Sunteți pe pagina 1din 3

MINISTERUL EDUCATIEI,CULTURII SI CERCETARII AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTRONICĂ

CATEDRA:COMUNICATII

Studiul individual Nr:.1


Desciplina :Filosofia
Tema :Introducerea in Filosofie

A elaborat elevul grupei :TT-0117 Tugulea Cristian

A verificat profesorul : Bucataru Igor

Chisinau 2020
Filosofia este contepția despre univers și presupune raportul dintre om și
natură și pătrunde interogativ în toate domeniile şi acţiunile umane.
Filosofia apare cu 3 mii de ani în urmă i.e.n,, în China și India își face
apariția în sec X-IX în.e.n., iar in Grecia în sec. VII-VI. La început
filosofia era o știință integrală. Mai tîrziu această știință treptat a
descoperit fizica,chimia,istoria,jurisprudența.
Termenul de filosofie este de origine greacă filia-dragoste,iubire, sofie-
înțelepciune. Filosoful antic Democrit definea înțelepciunea ca gîndire
justă,comportare justă. Înțelepciunea presupune creativitatea ,capacitatea
de a soluționa probleme de ordin practic. În antichitate exista un proiect
al sofiștilor care pretindeau să fie înțelepți, iar filosofii modest studiau
concepția lumii.
Filosofia este un sistem coerent de cunoștințe cu caracter
catalizator,inclusiv despre întelegerea condiției umane și deasemenea
reprezintă o formă de activitate rațională care folosește noțiuni de
maximi și generalități.
Filosofia ca concepție despre lume are 3 domenii de bază:
1)Logic– care examinează dreptul dintr-o perspectivă logică, trecînd prin
particularitățile sistemului juridic și urmărind conceptul universal al
dreptului.
2)Fenomenologic – studiază dreptul ca un fenomen care este propriu
popoarelor din toate timpurile și demonstrează că dreptul e un produs al
naturii umane.
3)Deontologic – evidențiază faptul că noi nu ne putem limita la propria
înțelegere a normelor pozitive ci să ne punem întrebarea dacă există
altele.
Filosofia este știința ce privește lumea prin prisma condiției umane și
ca orice știință are metode de studiu:
1) Deducția – formă de raționament în care cunoașterea se produce de la
general la particular.
2) Inducția – metodă de cunoaștere care pleacă de la cunoștințele
particulare și ajunge la cele generale.
3) Comprehensivă – metoda dată pune accentul pe subiectivitatea
înțelegerii , a trăirii actului pe o dimensiune psihologizantă.
Funcțiile filosofiei dreptului se împart în 5 ipostaze:
1) Funcția logică – oferă posibilitatea de a studia raportul dintre drept și
morală,dintre drept subiectiv și obiectiv.
2) Funcția fenomenologică – studiază dreptul ca fenomen comun
tuturor popoarelor ,ca în final să fie un tablou juridic al umanității.
3) Funcția deontologică – oferă posibilitatea de a crea idealul
dreptului,justiției și în baza lor de a schimba realitatea juridică.
4) Funcția practică –rezolvă probleme practice cu care se confruntă
omul și omenirea.
5) Funcția metodologică – permite cercetarea mai detaliată a realității
juridice.
Raportarea filosofiei la alte domenii ale culturii :
1. Filosofia și știința au caracter rațional,deci folosesc noțiuni-formă a
gîndirii abstracte care fixează sau conține notele esențiale și necesare ce
corespund obiectului gîndirii. Știința apelează cu noțiuni concrete ,care
se referă la obiecte concrete,iar filosofia operează cu noțiuni abstracte.
2. Filosofia și religia sunt concepții integrale . Filosofia are caracter
critic și poate combate unele idei,iar religia apelează la sentimente și la
credință.
3. Filosofia și arta. Filosofia are ceva in comun cu arta care o apropie
de creația artistică. Filosofii sunt ființe creative ce lansează ipostaze.
Filosofia folosește conceptele recurgind la analiză și democrație, iar arta
recreează realitatea cu ajutorul imaginilor artistice.