă.
Serviciile de transport sunt esenţiale pentru economia naţională şi comerţ, dar şi
pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei. Ele joacă un rol important în cadrul unei societăţi
moderne iar lumea se aşteaptă ca ele să fie acolo când este nevoie de aceste servicii şi să
funcţioneze aşa cum trebuie. Oferta de servicii de transport este alcătuită din ansamblul
prestaţiilor prin intermediul cărora se realizează deplasarea mărfurilor ori călătorilor
dintr-un loc în altul. Această ofertă include atât transportul propriu-zis, al mărfurilor şi
persoanelor – având drept suport mijloacele de transport şi activităţile auxiliare
(încărcarea, descărcarea, manipularea, aranjarea, protejarea etc.), cât şi infrastructura
corespunzătoare, în lipsa căreia prestaţia nu poate avea loc. Este de la sine înţeles că
atunci când este vorba de transporturile vacanţelor şi călătoriilor pretenţiile noastre cresc.
Căci cum orice activitate de turism presupune deplasarea temporară a turistului spre ţinta
călătorie sale şi revenirea la reşedinţă după consumarea actului turistic. Drept urmare
circulaţia turistică – realizată prin fluxuri turistice – implică derularea unui trafic turistic,
deosebit de complex, realizat atât în plan naţional cât şi în plan internaţional. Acest trafic
este realizat cu mijloace de transport dintre cele mai felurite (automobile, autocare, calea
ferată, avioane, nave diverse, instalaţii de transport pe cablu, etc.), iar pentru prestaţiile
turistice transportul reprezentând – fără nici un comentariu – una dintre componentele de
bază. Totuşi este bine de precizat că azi, în principal, transporturile turistice se desfăşoară
pe calea aerului sau cu mijloace auto (peste 40% deţinând din ponderea totală, fiecare
dintre aceste forme de transport), cele pe calea ferată şi navale realizând cote mai mici (în
jur de 7–8 %).

2
 În ultimele decenii, turismul a devenit una dintre cele mai importante activităţi
economice prin creşterea aportului călătoriilor la economia mondială. De asemenea
constituie una dintre principalele surse de creare de locuri de muncă în multe ţări. Se
apreciază că un lucrător din 16, în lume aparţine sectorului serviciilor în turism.
Important este şi impactul economic, aproximativ 7% din investiţiile mondiale de bunuri
şi echipamente aparţinând turismului.
Piaţa turismului internaţional este foarte sensibilă, cererea turistică fiind
determinată atât de forţele pieţei, cât şi de numeroşi factori exogeni, fără legătură directă
cu turismul, dar a căror influenţă este bine determintă.
În România , dezvoltarea rapidă a sectorului turismului, mai ales după 1989 a
determinat apariţia unor probleme resimţite de agenţii economici, care au fost nevoiţi să
facă faţă unor situaţii a căror rezolvare impunea abordarea într-o viziune nouă.
Complexitatea fenomenului turistic plasează intr-o poziţie centrală prestatorul de servicii
turistice, obligat intr-un fel sau altul să se implice în toate celelalte activităţi care au
atingere cu turismul, activităţile turistice fiind părţi ale unui întreg care se întrepătrund.
Se poate spune că eficienţa activităţii firmelor turistice presupune o sincronizare a
acţiunii tuturor agenţilor economici din acest domeniu, în caz contrar, efortul făcut de una
sau mai multe verigi ale lanţului de prestaţii va fi anulat de celelalte.
Dezvoltarea activităţilor sociale şi economice din orice ţară depinde în mod
categoric de eficienţa reţelei necesare deplasării mărfurilor şi oamenilor. Orice
nesincronizare poate produce probleme în activităţile productive, în schimburi sau
consum. Industria producătoare, comerţul şi sectorul de mărfuri, vânzarea produselor şi
mobilitatea populaţiei, toate acestea depind de eficienţa sectorului de transporturi. Este
mai mult decât evident că orice întreprindere, cu atât mai mult una de servicii şi în mod
special una care activează pe piaţa turistică, în mod inevitabil şi necesar trebuie să
desfăşoare activitate de transport. Transportul este un element esenţial al produsului
turistic cel puţin din două motive: reprezintă modalitatea de atingere a destinaţiei de
călătorie şi este necesar ca mijloc de mişcare la destinaţie.

În general activitatea de transport prezintă o serie de particularităţi, general

valabile, indiferent de obiectul de activitate al firmei în care – sau pentru care – se
desfăşoară. Din rândul acestora enumerăm:
• procesul de producţie presupune existenţa: mijloacelor de producţie (mijloc de
transport, cale de rulare etc.), a forţei de muncă corespunzător calificate, obiectului
muncii (bunuri materiale sau persoane);
• existenţa a două forme de activităţi: transporturi interioare şi transporturi
comerciale (desfăşurate în şi pentru sfera circulaţiei) – managementul activităţilor de
transport din firmele de turism vizează tocmai acest ultim aspect;

3
 • dat fiind faptul că valoarea de întrebuinţare a bunurilor se realizează doar prin
consumul lor, putem afirma că activitatea de transport este un proces de producţie
suplimentar în cadrul căruia nu se creează bunuri materiale ci efecte utile;
• în cadrul transporturilor de mărfuri se produce o utilitate (deplasarea spaţială a
produselor) – ce se consumă chiar în timpul producerii sale, şi o valoare de schimb –
determinată de valoarea mijloacelor de muncă vie şi materializată consumată, ce se
adaugă la valoarea obiectului muncii.
Ţinând cont de cele prezentate managementul transporturilor îşi propune
efectuarea unor transferuri de materii prime, materiale şi mărfuri – dintr-un loc în altul,
de obicei de la furnizor la beneficiar – care să se realizeze în timp util şi cu cele mai
reduse costuri, în condiţii optime şi la o eficienţă cât mai ridicată. Nevoia de transport de
materii prime, materiale şi mărfuri se află într-o relaţie de dependenţă strânsă cu
producţia, motiv pentru care în luarea oricărei decizii trebuie pornit întotdeauna de la
estimarea activităţii de producţie.
În condiţiile existenţei unei atractivităţi reale şi a unor prestaţii turistice de calitate
– ce permit desfăşurarea activităţi cu bune rezultate, în mod normal se înregistrează cote
– din ce în ce mai – ridicate ale circulaţiei turistice. Managerii activităţilor turistice
trebuie să găsească, în aceste condiţii, posibilităţi pentru satisfacerea calitativ superioară a
nevoii de călătorie pentru un număr din ce în ce mai mare de turişti. Pe de altă parte
mijloacele de transport utilizate trebuiesc utilizate eficient şi raţional. Sunt multiple
deciziile pe care trebuie să le ia, rapid şi eficient, managerii activităţilor de transport din
turism. Însă, în general, deciziile depind de trei factori:
‰ - dimensiunea călătoriei;
‰ - numărul de persoane de transportat;
‰ - bugetul alocat/disponibilităţile băneşti.
Alegerea modului de transport este influenţată, în bună parte, şi de următorii
factori:
‰ - disponibilitatea, frecvenţa şi flexibilitatea fiecărui tip de transport;
‰- timpul necesar spre a ajunge la destinaţie, utilizând tipuri diferite de transport;
‰ - confortul sau luxul unui tip de transport faţă de altul;
‰ - serviciile terestre sau facilităţile terminale, disponibile pentru fiecare tip de
transport în parte;
‰ - statutul sau prestigiul dorit.
Este de la sine înţeles, în aceste condiţii, că timpul total de vacanţă se divide în
timp de transport (călătorie) şi timp de sejur.
În această ecuaţie aparent simplă, managerii activităţilor de turism trebuie să găsească
soluţii pentru scurtarea timpului de călătorie, prin deplasări cât mai rapide, în condiţii de
confort şi siguranţă maxime, toate în cadrul unui program cât mai apropiat de aşteptările
turistului. Factorii enumeraţi trebuie să fie astfel orchestraţi încât, în cele din urmă, să
poată fi atins complexul ideal al aspiraţiei turistului despre mijlocul de transport turistic:
rapid, confortabil, economic.
4
CONSIDERAŢII GENERALE

Între orientările fundamntale ale economiei moderne se remarcă dezvoltarea şi

diversificarea serviciilor, constituite astăzi într-un sector distinct al economiei.
Caracterizate printr-un dinamism înalt, serviciile îşi pun amprenta asupra activităţii
desfăşurate de celelalte sectoare ale economiei, asupra modului de valorificare a
resurselor umane şi materiale, având o contribuţie majoră la progresul economic şi social.
Serviciile turistice reprezintă acele activităţii ce au ca obiect satisfacerea tuturor
nevoilor turiştilor, atât în perioada de deplasare, cât şi în legătură cu aceasta.
În consecinţă o parte din activităţile ce fac parte din prestaţia turistică vizează
acoperirea unor necesităţi obişnuite, cotidiene (odihnă, hrană), iar altă parte prezintă
caracteristici specifice turismului. Prin natura sa, serviciul turistic trebuie să conducă la
refacerea capacităţii de muncă simultan cu petrecere plăcută şi intructivă a timpului liber.
În plus, el trebuie să contribuie la îmbogăţirea bagajului de informaţii, cunoştinţe şi
deprinderi ale turistului, ceea ce imprimă serviciilor turistice, şi implicit turismului,
caracterul de important instrument în realizarea unei noi calităţi a vieţii.
De asemenea, serviciul turistic, prin conţinutul său trebuie să asigure odihna
activă a turistului, care tinde să devină o componentă tot mai importantă a acestuia ca
urmare a reducerii săptămânii de lucru şia creşterii dimensiunilor timpului liber,
reprezentând totodată un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament pentru
ameliorarea consecinţelor nefavorabile ale suprasolicitării nervoase. Pentru aceasta
trebuie să se diversifice agrementul tradiţional pentru sporirea atractivitaţii manifestării
turistice, prin conceperea unor vacanţe turistice cu posibilităţi multiple de desfăşurare a
unei odihne active: sportive, culturale, artistice, simularea unor pasiuni, cursuri de iniţiere
sau aprofundare, pentru parcticarea unor meserii artizanale, cunoaşterea specificului
bucătăriilor locale, pentru învăţarea unor limbi străine ş.a.

Locul agenţiei de turism în cadrul întreprinderilor turistice:

Întreprinderea turistică, ca tip concret de existenţă a întreprinderii, oferă un

serviciu care poate fi sintetizat la informaţie/rezervare, la transport, la cazare, la
alimentaţie şi la agrement. Aşadar, întreprinderea turistică are un câmp de clientelă foarte
larg. Ea poate primi oameni de afaceri, congresişti, sportivi, grupuri la seminariile de
formare profesională, dar, în condiţiile specificului dominant al turismului contemporan,
ea trebuie să răspundă mai întâi unui turism de timp liber şi vacanţe pentru masele
populare tot mai numeroase. După obiectul activităţii lor, întreprinderile turistice pot fi
grupate în următoarele grupe şi tipuri:
• întreprinderi hoteliere, similare şi completare acestora. Acestea pot fi hanuri de
tineret, terenuri de camping ,centrele de tineret sau centrele de primire sau de sejur,
centrele de vacanţă colective, hotelărie lejeră, hoteluri, stabilimente de alimentaţie
publică uşoară şi de stil, satele de vacanţă;

5
 • întreprinderi de transport colectiv, care pot fi autocarişti, companii de căi ferate,
companii de aviaţie, organizatori de croaziere, închiriatori de maşini;
• întreprinderi de animaţie (agrement), de timp liber şi de informaţie, dintre care
se aminteşte: asociaţii, mişcări de tineret şi de educaţie populare, cluburi sportive sau ale
vârstei a III-a, asociaţii vizând peisaje turistice, case de cultură şi teatre, stabilimente sau
organizaţii pentru distracţii;
• agenţii şi organizatorii de călătorii, respectiv intermediarii dintre producători
(grupaţi anterior) şi consumatori (turişti).
Aceştia aparţin structurii organizatorico-funcţionale de bază care asigură
conceperea şi distribuţia unor produse turistice complexe.

6
Bibliografie:

- http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=466&idb
- http://www.referat.ro/referate_despre/referat_managementul_serviciilor_turistice.
html
- http://www.referat.ro/referate/Managementul_serviciilor_turistice_32ed0.html