Sunteți pe pagina 1din 8

Subiecte posibile examen Metode de cercetare

1. Diferența dintre cercetare calitativă și cantitativă.

CANTITATIVĂ CALITATIVĂ
abordare deductivă abordare inductivă
repetabilitate
număr mare de persoane număr mic de persoane
obiectivă subiectivă
cercetător liber de valori
cuantificare, accent pe variabile, date accent pe tematică, nu se folosesc date
statistice statistice
premise oarecum pozitiviste
mai obiectivă decât cea calitativă mai subiectivă
permite testarea ipotezelor nu poate testa ipoteze
Exemple: analiza de conținut cu grilă, Exemple: analiza de conținut fără grilă,
chestionarul, experimentul analiza de discurs, studii de caz, interviu,
focus-grup

2. Construiți o întrebare într-un chestionar în care să măsurați pe o scală de tip raport


vârsta/venitul/altele.
Exemplu: Vârsta în ani împliniți .....
Care este venitul dumneavoastră lunar?
3. Construirea de ipoteze.

4. Vârsta ca variabilă ordinală și variabilă de tip interval.


a)Ordinală:
- 0-14 ani
- 15-18 ani
- 19-25 ani
- 26-64 ani
- peste 64 ani
b)Interval:
- 18-23
- 24-29
- 30-35

5. Subiect din scale.


Niveluri de măsurare ale variabilelor:
a)nominală:
-numărul identifică și clasifică obiecte, sunt doar coduri
-calcule statistice permise: %, mod, chi-pătrat
-exemplu: gen, etnie, religie
-cu nume, nu le putem ierarhiza

b)ordinală:
-numărul indică poziția relativă a obiectelor, dar nu și distanța dintre ele
-calcule statistice permise: corelație
-exemplu: ordinea într-o clasificare, scalele de tip Likert
-se poate stabili o ordine
-diferența dintre ele NU e egală

c)interval:
-diferența dintre obiecte poate fi comparată; punctul zero e arbitrar
-exemplu: temperatură, IQ
-calcule statistice permise: T-test, ANOVA, regresie, analiza factorială

d)raport:
-există punct zero
-exemplu: vârstă, venit, costuri
-calcule statistice permise: medie geometrică

! putem măsura aceeași variabilă pe mai multe scale (exemplu: lungimea părului în
centimetri sau scurt/mediu/lung) !

! dacă avem câteva distanțe egale, iar ultima este de tipul „peste x”, e tot scală
ORDINALĂ !

6. Ce e dezirabilitatea răspunsurilor?
Respondenții nu spun exact ceea ce cred, ci dau răspunsuri dezirabile din punct de vedere
social.

7. Construirea de întrebări deschise într-un chestionar.

8. Construirea de întrebări închise într-un chestionar (dăm și variantele de răspuns).

9. Construirea unui preambul pentru chestionar.


-cine suntem, instituția
-scopul cercetării (nu foarte în detaliu, general)
-NU ipoteze sau întrebări de cercetare
-cum intenționăm să utilizăm acele date
-să asigurăm persoana de confidențialitate și anonimat
-unde vor fi publicate rapoartele de cercetare
-durata completării cu aproximație
-respondentul poate să refuze să răspundă la orice întrebare
-dacă e chestionar autoadministrat, cum să răspundă la întrebări

10. Unitățile de analiză (la analiza de conținut).


1)Unitatea de înregistrare
-partea comunicării care urmează să fie caracterizată și introdusă într-una din categoriile schemei
de analiză
-exemplu: romanul, nuvela, poezia, capitol, articol, fraza, paragraful, propoziția, cuvântul, tema
-la analiza de conținut întrebăm unitatea de înregistrare
-tema ca u. de î. e cam vagă

2)Unitatea de context
-cel puțin egală cu u. de î.
-permite a se vedea dacă u. de î. are o orientare pozitivă, negativă sau neutră
-exemplu: reclama, știrea (pot fi și u. de î.)

3)Unitatea de numărare
-cum putem măsura cantitativ u. de î.
-funcție de cuantificare
-poate fi u. de î. (frecvența în categoria de analiză)
-timpul, spațiul
-exemplu: durată (secunde), număr, suprafață (cm)

11. Fidelitatea și validitatea măsurării (analiza de conținut).


Fidelitate = probabilitatea ca în urma repetării, rezultatele să fie similare
-externă: test-retest (nu e potrivită în toate cazurile), construirea unei alte scale (similare)
-testare paralelă
-internă: Cronbach’s Alpha (0-1) -> 0,6
Fidelitatea = intercoder reliability (doi codificatori codifică la fel; codificator = persoana
care codifică; armonie în codare; fidelitate între codificatori)
Validitate = măsurăm ceea ce ne-am propus să măsurăm
-de conținut: acopăr domeniul care corespunde conceptului meu
-de criteriu: scala să fie eficace, să pot să măsor cu adevărat conceptul (aplicarea mai multor
scale)
-de construct: care e caracteristica pe care o măsoară fiecare element din scală
-de conținut (stabilită teoretic, raportare la alte cercetări)
-de construct (stabilită prin compararea cu alte măsurători, raportare la alte măsurători/cercetări
pe aceeași temă)

12. Mystery shopping (construirea unei fișe de observație).


-cercetătorul e un client misterios
-fals client pentru a observa dacă angajatul se comportă conform fișei postului
-date de identificare: numele magazinului, adresa, data și ziua vizitei, durata vizitei, descrierea
magazinului, numele cercetătorului

13. Operaționalizarea unui concept dat.

14. Tipuri de întrebări într-un chestionar.


I.
1)Deshise
-dacă nu știm variantele de răspuns
-nu am putea pune toate variantele dacă ar fi întrebare închisă
-vrem să știm ce gândesc oamenii/ răspunsuri spontane

2)Închise

3)Semideschise/Semiînchise

II.
1)Î. de deschidere: închise, de opinie, interesante, nepersonale
2)Î. screening: cu scopul de a vedea dacă respondentul face parte din populația studiată (nu
apare tot timpul)
3)Î. filtru: Da/Nu. Dacă da, ...
4)Î. bifurcate: Pentru cei care la întrebarea 6 au răspuns cu A, trec la 7; cei cu B, la 8; etc.
5)Î. de ce: pentru a provoca explicații în raport cu diferite opinii exprimate
6)Î. de control: nu aduc informații noi, dar verifică fidelitatea/consistența opiniei exprimate
7)Î. de clasificare/identificare: la final, servesc la analiza răspunsurilor din chestionar; sex,
vârstă, nivel de școlarizare

15. Tipuri de întrebări într-un interviu.


1)De deschidere:
-de spart gheața, la care răspund toți (generale)

2)De introducere:
-prezintă tema de discuție

3)De tranziție:
-pregătesc terenul pentru î. cheie

4)Întrebări cheie:
-cele mai importante
-găsirea răspunsurilor la întrebările de cercetare (2-5 întrebări)

5)Întrebări de închidere:
-joc de rol
-intervievatorul face o sinteză și întreabă dacă mai e ceva de spus
-dacă mai e ceva de spus, dacă a fost o întrebare care ar fi trebuit pusă

16. Construirea de întrebări pentru un interviu.

17. Tipuri de interviuri.


1)Din puctul de vedere al conținutului comunicării:
-de opinie
-documentar

2)Din punctul de vedere al calității informaților:


-extensiv (10 min, nr. mare de persoane)
-intensiv (1-2 ore, nr. mic de persoane)

3)Gradul de libertate al cercetătorului:


-clinic
-în profunzime
-cu răspunsuri libere sau ghidat
-cu î. deschise
-cu î. închise
-semi-structurat
4)Nondirectiv (nr. redus de întrebări, formulare spontană, durată teoretic nelimitată, volum mare
de info, răspunsuri complexe, centrare pe persoana intervievată, posibilitate de repetare a
întrevederii)
Directiv (întrebări prestabilite, ordine rigidă, timp limitat, o singură întrevedere, centrare pe
problema de studiu)

18. Ce probleme pot apărea la focus-grup? Câte persoane participă la un focus-grup?


-6-12 persoane
->estomparea efectului de dezirabilitate (stimularea conflictelor și a pozițiilor opuse fără a se
ajunge la blocaje în comunicare; depersonalizarea întrebărilor; construcția de situații dilematice,
care presupun în mod obligatoriu încălcarea unor norme)
->stimularea persoanelor timide (apelarea directă plecând de la comportamentul nonverbal sau
mimarea receptării mesajului; nu trebuie insistat prea mult pe respondenții inactivi – ar perturba
coerența discuțiilor)
->inhibarea persoanelor hiperactive (trebuie lăsați să vorbească 1-2 minute chiar dacă nu sunt
în temă; sunt opriți pentru a trece la o altă întrebare conform ghidului)
->gândirea de grup = groupthink (moderatorul poate juca rolul de ”avocat al diavolului”)

19. Avantaje și dezavantaje ale interviurilor:


1)Avantaje:
- Flexibilitatea: răspunsuri specifice la întrebări
- Rată mai ridicată a răspunsurilor (inclusiv a persoanelor care nu știu să citească)
- Observarea comportamentelor nonverbale
- Asigurarea standardizării condițiilor de răspuns
- Asigură controlul asupra succesiunii întrebărilor
- Colectarea unor răspunsuri spontane și personale
- Asigurarea răspunsurilor la toate întrebările
- Studierea unor probleme mai complexe

2)Dezavantaje:
- Cost ridicat
- Timp îndelungat
- ”Efect de operator” ridicat
- Imposibilitatea consultării unor documente
- Persoanele răspund indiferent de dispoziția lor psihică sau fizică
- Neasigurarea anonimatului
- Lipsa de standardizare informațiilor
- Dificultăți în accesul la subiecți