Sunteți pe pagina 1din 16

Biologie

Partea I – Regnurile Lumii vii


1

Regnul Monera (Procariote)


1. Încrengătura Bacteriilor (Bacteryophyta)

Def: Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, răspândite pretutindeni în natură: în sol,
în apă, în aer, în corpul plantelor, animalelor și al omului.

a) Structura

O celulă bacteriană este formată din: perete celular, membrană, citoplasmă și substanța nucleara
difuză, numita nucleoid. Bacteriile pot prezenta o capsulă gelatinoasă la exterior cât și cili dispuși
de jur împrejurul celulei sau numai la un capăt al acesteia.

b) Forma

 Sferică (coci)

 Bastonaș

 Virgulă (vibrioni)

 Spirală (spirili)

 Pot forma colonii: diplococi (2 coci), stafilococi (sub aspect de ciochine), streptococi (sub
formă de șirag)

c) Nutriție

Acestea se pot hrăni heterotrof (saprofit, adică prin descompunerea altor organisme moarte, cât și
parazit, producând boli celulei parazitate) și autotrof prin fotosinteză (energia preluată de la
soare) și chimiosinteză (conversia biologică, a uneia sau mai multor molecule care conțin carbon și
substanțe nutritive, în materie organică folosind oxidarea compușilor anorganici sau metanul ca
sursă de energie în locul luminii solare, ca în fotosinteză).
2

d) Reproducerea

Se realizează asexuat (amitoză) sau sexuat.

Grupe
a) Eubacterii

 Bacterii fermentative (care produc fermentația datorită enzimelor proprii)

 Bacterii fixatoare de azot (formează nodozități la nivelul rădăcinii plantelor)

 Nodozități (cu celule ce conțin bacterii, 3)

 Bacterii de putrefacție (care descompun resturile organice)

 Bacterii chimio-sintetizante

 Bacterii fotogene (care produc lumină în urma unor procese de oxidare)

 Bacterii cromogene (care produc pigmenți roșii, albaștri etc.)

 Bacterii patogene (care produc boli)

b) Arhebacteriile

Constituie un grup restrâns care trăiește în medii lipsite de oxigen. Sunt:

 Metalogene (produc gaz metan)

 Halofile (trăiesc în medii bogate în săruri)

2. Încrengătura Algelor albastre-verzi (Cyanophyta)


Def: Algele albastre-verzi sunt organisme unicelulare, cu celule izolate sau reunite în colonii,
sferice sau filamentoase.

a) Habitat
3

Trăiesc în ape dulci și marine, bogate în substanțe organice în descompunere, pe soluri, stânci și
pereți umezi.

b) Nutriția

Nutriția acestor alge este autotrofă, iar ca produs de asimilație este un amidon specific.

 S-a constat că au proprietatea de a fixa azotul din atmosferă (adică de a-l transforma în
amoniac) ca și bacteriile

c) Reproducerea

Se realizează asexuat, prin amitoză

Regnul Protista
1. Încrengătura Flagelate (Euglenophyta)
Def: Flagelatele sunt organisme unicelulare și coloniale care prezintă întotdeauna un nucleu bine
individualizat. Caracteristic acestui grup este prezența flagelului, care servește drept organ de
locomoție.

(Euglena Verde)

Cel mai important reprezentant este Euglena verde, așa că o vom folosi ca exemplu în studiu
flagelatelor.

a) Habitat

Trăiește în apele dulci stătătoare (bălți și lacuri).

b) Structură

Este formată dintr-o singură celulă, cu aspect fusiform, dar poate sa-și schimbe permanent forma.
La exterior prezintă o membrană citoplasmatică, iar în interior citoplasma. În partea anterioară
prezintă un flagel (care la bază are o stigmă roși care captează lumina) care ajută la locomoție.
4

În apropierea stigmei se află o vacuolă pulsatilă cu rol în excreție, iar la periferia citoplasmei
conține cromatofori (cu clorofilă pentru fotosinteză) și vacuole digestive (cu enzime digestive).

c) Nutriția

Este autotrofă și se realizează prin fotosinteză, dar ținuta la întuneric euglena își pierde clorofila și
poate să se hrănească heterotrof.

d) Reproducerea

Se realizează prin diviziune directă (fisiune binară sau amitoză).

 Zooflagelatele sunt flagelate parazite care provoacă boli (Giardia și Protospongia)

2. Încrengătura Algelor verzi (Chlorophyta)


Def: Algele verzi sunt talofite care prezintă un tal (aparat vegetativ) unicelular, colonial sau
pluricelular, filamentos (simplu și ramificat) sau lamelar.
5

a) Habitat

Trăiesc în apele dulci și salmastre, pe soluri și stânci umede

b) Structură

Celulele talului sunt formate la exterior dintr-un perete celular. Membrana celulară este de natură
celulozică (conferă organismelor vegetale rezistență mecanică și elasticitate), dar la unele specii ea
se impregnează cu săruri de siliciu și de calciu, devenind rigidă.

În interiorul celulei există citoplasmă, un nucleu, numeroase vacuole, o stigmă, unul sau câțiva
cromatofori. În jurul lor se formează amidonul, ca produs al fotosintezei. Acestea prezintă 2-4
flageli egali.

c) Nutriția

Este autotrofă, iar produsul de asimilație este amidonul.

d) Reproducerea

Este asexuată (cu participarea unui singur individ, prin diviziune celulară) și se realizează prin
diviziune directă și prin spori mobili denumiți zoospori, și sexuată (prin participarea a mai multor
indivizi), prin izogamie (formă primitivă de înmulțire sexuată, în care cei doi gameți care participă
la fecundare sunt asemănători din punct de vedere morfologic) și heterogamie (formă de înmulțire
sexuată prin unirea a doi gameți diferiți ca formă, mărime și structură).

e) Reprezentanți

- Alge cu talul imobil: Verzeala zidurilor (singura algă verde unicelulară)


- Alge cu talul unicelular mobil: Chlamydomonas
- Alge coloniale: Volvox, cu colonie sferică, cu celule legate prin prelungiri protoplasmatice
mai primitive decât cilii
- Alge pluricelulare cu tal:
 Filamentos: Mătasea broaștei sau Spyrogira ale cărei celule formează un filament
lung și subțire, iar în citoplasmă este prezent un cloroplast spiralat (aspect de
creangă)
 Filamentos ramificat: Lâna broaștei cu talul ramificat, aspră la pipăit, care trăiește
în apele dulci și sărate. (aspect de creangă)
 Lamelar masiv: Salata de mare cu talul lățit ca o frunză. Trăiește în apele marine
(cu aspect de frunză)
6

Imagini
1.Chlamydomonas, 2.V. zidurilor, 3.Salata de mare, 4.Spirogyra, 5.Volvox, 6.Lâna Broaștei
7
8

3. Încrengătura Algelor brune (Phaeophyta)


Def: Algele brune sunt alge pluricelulare care trăiesc în mări și oceane,în special în zona litorală, la
adâncimi mici, care permit pătrunderea razelor solare.

a) Habitat

Talul (corpul algei) poate atinge dimensiuni mari, de câțiva metri sau până la 300-400 m. Talul
poate fi filamentos (aspect de creangă) simplu (o singură ramură) sau ramificat (cu mai multe
ramuri) și prezintă 3 părți distincte:

 Rizoid: o parte bazală sub formă de crampon sau disc de fixare cu care se prind de substrat
 Cauloid: o parte cilindrică de forma unei tulpini
 Filoid: partea filamentelor care provin din tulpină

La exterior, celulele talului au un perete celular gros, slab în celuloză, iar în interior citoplasma cu
cromatoforii (corpuscul din celulele plantelor superioare și ale unor alge care conțin clorofilă sau
alți pigmenți) cu pigmenții bruni.

b) Nutriția

Nutriția este autotrofă și are ca produs de asimilație un polizaharid denumit laminarie.

 Amidonul: este o polizaharidă alcătuită din amiloză (monozaharid). El este una dintre
sursele energetice importante ale organismelor uman și animal. Amidonul se supune
hidrolizei enzimatice în prezența amilazelor (enzimele care transformă amidonul),
transformându-se în glucoză. Aceasta este transportată spre celule, unde se consumă
parțial pentru necesitățile energetice ale organismului.
 Polizaharidele: sunt hidrocarbonate compuse din mai multe molecule de monozaharide ca
de exemplu glucoză, fructoză care sunt legate între ele în lanțuri cu lungimi diferite
formând polizaridele ca glicogenul, amidonul, chitina și celuloza.

 (Monozaharid cu carbon)
9

 (Glucidă din care se formează glucoza fără carbon)

 Hidroliza: reacție chimică pe care o suferă unele săruri transformându-se în acidul și


baza din care erau formate. Reacție chimică de dedublare a moleculelor unui compus
organic sub acțiunea apei în prezența unui catalizator sau a unei enzime.

c) Reproducerea

Se realizează asexuat (prin zoospori) și sexuat prin izogamie, heterogamie și oogamie.

 Izogamie: reproducere cu celule sexuale de mărimi diferite care se întrepătrund


formând zigotul (organismul prematur). Gameții sunt ambii mobili ori ambii imobili.

!!!! Spre exemplu la Mătasea broaștei prezentat mai sus zigotul este produs din timpul
anotimpurilor calde, pentru ca iarna să se poată așterne pe fundul apei, urmând ca
primăvara sa devină mătase. !!!!

 Heterogamie: reproducerea prin doi gameți de mărimi diferite care se întrepătrund.


Gameții sun ambii imobili sau ambii mobili.
 Oogamie: reproducerea prin doi gameți de mărimi diferite, din care gametul feminin
este mai mare (gametul ou) care este fecundat de gametul masculin mobil. Un gamet
imobil (cel feminin) și un gamet mobil (cel masculin).

! Heterogamia și oogamia sunt reunite sub termenul anizogamie.


10

d) Reprezentanți

 Laminaria saccharina: alege brune obișnuite (în oceane și mări)


 Diatomeele: alge unicelulare care au membrana celulară impregnată cu dioxid de siliciu,
formând o adevărată carapace cu numeroase ornamentații. După moartea lor au dat
naștere rocilor silicioase denumite diatomite.

Datorită porozității sale, diatomitul a fost utilizat pe scară largă ca filtru pentru o varietate de
scopuri. Este folosit pentru a filtra impuritățile din orice, de la bere și vin, la uleiuri și grăsimi. În
mod similar, diatomitul este utilizat pentru a filtra impuritățile din apă pentru a produce apă
potabilă în sistemele publice de apă.

Imagini
11

4. Încrengătura Algelor roșii (Rhodophyta)


Def: Algele roșii sunt talofite pluricelulare, aproape exclusiv marine, dar de mare adâncime.

a) Structură

Talul este pluricelular, filamentos, simplu sau ramificat. La specii mai evoluate este împărțit în
rizoid, cauloid și filoid ca la algele brune.

O celulă a talului are o membrană internă celulozică și un strat extern de pectină, care adesea se
gelifică, îmbrăcând celula într-o masă gelatinoasă din care se obține agar-agarul (este cea mai
bună gelatină de origine vegetală, obținută din algele roșii din mările Asiei).

 Pectina: se găsește în special în coaja fructelor și are capacitatea de a favoriza digestia și


absorbția unor vitamine și minerale, precum și să ducă la scăderea colesterolului. Pectina
detoxifiază organismul prin eliminarea unor metale (cupru, plumb etc.), și astfel crește
rezistența organismului.

b) Nutriția

Este autotrofă, iar produsul de asimilație este amilodextrina (mai apropiată de glicogen decât de
amidon)

c) Reproducerea

Este asexuată (zoospori, deoarece trăiește în mediul acvatic) și sexuata prin oogamie.

 Talul: este țesutul vegetativ nediferențiat al unor organisme din diferite grupuri, cum ar fi
algele, ciupercile, lichenii și mixomicetele. De obicei, un tal reprezintă întregul corp a unui
organism multicelular care nu se mișcă și în care nu există o organizare a țesuturilor în
organe.
12

5. încrengătura Mixomicete (Myxomycota)


Def: Mixomicetele sunt cunoscute sub denumirea populară de mucegaiuri mucilaginoase.

a) Structură

Aparatul lor vegetativ este fie o celulă nudă (fără perete celular, mixospor) care prin agregare
(adică unire) formează mase mucilaginoase extinse, fie o masă plasmatică mare plurinucleară
numită plasmodiu.

Plasmodiul unui mucegai este format din fuziunea mixosporilor. Mixosporii sunt spori eliberați din
mucegai. Pe măsură ce mixosporii se deplasează pe o suprafață umedă, înglobează bacteriile și în
cele din urmă fuzionează cu un al doilea mixospor, pornind astfel dezvoltarea unui plasmodiu
multi-nucleat. Mixomicetele se deplasează cu ajutorul pseudopodelor (prelungiri ale citoplasmei
care ajută la locomoția și nutriția celulei)

b) Nutriție

Se hrănesc exclusiv saprofit (heterotrof), prin descompunerea cadavrelor și resturilor.

c) Reproducerea

Prezentată mai sus (prin mixospori, adică zoospori, deoarece mucegaiul apare în mediul umed)

 Plasmodiu

 Mixomicetă
13

6. încrengătura Oomicete (Oomycota)


Def: Organisme inferioare asemănătoare cu fungile. Sunt acvatice și terestre

a) Structură

Aparatul lor vegetativ este un tal, format dintr-un miceliu filamentos, alcătuit din hife. Hifele sunt
înconjurate de un perete celular de natură celulozică, care protejează citoplasma cu numeroși
nuclei.

b) Nutriția

Majoritatea sunt parazite, dar sunt și saprofite

c) Reproducerea

Este asexuată (zoospori în mediul acvatic iar în mediul terestru prin conidii) și sexuată
(heterogamie)

d) Reprezentanți

 Saprolegnia: mucegai acvatic ce se hrănește saprofit


 Plasmopara viticola: care este răspândită prin intermediul conidiilor. Vântul și a ploaia
răspândesc conidiile, care în mediul umed vor deveni zoospori și vor pătrunde prin
stomatele celulelor, parazitându-le.

 Miceliu

 Hifă polinucleată
14

 Zoospori: spori care se dezvoltă într-un mediu umed


 Conidiile: spori care se dezvoltă după contactul cu apa, unde se transformă în zoospori
 Stoma (Stomatele): o gaură a celulei (de obicei vegetale, adică la frunze și alte plante) ce
ajută la schimbul de gaze (în special a oxigenului, care este eliminat în procesul de
fotosinteză)

7. Încrengătura Protozoare (Protozoa)


Def: Protozoarele sunt organisme (animale) unicelulare, eucariote.

1. Clasa rizopode
Def: Sunt animale care populează locurile umede.

a) Structură

Corpul lor este format dintr-o celulă lipsită de perete celular, cu un nucleu, citoplasmă (care emite
pseudopode) și vacuole (digestive, care digeră, cu ajutorul enzimelor digestive, substanțele și
pulsatile, care emit resturile înafara celulei, excreție).

b) Nutriție

Hrănirea se face cu ajutorul pseudopodelor, prin fagocitoză (despre care am discutat în „Schimbul
de substanțe la nivel celular”).

c) Reprezentați

 Amiba: răspândită pe fundul bălților


 Foraminiferele: au înveliș protector (nu membrană) calcaros, și după moarte scheletul lor
se depozitează pe fundul mării creând creta.
 Radiolarii: au înveliș protector (nu membrană) silicios, și după moarte scheletul lor se
depozitează pe fundul mării creând radiolaritul.

2. Clasa sporozoare
Def: Cuprinde specii parazite care produc boli la animale și la om. În ciclu lor de viață formează
spori, prin care rezistă la condițiile nefavorabile apărute la mediul extern

a) Reprezentați

 Plasmodiul malariei (preluat de la țânțari)


 Babesie (transmisă prin intermediul căpușei)

3. Clasa ciliate
Def: Cuprinde animale unicelulare libere parazite și simbionte

 Simbioză: tip de relație (conviețuire) obligatorie dintre două sau mai multe organisme în
urma căreia trag foloase ambele. În lipsa unuia dintre organisme existența celuilalt în
unele cazuri nu este posibilă (ex. situația lichenilor). Astfel lichenii sunt produsul
15

conviețuirii ciupercilor cu algele, sau ciupercilor cu algelor albastre-verzi (bacterii albastre


verzi).

a) Reprezentanți

 Parameciul: este un animal unicelular care are o membrană fină acoperită cu cili. Pe o
parte se observă o adâncitură, numită citostom (prin care pătrunde hrana). Posedă doi
nuclei, numeroase vacuole digestive, o vacuolă pulsatilă. Reproducerea se petrecere prin
fisiune binară.

* Prima imagine (sus Foraminifere, jos Radiolari), A doua imagine (Parameciul), A treia (Amiba)