Săptămâna 21-24 aprilie

RECAPITULARE: AGRICULTURA ȘI INDUSTRIA

SUPORT DE CURS ȘI TESTE DE EVALUARE

AGRICULTURA

Premisele naturale ale dezvoltării agriculturii

• relieful variat: câmpie netedă, de deal şi podiş, cu suprafeţe mai accidentate şi supuse alunecărilor de
teren, munte cu relief accidentat;
• clima favorabilă;
• soluri foarte bune.

Cultura cerealelor
principalele regiuni cerealiere sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest (şi Dealurile de Vest), Podişul
Moldovei (îndeosebi Câmpia Jijiei), Podişul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei (îndeosebi Câmpia
Transilvaniei) şi Podişul Getic;
• cerealele sunt utilizate în industria morăritului şi panificaţiei (grâul, îndeosebi), în alimentaţie
(porumbul, orezul), ca furaj (porumbul, ovăzul, sorgul) şi în industria berii (orzul);
• industria morăritului şi panificaţiei este răspândită în toate oraşele.

Plantele tehnice
sunt: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa;
• floarea-soarelui este cultivată intensiv îndeosebi în sud-estul ţării (Câmpia Română);
• sfecla de zahăr: Culoarul Siretului, Bărăgan, Dobrogea, sudul Câmpiei Române, Câmpia de Vest,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei; fabricile de zahăr sunt localizate în zonele de cultură a sfeclei
de zahăr;
• inul şi cânepa, utilizate în industria textilă, se cultivă în Podişul Sucevei, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei şi Depresiunea Giurgeului, apoi în Câmpia de Vest şi Dobrogea; pe baza firelor de in
şi de cânepă se obţin produse textile la Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Botoşani ş.a.;
• bumbacul, adus din import, este prelucrat în centre de industrializare;
• inul, cânepa, bumbacul, firele sintetice, lâna, mătasea naturală şi artificială, formează materia primă a
industriei tricotajelor şi confecţiilor.

Cartoful
• se cultivă mai ales în regiunile mai reci: Podişul Sucevei, depresiunile intracarpatice (Braşov, Giurgeu
şi Ciuc); se foloseşte în alimentaţie, ca furaj sau în industrie (la obţinerea amidonului şi glucozei).

Legumele şi leguminoasele pentru boabe

se cultivă în jurul oraşelor şi în luncile unor râuri; se utilizează în alimentaţie şi în industria conservelor.
Viţa-de-vie
are tradiţii istorice străvechi; principalele podgorii sunt localizate în Subcarpaţii Curburii-Panciu,
Odobești, Podişul Moldovei-Cotnari, Huși, Podişul Getic-Drăgășani, Strehaia-Corcova,Câmpia
Olteniei-Dăbuleni, Segarcea, Podişul Dobrogei- Murfatlar, Niculițel, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei (Jidvei, Apold, Alba Iulia-pe Mureş şi Târnave), Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest-
Valea lui Mihai, Teremia Mare, Pâncota.

Pomicultura
ocupă suprafeţe mari în Subcarpaţii Getici şi de Curbură, sudul Banatului şi Dealurile Silvaniei.
Creşterea animalelor şi utilizarea produselor animaliere
baza furajeră a creşterii animalelor o reprezintă păşunile şi fâneţele naturale, plantele furajere cultivate;
• bovinele (cu peste 3 milioane de capete) sunt răspândite mai mult în regiunile de munte şi în zonele
periurbane;
• porcinele (cu circa 7 milioane de capete) cresc în proporţii mari în zonele de câmpie;
• ovinele (cu peste 7 milioane) sunt răspândite în regiuni joase: Dobrogea principala regiune, Câmpia
Română, Câmpia de Vest şi în regiuni montane şi submontane de tradiţie (zona Sibiului, Oltenia
subcarpatică) etc;
• păsările de curte (avicultura) sunt comune tuturor gospodăriilor rurale, dar şi pentru combinatele
avicole de tip industrial;
• apicultura (creşterea albinelor) este o ocupaţie străveche, cu o răspândire largă;
• sericicultura (creşterea viermilor de mătase) este mai dezvoltată în Oltenia şi Banat - datorită culturii
dudului.
Prelucrarea industrială a produselor animaliere
• produsele lactate sunt industrializate în centre de tradiţie: Vatra Dornei, Sibiu;
• industria cărnii şi a conservelor de carne este reprezentativă în Bucureşti, Sibiu; alte centre: Suceava,
Mediaş, Braşov;
lâna se industrializează în centre de tradiţie, precum Braşov şi Sibiu;
• mătasea naturală se prelucrează la Timişoara, Bucureşti şi Lugoj;
• industria de pielărie, blănărie şi încălţăminte utilizează atât produse animaliere, cât şi produse sintetice.

TEST DE EVALUARE

A. Itemi cu alegere multiplă

1. Principalele zone cerealiere ale ţării noastre sunt:
a. dealurile; b. podişurile; c. câmpiile; d. luncile şi delta.
2. Floarea soarelui este folosită cel mai mult pentru obţinerea:
a. celulozei; b. zahărului; c. uleiului; d. furajelor.
3. Cele mai multe şi extinse podgorii sunt în:
a. Câmpia de Vest; b. Podişul Getic;
c. Câmpia Română; d. Subcarpaţi.
4. Creşterea oilor este mai extinsă în:
a. Dobrogea; b. Banat;
c. Transilvania; d. Podişul Moldovei.
5. Cele mai multe dintre centrele de morărit şi panificaţie sunt localizate în:
a. câmpii; b. dealurile subcarpatice;
c. depresiuni; d. podişuri.
6. Creşterea viermilor de mătase se practică cel mai mult în:
a. Banat; b. Moldova;
c. Delta Dunării; d. Maramureş.

B. Itemi cu răspuns scurt

7. Grâul are condiţii bune de creştere în câmpie unde predomină solurile . . . .
8. Cultivarea legumelor se extinde mult în bazinele legumicole din jurul. . . .
9. În partea de est a României, cartoful se cultivă cel mai mult în diviziunea Podişului Moldovei, numită
....
10. Cerealele ocupă suprafeţele cele mai mari în Câmpia . . . .
11. Floarea-soarelui este cultivată intensiv, în special în sud-estul ţării, în unitatea de relief numită . . . .
12. Fabricile de zahăr sunt localizate în zonele de cultură a plantei numită . . . .

C. Itemi de completare
 13. în coloana din stânga sunt notate câteva podgorii. înscrieţi în spaţiul din faţa
fiecăreia litera, din coloana a doua, care corespunde regiunii viticole din care
face parte.
A B
1. Panciu a. Podişul Dobrogei
2. Valea lui Mihai b. Podişul Transilvaniei
3. Jidvei c. Subcarpaţii Curburii
4. Murfatlar d. Câmpia Moldovei
5. Cotnari e. Podişul Getic
f. Câmpia de Vest

14. în coloana din stânga sunt notate câteva oraşe în jurul cărora sunt bazine legumicole, înscrieţi în spaţiul
din faţa fiecăreia litera din coloana a doua care corespunde regiunii naturale din care face parte.
A B
1. Oradea a. Câmpia Şiretului Inferior
2. Craiova b. Câmpia Vlăsiei
3. Constanţa c. Câmpia Crişurilor
4. Galaţi d. Lunca Jiului
5. Bucureşti e. Podişul Dobrogei
f. Câmpia Bărăganului

D. Itemi de tip eseu

15.Enumeraţi condiţiile naturale de dezvoltare a agriculturii.
16.Justificaţi de ce câmpiile sunt cele mai importante regiuni agricole ale ţării.
 INDUSTRIA

Industria extractivă şi industria energiei electrice

Cărbuni:
• huilă în bazinul Petroşani, în Depresiunea Petroşani din Carpaţii Meridionali; în Munţii Banatului;
• lignit în Podişul Getic, bazinul Motru şi Rovinari(cel mai mare bazin carbonifer); alte
bazine: Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii Curburii, Dealurile de Vest, Depresiunea Baraolt din
Carpaţii Orientali;
• cărbune brun în depresiunile Brad din Munţii Apuseni, Almaş din Depresiunea Transilvaniei,
Comăneşti din Carpaţii Orientali.
Petrol:
• răspândire: în Câmpia Română (partea centrală şi Bărăgan), Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia de Vest,
platforma continentală a Mării Negre;
• rafinării: Brazi (cea mai importantă); alte rafinării: Ploieşti, Teleajen, Piteşti, Borzeşti, Dărmăneşti.
Gaze naturale:
• gaz metan, în Depresiunea Transilvaniei, în structuri geologice numite domuri; gaze asociate,
localizate în regiuni petroliere.

Industria energetică şi a energiei electrice

• sursele de producere a energiei electrice: gazul metan, cărbunii, hidroenergia, produsele petroliere şi
energia atomică;
cele mai mari termocentrale sunt: Mintia-Deva, Luduş-Iernut, Paroşeni, Işalniţa-Craiova, Borzeşti,
Bucureşti, Brazi, Chişcani-Brăila; alte termocentrale: Rogojelu, Turceni, dependente de lignitul din
Podişul Getic;
• în curs de construcţie, atomocentrala de la Cernavodă;
cele mai mari hidrocentrale sunt: Porţile de Fier I (situată pe Dunăre), Lotru-Ciunget (pe Lotru),
Vidraru (pe Argeş), Porţile de Fier II (tot pe Dunăre, în aval de prima), Stejaru (pe Bistriţa) ; au
fost amenajate hidroenergetic râurile Argeş, Bistriţa, Olt etc.

Industria metalurgică
Cuprinde: industria siderurgică, metalurgia neferoasă şi industria construcţiilor de maşini.
Minereurile feroase şi siderurgia
baza de materii prime: minereu de fier, cocs, mangan;
• minereurile de fier: Munţii Poiana Ruscă, mangan în Dpresiunea Dornelor;
• huila cocsifîcabilă din bazinul Petroşani din Depresiunea Petroşani;

• centre siderurgice: Galaţi (cel mai important din ţară), Hunedoara, Reşiţa; alte centre siderurgice
sunt: Câmpia Turzii (sârmă şi oţel), Târgovişte, Bucureşti.

.Minereurile neferoase şi metalurgia neferoasă

• este o ramură ce prelucrează minereurile de cupru, complexe, auro-argintifere, bauxită;
• cuprul: extras din minereuri polimetalice (complexe) sau pirite cuprifere în nordul Carpaţilor
Orientali şi Munţii Metaliferi, este prelucrat la Baia Mare şi Zlatna;
• plumbul şi zincul se extrag din Carpaţii Orientali şi Munţii Metaliferi şi se prelucrează la Baia Mare
(plumb) şi Copşa Mică (zinc);
• aurul şi argintul se extrag din Munţii Metaliferi şi din Munţii Gutâi;
• bauxita se extrage în Munţii Pădurea Craiului, iar la Oradea se transformă în alumină; alumina din
Oradea, precum şi cea produsă la Tulcea (cu bauxită din import), se transformă la Slatina în aluminiu.
Industria construcţiilor de maşini
 • utilaj petrolier: Ploieşti;
• autoturisme se produc la Piteşti, Craiova şi Câmpulung; diferite mijloace de transport: nave la
Galaţi, Constanţa etc, locomotive electrice la Craiova, vagoane la Arad, autobuze la Bucureşti;
•produse electronice şi electrotehnice: Bucureşti şi Timişoara;
• alte centre: utilaj minier la Baia Mare şi Petroşani; maşini unelte: Arad, Bucureşti; tractoare şi
maşini agricole: Braşov, Craiova; aparate de zbor: Bucureşti, Braşov, Craiova, Bacău.

Industria chimică
• foloseşte o gamă foarte variată de materii prime: sare, pirite cuprifere, petrol, gaze naturale, sulf,
potasiu, lemn, stuf, produse vegetale şi animaliere;
•produsele obţinute sunt variate în cadrul ramurilor.
Petrochimia
• foloseşte petrolul, gazul metan şi cauciucul natural pentru producţia de cauciuc sintetic, mase
plastice, fibre şi fire sintetice; combinate: Brazi, Oneşti (Borzeşti) şi altele (Năvodari, Piteşti).
Produse clorosodice
• obţinute prin prelucrarea sării: Borzeşti (sare extrasă la Târgu Ocna), Govora (sare extrasă la
Ocnele Mari), Turda (sare extrasă la Dej), Târnăveni (sare extrasă la Praid), Ocna Mureş (sare extrasă la
Ocna Mureş); zăcăminte de sare sunt în Subcarpaţi şi Depresiunea Transilvaniei.
• Acidul sulfuric
• se obţine pe baza piritelor cuprifere la Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna.
• Îngrăşămintele chimice
• se obţin folosind gazul metan, azotul atmosferic (îngrăşăminte azotoase), apatite, fos-forite
(îngrăşăminte fosfatice) la: Craiova, Bacău, Turnu Măgurele, Târgu Mureş etc.

Celuloza şi hârtia
• se obţin din lemn de răşinoase, stuf, paie la Bacău, Brăila şi Buşteni.
Medicamente şi cosmetice
• Se fabrică la Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca.

Industria lemnului
• centrele de prelucrare sunt localizate în regiunile de unde se exploatează lemnul, prima fiind Carpaţii
Orientali, care concentrează cel mai important fond forestier;
• ramuri (produse): cherestea, placaje, furnire, plăci aglomerate din lemn (PAL), plăci fibrolemnoase
(PFL), mobilă, instrumente muzicale, sportive etc; acestea se produc separat sau în combinate de
prelucrare complexă a lemnului;
• combinate de prelucrare complexă a lemnului: Suceava, Sighetul Marmaţiei, Târgu Jiu, Bucureşti
(Pipera), Brăila, Constanţa, Caransebeş, Arad, Blaj, Gălăuţaş;
• fabrici de cherestea: Gheorgheni, Nehoiu, Vama, Piatra Neamţ, Vatra Dornei.

Industria materialelor de construcţie

• roci extrase din cariere şi folosite direct sau prin prelucrare:
a. rocile eruptive: mai importante sunt granitul, bazaltul. Granitul se exploatează din Carpaţi şi din
Munţii Măcinului;
b.rocile cristaline cuprind şisturile cristaline din Carpaţi, marmura, calcarele policrome. Cea mai
importantă exploatare de marmură se află situată în Munţii Poiana Rusca, la Rușchița;
c. rocile sedimentare cuprind calcare, argile, nisipuri, gresii, pietriş. Principalele cariere de calcar sunt
localizate în Podişul Dobrogei, Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali. Gresiile se extrag, îndeosebi,
din Carpaţii Orientali.
Dintre argile, o însemnătate deosebită o are argila albă (denumită caolin)din carese obţine ceramică.
• prelucrarea materialelor de construcţie pentru obţinerea de ciment, var, ipsos, azbociment, sticlă şi
articole de sticlărie, ceramică pentru construcţii, ceramică fină, prefabricate ş.a. Principalele fabrici de
ciment sunt localizate la Câmpulung, Bârseşti (Târgu Jiu), Turda, Bicaz şi Medgidia. Aceasta din urmă
utilizează calcarul extras din carierele situate în apropiere.
Repartiţia geografică a industriei
factorii care influenţează repartiţia geografică a industriei sunt:
- localizarea materiilor prime;
- resursele umane = forţa de muncă şi pregătirea ei;
- infrastructura (drumuri, poduri etc);
- tradiţiile industriale;
- piaţa de consum;
- condiţiile naturale.

Aglomerări industriale
1. Oraşul Bucureşti şi împrejurimile, cu o industrie extrem de diversificată;
2. Zona Brăila-Galaţi;
3. Ploieşti-Brazi şi alte centre;
4. Oneşti-Borzeşti-Bacău;
5. Braşov şi împrejurimile;
6. Depresiunea Petroşani;
7. Hunedoara-Deva;
8. Craiova şi împrejurimile sale;
9. Constanţa-Mangalia;
10.Baia Mare şi împrejurimile sale.
Alte oraşe importante din punct de vedere industrial: Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Cluj-Napoca,
Iaşi

TEST DE EVALUARE

A. Itemi cu alegere multiplă

1. Zăcămintele de gaz metan se găsesc în subsolul:
a. Podişului Transilvaniei; b. Podişului Getic;
c. Subcarpaţilor; d. Câmpiei Române.
2. Cele mai importante zăcăminte de huilă se găsesc în:
a. Depresiunea Braşov; b. Depresiunea Petroşani;
c. Subcarpaţii Getici; d. Podişul Getic.
3. Cele mai importante zăcăminte de minereu de fier sunt localizate în subsolul
Munţilor:
a. Harghita; b. Poiana Rusca;
c. Apuseni; d. Banatului.
4. Aluminiu şi aliaje din aluminiu se produc la:
a. Slatina; b. Tulcea; c. Oradea; d. Baia Mare.
5. Pe ţărmul Mării Negre un mare combinat petrochimic se află la:
a. Sulina; b. Constanţa; c. Năvodari; d. Mangalia.
6. Medicamente şi produse cosmetice se produc la:
a. Câmpulung; b. Craiova; c. Iaşi; d. Piteşti.
7. Stuful din Delta Dunării este folosit pentru obţinerea hârtiei la:
a. Timişoara; b. Chişcani (Brăila);
c. Braşov; d. Bucureşti.
8. Ciment se obţine la:
a. Slobozia; b. Giurgiu;
c. Câmpulung; d. Boldeşti-Scăeni.

B. Itemi cu răspuns scurt

9. Cele mai mari rezerve de lignit din România se găsesc în bazinul. . . .
10. Cea mai puternică hidrocentrală a fost construită pe Dunăre la . . . .
11. Prima centrală atomo-electrică a României a intrat parţial în funcţiune la . . . .
12. Cele mai multe centre de prelucrare a masei lemnoase din pădurile de conifere sunt localizate în
regiunile . . . .
13. Exploatări de mangan sunt în judeţul Suceava în depresiunea . . . .
14. Minereurile extrase din Munţii Poiana Rusca pot fi prelucrate la combinatul siderurgic de la . . . .

C.Alcătuirea unui text cu conţinut geografic pe baza unor termeni

15.Alcătuiţi un text cu conţinut geografic despre industria energiei electrice în 11-12
rânduri, folosind următorii termeni: lignitul, gaz metan, hidroenergia, termo-
centrale, Luduş-Iernut, Paroşeni, hidrocentrale, Lotru-Ciunget, Olt, atomo-
centrala.

D.Itemi cu alegere duală

16. Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. în cazul în care apreciezi că afirmaţia
este adevărată, încercuieşte litera A, iar dacă afirmaţia este falsă, încercuieşte
litera F. Argumentează alegerea făcută.
A F „în SV României (Reşiţa, Hunedoara, Oţelu Roşu, Călan) s-a dezvoltat industria siderurgică
datorită materiilor prime existente."

E. Itemi pe baza suportului cartografic

17. Observaţi harta râurilor României (Fig. 21) şi identificaţi numele râurilor ame-
najate hidroenergetic şi numele hidrocentralelor, notate

Fig. 21
Fig.21
A................................
B................................
C................................
D................................