Sunteți pe pagina 1din 14

Trasaturi

Palo Alto Chicago Columbia (Empirica) Toronto Frankfurt

O scoala ignorata William I. Thomas si Patru tipuri de preocupari: HAROLD INNIS Cercetarea administrativa
Florian W. Znaniecki – (obiectiva)
- contrapondere la curentul "The Polish •Analiza propagandei Formatie economica
psihanalist Peasant in Europe and •Studiul opiniei publice (interesat de istoria - Cine sunt cei care sunt
America" •Psihologia sociala economiei) expusi mesajelor media?
- problema cvasi- •Cercetarea de piata
imposibilitatii de a crea Primele tematici serios Mijloacele de comunicare in - Care le sunt preferintele?
cercetari empirice care sa abordate: istoria civilizatiilor si a
poata valida o asemenea imperiilor => istorie e - Care sunt efectele asupra
teorie grupul primar civilizatiei prin prisma lor, ca urmare a unor
structura familiei si mijloacelor de comunicare modalitati diferite de
sistemul de clase din prezentare a mesajului?
mediul rural
mediul social si economic - Cum pot fi demonstrate
comportamentul religios stiintific si masurate aceste
fenomenele de efecte?
dezorganizare si de
reorganizare ale societatii
disolutia solidaritatii
familiale
Respingerea ideeii ca ROBERT EZRA PARK • Paul Lazarsfeld descopera Imperiile si Comunicarea Cercetarea critica
terapia ar trebui sa insemne rolul grupului si al liderilor de (interpretativa)
scoaterea individului din Contributii importante: opinie in medierea mesajului Mijloacele de comunicare se
mediul sau social, tratarea – Analize ale opiniei publice transmis prin mass media; coreleaza cu - Cum sunt organizate si
acestuia, apoi reinsertia in – Definitii ale stirilor 1. Timpul controlate institutiile media?
mediul social – Distinctia • Harold Lasswell defineste 2. Spatiul
masa/multime/public elementele fundamentale ale - Care sunt consecintele
– Functiile comunicarii procesului de comunicare, Timpul: argila, pergamentul presiunii exercitate asupra
– Anticipeaza teorii de mai sugerand inclusiv o si piatra => descentralizare institutiilor media, ca urmare
tarziu: fluxul comunicarii in modalitate de organizare a (time- biased) a tendintei spre centralizare,
doua trepte, agenda setting, cercetarilor de profil, expune standardizare si
gatekeeping, newsworthiness functiile mass media, studiaza comercializare?
propaganda;
• Carl Hovland aduce in Spatiul: papirusul si hartia - Constituie aceste tendinte,
centrul atentiei persuasiunea, (distruse usor; usor chiar daca „mascate”, o
transformand aceasta tema transportabile) => amenintare la adresa
intr-o preocupare permanenta centralizare (space-biased) valorilor umaniste?
a teoriei comunicarii;
Imperiile care au beneficiat
• Kurt Lewin plaseaza de mjloace space-biased – - Cum este modelat procesul
grupul in inima proceselor de papirus si hartie –> formula de comunicare de catre
comunicare, studiaza modul centralizata dar cu institutii factorii de natura politica,
in care se propaga influenta in autonome legislativa, economica si
cadrul grupurilor si le acorda institutionala?
acestora rolul primordial in Imperiile care au dispus de
schimbarea sociala. mijloace de comunicare time-
biased –> structuri
descentralizate dar cu
institutii organizate ierarhic

GREGORY BATESON Publicul si multimea nu PAUL LAZARSFELD Timp / Spatiu WALTER BENJAMIN
reprezinta grupuri organizate
Campuri de cercetare: din punct de vedere formal, ci Teoria fluxului comunicarii time-biased media - arta si-a pierdut „aura”
- antropologia „faze preliminare” in in doua trepte – evolutia istorica a unei specifica, exprimata prin
- terapia familuala procesul de formare a societati doua caracteristici esentiale:
grupului, perioade tranzitorii Mecanismul votului – traditia, continuitatea, unicitatea si distanta =>
Opera de referinta: "Steps de-a lungul carora indivizii se evolutia graduala multiplicarea le suspenda =>
To An Ecology of Mind" -> elibereaza de vechile legaturi  Indexul Predispozitiilor – invatamintele care ne vin fenomen de masa
dubla constrangere pentru a crea altele noi; Politice din istorie
ambelor le lipseste constiinta  Liderii de opinie space-biased media - Receptarea ca divertisment
de sine ca sunt grupuri  Efectelecampaniei: – favorizeaza expansiunea (fata de receptarea ca forma
 activare teritoriala, geografica, de concentrare); totusi: o
 intarire
Multimea nu este o hoarda spatiala persoana isi poate forma
 convertire
care haladuieste, ci o – diminuarea si diluarea deprinderi
caracterizeaza atentia comuna traditiilor
generata de un eveniment
important, de un fenomen. Pericolul specializarii:
dezechilibru => prabusire
Gestaltismul: sf. sec. XIX; Publicul articuleaza HAROLD LASSWELL The Bias of Communication Ideologie, hegemonie,
impulsurile, interesele dominatie
Reprezentanti: Christian von individuale Formula lui Lasswell: Societatea contemporana:
Ehrenfels, Max Wertheimer, neliniste => „bias-ul Ideologia desemneaza ideile
Wolfgang Köhler, Kurt Opinia publica = o opinie cine?, civilizatiei moderne datorita si reprezentarile dominante
ziarului si radio-ului”
Koffka si Kurt Lewin. sau o atitudine care este ce?, ale unui moment istoric
exterioara individului si care prin ce canal?, Un nou tip de monopol:
Gestalt = o forma structurata este privita ca având o cui?, structurile care organizeaza Marxismul => reliefarea
existenta obiectiva cu ce efect? activitatea de publicitate continutului social si politic
Efectul gestaltist se refera la al ideologiilor.
capacitatea de a crea si de a Public vs. Multime Analiza propagandei Schimbarea formatelor, a
recunoaste figuri si forme ale Analiza de continut continutului etc. => centrare Hegemonia = consensul in
pe entertainment.
simturilor noastre, in special • Multime: participarea cadrul lidership-ului.
ale simtului vizual care presupune „capacitatea de Functiile media
recunoaste figuri si forme simtire si de empatie; in “Notiunea de hegemonie se
intregi, si nu o colectie de interiorul multimii exista si – de supraveghere a lumii, cu refera la o forma speciala de
linii drepte si curbe. control, dar numai ca un scopul de a relata dominatie. O dominatie care
fenomen psihologic; individul evenimentele care au loc; nu mai este bazata doar pe
resimte vointa colectiva ca forta, pe instrumentele de
fiind propria sa traire – de interpretare a intelesului constrangere. intelectual si
acestor evenimente; moral”.
• Publicul: abilitatea de a
gândi si de a rationa impreuna – de socializare
cu alti membri; in interiorul
publicului, sunt exprimate
critici, opiniile sunt divizate,
iar atunci când publicul
inceteaza de a mai fi critic, se
dizolva sau se transforma in
multime.
Teoria sistemelor Functiile presei CARL HOVLAND MARSHALL McLUHAN Industria Culturala

- un camp interdisciplinar de Presa imigrantilor exercita o „Why We Fight“ 1959: director al proiectului • Industrializarea culturii –
cercetare care studiaza natura putere asupra cititorilor sai mijloacelor de comunicare de imperative comerciale
sistemelor complexe in care cu greu poate fi egalata pe langa National Association
natura, in societate si in de cea a jurnalelor mai of Educational Broadcasters • standardizarea - se explica
stiinta pretentioase; faciliteaza si United States Office of prin aria de adresabilitate
adaptarea, integrarea in Education foarte larga (nevoile
Sistemele tind invariabil spre mediul american consumatorilor)
forme de echilibru. (sisteme
homeostatice) => teoria de la Functiile ziarului modern: • Schematismul – primul
Palo Alto cea de socializare, de serviciu catre client
transmitere a traditiei (diferentiere mecanica a
culturale, cea de agent de publicului) => dispare efortul
integrare de intelegere a semnificatiei,
propriu “consumului cultural
Functia de a monitoriza in autentic”
permanenta ceea ce se
intâmpla in mediul
inconjurator, orientând
indivizii intre ei si catre
lumea reala functia de
divertisment
PAUL WATZLAWICK Scopul stirilor KURT LEWIN Doua Revolutii. Trei epoci. Pretul masificarii operei
de arta
- preocupari pentru filozofia Scopul principal al stirilor 1. pledeaza pentru • trei mari epoci istorice • Distinctia clasica: high art /
limbajului, in special nu este atât de a informa, abordarea empirica, low art
analist jungian cât de a orienta publicul, de experimentala a – Epoca oralitatii, dominata • Industria culturala a pus
a-i atrage atentia cu privire la fenomenelor psihosociale, de conversatie ca mijloc capat dihotomiei high art/
Paul Watzlawick, John ce se intampla, fara ca subliniind ca esenta stiintei – propriu zis de comunicare low art
Weakland si Richard Fisch reporterul sa depuna efort inclusiv a stiintelor sociale – (auzul dominat + toate • Prin reproducere, opera de
creeaza Centrul de terapie de pentru a intepreta consta in articularea teoriilor simturile implicate) arta pare ca se apropie de
scurta durata (Brief Therapy evenimentele, cu exceptia care pot fi testate empiric; – Cultura scrisa (vazul consumator: in realitate, ea
Center) situatiei in care vrea sa le faca dominant + celelalte simturi – devine o banala „marfa”, un
inteligibile si mai interesante. secundare) simplu bun de consum
2. aduce in centrul atentiei – Aparitia electricitatii si a
grupul, plasandu-l in inima tehnologiilor (o reorchestrare
proceselor de comunicaresi a a simturilor <=>
teoriilor despre comunicare; epoca oralitatii )

3. face cercetare aplicata • doua revolutii tehnologice


pentru a intelege procesele de majore:
comunicare, modul cumse – cea a inventarii tiparului
propaga influentain cadrul – cea a electricitatii
grupurilor.

Imaginea despre realitate Opinia Publica WILBUR SCHRAMM Tehnologia - extensie a JURGEN HABERMAS
fiintei umane
Cea mai periculoasa dintre „Opinia publica nu este parinte: - asistentul lui Adorno
toate iluziile este aceea de a opinia tuturor, nici macar a rol => „infrastructura • tehnologia in general este
crede ca nu exista decat o majoritatii persoanelor care academica si de cercetare“ o extensie a omului (ex: - Doua carti fundamentale:
singura realitate. compun publicul, nu este topor, microscop, luneta etc.)
niciodata opinia cuiva anume,  Sfera publica si
Constructivismul - inventam ci reprezinta tendinta generala • tehnologia transformarea ei
realitatea pe care credem ca o a publicului in ansamblu" comunicationala este prin structurala (1962);
descoperim excelenta o extensie a mintii
 Teoria actiunii
umane
comunicative (1981)

Redundanta (sau Interactionismul simbolic Tipologii ale efectelor Media si extensiile omului Sfera Publica
constrangerea), din punct de 1.efecte cognitive (asupra
vedere semantic si sintactic, - intelesul reprezinta o gandirii, a procesului de • trecerea de la cultura scrisa • Sfera publica s-a constituit
consta in cunostintele noastre problema de negociere; invatare sau de formare a la cultura media electronica: ca o contrapondere la
anterioare despre lume in intelesurile diferite au luat schemelor cognitive si a extinderea sistemului nervos puterea statului
sensul cel mai larg al nastere in urma unor stereotipurilor), efecte central
termenului. (jocul) experiente diferite ale comportamentale (asupra => Rearmonizarea • Formarea publicului specific
persoanelor implicate; comportamentului), efecte simturilor: afirmarea sferei publice burgheze =>
afective (asupra emotiilor si integrala a fiintei largire a tematicii dezbaterii
atitudinilor); publice => o recuperare a
domeniului politic
Metacomunicarea presupune - intelesul nu este static si 2.efecte directe sau efecte The Medium is the Message • Publicul devine permeabil
a comunica despre universal, ci este creat conditionate (conditionate de la largire, la imbogatire si
comunicare, un discurs (emergent), in unele cazuri, o anumita trasatura a • nu anuleaza “continutul”, diversificare
despre comunicare (analogia produsul unei negocieri audientei, cu rol de mediere – dar ii atribuie un rol
cu matematica) continue categorii si relatii sociale, secundar: Transformarile Opiniei
apartenenta de grup, diferente Publice
O axiomatica a comunicarii Premisele aflate la baza inviduale); „Continutul oricarui mijloc
acestei orientari (Blumer) are cam tot atata importanta • Degradarea opiniei
Watzlawick, Paul, Beavin 3.efecte imediate, efecte de cat modelul imprimat pe publice
Bavelas, Janet, Jackson, Don - oamenii actioneaza asupra lunga durata sau efecte care carcasa unei bombe atomice”
D. (5 trasaturi) lucrurilor pe baza se inregistreaza cu • Sfera publica a
intelesurilor pe care aceste intarziere; Medii calde / Medii reci capitalismului tarziu ->
1) Imposibilitatea de a nu lucruri le au pentru ei; publicul se dezintegreaza, nu
comunica (sau „Nu putem sa 4.efecte izolate/separate sau • Criterii mai este critic, nu mai este
nu comunicam”) - intelesul lucrurilor este efecte cumulate; – high sau low definition responsabil; orientat spre
derivat, se naste in urma  High: ofera detalii consum
nu exista non-comportament, interactiunilor sociale pe care 5.efecte manifeste sau efecte (cald) => nu presupune
comportamentul nu are o persoana le are cu celelalte; latente; participare • Opinia publica nu mai este
 Low: nu ofera detalii
contrariu rezultatul unui proces de
(rece) => participare
- aceste intelesuri sunt 6. efecte centrale dezbatere, ci “un produs al
2) Nivelurile comunicarii: manipulate sau modificate (inregistrate ca urmare a – se adreseaza procesului de comunicare cu
continut si relatie (sau printr-un proces de unui continut mediatic  mai multor simturi: masele”
„Orice comunicare comporta intepretare explicit, a mesajului ca atare) medii reci (ex. TV)
doua aspecte: continutul si sau efecte periferice => participare • Presa devine un gen de usa
relatia, astfel incat cel de al (inregistrate ca urmare a unor  unui simt: medii calde prin care intra in spatiul
doilea il inglobeaza pe primul indicii periferice – frecventa (ex. Fotografia, public “interese private
si prin urmare este o de difuzare, marimea si filmul) => fara privilegiate”
participare
metacomunicare.”) pozitia articolului, incadrarea
unei relatari intr-o anumita
• Caldul impune pasivitate
schema dominanta); Actiunea comunicativa
• Ipostaza clasica a mijlocului
7.efecte la nivel micro Actiunea comunicativa =
„rece” este conversatia
(individual) sau la nivel actiunea cooperanta a
macro (social, institutional indivizilor bazata pe
sau cultural); deliberare si argumentare
Marcile relatiei (intotdeauna 8.efecte datorate Contributiile lui McLuhan Limba indeplineste trei
o metacomunicare) pot fi: continutului/mesajului functii:
media („suntem ceea ce • The medium is the
-verbale („am glumit” sau vizionam”) sau efecte message 1. a reproducerii culturale sau
„este un ordin”) datorate utilizarii media ca a prezentualizarii traditiilor
atare sau sistemului media in (intelegerea“determinismului
-paraverbale (tonul sau ansamblu, independent de ” tehnologic) 2. a integrarii sociale sau a
intonatia care sugereaza, de continut; coordonarii planurilor a
exemplu, un ordin, o • Distinctia medii calde / diferiti actori in interactiunea
rugaminte etc.) 9.efecte de schimbare sau medii rec sociala (teoria actiunii
efecte de consolidare/ comunicative)
-nonverbale (fizionomia, stabilizare; • Detribalizare /
gesturile, postura etc.). Retribalizare 3. a socializarii sau a
10. efecte centrifuge (in interpretarii culturale a
sensul dispersarii, • Anticipeaza globalizarea: nevoilor
fragmentarii) sau efecte
centripete (realizarea unitatii “satul global” (“o familie
sociale si culturale, omeneasca prinsa intr-o
consolidarea legaturilor si a membrana universala”)
mecanismelor de control);

11. efecte dorite/


intentionate:

3) Punctuatia secventei de CHARLES HORTON JOSEPH KLAPPER Orientarea pe succes:


comunicare (sau „Natura COOLEY
unei relatii depinde de Comunicarea de masa nu • Succesul celui care a
punctuatia secventelor de initiat-o; scopuri egoiste;
Printre primii sociologi care reprezinta cauza necesara si
comunicare intre parteneri.”) dezavantajeaza partenerii;
au vorbit de grupul primar: suficienta pentru acceptata in lipsa de
se refera la secventele producerea efectelor; mai alternative mai bune => side
schimbului: “acele grupuri caracterizate degraba, ea actioneaza intre si effects
de relatii de cooperare si de prin intermediul unui
–stimul asociere strânse, fata-in-fata: manunchi de factori si de
–repozitionare familia, prietenii de joaca, influente cu rol de mediere
–raspuns
vecinii”
4) Comunicarea digitala si Sinele oglinda: (engl. Eficienta media – influentata Orientarea pe intelegere:
comunicarea analogica (sau looking-glass self): o de: organizarea mesajului,
„Fiintele umane se servesc de proiectie individuala dar nu a natura sursei sau a mijlocului • Implica o colaborare;
doua modele de comunicare: parteneri egali, acord
propriului sine, ci a ceea ce de comunicare, climatul
digital si analogic. neconstrans; acte care
ne imaginam ca altii cred existent al opiniei publice etc urmaresc intelegerea
Limbajul digital poseda o
sintaxa logica foarte „I am what I think you think I Pretentii de validitate a
complexa si foarte comoda, am” actiunii comunicative:
dar este lipsit de o semantica
adecvata relatiei. 1. ca declaratia facuta este
adevarata ( sau ca
Pe de alta parte limbajul presupozitiile existentiale ale
analogic poseda semantica, continutului propozitional
dar nu si sintaxa mentionat sunt, in fapt,
corespunzatoare unei definiri satisfacute); (de adevar)
non-echivoce a naturii
relatiilor.”) 2. ca actul de vorbire este
corect raportat la un
context normativ existent (sau
ca respectivul context
normativ pe care trebuie
sa-l respecte este el insusi
legitim) (de legitimitate)

5) Interactiune simetrica si GEORGE HERBERT LAZARSFELD SI 3. ca intentia declarata de


interactiune complementara MEAD MERTON vorbitor este sincera,
(sau „Orice schimb urmareste ceea ce afirma.
comunicational este simetric (de sinceritate)
abordare evolutionista Functiile media:
sau complementar, dupa cum
se bazeaza pe egalitate sau pe
diferenta.”) „ceea ce diferentiaza fiinta 1. Mass media confera
umana in raport cu toate status persoanelor, grupurilor
conceptul de schismogeneza fiintele vii este capacitatea de si ideilor, sporesc importanta,
propus de Gregory Bateson a mânui simboluri, vizibilitatea sociala a
capacitatea de a simboliza” acestora, indiferent daca
relatarile sunt pozitive sau
negative;
• Doua tipuri de 2. Mass media consolideaza Catre o pragmatica
interactiune normele sociale (atenueaza universala
decalajul dintre atitudinile
– Similara (colegi, prieteni) Austin – teoria actelor de
private si moralitatea publica)
limbaj:
– Complementara (medic-
pacient; student-profesor; sef- 3. Mass media actioneaza ca 1. Acte locutionare
subordonat) un narcotic asupra 2. Acte ilocutionare
audientelor (disfunctia de 3. Acte perlocutionare
narcotizare), transforma
audienta intr-o masa inerta, Habermas: a spune ceva, a
actiona spunand ceva, a
apatica, tocmai prin faptul ca
prilejui ceva prin insusi faptul
pun la dispozitie cantitati ca actionezi spunand ceva
enorme de informatie
Actiunea comunicativa:
toate interactiunile in care cei
implicati isi coordoneaza
planurile individuale exclusiv
pe baza acordului realizat pe
baza de dialog.
Comunicarea paradoxala Societatea Trei conditii ca efectele
mass media sa fie marcante:
Paradoxul= contradictie la La baza societatii se afla,
care se ajunge in urma unei
potrivit lui Mead, cooperarea – conditia de monopol
deductii corecte pornind de la
premise „consistente” (se membrilor sai, fara de care (fara “contrapropaganda”)
exclud sofismele) societatea nu s-ar putea
mentine. – conditia de consolidare
(preexistenta unor tendinte)
Trei tipuri de paradoxuri: • Societatea este formata din
- paradoxurile logice (sau indivizi care interactioneaza – conditia de consonanta
antinomiile)
(media sunt in consonanta cu
- definitiile paradoxale (sau
antinomiile semantice) • Cooperarea umana discutiile fata in fata)
- paradoxurile pragmatice presupune intelegerea
(sau injonctiunile si intentiilor celuilalt
previziunile paradoxale)
Teoria dublei constrangeri Sinele Critica Empirismului

Dubla constrangere = o Nu ne nastem cu un sine iar Critici “externe”:


situatie de tip paradoxal in
sinele nu se dezvolta - la adresa principiilor
care individul se simte prins
fara sansa de a putea iesi in instinctiv. El se formeaza in pozitivismului
vreun fel. cadrul unui proces social
de interactiune cu ceilalti.
Critica ideilor de la Palo Corpul nu este totuna cu • Critici “interne”:
Alto sinele, ci devine inzestrat cu
sine in momentul in care si-a – Lipsa de intrebari mai
• sisteme teoretice construite
dezvoltat o judecata in generale si incomode:
post-factum, pornind de la
rezultatele practicii=> o contextul experientei sociale ex: incotro se indreapta
stiinta a singularului institutiile?

• inconsistenta si lipsa de – Lipsa adancimii ontologice.


sistematizare a referintelor ce Nu se raspunde la
se regasesc in cartile de intrebari de tipul “de ce”
referinta ale grupului

•argumentul observatorului – Refuza sa paseasca pe


dotat cu o capacitate de taramul intelesului
observatie si perceptie care
nu induce distorsiune,
prezumtie indeobste criticata
astazi
Faze ale formarii sinelui Teorii Cadru
Faza de joaca =>
secventialitate 1) Cognitia Sociala
2) Cultivarea
Etapa jocului => 3) Difuzarea inovatiei
aparitia unui “altul”

Trecerea la “un altul


generalizat” =>
cerinte, norme de
comportament
Componentele sinelui 1) Cognitia sociala

“I” = latura impulsiva, – Triada: comportamentul,


neorganizata, imprevizibila a factorii cognitivi si alti factori
persoanei personali, si evenimentele din
mediul exterior,
“me” = latura sociala care interactioneaza si se
constrânge si orienteaza determina unii pe altii
comportamentul – Imitarea
comportamentelor violente:
depinde de o multitudine de
factori
– Mecanismul prin care
oamenii dobandesc noi
forme de comportament

Judecata Etape ale modelarii:

= procesul de interactiune, - observarea


de conversatie cu sine insusi - identificarea cu modelul
- concluzia ca acel
• Conversatie cu sine (se tine comportament este
cont de parerile celorlalti) functional
=> anticipare a cursului - reproducerea comport.
actiunii pe care intentioneaza - usurarea
sa o realizeze - consolidarea

• Gândirea presupune 2) Cultivarea


existenta unui actor
constient de sine, care amâna => efectul subtil si gradual
raspunsul pentru a putea al mass media (pe termen
evalua raspunsurile probabile lung)
ale celorlalti.
Televiziunea =„vehiculul
major al participarii
culturale” => uniformitate a
conceptiilor si rezistenta la
schimbare

Rezonanta => efect mai


mare

Rolul limbajului 3) Difuzarea inovatiei

Limbajul are rolul de a fixa - in etapa de cunoastere,


intelesul simbolurilor si de a individul este supus unei
facilita comunicarea. campanii de informare
despre existenta inovatiei.
Chiar atunci când este folosit
pentru dialogul interior al - in etapa de persuasiune,
persoanei cu ea insasi, individul isi formeaza o
limbajul isi mentine atitudine favorabila sau
caracterul social, reprezinta o nefavorabila fata de inovatie.
modalitate de a activa in
individ atitudinile, rolurile, -urmeaza decizia, cand
simbolurile presupuse de individul participa la actiuni
activitatea sociala comuna. care il pun in situatia de a lua
decizia privind adoptarea sau
respingerea inovatiei

- in ultima etapa, adoptia,


individul cauta confirmari ale
deciziei luate si, in functie de
experienta directa cu
inovatia, fie o foloseste
in continuare, fie o
abandoneaza.
O paradigma inca
dominanta

• Din nevoi economice

• Din nevoia de rigurozitate


(cuantificare)

• Din nevoia de rezultate


utile, aplicabile

• Eliminarea surselor de
ne(pre-)stiinta:
intuitia, speculatia, deductia,
traditia, simtul comun,
experienta personala,
autoritatea/ prestigiul,
miturile si ingrijorarile
opiniei publice