Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE


Specializarea DREPT

DESFĂȘURAREA PERCHEZIȚIEI DOMICILIARE

Referat realizat de: Druță Teodor Cristian


An III, IFR
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT

Formele şi etapele percheziţiei domiciliare

Percheziţia domiciliară, în ştiinţa “Criminalistică” este cunoscută drept “percheziţia


locului” care la rândul ei se împarte în:
percheziţia locurilor deschise;
percheziţia clădirilor.
Unii criminalişti în locul percheziţiei clădirilor au folosit termeni ca: percheziţia
locurilor închise ori percheziţia încăperilor.
Necesitatea împărţirii percheziţiei domiciliare a fost determinată de faptul că fiecare
din aceste variante se desfăşoară după metode diferite de cercetare iar în ştiinţa criminalistică
acestea sunt tratate separat.
Din punct de vedere criminalistic noţiunea “loc deschis” cuprinde terenurile cu acces
limitat cum sunt: curtea, grădina din jurul casei sau alte terenuri îngrădite şi cu acces limitat.
Noţiunea de loc închis din punct de vedere criminalistic se referă la: încăperile de
locuit, dependinţele şi locul de muncă.
Percheziţia domiciliară fiind o activitate complexă necesită în mod obligatoriu pentru
efectuarea ei, parcurgerea a cel puţin 3 etape şi anume:
1. etapa pregătitoare, care include măsurile preliminare luate înainte de începerea
percheziţiei propriu-zise;
2. etapa repartizării sarcinilor de cercetare şi pază;
3. cercetarea detaliată şi fixarea rezultatului percheziţiei domiciliare, care reprezintă de
fapt executarea propriu-zisă a percheziţiei domiciliare.
Aceste etape se parcurg în mod firesc şi în cadrul percheziţiilor corporale, însă în cazul
percheziţiilor domiciliare ele ocupă o preocupare mult mai distinctă în activitatea judiciară
prilejuită de executarea acestora.
În etapa preliminară a percheziţiei domiciliare, organele judiciare vor lua următoarele
măsuri:
studierea dosarului cauzei;
planificarea percheziţiei sau percheziţiilor;
informarea cu privire la persoana percheziţionată şi a membrilor familiei acestuia, a
persoanelor cu care acesta locuieşte împreună;
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
informarea asupra locului ce urmează a fi percheziţionat, asupra intrărilor şi ieşirilor
acesteia;
informarea cu privire la mijloacele de legătură de care dispune cel percheziţionat, a
vecinătăţilor şi raporturilor cu vecinii;
informarea asupra obiectelor şi înscrisurilor ce trebuie căutate şi ridicare cu ocazia
percheziţiei;
organizarea echipei operative de percheziţie cu stabilirea rolului fiecărui membru al
echipei şi modul de deplasare la locul percheziţiei;
stabilirea mijloacelor tehnice necesare în efectuarea percheziţiei;
stabilirea modului de pătrundere în locul unde se va efectua percheziţia şi de asigurare
a participării martorilor asistenţi, în unele situaţii aceştia pot fi dinainte stabiliţi;
organizarea pazei căilor de acces în locul ce urmează a fi percheziţionat;
stabilirea primelor măsuri care se vor lua după pătrunderea în locul ce urmează a fi
percheziţionat, cum ar fi:
reţinerea pe loc a tuturor persoanelor găsite în locul respectiv până la terminarea
percheziţiei;
imobilizarea persoanelor care vor avea un comportament agresiv ori vor încerca sub
orice formă împiedicarea efectuării percheziţiei;
solicitarea celui percheziţionat să prezinte toate cheile de la încăperile care sunt
încuiate;
identificarea tuturor persoanelor găsite la locul percheziţiei şi stabilirea statutului
acestora şi a legăturii cu persoana percheziţionată;
dacă se va socoti ca necesar în această fază se va proceda la percheziţionarea corporală
a tuturor persoanelor găsite la locul percheziţiei, după care vor fi grupate într-un singur loc,
unde vor fi supravegheate de membrii desemnaţi din echipa de percheziţie şi li se va interzice
deplasarea de bună voie, decât numai la solicitarea celui care efectuează percheziţia propriu-
zisă;
în unele situaţii pentru o mai mare eficienţă şi obiectivitate se poate proceda la
încuierea şi sigilarea iniţială a încăperilor care se vor deschide şi desigila ulterior pe măsura
desfăşurării percheziţiei propriu-zise.
De menţionat că înainte de deplasarea la locul percheziţiei, echipa de percheziţie va fi
instruită de către coordonatorul echipei cu privire la modul de executare a percheziţiei şi rolul
pe care fiecare membru îl va avea pe timpul executării percheziţiei.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
Etapa a doua a percheziţiei domiciliare are loc după măsurile preliminare şi în această
etapă funcţie de situaţiile concret ivite la locul percheziţiei, coordonatorul echipei de
percheziţie, va proceda la completarea sarcinilor membrilor echipei de percheziţie, se va
indica metoda de lucru ce va fi folosită în executarea propriu-zisă a percheziţiei şi se vor
repartiza în concret sarcinile de căutare şi cercetare a locului percheziţionat.
Etapa a treia a percheziţiei domiciliare coincide cu efectuarea propriu-zisă a
percheziţiei care constă în căutarea şi cercetarea în detaliu a locului percheziţiei şi a tuturor
obiectelor şi înscrisurilor aflate în acest loc.
Metodele de căutare şi cercetare se vor trata în mod mai amplu la capitolele privind
particularităţile percheziţiei în loc deschis şi în loc închis, acestea fiind total diferite şi
specifice fiecărei forme de percheziţie domiciliară.
Cercetarea locului percheziţiei poate fi efectuată simultan în toate încăperile,
dependinţele, împrejmuirile aferente etc. sau separat într-o ordine stabilită funcţie de
efectivele care vor compune echipa de percheziţie.
Unii criminalişti includ în această etapă şi activitatea de fixare, de materializare a
rezultatelor percheziţiei, prin întocmirea procesului verbal în care se vor menţiona cronologic
modul de efectuare a percheziţiei şi constatările făcute, iar alţii au considerat că acest moment
ar fi de fapt o a patra etapă a percheziţiei domiciliare.
De precizat că în practica judiciară, atunci când percheziţia domiciliară se efectuează
într-un loc mai mare ca întindere, cu mai multe încăperi, dependinţe şi împrejmuiri mai
numeroase s-a uzat de întocmirea procesului-verbal 1 de percheziţie domiciliară în mod
simultan cu activitatea de căutare şi cercetare, numai dacă acest lucru a fost posibil şi pentru a
fi siguri că se va face menţiunile cu privire la toate aspectele şi nu vor fi scăpări care să poată
da naştere la unele interpretări negative din partea persoanei percheziţionate ori a altor
persoane interesate.

Planificarea percheziţiei domiciliare şi mijloacele tehnice necesare în efectuarea acesteia


Din punct de vedere etimologic prin “planificare” se înţelege a planifica o anumită
activitate care urmează a se desfăşura, a programa, a organiza şi conduce o anumită activitate
şi de regulă se realizează prin întocmirea unui plan.
Organele judiciare pentru a asigura reuşita unei percheziţii domiciliare, procedează la
o planificare cu grijă a acesteia, ţinând cont în detaliu de caracteristicile locului, a timpului
programării percheziţiei, de natura obiectelor căutate, de persoana la care se caută, de
1
Cf. Codului de Procedură Penală, art.161, alin. 1-4.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
posibilităţile de pătrundere în locul percheziţiei, de persoanele care iau parte la percheziţie, de
mijloacele tehnice necesare, precum şi de alţi factori care pot influenţa într-un anumit fel
desfăşurarea şi rezultatul acestei activităţi.
În toate cazurile când percheziţia nu se execută imediat după descoperirea infracţiunii,
este necesar să fie pregătită cu grijă, căci repetarea ei se face întotdeauna în condiţii grele, de
vreme ce persoana percheziţionată este prevenită şi are timp să-şi ia toate măsurile pe care le
crede necesare.
Principalii factori de care se va ţine cont în planificarea percheziţiei domiciliare sunt:
„urgenţa” efectuării percheziţiei domiciliare. În cazul în care percheziţia domiciliară
nu poate fi amânată ea se va executa în regim de urgenţă, pentru a se preveni dispariţia ori
distrugerea unor obiecte sau înscrisuri, care constituie probe foarte importante în stabilirea
vinovăţiei autorului faptei. De regulă se recurge la această procedură, în cazul în care
persoana în cauză este reţinută sau arestată, ori în cazul când urmează a se lua o astfel de
măsură.
Urgenţa acestei activităţi este dată în unele cazuri şi de faptul că prin natura
infracţiunii cercetate, percheziţia ar reprezenta procedural actul prin care s-ar obţine
mijloacele de probă principale, sau uneori singurele mijloace de probă necesare justei
soluţionări a cauzei cercetată.
Exemplu: - valorile care fac obiectul infracţiunilor de luare de mită;
- obiectele care prezintă unele caracteristici de individualizare supuse degradării
datorită trecerii timpului şi a condiţiilor de păstrare existente în locul unde au fost depozitate
sau ascunse etc.
Urgenţa presupune executarea percheziţiei în timpul cel mai scurt, din momentul
obţinerii datelor cu privire la existenţa bunurilor sau înscrisurilor care au legătură cu cauza
cercetată.
“timpul” când se poate pătrunde cel mai uşor la locul percheziţiei, este de asemenea
unul din factorii importanţi de care trebuie să se ţină seama.
De regulă acest timp se alege dimineaţa la prima oră, începând cu ora 06.00, asigurând
astfel alături de pătrunderea mai uşoară, atât lumina zilei în timpul căutării cât şi timpul
necesar terminării acesteia până la ora 20.00.
Este necesar a se ţine cont de acest factor datorită, în primul rând al faptului că, în
Codul de procedură penală se prevede în mod expres, că percheziţia domiciliară se poate
efectua între orele 06.00-20.002.
2
Cf. Codului de Procedură Penală, art. 159, alin. 3.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
Alegerea timpului privind momentul cel mai potrivit de a pătrunde în locul unde
urmează a se efectua percheziţia, depind şi anumite elemente strict necesare desfăşurării
percheziţiei cum ar fi: găsirea la domiciliu a persoanelor în cauză, posibilitatea asigurării
participării martorilor etc. uneori acest moment este precedat de o pândă executată la uşa
apartamentului persoanei percheziţionate atunci când se presupune că acesta nu va deschide
uşa.
Condiţiile cele mai favorabile de căutare a obiectelor. Acest factor are o importanţă
deosebită în asigurarea descoperirii obiectelor şi înscrisurilor căutate cu ocazia percheziţiilor
domiciliare.
Se cunoaşte că această activitate se efectuează cel mai bine la lumina naturală a zilei,
astfel că în unele cazuri este recomandat ca percheziţiile să se execute pe timp de zi având în
vedere că în unele anotimpuri se luminează mai târziu de ora 06.00 şi se întunecă mult mai
devreme de ora 20.00.
Acest factor prezintă o importanţă deosebită atunci când anumite bunuri trebuie
identificate, din alte bunuri de acelaşi gen, după unele caracteristici particulare de identificare,
dar nu numai, practica judiciară demonstrând că percheziţia la lumina artificială, la lumina
becului, lanternelor sau alte astfel de surse de iluminare, prezintă şi unele dificultăţi în
asigurarea pazei şi supravegherii corespunzătoare a locului percheziţionat şi a persoanelor
participante la percheziţie.
Un alt factor de care trebuie să se ţină cont sunt intenţiile cunoscute sau măcar bănuite
a celui percheziţionat.
De mare importanţă este a se cunoaşte dacă persoana percheziţionată poate deveni
violentă, ori poate să recurgă la aruncarea pe ferestre sau la distrugerea unor obiecte şi
înscrisuri, care sunt urmărite de organele judiciare şi de a căror găsire depinde într-o măsură
sau alta stabilirea vinovăţiei autorilor faptei.
De asemenea nu este de neglijat faptul că unii membri din familie sunt violenţi, pot
recurge la atitudini şi acte prin care pot îngreuna sau chiar pot face imposibilă efectuarea
percheziţiei, ori pot distruge sau sustrage obiecte şi înscrisuri ce interesează organele
judiciare, ori pot recurge la diverse manifestări, prin care pot determina întreruperea
percheziţiei cum ar fi: autoincendierea, incendierea locuinţei, automutilare etc.
Pentru executarea în condiţii cât mai favorabile şi cu eficienţa scontată a percheziţiei
domiciliare, este necesar ca în cadrul planificării, organele judiciare să realizeze în principal
următoarele sarcini3:
3
Cf. Codului de Procedură Penală, art. 159, alin.1-20..
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
a) culegerea de informaţii necesare pentru cunoaşterea în detaliu a locului unde
urmează a se efectua percheziţia, cum ar fi:
b) adresa exactă a locului (localitate, stradă, număr, bloc, scară, etaj, apartament
etc.);
c) destinaţia concretă dată prin folosinţă a locului respectiv;
d) numărul de persoane care locuiesc sau folosesc efectiv locul în cauză;
e) limitele precise ale locului;
f) căile de comunicare cu exteriorul, felul şi numărul acestora, dacă dispun de
telefon sau alte mijloace de legătură;
g) caracteristicile generale şi speciale ale locului deschis sau ale clădirilor aflate
în acest loc.
h) cunoaşterea personalităţii persoanei la care urmează a se efectua percheziţia
domiciliară.
În acest sens se vor obţine date cu privire la antecedente, profesie, loc de muncă,
anturajul şi locurile frecventate.
De asemenea se vor stabili membrii de familie şi alte persoane împreună cu care
locuieşte percheziţionatul, felul vieţii de familie, relaţiile cu vecinii, rudele şi natura
legăturilor cu acestea.
Nu este lipsit de importanţă a se cunoaşte comportamentul persoanei percheziţionate,
dacă deţine la domiciliu obiecte sau înscrisuri care interesează cauza cercetată, eventual şi
locul de ascundere al acestora.
Se va insista pentru cunoaşterea programului zilnic al percheziţionatului şi al
persoanelor împreună cu care acesta locuieşte.
Toate aceste date sunt necesare pentru a şti când trebuie efectuată percheziţia şi pentru
a stabili componenţa echipei de percheziţie, mijloacele necesare şi metoda de lucru.
identificarea obiectelor şi înscrisurilor care trebuie căutate şi ridicare, a
caracteristicilor de individualizare şi recunoaştere a acestora, locul sau locurile probabile ori
pretabile de ascundere.
Nu este lipsit de importanţă a se cunoaşte din timp, anterior momentului declanşării
percheziţiei, obiectele şi înscrisurile care pot fi descoperite cu ocazia percheziţiei precum şi
importanţa lor în procesul penal.
Această cunoaştere se poate realiza din studierea tuturor actelor procedurale existente
la dosar, procese verbale de constatare, declaraţii ale părţilor vătămate ale martorilor şi ale
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
făptuitorilor, care de foarte multe ori sunt completate cu date şi informaţii obţinute prin
măsuri specifice caracteristice muncii operative a organelor de cercetare penală (verificări,
investigaţii etc.).
Cunoaşterea caracteristicilor obiectelor care urmează a fi descoperite şi ridicate cu
ocazia percheziţiilor domiciliare face posibilă recunoaşterea acestora din multitudinea unor
obiecte de gen.
Asigurarea eficienţei unei percheziţii domiciliare depinde şi de faptul dacă se cunoaşte
dinainte locurile în domiciliul persoanei percheziţionate unde aceasta a ascuns bunurile da
valoare, de regulă obiecte de volum mic cum ar fi: bijuterii, sume de bani, înscrisuri
compromiţătoare, înregistrări magnetice şi video etc.
Este posibil ca astfel de obiecte să fie ascunse în picioarele unei anumite mese, în
pământul din curte sau grădină, în interiorul unor aparate electrice sau electronice, care de
regulă nu sunt demontate cu ocazia unor percheziţii domiciliare ori în locuri special create şi
zidite în pereţi, pardoseală sau tavanul încăperilor.
altă sarcină sau problemă de lămurit care trebuie rezolvată înainte de trecerea la
efectuarea percheziţiei este şi stabilirea metodelor de cercetare cele mai eficiente, a
mijloacelor şi forţelor necesare.
Metoda de cercetare se stabileşte în funcţie de caracteristicele tehnice ale locului ce
urmează a fi percheziţionat.
De exemplu:
în cazul unui loc deschis metoda de cercetare poate fi căutarea de la exterior spre
interior, ori de la centru către periferie, sau se recurge împărţirea locului în mai multe sectoare
de căutare;
în cazul unor clădiri, se alege metoda cercetării progresive, începând cu prima
încăpere de la uşa principală de acces şi se termină cu ultima cameră, situată pe latura clădirii
opusă uşii de acces;
în cazul clădirilor cu mai multe etaje se poate dispune căutarea de jos în sus, sau de
sus în jos ori simultan din cele două extremităţi; etc.
De precizat că în cazul când trebuie descoperite obiecte sau înscrisuri marcate chimic
cu substanţe criminalistice, din categoria mijloacelor necesare, nu trebuie să lipsească lampa
cu raze ultraviolete, iar în cazul când se impune demontarea ori dezmembrarea unor obiecte,
care constituie ascunzători, trebuie să fie procurate unelte şi scule necesare unei astfel de
operaţiuni.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
În practica judiciară au fost cazuri când în astfel de situaţii au fost folosiţi specialişti în
domenii ca: tâmplărie, lăcătuşărie, electronică etc.
De menţionat că în general fiecare percheziţie domiciliară prezintă unele particularităţi
de caz, funcţie de care problemele ce trebuiesc lămurite şi rezolvate cu ocazia planificării şi
activităţilor de pregătire sunt foarte diverse, practica judiciară demonstrând că nu s-au întâlnit
percheziţii domiciliare identice care să se suprapună din toate punctele de vedere.
planificarea percheziţiei trebuie să lămurească şi problema referitoare la persoanele
care iau parte la percheziţie.
În cazul când se impune participarea făptuitorului sau a persoanei care este arestat
preventiv, ori reţinut, trebuie să se asigure prezenţa acestuia şi în plus prezenţa apărătorului
ales ori desemnat din oficiu, conform regulilor de procedură penală.
În toate cazurile când se impune găsirea la domiciliu al unei anumite persoane, este de
mare folos a se cunoaşte timpul când acesta se află la domiciliu.
De asemenea organul de urmărire penală care conduce percheziţia trebuie să cunoască
din timp efectivele care îi sunt puse la dispoziţie în vederea efectuării percheziţiei domiciliare,
pentru a putea stabili şi planifica din timp sarcinile fiecărui membru din echipă.
Problema martorilor asistenţi de asemenea trebuie prevăzută, se vor stabili metode
clare de rezolvare, pentru că în unele situaţii nu se poate pierde vremea odată ajunşi la locul
de percheziţionat, pentru găsirea unor martori asistenţi, dat fiind şi faptul că foarte multe
persoane refuză din anumite cauze şi principii să participe la percheziţie în această calitate.
Dacă percheziţia domiciliară urmează să se execute la sediul unei societăţi comerciale
ori într-o altă anexă a acesteia (depozit, atelier etc.) este necesar a se cunoaşte reprezentanţii
acesteia,de regulă managerul acesteia ori înlocuitorul legal al acestuia, ştiind faptul că
prezenţa lor este necesară pentru simplul fapt că în conformitate cu prevederile legale
trebuiesc informaţi cu privire la prezenţa organelor judiciare activităţile ce urmează a fi
efectuate, motivaţia şi baza legală a acestei activităţi.
În funcţie de anumite caracteristici ale locului percheziţionat şi de anumite situaţii
deosebite ce pot apare, cel care conduce percheziţia, trebuie să-şi prevadă şi dacă este sau nu
necesar un personal auxiliar ajutător care să ia parte la percheziţie, având în vedere că de
multe ori trebuiesc stabilite şi persoanele care să asigure supravegherea ori paza locului
percheziţionat, atât pentru a preveni un eventual atac asupra celor care execută în concret
percheziţia domiciliară, dar şi pentru a preveni şi întâmpina manevra unor persoane de a
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
sustrage obiecte şi înscrisuri, de a le ascunde ori pur şi simplu de a le distruge, pentru a
împiedica descoperirea şi ridicarea lor în scopul folosirii ca probe în procesul penal.
Numărul persoanelor programate pentru o percheziţie domiciliară şi trecute în planul
percheziţiei nu trebuie să rămână neschimbat, după caz acesta poate fi completat cu alte
persoane dacă acest lucru va fi necesar.
De exemplu atunci când nu este găsită persoana percheziţionată, care eventual s-a
sustras, ori a fugit pur şi simplu de la locul percheziţiei, atunci trebuie asigurată prezenţa unui
alt membru de familie sau a altei persoane majore care locuieşte împreună cu aceasta ori
prezenţa unui vecin major.
În practica judiciară au fost efectuate percheziţii şi fără participarea martorilor
asistenţi, dar numai în cazurile când a participat procurorul, însă este recomandat a nu renunţa
la prezenţa martorilor asistenţi, declaraţiile acestora la nevoie putând combate orice alibi creat
ulterior de cel percheziţionat.
Martorii asistenţi, de regulă, sunt aleşi din rândul persoanelor majore neinteresate în
cauza respectivă, care nu au suferit condamnări penale şi nu fac parte din personalul organului
de urmărire penală care efectuează percheziţia.
Astfel nu vor fi folosiţi ca martori asistenţi persoanele care au făcut reclamaţii în cauza
cercetată, care au fost vătămate prin infracţiunea comisă, sunt rude cu cel percheziţionat ori au
calitatea de coautor ori complice la fapta cercetată.
În practica judiciară s-au întâmplat cazuri când organele de cercetare penală au ales
greşit ca martori asistenţi – rude apropiate ale făptuitorului ori complici ai acestuia, iar pe
timpul efectuării percheziţiei domiciliare în momentul când s-au descoperit unele corpuri
delicte, aceştia au recurs la imobilizarea organelor de cercetare penală, iar unul din martori a
dispărut cu obiectele respective, făcând astfel imposibil de atins scopul percheziţiei respective
şi în plus a fost pusă în pericol sănătatea şi chiar viaţa unor membri din cadrul echipei de
percheziţie, lipsind astfel cauza de unica probă uneori a faptei comise.
De asemenea sunt cazuri când este impusă o anumită calitate a martorilor asistenţi.
Astfel în cazul efectuării unei percheziţii într-un loc unde se păstrează documente secrete se
recomandă a se folosi ca martori asistenţi numai persoane din rândul salariaţilor care au acces
la aceste documente.
Se recomandă ca organele judiciare care efectuează percheziţia domiciliară, să asigure
după caz participarea în anumite cazuri şi a unor specialişti ca martori asistenţi.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
De exemplu în cazul cercetării furtului unor obiecte de cult să fie necesară prezenţa
unui martor asistent care poate cu uşurinţă să identifice un anumit obiect de cult – tablou,
icoană etc.
Tot în cadrul activităţii de planificare trebuie stabilite şi sarcini privind întocmirea
formalităţilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei de percheziţie domiciliară.
În acest sens se vor stabili legătura dintre organul de cercetare penală – procuror şi
magistrat.
Eliberarea autorizaţiei de percheziţie domiciliară parcurge o anumită procedură
specială.
Astfel mai întâi organul de cercetare penală va înainta procurorului dosarul cauzei
însoţit de o adresă prin care motivează necesitatea efectuării percheziţiei şi solicită
procurorului sesizarea instanţei competente.
Procurorul care supraveghează cauza penală respectivă primind dosarul însoţit de
adresa motivată întocmită de organul de cercetare penală, va verifica motivele care stau la
baza solicitării şi dacă în urma unei analize ajunge la concluzia oportunităţii, percheziţiei va
întocmi un referat cu propunere de eliberare a autorizaţiei de percheziţie domiciliară şi va
înainta dosarul cauzei împreună cu referatul instanţei competente a soluţiona cererea
respectivă .
Autorizaţia de percheziţie domiciliară se va elibera de judecător potrivit competenţei
materiale şi teritoriale prin încheiere motivată.
Judecătorul, în cursul urmăririi penale dispune efectuarea percheziţiei domiciliare în
camera de consiliu, fără citarea părţilor în procesul penal, cu precizarea că participarea
procurorului este absolut obligatorie, conform art.157-158 din Codul de procedură penală.
Pentru valabilitate, autorizaţia de percheziţie domiciliară trebuie să cuprindă
următoarele:
antetul cu denumirea instanţei din care face parte judecătorul care a autorizat
efectuarea percheziţiei;
titlul actului (Autorizaţie de percheziţie domiciliară), numărul acestuia şi data emiterii;
temeiul legal şi baza în care s-a procedat la examinarea motivaţiilor din dosar care au
stat la baza solicitării acestui act;
faptul că se autorizează efectuarea percheziţiei domiciliare;
numele şi prenumele percheziţionatului precum şi locul unde se va efectua percheziţia.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
Lipsa din această autorizaţie a organului emitent, numele şi prenumele persoanei
percheziţionate şi a locului unde se va efectua percheziţia, atrage nulitatea absolută a acesteia.
Judecătorul poate dispune efectuarea percheziţiei domiciliare prin încheiere motivată,
din oficiu în faza de judecată şi la cererea procurorului în cursul urmăririi penale.
Percheziţia domiciliară se execută de regulă de către procuror sau organele de
cercetare penală însoţit de lucrători operativi.
Instanţa de judecată poate proceda la efectuarea unei percheziţii domiciliare cu ocazia
unei cercetări locale iar în celelalte cazuri dispoziţia de a se efectua, se comunică procurorului
în vederea efectuării.
Dacă percheziţia domiciliară se va efectua de organele de cercetare penală, procedura
impune existenţa unei autorizări prealabile din partea judecătorului.
Prin urmare percheziţia domiciliară nu poate fi efectuată de către organele de cercetare
penală fără autorizarea judecătorului.
Nu este legală, iar procesul verbal de percheziţie este nul – şi nu produce efecte
juridice – dacă percheziţia domiciliară este efectuată de organele de cercetare penală cu
acordul de voinţă al celui percheziţionat, fără autorizarea procurorului.
Percheziţia domiciliară poate fi efectuată numai între orele 06.00 – 20.00, aşa cu
prevede art. 103 din Codul de procedură penală, iar în celelalte ore numai în caz de
infracţiune flagrantă sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local public.
Pot fi continuate după ora 20.00 şi în timpul nopţii toate percheziţiile începute între
orele 06.00 – 20.00.
Organul judiciar care efectuează percheziţia domiciliară, este obligat ca în prealabil, să
se legitimeze şi să prezinte autorizaţia eliberată de judecător.
Percheziţia domiciliară se efectuează în prezenţa persoanei de la care se ridică
obiectele sau înscrisurile, ori la domiciliul căreia se efectuează, iar în lipsa acestora în
prezenţa unui reprezentant legal, a unui membru de familie sau a unui vecin având capacitatea
de exerciţiu.
Participarea la efectuarea percheziţiei a persoanei căreia i se face percheziţia, sau a
reprezentantului său legal, este necesară şi îşi are motivaţia în dreptul său de a asista la
efectuarea percheziţiei pentru aşi asigura respectarea drepturilor.
Persoana percheziţionată are dreptul să asiste la toate acţiunile percheziţiei, ocazie cu
care va putea lua cunoştinţă despre toate obiectele descoperite şi ridicate, putând face anumite
observaţii care vor fi menţionate în procesul verbal.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
Art.157-158 din Codul de procedură penală, percheziţia domiciliară se efectuează de
către organele judiciare în prezenţa unor martori asistenţi.
Este de preferat ca martorii asistenţi să nu ia parte direct la acţiunile de căutare pentru
a-şi putea păstra obiectivitatea observaţiilor şi o viziune de ansamblu asupra percheziţiei
domiciliare.
În timpul efectuării percheziţiei, organul judiciar care o execută are dreptul să
deschidă toate încăperile sau alte mijloace de păstrare în care s-ar putea găsi obiectele sau
înscrisurile căutate, dacă cel îndreptăţit să le deschidă, refuză acest lucru.
De asemenea se vor lua măsurile necesare pentru ca faptele şi împrejurările din viaţa
personală a celui la care se face percheziţia şi nu au legătură cu cauza să nu devină publice.
Se va proceda în aşa fel încât pe timpul percheziţiei să nu se provoace distrugerea
obiectelor şi înscrisurilor de orice fel, cu atenţie deosebită asupra celor care prezintă o
anumită valoare faţă de persoana la care se efectuează percheziţia domiciliară, iar dacă se
produc astfel de urmări, ele vor fi descrise în procesul verbal din oficiu sau la cererea
persoanei percheziţionate.
Obiectele şi înscrisurile descoperite şi ridicate se vor prezenta celor care asistă, pentru
a fi recunoscute şi a fi însemnate de către acestea pentru a se preveni schimbarea lor, după
care se etichetează şi se sigilează.
În cazul obiectelor care nu pot fi însemnate, ori pe care nu se pot aplica etichete şi
sigilii, se vor împacheta pe cât posibil laolaltă, apoi pachetele respective se vor sigila.
Obiectele, care din diferite motive nu se ridică în vederea cercetărilor, vor fi lăsate în
păstrare fie în posesia celui la care se află, fie a unui custode.
Dacă se impune luarea unor probe pentru analiză acestea se vor lua în dublu – probă şi
contraprobă - şi se sigilează, iar una se lasă celui de la care se ridică.
Modul de efectuare a percheziţiei domiciliare rezultatul constatărilor făcute şi măsurile
luate vor fi consemnate într-un proces verbal cu respectarea prevederilor art.108 din Codul de
procedură penală, momentul încheierii acestui act juridic reprezentând şi finalul percheziţiei
domiciliare, act care va fi semnat pe fiecare pagină de către toţi participanţii la percheziţia
domiciliară efectuată.

Reguli speciale de procedură


În afara regulilor generale de procedură, la efectuarea percheziţiei domiciliare
organele judiciare trebuie în mod obligatoriu să respecte şi anumite reguli speciale, astfel:
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
percheziţia începută între orele 06.00 – 20.00, poate continua şi în timpul nopţii;
când percheziţia se efectuează într-o uitate publică sau la sediul unei persoane juridice,
de faţă va trebui să fie şi reprezentantul acesteia;
dacă percheziţia se efectuează într-o unitate publică sau juridică, martorii asistenţi pot
fi persoane care fac parte din salariaţii unităţii respective;
regulile privind participarea apărătorului sau a interpretului se aplică în mod
corespunzător;
dacă bunurile se predau unui custode, procesul verbal de percheziţie se va întocmi în
trei exemplare din care unul se va lăsa acestuia;
cu ocazia percheziţiei se vor ridica în mod obligatoriu bunurile perisabile, metalele sau
pietrele preţioase, mijloacele de plată străină, titlurile de valoare internă, obiectele de artă şi
de muzeu, colecţiile de valoare, sumele de bani ce fac obiectul acuzei;
cu excepţia infracţiunilor flagrante, deputaţii şi senatorii nu pot fi supuşi percheziţiei.

Primele măsuri luate după pătrunderea la locul percheziţiei


- prezentarea legitimaţiei şi a autorizaţiei de percheziţie
- adunarea tuturor persoanelor existente la faţa locului într-o singură încăpere şi
stabilirea lucrătorului care le va supraveghea pe tot parcursul percheziţiei
- percheziţionarea corporală a persoanelor existente la faţa locului; acest lucru se
face şi pentru a contracara eventuale acţiuni violente prin folosirea unor arme
- inspectarea întregului loc care va fi percheziţionat; verificarea rapidă a WC-urilor,
sobelor, maşinilor de gătit, tuburilor de aruncat gunoiul, a ferestrelor, a
telefoanelor (fixe sau mobile, acestea din urmă existente asupra persoanelor vor fi
oprite şi puse într-un loc ca să nu poată fi folosite) sau a altor aparaturi de
înregistrare sau comunicare; cu această ocazie se va verifica şi se va cunoaşte
topografia locului şi particularităţile sale
- blocarea intrărilor şi ieşirilor astfel încât nici o persoană să nu poată părăsi locul
percheziţionat şi nici o alta să nu pătrundă din afară
- căutarea şi identificarea martorilor asistenţi; aceştia, în situaţiile deosebite de
pătrundere arătate mai sus, trebuie deja să existe pentru a-i asista la operaţiunile
făcute de echipa; când intrarea decurge normal, liniştit şi fără incidente, înainte de
se trece la percheziţia propriu-zisă vor fi aduşi cel puţin doi martori asistenţi care
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
să îndeplinească cerinţele prevăzute de lege; legitimarea şi prezentarea autorizaţiei
se va face şi în faţa acestora.
După aceste etape preliminarii se trece, de către conducătorul echipei, la organizarea
percheziţiei propriu-zise, la efectuarea căutărilor ţinându-se seama de planul dinainte stabilit
şi de particularităţile găsite la faţa locului.
Fiecare membru al echipei primeşte sarcini concrete.

Reguli tactice aplicate în efectuarea percheziţiei domiciliare propriu-zise

Percheziţia domiciliară, aşa cum am mai arătat, se poate efectua în locuri închise sau
deschise. Indiferent unde se face, considerăm că trebuie îndeplinite un set de reguli generale:
- percheziţia trebuie efectuată în strictă conformitate cu legea
- percheziţia se desfăşoară metodic, sistematic, ceea ce presupune o cercetare şi
căutare detaliată şi într-o anumită ordine, direcţie sau în paralel (cercetare
concomitentă a mai multor încăperi) sau succesivă (începând de la intrare şi apoi
stânga-dreapta şi spre centrul locului)
- observarea în permanenţă a comportamentului persoanei percheziţionate
- efectuarea percheziţiei cu minuţiozitate, calm şi cu răbdare.
Percheziţia trebuie să urmărească depistarea ascunzătorilor, sens în care în practica
organelor de urmărire penală s-au format deprinderi practice cu valoare de reguli privind
modul de cercetare a diferitelor locuri, a obiectelor de mobilier, pereţi, tablouri, îmbrăcăminte,
duşumele, scări, grupuri sanitare etc.

Fixarea rezultatelor percheziţiei

Toate activităţile desfăşurate cu ocazia efectuării percheziţiei propriu-zise se


consemnează, într-un proces verbal care constituie principalul mijloc de fixare a rezultatelor
percheziţiei. Acesta trebuie să cuprindă menţiunea referitoare la locul, timpul şi condiţiile în
care au fost descoperite şi ridicate obiectele şi înscrisurile, enumerarea şi descrierea lor.
Se va face menţiune şi despre obiectele care nu au fost ridicate, dacă au fost menţionate
în cuprinsul procesului verbal şi despre acelea care au fost lăsate în păstrare sau predate în
custodie.
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
Consemnările în procesul verbal trebuie să se facă exact, clar şi precis, să nu se lase loc
de presupuneri.
Descrierea ascunzătorilor, a locurilor unde a fost găsit fiecare obiect sau înscris căutat trebuie
să se facă cu maximă rigurozitate, cu caracteristicile particulare pe care le au.
Procesul verbal se întocmeşte în cel puţin 3 exemplare din care 1 exemplar se lasă
persoanei percheziţionate iar unul se trimite ocolului silvic, în cazul în care au fost găsite
cantităţi de material lemnos. Dacă există şi dare în custodie, procesul verbal se întocmeşte în 4
exemplare din care unul se lasă custodelui.
Alte mijloace de fixare, care sunt anexe procesului verbal de percheziţie sunt
fotografiile, filmul judiciar şi desenul schiţă.

CONCLUZII

Avand in vedere ca procesul penal presupune desfasurarea unor activitati importante de


descoperire si identificare a mijloacelor materiale de proba in vederea stabilirii in concret a
adevarului am convingerea ca perchezitia este unul din mijloacele prin care se pot proba cele
sesizate.
De asemenea perchezitia, fie ca este ea corporala,a vehiculului, domiciliara sau
informatica este si un procedeu eficient dar si necesar in acelasi timp, in cadrul procesului
penal, intrucat poate fi si activitatea prin care pe langa probarea faptelor sau infirmarea
acestora, pot fi constatate in flagrant anumite infractiuni (de exemplu: portul fara drept de
arme albe in public sau in cadrul unei adunari publice constituie infractiune- perchezitia
corporala).
Procesul de efectuare a unei perchezitii, pe langa cunoasterea aspectelor teoretice privind
desfasurarea unei asemenea activitati, presupune si cunoasterea aspectelor de ordin tactic si
practic.

BIBLIOGRAFIE

Constituţia României;
Codul de procedură penală;
UNIVERSITATEA Dunărea de Jos GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
Specializarea DREPT
Ion Neagu, Mircea Damaschin, Tratat de procedură penală,. Partea generală, ediţia a II-a, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2015 (disponibil la sala de lectură a bibliotecii Universităţii
„Nicolae Titulescu”)

S-ar putea să vă placă și