Sunteți pe pagina 1din 4

Jurnalism

Proiectul nr. 1 - Știrea

Ce este știrea?
Cum un eveniment devine ştire
Ce anume face ca informaţia să se transforme în ştire

În accepţia ziariştilor, ştirea este o informaţie care, până în momentul publicării, era
necunoscută marelui public. Ştirile prezintă interes pentru mulţi oameni. Datorită lor aflăm lucruri
de care nu aveam ştiinţă, cunoaştem fapte şi întâmplări adeseori cu totul ieşite din comun.
Ştirea este lucrul cel mai important în jurnalism, temelia acestei profesii. Zilnic, mii de oameni
citesc ziare şi privesc televizorul pentru a afla ce se mai întâmplă în lume. Ziariştii sunt în căutarea
ştirilor pe întregul mapamond, pătrund dedesubturile intrigilor politice, studiază probleme dificile de
economie, se aventurează în expediţii până la capătul pământului sau îşi riscă vieţile în războaie. O
fac cu un singur scop, ca seara, aşezaţi comod în fotolii, oamenii să poată urmări buletinele de ştiri tv
sau, dimineaţa la o ceaşcă de ceai, să răsfoiască ziarul.
După ce criterii se călăuzesc însă jurnaliştii când stabilesc că o ştire va trezi sau nu interesul
cititorului? De regulă, reporterii şi redactorii cu experienţă au fler la ştirea adevărată. Unii au un simţ
al informaţiei atât de dezvoltat încât pricep dintr-o frântură de frază ce ştire merită atenţie şi ce
amănunt trebuie ignorat, ce anume va face senzaţie şi ce detalii vor rămâne neobservate.
hn Bogart şi Charles Dana: „Nu este o ştire când un câine muşcă un om, deoarece aşa ceva se întâmplă des. Însă când u
r, scria: „O stire este ceea ce trezeşte interesul unui bun gazetar”.
tot dinadinsul. Restul nu e decât publicitate”, o altă definiţie ce este atribuită lui William Hearst şi lordului Northcliff.
ă”, o formulă ce aparţine lui Aleksandr Avanesov, redactor-şef al agenţiei de presă Arminfo, din Erevan.

Caracteristicile ştirilor

Aria de influenţă. O ştire este cu atât mai interesantă cu cât conţinutul ei şi


consecinţele pe care le implică privesc un număr mai mare de oameni.
Celebrităţi. Omul este curios prin însăşi firea sa, de aceea el va citi cu mult interes
ştiri despre oameni cunoscuţi, despre activitatea lor, precum şi despre viaţa privată,
despre pasiunile acestora.
Elementul neobişnuit, senzaţional. Faptele sau oamenii extraordinari, ieşiţi din
comun, fenomenele bizare trezesc mereu interesul cititorilor.
Jurnalism

Aria de influenţă

Ziarele abordează pe larg problematica politică, iar ştirile politice, de cele mai multe ori, ocupă
primele pagini ale ziarelor. Să însemne oare aceasta că evenimentele din sfera politicii pot deveni
ştiri de larg interes? Nu e neapărat. Prin urmare, altceva contează. Corect ar fi să presupunem, în
context, că ştirile politice prezintă interes deoarece vizează interesele mulţimilor, iar orice schimbări
în politică influenţează viaţa întregii ţări. Iată de ce sunt interesante ştirile privind schimbările ce au
survenit în politica de stabilire şi achitare a pensiilor, privind tarifele la serviciile telefonice sau pentru
apa consumată. Din aceleaşi motive, trezeşte interesul cititorului tot ce se referă la războaie.

Celebrităţi

Nu e neapărat ca eroii acestor ştiri să fie staruri de cinema sau sportivi remarcabili. În ţările
politizate din spaţiul postsovietic, locul acestora, adeseori, este ocupat de oamenii politici. Publicul
doreşte să cunoască cât mai multe despre viaţa personalităţilor. Numele unora sunt atât de cunoscute
încât doar acest simplu fapt asigură valabilitatea ştirii.
Iată de ce subiectul unei ştiri ar putea fi, de pildă, frecventarea unui restaurant de către şeful
statului, o călătorie a premierului francez care şi-a vizitat rudele, căsătoria unui teleast sau
problemele pe care le are cu fiscul o vedetă oarecare.

Elementul neobişnuit, senzaţional

Dacă ceva anume v-a făcut să vă opriţi locului şi să deschideţi larg ochii de uimire, înseamnă că s-a
întâmplat ceva neobişnuit. Cazul, interesant pentru dvs, ar putea trezi şi curiozitatea cititorilor.
Întâmplările neobişnuite, bizare, oamenii ciudaţi, cu destine aparte, au fost întotdeauna interesante
cititorilor. Ele pot constitui subiecte pentru ştiri.

Factorii
Factorii datorită cărora un eveniment devine suficient de interesant ca să se constituie într-o ştire de
presă sunt: conflictul, proximitatea în spaţiu şi proximitatea în timp.

Factorul conflictului
Întreaga noastră viaţă este constituită din conflicte: conflicte dintre cei mari şi cei mici, dintre
cei care se consideră „ai casei” şi străini, conflicte cu prietenii, cu persoane apropiate sau
necunoscute. Există conflicte armate şi conflicte soluţionate pe căi paşnice, conflicte internaţionale şi
conflicte regionale.
Examinarea unor proiecte de legi în parlamente, interesele ce se ascund după aceste dezbateri,
rapoartele unor miniştri în şedinţele de guvern conţin în ele germenii unor conflicte mai mari sau
mai mici. Un ziarist are datoria de a înţelege acest lucru şi de a şti să arate cititorului sau
spectatorului care este cauza diferendului şi ce interese urmăresc părţile aflate în conflict. În plus,
ziaristul va arăta şi ce crede societatea, şi ce puncte de vedere – altele decât cele exprimate în
parlament sau în cabinetul de miniştri – există în legătură cu aceasta.
Conflicte există pretutindeni, ele putând fi generate de calitatea proastă a produselor alimentare,
de preţurile lor piperate, de accidente de automobil, de competiţii sportive sau spectacole de teatru.
Cele mai multe conflicte parcă sunt făcute pentru a deveni ştiri de presă. Nu întâmplător oamenii trec
Jurnalism

pragul redacţiilor pentru a povesti despre problemele lor, adică despre nişte conflicte pe care nu sunt
în stare să le rezolve de unii singuri.
Atenţia sporită pe care mass media o acordă confruntărilor armate, manifestaţiilor de masă,
oricăror forme de aplicare a armelor este explicabilă tocmai prin factorul conflictului, care face ca
aceste evenimente să fie interesante. Priceperea ziaristului de a sesiza conflictul şi de a relata
adecvat despre el constituie un indiciu al profesionalismului.

Factorul proximităţii în spaţiu…


Oamenii au vrut întotdeauna să ştie ce se întâmplă în imediata lor apropiere. Adeseori este mult
mai interesant să citeşti despre o groapă de pe strada de alături decât despre întâlnirea unor şefi de
state dintr-o ţară îndepărtată. Ziaristul caută, pentru ştirile sale, evenimente şi oameni care sunt
apropiaţi cititorilor săi. Dacă a avut loc un accident şi noi aflăm despre el, primul lucru care ne
interesează este dacă printre victime sunt sau nu concetăţeni ai noştri. Pe aceştia căutăm să-i aflăm
printre campionii competiţiilor sportive, printre personalităţile culturale recunoscute, proeminente.
Oamenii se ataşează sentimental faţă de cei ce le seamănă, le împărtăşesc aspiraţiile şi
interesele, au un mod de viaţă şi de gândire similar. Ştirile locale sunt atât de importante tocmai
datorită acestor elemente.

…şi în timp
Dorim mereu să aflăm noutăţile, ultimele ştiri. Să ştim ce s-a întâmplat astăzi, acum, chiar cu
câteva momente în urmă. Viaţa unei ştiri e scurtă. Impactul ei durează cel mult o zi-două. Ceea ce s-a
întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. Ştirea de ieri are o mai mare greutate
decât cea de alaltăieri. „Dar ce a fost alaltăieri?”, te poate întreba, mirată, persoana cu care
dialoghezi. De fapt, aceasta nici nu prea contează, deoarece, între timp, multe alte evenimente au
întunecat deja aceste „noutăţi vechi”.
Orice ziarist caută să comunice ştirea cât mai repede, mai repede decât o pot face concurenţii săi. De
promptitudinea cu care este difuzată informaţia depinde numărul spectatorilor din faţa micului ecran sau
cel al cititorilor ziarului dvs. De asemenea, de aceasta depinde încrederea şi celebritatea de care vă veţi
bucura. În vremea noastră, odată cu dezvoltarea tehnologiilor electronice, contează orice minut la difuzarea
unei ştiri. Cine va fi primul?, iată cum se pune problema. Acest lucru îi vizează în mod special pe ziariştii
angajaţi la agenţiile de presă. Într-o mai mică măsură problema îi vizează pe jurnaliştii tv şi, în cele din
urmă, pe gazetari. Totuşi, în cazul ziarelor, exigenţele sunt mult mai mari în ce priveşte calitatea prezentării
informaţiei, profesionalismul ziaristului. Toate aceste subiecte le vom aborda în capitolul care urmează. Vom
învăţa cum se scrie despre un eveniment sau, mai simplu, cum se scrie o ştire.
Jurnalism

Temă
Căutați în una din publicațiile de presă cunoscute o știre publicată astăzi și evaluați calitatea acesteia
în baza următoarelor criterii.

Să încercăm să analizăm această ştire din punctul de vedere al caracteristicilor pe care le-am
prezentat mai sus.

Caracteristica Se atestă sau


Descrierea acesteia
nu (+ sau -)
Aria de influenţă

Celebrităţi

Elementul
neobişnuit,
senzaţional

Să analizăm acum ştirea din punctul de vedere al factorilor:

Se atestă sau
Factorii Descrierea acestora
nu (+ sau -)
Conflictul

Proximitatea în
spaţiu

Proximitatea în
timp