Sunteți pe pagina 1din 5

Norma juridica

I. Notiunea si trasaturile normei

Trasaturile normei juridice:


 caracter general al normei juridice fata de actele individuale care se refera la cazri
particulare legea trebuie sa se refere la cazuri generale. S-au pus unele probleme:
exista anumite acte juridice aplicabile doar in anumite parti ale tarii, dar acele norme
au caracter general pentru ca pe teritoriul respectiv se plica tuturor. Apoi, exista
anumite categorii de institutii statale unipersonale - Avocatul Poporului, Presedintele -
ramane caracterul general al normei pentru ca ea se refera la oricine ar fi Avocatul
Poporului sau Presedintele Romaniei.
 caracterul tipic provine din generalitatea normei de drept. Orice norma
reglementeaza un anumit tip de conduita. Prin eliminarea diferentelor se incearca o
uniformizare in scopul reglementarii unor relatii sociale in conformitate cu interesul
general.
 caracterul intersubiectiv - o norma juridica nu poate reglementa decat relatii sociale
intre subiectele de drept. O norma juridica are in vedere ca dr si obligatiile sa fie puse
in balanta in mod just pentru subiectele raporturilor juridice reglementate. Norma
juridica reglementeaza raporturi intre subiecte de drept,nu intre subiecte de drept si
bunuri.
 caracterul obligaroriu al normei juridice - gradul de obligativitate a normei va fi
intotdeauna dictat de scopul normei. In dreptul public vom gasi norme imperative, iar
in dreptul privat norme permisive.

Norma juridica este o parte din norma sociala. Daca a intrat in vigoare se aplica imediat si
neconditionat. S-au pus anumite probleme:
 obligativitatea este specifica tuturor normelor sau numai anumitor norme? De exemplu
dreptul international public despre care in doctrina se spune ca nu exista o sanctiune
juridica. Desi nu exista o sanctiune exista acele liste ale rusinii unde sunt trecute
statele care nu isi indeplinesc obligatiile. Obligativitatea este specifica tuturor
normelor juridice.
 obligativitatea normei nu decurge din frecventa utilizarii normei

Definitie: norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita al carei scop
este de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire prin forta de
constrangere a statului.

II. Structura normei juridice:


In cadrul structurii normei juridice studiem structura tehnico-legislativa si structura logico-
juridica.
Structura logica este partea interna si stabila a normei. Din punctul de vedere al acesteia,
norma are urmatoarele elemente:
 Ipoteza reprez circumstantele in care se va aplica norma respectiva. Poate sa fie vorba
despre calitatea unor subiecte.
 Dispozitia reprezinta drepturile si obligatiile partilor. O norma poate sa ordone o
actiune si o inactiune.
 Sanctiunea este urmarea care intervine in cazul respectarii sau nerespectarii normei.
Sanciunea poate fi determinata sau relativ determinata. Poate fi pozitiva (plata
impozitelor) sau negativa. Sanctiunile pot si alternative sau cumulative. Dupa criteriul
ramurii de drept: sanctiuni de drept civil, penal, administrativ. Dupa natura lor:
sanciuni privind persoana(in penal), privind bunurile unei personae (confiscarea), cu
privire la acte(nulitate)

Structura logico-juridica are in vedere doua elemente:


 Are in vedere acele articole care nu cuprind toate elementele din structura logica.
 Acele articole care cuprind numai unele elemente din structura logica ,iar celelalte
sunt deduse prin interpretare.

Din punct de vedere tehnic normele sunt impartite in titluri, capitole.

III. Clasificarea normelor juridice:

1. Criteriul ramurii de drept: norme de drept civil, penal, constitutional


2. Dupa criteriul fortei juridice a acului din care fac parte: norme cuprinse in legi, in
ordonante de urgenta ale guvernului, norme cuprinse in hotarari de guvern
3. Dupa criteriul structurii logice: norme complete si norme incomplete. Normele
incomplete pot fi de trimitere (la un act) sau in alb (fac trimitere la un act ce urmeaza
elaborat)
4. Dupa criteriul sferei de aplicare: norme generale si norme special (normele speciale
deroga de la normele generale)
5. Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei: norme imperative (cele care
impun) sau norme permisive (cele care permit). Normele imperative sunt de 2 feluri:
norme imperative onerative (cele care impun la o anumita actiune) si norme
prohibitive (impun o abstentiune)

Esista si o categorie intermediara - normele supletive: initial sunt permisive, dar ulterior devin
imperative. Legea da o anumita regula, dar spune ca partile pot deroga de la legea respectiva.
6. Norme punitive si norme stimulative - cu sanctiune pozitiva (plata unui impozit)

IV. Actiunea normei juridice in timp si in spatiu.


Actiunea in timp a normei juridice inseamna durata de aplicare a unei norme. I se mai spune
si viata normei (cat timp norma juridica produce efecte?)

Exista 3 momente ale duratei de viata a normei:

1. Intrarea in vigoare a normei.

Acest moment este guvernat de principiul nimeni nu poate invoca necunoasterea legii.
Conform acestui principiu nemo censetur ignorare legem, odata de orma juridica a intrat in
vigoare, nimeni nu se poate prevala de necunoasterea efectelor acesteia, a consecintelor sale.
Exista exceptii de la acest principiu si anume izolarea teritoriului, exista anumite situatii cand,
in caz de forta majora, o parte a teritoriului statal devine izolat, astfel incat cetatenii din acel
teritoriu nu au posibilitatea sa cunoasca noua norma juridica intrata in vigoare. In cazul in
care o incalca nu vor fi trasi la raspundere. A doua exceptie este cunoscuta in doctrina sub
forma erorii de drept: in anumite situatii, cu ocazia incheierii unor contracte, una din parti
crede ca norma juridica produce anumite efecte, dar in realitate aceasta are alte consecinte
care se rasfrang asupra partii. De exemplu, persoana care crede ca primeste donatie si nu
plateste pretul bunului respectiv.

Norma juridica intra in vigoare in mod diferit in fct de actul normativ in care este cuprinsa.
Sunt mai multe situatii:

 Legile si ordonantele guvernului, cele simple intra in vigoare la 3 zile de la data


publicarii lor in M.O al romaniei.Zilele sunt calendaristice,numaratoarea incepe din
prima zi de publicare si se termina la ora 24 dupa ce a expirat a treia zi.
 Ordonantele de urgenta ale guvernului intra in vigoare la data publicarii in M.O al
Romaniei;
 Celelalte acte normative, toata legislatia secundara (hotarari de guvern, ordine ale
ministrilor, etc) intra in vigoare la data publicarii lor.

De asemenea, unele norme juridice intra in vigoare la data continuta in cuprinsul ei in textul
ei. Prezentul act normativ intra in vigoare la data de ......

2. Actiunea propriu zisa

Se mai numeste si activitatea normei. Este perioada in care norma juridica produce efecte
juridice depline. Caracterul activ este numit si principiul activitatii normei si inseamna ca
norma juridica este activa, adica ea se aplica numai pt viitor, nu retroactiveaza si nici nu
ultraactiveaza. De la acest punct al activitatii, exista cateva principii. Norma juridica nu
retroactiveaza, adica nu se aplica pt rap juridice (acte juridice sau contracte) create anterior
intrarii sale in vigoare. Se aplica numai pentru prezent. Sunt anumite situatii in care norma
retroactiveaza si ultraactiveaza:

 Regula de baza o reprez principiul neretroactivitatii legii. Cu toate acestea exista


anumite situatii in care norma juridica se poate aplica situatiilor nascute anterior
intrarii sale in vigoare. Astfel, o prima exceptie o reprezinta normele juridice de
interpretare. Uneori avandu-se in vedere mai buna aplicare a unei legi, legiuitorul
adopta o alta lege care sa dezvolte legea principala si care cuprinde norme de
interpretare a acesteia (legi de punere in aplicare a unor acte normative, hotarari de
guvern cu privire la norme metodologice privind anumite legi organice prin care se
definesc anumiti termeni). Normele de interpretare adoptate ulterior celor interpretate
retroactiveaza. Acestea fac corp comun cu normele interpretate. Intre ele exista o
unitate indisolubila, nu pot fi separate.

 alta exeptie o reprezinta normele care dezincrimineaza anumite faptele penale sau
normele penale si contraventionale mai favorabile infractorului respectiv. Normele de
dizincriminare privesc fapte comise anterior, pentru trecut deci retroactiveaza. E
permis pentru ca trebuie sa tina cont de situatia persoanei, sa nu ii agravezi fapta.

Normele penale mai favorabile si contraventionale - ideea de nu a agrava persoanei situatia


pe care o avea in momentul condamnarii. Pana la condamnare poate sa intervina o lege care sa
usureze pedeapsa, insa infractiunea e comisa dupa legea veche. Legea noua se va aplica daca
este mai favorabila. Daca cea noua este mai agravanta se aplica cea veche. Conteaza
caracterul favorabil al legii, caracter favorabil infractorului.

 Retroactivitatea expresa - sunt anumite legi care prevad in continutul lor ca se aplica
pentru anumite situatii in trecut, comise anterior intrarii lor in vigoare (cazul
retroactivitatii exprese-expresis verbis prevazute de legiuitor). In doctrina s-a pus
intrebarea daca in aceasta exceptie am putea admite si retroactivitatea implicaita,care
rezulta implicit din cuprinsul legii, raspunsul a fost negativ, in sensul ca nu poate fi
admisa exceptie de la principiul neretroactivitatii legii decat retroactivitatea.

 locus regit actum - actul juridic este guvernat sau supus locului incheierii sale;
 tempus regit actum - actul juridic este guvernat de legea in vigoare in momENTUL
incheierii sale;
 lex rei sitae - legea locului situarii bunurilor dintr-un contract.

Actiunea asupra perssoanelor-legea de baza este principiul personalitatii sau al cetateniei


active-norma juridica se aplica tuturor cetatenilor sai. Exista o situatie, cetatenii straini si
apatrizi. In materie penala este legea locului savarsitii faptei. Exista insa o exceptie de a
principiului cetateniei active, cand legea nationala urmareste pe cetatenii aflai in strainatate.
Cet romani aflati in strainatate sunt supusi legii romane sub 2 aspecte: starea civila si
capacitatea juridica (de-a incheia acte dupa legea romana).

Pentru persoanele juridice, locul stabilirii sediului social atrage legea nationala aplicabila:
cand sunt mai multe sedii si nu spun care e principalul sediu atunci se considera ca sediul real
este acolo unde isi desfasoara activitatea si conducerea persoanei juridice, determina
nationalitatea.

Exceptii de principiu: misiunile diplomatice si consulare (imunitate diplomatica), personalul


diplomatic si consular.

Regimul juridic al strainilor


 Regimul national - strainii au aceleasi drepturi ca ale cetatenilor, cu exceptia celor
politice si de a ocupa o functie sau demnitate publica.
 Regimul special - inseamna acordarea pt cetatenii straini a unor drepturi prevazute
expres in tratate, conventii bilaterale sau acorduri internationale.

Clauza natiunii celei mai favorizate presupune incheierea unui acord bilateral. Un stat acorda
strainilor un tratament la fel de avantajos ca cel acordat cet unui stat tert considerat ca
favorizat. De ex. SUA cu Canada si pt romania facilitati fiscale)