Sunteți pe pagina 1din 53

GHEORGHE NECȘULEU ION NECȘULIU

PROBLEME DE MATEMATICĂ
PENTRU OLIMPIADE ȘI CONCURSURI

 Aritmetică și algebră
 Geometrie și trigonometrie
 Analiză matematică

1
CUPRINS

Prefață…………………………………………………….……..6
1. Probleme publicate de autori în Gazeta Matematică.……..7
Probleme de aritmetică și algebră..............................................7
Probleme de geometrie și trigonometrie .................................22
Probleme de analiză matematică..............................................34
2. Probleme publicate de autori în alte reviste .......................39
Probleme de algebră.................................................................39
Probleme de geometrie și trigonometrie .................................43
Probleme de analiză matematică..............................................47
3. Probleme publicate de Eugen-Cătălin Necșuleu și
Nicu-Cosmin Necșuleu în Gazeta Matematică.....................53
Probleme de aritmetică ............................................................53
Probleme de algebră ................................................................54
Bibliografie..................................................................................55

2
PREFAȚĂ

În această lucrare prezentăm elevilor de gimnaziu și liceu modele de


probleme rezolvate prin diverse metode, pregătitoare pentru olimpiade
și concursuri, care suscită interesul elevilor și studenților cu aptitudini
matematice. Această activitate de rezolvare a problemelor constituie o
cale importantă de însușire și aprofundare a cunoștințelor din diverse
domenii ale matematicii, iar pe de altă parte contribuie la înarmarea
elevilor și studenților cu noi tehnici și metode de rezolvare a
problemelor.
Lucrarea conține, în cea mai mare parte, probleme dificile publicate
de autori în Gazeta Matematică și în alte reviste, ce se adresează în
egală măsură elevilor participanți la tradiționalele olimpiade și
concursuri de matematică, profesorilor care-i pregătesc, studenților din
facultățile în care se studiază matematica, precum și tuturor celor care
iubesc matematica.
Menționăm că pentru fiecare problemă am indicat și clasa de
gimnaziu sau liceu căreia i se adresează. Astfel, de exemplu VII.2 arată
că este vorba de problema 2 de la clasa a VII-a.

Autorii,

3
Capitolul I
PROBLEME PUBLICATE DE AUTORI
ÎN GAZETA MATEMATICĂ

1. Probleme de aritmetică și algebră


V.1. Să se arate că pentru orice n  și orice m  , m  2 , există
p, q  , astfel încât n divide numărul:

2 p  (2q  1)  3 p  (3q  1)  ...  m p  (mq  1).


Soluție: Cel puțin două dintre cele n  1 numere
20  30  ...  m0 ,21  31  ...  m1,...,2n  3n  ...  mn ,
dau același rest prin împărțire la n , întrucât prin împărțire la n se pot
obține numai n resturi diferite.
Fie 2k  3k  ...  mk și 2l  3l  ...  ml , unde k  l , două numere care
dau același rest prin împărțire la n . Atunci numărul
2k  3k  ...  mk  (2l  3l  ...  ml ) 

 2l (2k l  1)  3l (3k l  1)  ...  ml (mk l  1) ,


se divide prin n .

4
VI.2 Fie x, y, z  , astfel încât avem 5x  8z  2 y . Demonstrați că
x( y  z ) se divide la 10.
Soluție: Avem 5x  2( y  4 z ) și deci 5 îl divide pe y  4 z , iar 2 îl
divide pe x . Din 5 îl divide pe y  4 z și 5 îl divide pe 5z , deducem
că 5 îl divide pe y  z și cum 2 îl divide pe x , obținem că 10 îl divide
pe x( y  z ) .

VI.3. Determinați toate numerele de forma abcd știind că:


abc bcd cd a
  .
5 2 3
Soluție : Din proporții derivate rezultă:
a  b  c (b  c  d )  (c  d  a)
 .
5 23
Atunci rezultă a  b  c  a  b  2c  2d  0 , sau 0  c  2d ,de unde
ab b a
c  d  0, c, d fiind cifre. Deducem   și atunci avem :
5 2 3
1) a  3, b  2 ; care conduce la abcd  3200 .

2) a  6, b  4 ; care conduce la abcd  6400 .

3) a  9, b  6 ; care conduce la abcd  9600 .


abc bcd cd a
Comentariu: Avem   
5 2 3
2(a  b  c  d )  c a  b  c  d c a  b  c d c
      ,
10 5 10 5 5 10
acesta fiind un alt mod de obținere a relației c  2d  0 .

5
VI.4. Demonstrați că dacă n  
\ 1 și x1, x2 ,..., xn sunt numere
naturale nenule, astfel încât:
2 x1 3x2 nxn1 x
  ...   n ,
x2 2 x3 (n  1) xn nx1
n(n  1)
atunci x1  x2  ...  xn se divide la .
2
Soluție: Notăm cu r valoarea comună a rapoartelor. Deducem că:
2 x1 3x2 nxn1 x
r  r  r  ...  r    ...   n  1,
de n ori x2 2 x3 (n  1) xn nx1
de unde r  1 și atunci avem :
1 1 1
x xn1 xn
x1
 2
2
 ...  n  1  n  1,
1 1 1 x
x2 x3 xn 1
2 3 n
1 1 1
sau x1  x2  x3  ...  xn . Obținem x1  x2  x3  ...  xn 
2 3 n
n(n  1)
 x1  2 x1  3x1  ...  nx1  (1  2  3  ...  n) x1  x1 ,
2
de unde rezultă concluzia.

VII.5. Demonstrați că nu există x, y, z  ,astfel încât:

xy  x  y   yz  y  z   zx  z  x   1 .
Soluția 1: Distingem cazurile:
1) x, y, z au aceeași paritate. Atunci numerele x  y, y  z, z  x sunt
pare și deci membrul stâng al egalității este număr par; contradicție;
6
2) două dintre numerele x, y, z sunt pare. Atunci toți cei trei termeni
ai sumei din membrul stâng conțin factori pari și deci numărul din stân-
ga este par; contradicție;
3) un singur număr dintre x, y, z este par. Fără a restrânge generalita-
tea, considerăm x par și y, z impare. Atunci y  z este par și toți cei
trei termeni ai sumei din stânga conțin factori pari. Contradicția se
obține ca mai înainte.
Soluția a 2-a: Presupunem prin absurd contrariul. Atunci are loc
relația din enunț și se poate scrie succesiv sub următoarele forme
echivalente:
xy 2  x2 y  yz 2  y 2 z  zx 2  z 2 x  xyz  xyz  1;

z  xy  xz  y 2  yz   x  xy  xz  y 2  yz   1;

 x  y  y  z  z  x   1.
Distingem cazurile:
1) x  y  1, y  z  1, z  x  1 ; adunând membru cu membru obținem
0  3 , imposibil.
2) x  y  1, y  z  1, z  x  1; care conduc la 0  1 .
3) x  y  1, y  z  1, z  x  1; care conduc la 0  1 .
4) x  y  1, y  z  1, z  x  1; care conduc tot la 0  1 .
În concluzie presupunerea făcută este falsă.

VII.6. Dacă x, y  0 , demonstrați că:

7
x y xy
xy   .
4 x y

Soluție: Folosind inegalitatea mediilor avem:


x y xy x  y xy xy
 2  2  xy .
4 x y 4 x y 4


VII.7. Determinați x, y, z   astfel încât este verificată relația:

x  y  z  xy  yz  zx  6 xyz .

Soluție: Împărțind relația dată prin xyz obținem:

 x yz   y zx   z xy 
        6.
 yz x   zx y   xy z 

a b
Deoarece   2 pentru orice a, b  0 , cu egalitate pentru a  b ,
b a
din egalitatea de mai sus deducem că x  yz , y  zx , z  xy .

Rezultă x  y  z  xyz , de unde x  y  z  1.

X.8. Determinați numerele raționale pozitive x, y, z astfel încât

x3  2 y3  4 z 3  6 xyz  0 .
Soluție: Folosind inegalitatea mediilor, pentru orice x, y, z  

avem:

x3  2 y 3  4 z 3  3 3 x3  2 y 3  4 z 3 ,
adică
8
x3  2 y3  4 z 3  6 xyz  0 ,

cu egalitate dacă și numai dacă x3  2 y 3  4 z 3 , adică dacă și numai

dacă x  y  z  0 (dacă am presupune x  0 , am avea y  0, z  0 și


3
x x 
relația    2 , care este imposibilă pentru   ). În concluzie ,
 y y

numerele sunt x  0, y  0 și z  0 .

X.9. Determinați toate numerele x, y, z   0,   cu proprietățile:

a) xyz  1; b)  x 2  y  z   1  y 2  z  x   1  z 2  x  y   1  27 .

Soluție: Fie x, y, z   0,   astfel încât xyz  1 . Folosind inegalitatea


mediilor avem:
xy  yz  zx 3
  xy  yz  zx   3  xyz   1,
2

3
cu egalitate dacă și numai dacă xy  yz  zx , adică dacă și numai dacă
x  y  z  1. Din xy  yz  zx  3 , prin înmulțire cu z obținem relația

z 2  y  x   1  3z și analog x 2  y  z   1  3x , y 2  z  x   1  3 y . În

concluzie avem:  x  y  z   1  27 ,
2
cu egalitate dacă și numai

dacă x  y  z  1. Deci singurele numere x, y, z   0,   care satisfac


simultan condițiile din enunț sunt: x  1, y  1, z  1.

X.10. Să se rezolve în ecuația:

9
 x    x x  1  n   n x  1 ,
unde n  , n  2 și  x  este partea întreagă a lui x  .

Soluția 1: Fie p  , p  2 și a   0,   \ 1 , astfel încât să avem

p  p
 
a 1  n n

a  1 . Dacă p  n , atunci p  n  1 și folosind inega-

litatea mediilor obținem:

 .
1
 p p  n  nn a n n
a 1
a  1  1  ...  1  a  a  ...  a   1
p n n n
  p p
 p n n ori 

Rezultă că p  p
 
a 1  n n

a  1 , fals. Analog, dacă p  n obținem

o contradicție. Deci n  p . Dacă x este soluție a ecuației din enunț ,

atunci x  2 și din rezultatul anterior obținem  x  n , deci

x   n, n  1 . Cum orice număr din  n, n  1 este soluție , rezultă că

mulțimea soluțiilor este intervalul  n, n  1 .

Soluția a 2-a (variantă): Punem condițiile  x   2 și x  0 și

deducem că soluțiile trebuie căutate în intervalul  2,  . Observăm că

orice x   n, n  1 este soluție a ecuației . Vom arăta că ecuația nu mai

are și alte soluții. Dacă x   n  1,   avem:


1

 x
   x
x  1  1  ...  1  n x  n x  ...  n x  
 x  n  n n x
,
  xn
 n

  x

10
adică  x    x
 
x 1  n n

x  1 . Deci pentru n  2 , ecuația nu mai are și

alte soluții. Pentru n  3 , dacă x   2, n  avem:

 x  x x  1  n  n x  1 ,
relație care se deduce în modul următor:
1
  x  x  x
 n n   x    x   x x
n
x  1  1  ...  1  x  x  ...  x   .
 n x  n
  x 
În concluzie mulțimea soluțiilor ecuației din enunț este intervalul
 n, n  1 .

X.11. Să se determine numerele complexe z1 , z2 , z3 care verifică


simultan condițiile:
i) z1  z2  z3  1 ,

 
ii) arg z1  arg z2  arg z3  ,n ,
n
iii)  z12 n  1 z22 n  1 z32 n  1  z1n  z2n  z3n .

Soluție: Folosind forme trigonometrice din i ) și ii) avem:


z1  cos  i sin  , z2  cos   i sin  , z3  cos   i sin  (1)

și       (2). Atunci membrul drept din iii) este :
n
z1n  z2n  z3n  cos  n  n  n   i sin  n  n  n   1 .

Apoi avem  z1n  1 z2n  1 z3n  1  2i sin n  cos n  i sin n  

11
2i sin n  cos n  i sin n   2cos n  cos n  i sin n  
= 8sin n sin n cos n și atunci iii) devine:
8sin n sin n cos n  1 (3)
Folosind relațiile (2) și (3) rezultă că n , n , n sunt unghiurile
A, B, respectiv C ale triunghiului ABC în care avem relația:

8sin Asin B cos C  1 (4),


care se scrie succesiv: 4 cos  A  B   cos  A  B   cos C  1 

 4 cos  A  B   cos C   cos C  1. Dacă notăm cosC  x , obținem

ecuația de gradul al doilea în x : 4 x2  4 cos  A  B   x  1  0 , care

are   16cos2  A  B   16  0 , de unde cos  A  B   1 , adică A  B

Atunci ecuația de gradul al doilea în x devine  2 x  1  0 , de unde


2

1 2 
cos C   , adică C  și deci A  B  .
2 3 6
 2
În concluzie am obținut     și   , astfel încât numerele
6n 3n
complexe căutate sunt:
  2 2
z1  z2  cos  i sin și z3  cos  i sin .
6n 6n 3n 3n
Comentariu: Dacă observăm că relația iii) se scrie:
z12 n  1 z22 n  1 z32 n  1
n
 n
 n
 1   z1n  z1n  z2n  z2n  z3n  z3n   1,
z1 z2 z3

12
obținem imediat 2i sin n  2i sin n  2cos n  1 și relația (3) din soluție
se obține mult mai rapid.

Notă: Problema X.11. a fost dată la Concursul Interjudețean de


Matematică „ Nicolae Păun” , Rm. Vâlcea , 1998, la clasa a X-a.

XI.12. Demonstrați că dacă numerele complexe z1 , z2 , z3 verifică


relația:
 2   2
 2   2  0 ,
 2   2

unde   z1  z2 ,   z2  z3 ,   z3  z1 , atunci z1  z2  z3 sau z1 , z2 , z3


sunt afixele vârfurilor unui triunghi echilateral.
Soluția 1: Notăm cu   0 relația din enunț. Dacă   0 , atunci
0 0 2
  2   2   3 3 . Cum   0 , rezultă că   0 sau   0 , deci
2 0 0

z1  z2  z3 . Analog , dacă   0 sau   0 . Dacă       0 , atunci:

  
2

1  
  
2
   2 2 2        
     1
2 2 2
                     0 ,
      
2
  
1
  
 

13
 
deci cel puțin una din paranteze este zero. În ipoteza că  0
 
2
   
                  0        1  0 
2 2 2 2

   
3
  
   1 1   
  

și cum        , obținem      , de unde concluzia.


2 2

Analog pentru celelalte două cazuri.


 2   2
Soluția a 2-a: Avem  2   2   2     2    2    
 2   2

3
z1 z2 1
     
     z2 z3 1 .
     
z3 z1 1

z1 z2 1
Atunci relația din enunț se scrie z2 z3 1  0  z12  z22  z32  z1 z2 
z3 z1 1

 z1z3  z3 z1  0   z1  z2    z2  z3    z3  z1   0 , care, cu nota-


2 2 2

țiile din enunț devine  2   2   2  0 cu       0 .


Printr-un calcul simplu:
        , 2   2   2  2 ,  2   2  2 ,

obținem  2   ,  2   ,  2   , de unde  3   3   3 și deci avem


14
     , de unde concluzia.

Notă: Problema XI.12. a fost dată la Concursul Interjudețean de


Matematică „Nicolae Păun “, Rm. Vâlcea , 1999 , la clasa a XI-a și
la Concursul Interjudețean de Matematică “ Trident “ , Brăila ,
2006 , la clasa a XI-a .

XI.13. Să se demonstreze că dacă matricea A 2   are proprie-


i) TrA  4det A  0 ,
2
tățile:

ii ) există n , n impar, astfel încât An  I 2 ,


atunci A  I 2 .
Soluție: Rezultă imediat că A verifică ecuația:
x 2  TrA x  det A  0 (1) , adică A2  TrA A   det A I 2  O2 (2).

Fie x1 , x2 rădăcinile ecuației. Avem x1, x2  în baza relației i ) și


evident x1  0, x2  0 , deoarece altfel se ajunge la o contradicție.

Cazul x1  x2 : Arătăm că există A1, A2  2   , astfel încât:


An  x1n A1  x2n A2 (3).
Din sistemul A1  A2  I 2 și x1 A1  x2 A2  A ( obținut pentru n  0 și
n  1 ), rezultă:
1 1
A1   A  x2 I 2  și A2    A  x1I 2  (4).
x1  x2 x1  x2

15
Folosind (2) obținem:

A1 A2  A2 A1  
1
A x  x  A x x I   O
2

 x1  x2 
2 1 2 1 2 2 2

și atunci A1  A2  I 2 conduce la A12  A1 A2  A1 de unde A12  A1 și deci

A1n  A1 și la A1 A2  A22  A2 , de unde A22  A2 și deci A2n  A2 .

Astfel obținem An   x1 A1  x2 A2   x1n A1  x2n A2 , pentru orice n  2 .


n

Fie n , n impar, astfel încât An  I 2 . Atunci din (3) și (4) avem

x1  x2  x1 x2  x1n1  x2n1 
A I2 ,
x1n  x2n

adică A este de forma A   I 2 cu   


( n impar și x1  x2 conduc la
n
x  x
x  x , întrucât ecuația  1   1 , are numai soluția 1  1 reală ).
n
1
n
2
 x2  x2

Cum An  I 2 , obținem   1 și deci A  I 2 .


Cazul x1  x2  x0 : Arătăm că există A1, A2  2   , astfel încât:
An  x0n A1  nx0n A2 (5).
Din sistemul A1  I 2 și A  x0 A1  x0 A2 (obținut pentru n  0 și n  1 ),
1
obținem: A1  I 2 și A2  A  I 2 (6). Observăm că:
x0

(2)  A2  2 x0 A  x02 I 2  O2  O2   A  x0 I 2   x02 A22  A22  O2


2

și atunci relația (5) se demonstrează prin inducție astfel:


An1  An  A   x0n A1  nx0n A2   x0 A1  x0 A2   x0n1  I 2  nA2  I 2  A2  

 x0n1  I 2  A2  nA2  nA22   x0n1  I 2   n  1 A2  O2  


16
 x0n1 A1   n  1 x0n1 A2 .

Fie n , impar, astfel încât An  I 2 . Atunci din (5) și (6) rezultă:

nx0n  x0n  1
A   I2 ,   

nx0n1
și deci A  I 2 .

XI.14. Demonstrați că pentru orice n  , n  2 , există A 2  ,


A  I 2 , cu proprietatea că An  I 2 .

 2 2 
 cos n  sin 
n
Soluție: Considerăm matricea A    cu elemente
 sin 2 2 
 cos 
 n n 
numere reale. Avem A  I 2 , deoarece n este diferit de 1 .
Folosind eventual relația:

 cos  sin   cos   sin    cos      sin     


 sin   ,
 cos   sin  cos    sin     cos     

rezultă că:

  2   2  
 cos  n  n   sin  n  n  
   
An    I2 .
  2   2  
 sin  n   cos  n  
  n   n 

17
XII.15. Fie n  
și G2n mulțimea matricelor A 2n   , A   aij  ,
cu:
 x1 , dacă : j  i

aij   x2 , dacă : j  2n  i  1
0, dacă : j  i, j  2n  i  1,

unde x1, x2  , x12  x22 . Demonstrați că:
1) G2n este grup comutativ în raport cu înmulțirea matricelor.
2) Grupurile G2 , G4 ,..., sunt izomorfe.

Soluție: 1) Notăm cu A  x1 , x2  matricea definită în enunț și astfel:

G2 n   A  x1 , x2  |  x1, x2    , x12  x22  .

Deoarece A x1, x2   x1I 2 n  x2 J 2 n , unde J 2n este matricea cu 1 pe

diagonala secundară și 0 în rest, iar J 22n  I 2 n , avem:


A x1, x2  A y1, y2    x1I 2 n  x2 J 2 n  y1I 2 n  y2 J 2 n    x1 y1  x2 y2  I 2 n 

  x1 y2  x2 y1  J 2 n  A x1 y1  x2 y2 , x1 y2  x2 y1  ,
matrice care aparține lui G2n , deoarece:

 x1 y1  x2 y2    x1 y2  x2 y1    x12  x22  y12  y22   0 .


2 2

Deci înmulțirea matricelor este lege de compoziție pe G2n .

 x x 
Cum I 2 n  A 1,0  , A  x1 , x2   A  2 1 2 , 2 2 2   A 1,0   I 2 n și
 x1  x2 x1  x2 
A x1, x2   A y1, y2   A  x1 y1  x2 y2 , x1 y2  x2 y1  

 A y1x1  y2 x2 , y1x2  y2 x1   A  y1, y2  A  x1, x2  ,


18
pentru orice  x1, x2    ,  y1, y2    cu x12  x22 , y12  y22 , rezultă
concluzia .
2) Funcția f : G2n  G2 , f  x1I 2n  x2 J 2n   x1I 2  x2 J 2 este, evident,

izomorfism de grupuri. Deci pentru orice n  , n  2 ,grupurile  G2 n , 

și  G2 ,  sunt izomorfe.

XII.16. Să se arate că dacă numerele reale a, b, c, d verifică relația

80d  a  ab  c  , atunci ecuația x4  ax3  bx2  cx  d  0 , nu poate


avea toate rădăcinile reale pozitive.
Soluție: Presupunem că ecuația din enunț are toate rădăcinile
x1, x2 , x3 , x4 reale pozitive și arătăm că atunci 80d  a  ab  c  , relație
care, folosind relațiile lui Viete, se scrie sub următoarea formă
echivalentă:
81x1x2 x3 x3   a  x1  a  x2   a  x3   a  x4  .

Această relație (deci și relația 80d  a  ab  c  ) se demonstrează folo-


sind și inegalitatea mediilor în modul următor:
a  x4 a  x3
x1 x2 x3 x4  3 x1 x2 x3  3 x1 x2 x4  3 x1x3 x4  3 x2 x3 x4   
3 3
a  x2 a  x1  a  x1  a  x2   a  x3   a  x4 
   .
3 3 81

19
2.Probleme de geometrie și trigonometrie

VI.1. Să se demonstreze că dacă ABC este un triunghi ascuțitunghic


neisoscel, atunci punctul de intersecție al bisectoarei unghiului BAC
cu mediatoarea segmentului  BC  nu se află în interiorul triunghiului
ABC .
Soluție: Să presupunem că punctul , notat M , aparține interiorului
triunghiului. Notăm cu D mijlocul lui  BC  și ducem perpendicularele
din M pe AB și AC ; notăm cu P , respectiv N picioarele acestor per-
pendiculare . Să observăm că P   AB  și N   AC  . Atunci avem că

APM  ANM  I .U . , deci  AP   AN  (1) și  MP   MN  . Mai

mult avem BPM  CNM  I .C. și deci  BP  CN  (2). Din (1) și

(2) rezultă că  AB   AC  , ceea ce este fals, triunghiul ABC nefiind


isoscel.
Comentariu: Se dovedește ușor că punctul M este mijlocul arcului
BC al cercului circumscris triunghiului ABC ; evident, el nu se află în
interior.

VI.2. Fie ABC și DBC două triunghiuri astfel încât AD  BC și


 AD   BC   M  . Demonstrați că  AM    DM  dacă și numai
dacă BAC  BDC .
Soluție: Fie  AM    DM  . Deducem că AMB  DMB  C.C. și

20
AMC  DMC  C.C. . Deci BAM  BDM și MAC  MDC ,
de unde BAC  BDC .
Reciproc , fie BAC  BDC . Presupunem prin absurd că
 AM    MD și fie A   AM  astfel încât  AM    DM  . Atunci
folosind prima parte a demonstrației deducem că BAC  BAC . Pe
de altă parte , folosind faptul că suma măsurilor unghiurilor unui
triunghi este de 1800 avem :
ABM  ABM  BAM  BAM ;
ACM  ACM  CAM  CAM
și deci BAC  BAC , ceea ce contrazice relația BAC  BAC .
Deci presupunerea că  AM    MD este falsă. Analog se arată că pre-

supunerea  AM    MD este falsă . Rămâne deci că  AM    MD .

VII.3. Demonstrați că în orice triunghi ascuțitunghic ABC are loc


inegalitatea:
6aria  ABC   ab  bc  ca .
Soluție: Avem 2S  aha  ab,2S  bhb  bc și 2S  chc  ca , unde
ha , hb , hc sunt înălțimile triunghiului corespunzătoare laturilor a, b res-
pectiv c . Adunând, obținem 6S  ab  bc  ca , ceea ce trebuia demon-
strat .
Comentariu: Relația este valabilă într-un triunghi oarecare ABC ,
întrucât avem:
6S  2S  2S  2S  ab sin C  bc sin A  ca sin B  ab  bc  ca .

21
VII.4. Demonstrați că dacă ABC este un triunghi dreptunghic

 m  A  90  și D   BC  , atunci următoarele afirmații:


0

i) AD2  BD  DC ; i) AD  BC sau BD  DC ,
sunt echivalente.
Soluție:  i    ii  . Admitem că AD2  BD  CD . Aplicând teorema
lui Stewart avem:
AB2  DC  AD2  BC  AC 2  BD  BD  DC  BC .
Înlocuind AD 2 cu BD  DC obținem :
AB2  DC  AC 2  BD  2BD  DC  BC .
Înlocuind AC 2 cu BC 2  AB2 (în baza teoremei lui Pitagora), obținem
succesiv:
AB2  DC  BC 2  BD  AB 2  BD  2BD  DC  BC ,
AB2  DC  BD   2BD  DC  BC  BC  BD  BD  DC  ,

AB2  DC  BD   BD  BC  2DC  BD  DC  ,

AB2  DC  BD   BC  BD  DC  BD  ,

de unde sau BD  DC , sau AB2  BC  BD și atunci AD  BC , con-


form unei reciproce a teoremei catetei .
 ii    i  . Admitem că AD  BC sau BD  DC . Dacă AD  BC ,

atunci conform teoremei înălțimii avem AD2  BD  DC .Dacă avem


BD  DC , atunci AD  BD  CD și deci AD2  BD  CD .

VII.5. Să se arate că în orice triunghi ABC avem:


R  a  b  b  c  c  a   16S 2 .
22
Soluție: Inegalitatea se scrie 16R2 S 2  R3  a  b  b  c  c  a  , sau

a 2b2c2  R3  a  b  b  c  c  a  , care se demonstrează folosind inega-


litatea mediilor și relațiile a  2R sin A, b  2R sin B, c  2R sin C în
bc ca ab
modul următor: a 2b2c2  a bc  b ca  c ab  8R3   .
2 2 2

VII.6. Demonstrați că în orice triunghi ABC are loc relația:

8S 2  4S 2abc  a  b  c   abc  a  b  c   0 .
2
 2abc  a  b  c  
Soluție: Inegalitatea din enunț se scrie  S   0
 4 
 

2abc  a  b  c 
și este adevărată de îndată ce S  . Observăm că
4
2abc  a  b  c  2S
egalitatea S  atrage 16S 2  2  4 RS  , adică
4 r
R  r , ceea ce este fals.

VII.7. Demonstrați că dacă a, b, c, d sunt lungimile laturilor conse-


cutive ale unui patrulater convex , d1 , d 2 lungimile diagonalelor sale,
abcd
p , iar S aria sa , atunci:
2
 a  c b  d   2 p  d1  d2   12S .
Soluția 1: Observăm că într-un triunghi ABC avem:
6S  2S  2S  2S  ab sin C  bc sin A  ca sin B  ab  bc  ca .

23
Considerând patrulaterul convex ABCD cu : AB  a, BC  b , CD  c ,
DA  d , AC  d1, BD  d2 , obținem: 6S ABD  ad2  d2d  da și 6S BCD 
 bc  cd2  d2b , de unde 6S  2 pd2  ad  bc și în mod analog avem
6S  2 pd1  ab  cd . Acum inegalitatea din enunț este imediată .
Soluția a 2-a: Considerând patrulaterul convex ABCD ca la soluția 1
ad sin A bc sin C
avem: S  S ABD  S BCD   , de unde 2S  ad  bc și
2 2
analog 2S  ab  cd , de unde 4S   a  c  b  d  (1) . Apoi avem

d1  hAC d1  hAC d1  a  b c  d 
S  S ABC  SCDA       , de unde avem
2 2 2 2 2 
2S  pd1 și analog 2S  pd2 , de unde 8S  2 p  d1  d2  (2) . Rămâne
să adunăm membru cu membru inegalitățile (1) și (2) .

VIII.8. Fie ABCDABCD un cub și M   BD , astfel încât avem

m  CAM   300 .a) Dreapta BD este perpendiculară pe planul

 AMC ? Justificați răspunsul ! b) Determinați cosinusul măsurii

unghiului format de planele  AMC  și  ABC  .

Soluție: a) Deoarece  MA   MC , mediana  MO , O  AC ,

AO a 6
este înălțime. Din triunghiul MOA deducem AM   ,
cos300 3
AB  AD
unde a  AB . Cum m  BAD   900 și  AM , obținem
BD
AM  BD și analog CM  BD . În concluzie BD   AMC  .

24
b) Fie P   BD , proiecția punctului M pe planul  ABC  . Întrucât

a 3
m  AMD  900 avem MD  și cum MP DD , deducem că
3
BD BD a 2
 , de unde PD  . Triunghiul APC este proiecția
PD MD 3
triunghiului AMC pe planul  ABC  . Notând cu u măsura unghiului

S APC 3
planelor  AMC  și  ABC  , obținem: cos u   .
S AMC 3

VIII.9. Fie un romb ABCD de arie S cu înălțimea mai mare decât


CD
și cu ABC ascuțit . În planul rombului considerăm dreapta d
2
paralelă cu dreapta CD și situată în exteriorul rombului la distanța
CD
de dreapta CD . Știind că există o sferă circumscrisă corpului de
2
rotație obținut prin rotația completă a rombului ABCD în jurul dreptei
d , aflați latura rombului și raza sferei în funcție de aria S a rombului.

Soluție: Fie O  d centrul sferei . Din OA  OB  OA  OB , unde


A, B sunt simetricele punctelor A , respectiv B , în raport cu axa d ,
rezultă că O este punctul de intersecție a diagonalelor dreptunghiului
ABBA .  AB  este latura unui octogon regulat înscris într-un cerc mare
al sferei . Cum măsura unui unghi al octogonului regulat este dat de

25
8  2  1800  1350 , rezultă că rombul ABCD are unghiurile de măsuri
8
1350 și , respectiv 450 . Fie a lungimea laturii rombului. Avem :
a2 2
S  a sin 45 
2 0
 a2  S 2  a  S 2 .
2
Fie F  d , proiecția lui B pe axa de rotație d . Obținem triunghiul

BFO  m  F   900  cu BO  R (raza sferei), OF 


a S a
și BF   .
2 a 2
2
2a2  S a 
 
Rezultă R       S 1  2 , de unde R  S 1  2 .
4  a 2
 

IX.10. Demonstrați că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:


lalblc 1
 .
a 2b 2c 2 64r 3
2
Soluție: Utilizând relația la  bc  p  p  a   p  p  a  și
bc
S 2 a 2b 2c 2
analoagele pentru lb și lc , obținem lalblc  pS   , de unde
r 16 R 2r
lalblc 1 1
  , întrucât R  2r .
a b c 16 R r 64r 3
2 2 2 2

IX.11. Să se arate că dacă a, b, c sunt lungimile laturilor unui


triunghi ABC , atunci:

26
a6  b6  c6  3a 2b2c 2  a 2b2  a 2  b2   b2c 2 b2  c 2   a 2c 2  a 2  c 2  .

Soluție: Relația din enunț se scrie succesiv sub următoarele forme


echivalente:  a 2  b2  c 2  b2  c 2  a 2  c 2  a 2  b2   a 2b2c 2 ;

a 2  b2  c 2 b2  c 2  a 2 c 2  a 2  b2 1 1
   ; cos A cos B cos C  .
2ab 2bc 2ac 8 8
Rămâne să demonstrăm ultima relație. Avem k  cos Acos B cos C 
1 1
 cos  A  B   cos  A  B   cos C  cos  A  B   cos C   cos C .
2 2
Punând x  cos C , obținem ecuația x 2  cos  A  B  x  2k  0 cu

1
rădăcini reale și deci   cos2  A  B   8k  0 , de unde k  .
8

IX.12. Să se arate că în orice triunghi ABC există relația:


a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C  abc 1  4cos A cos B cos C  .
Soluția 1: Folosind teorema cosinusului transformând sumele în
produse avem: a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C  abc 
b2  c 2  a 2 c 2  a 2  b2 a 2  b2  c 2 2a 2b 2c 2
 a3  b3  c3  =
2bc 2ca 2ab 2abc


a 2
 b2  c 2  c 2  a 2  b 2  c 2  b 2  a 2 
 4abc cos A cos B cos C .
2abc
a b c
Soluția a 2-a: Folosind relația:    2 R , avem
sin A sin B sin C

a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C    2R sin A cos A 


3

 2R3  1  cos2 A sin 2 A  2R3 sin 2 A  R3 sin 4 A =


27
 R3 8sin Asin B sin C  4sin 2 Asin 2 B sin 2C  

 8R3 sin Asin B sin C 1  4cos A cos B cos C  

a b c
 8R3   1  4cos A cos B cos C   abc 1  4cos A cos B cos C 
2R 2R 2R

IX.13. Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc:


3
a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C  abc .
2
1
Soluție: Folosind relația cos A cos B cos C  (demonstrată în soluția
8
problemei IX.11.) și rezultatul din problema IX.12. avem :
3
a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C  abc 1  4cos A cos B cos C   abc .
2

IX.14. Să se arate că un triunghi ABC este dreptunghic dacă și


numai dacă:
a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C  abc .
Soluție: Folosind rezultatul din problema IX.12. avem că triunghiul
ABC este dreptunghic dacă și numai dacă A  900 sau B  900 sau
C  900 , adică cos A cos B cos C  0 , adică dacă și numai dacă :
a3 cos A  b3 cos B  c3 cos C  abc 1  4  0   abc .

IX.15. Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc:


 A B C A B C
  cos 2

2
 cos 2  cos 2   cos 2 cos 2 cos 2 .
2 2 2 2 2
28
A B C
Soluție: x  cos , y  cos , z  cos sunt lungimile laturilor unui
2 2 2
triunghi XYZ , întrucât avem inegalitatea :
A B A B A B 
x  y  z  2cos  cos  sin 
4  4 4 
A B A B  A  B 
 2cos cos cos  tg  1 tg  1  0 .
4 4 4  4  4 
și analoagele. Atunci inegalitatea din enunțul problemei se scrie :
x2  y 2  z 2 y 2  z 2  x2 z 2  x2  y 2 1 1
    cos X cos Y cos Z  ,
2 xy 2 yz 2 zx 8 8
ultima inegalitate fiind demonstrată la soluția problemei IX.11.

IX.16. Dacă a, b, c, d sunt lungimile laturilor consecutive ale unui


patrulater convex ABCD și S este aria sa atunci să se arate că:

4S   a  b  b  c  c  d  d  a  .
Soluție: Folosind formula lui Arhimede :
BD
S 2   p  a  p  b  p  c  p  d   abcd cos 2 ,
2
unde 2 p  a  b  c  d și inegalitatea mediilor obținem :

S2   p  a  p  b    p  b  p  c    p  c  p  d  
cd d a ab bc
  p  d  p  a      ,
2 2 2 2
care conduce imediat la inegalitatea din enunț .

IX.17. Demonstrați că într-un patrulater inscriptibil ABCD cu


29
AB  a , BC  b, CD  c, DA  d are loc inegalitatea:

R2  a  b  b  c  c  d  d  a    ab  cd  ac  bd  ad  bc  ,
unde R este raza cercului circumscris patrulaterului ABCD .
ab  AC cd  AC ab  cd
Soluție: Avem S    AC  (1) . În mod
4R 4R 4R
ad  bc
analog S  BD  (2) și AC  BD  ac  bd (3) ( în baza primei
4R
teoreme a lui Ptolemeu) . Folosind relațiile (1),(2),(3) și rezultatul din
problema IX.16. obținem :  ab  cd  ac  bd  ad  bc   16R2 S 2 

 R2  a  b  b  c  c  d  d  a  .

X.18. În triunghiul ABC, AA BB CC  P , unde A   BC  ,

AA BB CC 
B   CA , C   AB  . Demonstrați că dacă:    27 ,
PA PB PC 
atunci P este centrul de greutate al triunghiului ABC .

Soluție: Folosind inegalitatea mediilor și relația lui Gergonne avem:


PA PB PC PA PB PC AA BB CC
33      1     27 ,
AA BB CC AA BB CC PA PB PC
AA BB CC 
cu egalitate dacă și numai dacă    3 , de unde avem
PA PB PC 
AP BP
AP  și BP  . Considerând A mijlocul lui  AP  și B mij-
2 2
locul lui  BP  , obținem paralelogramul ABAB , în care avem

AB AB și  AB   AB . În triunghiul ABP, AB este


30
AB AB
linie mijlocie . Deci AB  și AB AB . Obținem AB 
2 2
și AB AB , de unde rezultă că  AB este linie mijlocie în

triunghiul ABC . În concluzie  AA și  BB sunt mediane și deci P


este centrul de greutate al triunghiului ABC .

X.19. Într-un triunghi ABC au loc simultan relațiile:


1
1) a  b  c  ; 2) ab  bc  ca  3 .
2 Rr
Demonstrați că R  2r .
Soluție: Relația 1) se scrie succesiv:
1
2p   4 prR  1  4RS  1  abc  1 .
2 Rr
Din relația 2) cu inegalitatea mediilor, obținem:

3  ab  bc  ca  3 3 ab bc ca  3 ,
de unde rezultă că a  b  c , adică triunghiul ABC este echilateral și
deci R  2r .

3. Probleme de analiză matematică

k
n
 ln k 
XI.1. Să se calculeze: lim    1 .
k 1  k 
n

31
k
 ln k
n

Soluție: Fie an     1 . Șirul  an n1 este strict crescător
k 1  k 
n 1
 ln  n  1 
întrucât an1  an    1  0 . Rezultă că există l  lim an ,
 n  1  n

lim ln  n1
l  . Dacă l  atunci 0  l  l  lim  an1  an   en  e   .
n

Fals , deci l   .

XI.2. Fie f : 2,3,..., n,...   0,   o funcție strict crescătoare și ast-

fel încât f  2n   nf  2  , oricare ar fi n  


. Să se determine
n
1
limita șirului  an n2 dat de termenul general: an   .
k 2 kf  k 

Soluție: Pentru orice n  avem:

1  1 1   1 1 
a2n      ...    ... 
2 f  2   3 f  3 4 f  4    5 f  5  8 f 8  

 1 1 
  n1  ...  
         
n 1 n 1 n 1 n 1 n 1
2  1 f 2  1 2  2 f 2  2

1 1 1 1
  2  4  ...  2n1  
2 f  2 4 f  4 8 f 8 2n f  2n 

1  1 1 1
 1    ...  
2 f  2  2 3 n

 1 1 1
și cum lim 1    ...     , deducem că lim a2n   .
n
 2 3 n n

32
Șirul  an n2 este , evident , strict crescător , deci are limită și așa cum

am văzut , are subșirul  a2n  cu limita  . Rezultă că lim an   .


n1 n

XI.3. Fie a  0, b  0 și funcția continuă f :  a, b   a, b . Arătați

c3
că există c   a, b , astfel încât f  c   .
ab
Soluție: Fie funcția continuă g :  a, b  , g  x   abf  x   x3 . Cum

g  a   0 și g  b   0 , deducem că există c   a, b astfel încât g  c   0 ,

adică astfel încât abf  c   c3  0 .

b
XII.4. Fie a  0 și funcția continuă f :  a, b  cu  f  x dx  0 .
a

c
Demonstrați că există c   a, b  astfel încât:  f  x dx  c  f  c  .
a

x
1
Soluție: Fie funcția derivabilă F :  a, b  , F  x    f  t dt .
xa
x

 f  t  dt  xf  x 
Avem F   x    a și F  a   F  b   0 . Atunci în baza
x2
teoremei lui Rolle rezultă că există c   a, b  astfel încât F   c   0 ,
c
adică astfel încât  f  x dx  c  f  c  .
a

33
XII.5. Fie funcția derivabilă f :  a, b  cu f  b   0 . Arătați că
c
există c   a, b  astfel încât f   c    f  x dx   f 2  c  .
a

x
Soluție: Fie funcția derivabilă F :  a, b  , F  x   f  x   f  t  dt .
a

x
Avem F   x   f   x   f  t dt  f 2  x  și F  a   F  b   0 . Atunci în
a

baza teoremei lui Rolle rezultă că există c   a, b  astfel încât


c
F   c   0 , adică astfel încât f   c    f  x dx   f 2  c  .
a

XII.6. Fie f :  a, b  o funcție continuă pe  a, b , cu f  x   0 ,

pentru orice x   a, b  . Arătați că dacă F este o primitivă a funcției f

F  a   F b 
pe  a, b , atunci există c   a, b  , astfel încât: F  c   .
2

Soluția 1: F este continuă și neconstantă , deoarece F   f  0 .

F  a   F b 
Cum este între F  a  și F  b  , folosind proprietatea lui
2
Darboux caracteristică funcțiilor continue , rezultă concluzia .

Soluția a 2-a: Fie funcția derivabilă G :  a, b  definită prin

34
G  x    F  x   F  a   F  x   F  b  . Avem G  a   G  b   0 și

G  x   f  x  2F  x   F  a   F  b  . Atunci în baza teoremei lui

Rolle deducem că există c   a, b  asfel încât 2F  c   F  a   F  b   0 ,


de unde rezultă concluzia.

XII.7. Să se determine funcțiile continue f : 0,   pentru care:



f  x    sin  max  x, t   cos  min  x, t   f  t  dt .
0

x 
Soluție: Avem f  x   sin x  cos t  f  t  dt  cos x  sin t  f  t dt ,
0 x

x 
f   x   cos x  cos t  f  t dt  sin x  sin t  f  t dt , f   x   0 .
0 x

Atunci f  x   ax  b, a, b  și cum f    f   0   0 , obținem


a  b  0 , adică f este funcția identic nulă și este evident că această
funcție verifică relația din enunț .

35
Capitolul II
PROBLEME PUBLICATE
DE AUTORI ÎN ALTE REVISTE

1. Probleme de algebră
36
1 1 2
VI.1. Arătați că nu există x, y  astfel încât  1 .
x y xy
1
Soluție: Presupunem contrariul și atunci avem x  1  .
y 1
Rezultă x  2 și y  0 sau x  0 și y  2 , ceea ce contrazice faptul
că x  0 și y  0 .
Notă : Problema VI.1. a fost dată la Olimpiada Județeană de
Matematică , Vâlcea , 2000 , la clasa a VI-a .

VIII.2. Fie n și a, b, c  , a  1, b  2, c  1. Să se arate că dacă:


ax2n2  3x2n1  bx2n  xn2  3xn1  2 xn  cx 2  3x  2  0 ,
atunci x  1,2 .

Soluție: Notăm cu f  x  membrul stâng al inecuației și arătăm că

dacă x   ,1  2,   , atunci f  x   0 . Într-adevăr atunci avem:

f  x   x 2 n  x 2  3 x  2   x n  x 2  3 x  2   x 2  3x  2 

 n 1  2 3 
  a  1 x 2 n 2
  b  2  x   c  1 x   x  1 x  2   x     +
2n 2

 2  4 

  a  1 x 2 n2   b  2  x 2 n   c  1 x 2  0 .


IX.3. Fie a1, a2 ,..., a2 n   termenii unei progresii aritmetice .
Demonstrați că dacă notăm S2 n  a1  a2  ...  a2 n , atunci avem:

37
1 1 1 4n3
  ...   .
a1a2 n a2 a2 n1 an an1 S22n
1 1 1
Soluție: Într-adevăr :   ...  
a1a2 n a2a2n1 an an1

1  a1  a2 n a2  a2 n1 an  an1 
    ...  
a1  a 2 n  a1  a2 n a2  a2 n1 an  an1 

n 1 1 1  n 4n3
 2  a1  a2  ...  a2 n     ...     2n   2 .
2

S2 n  a1 a2 a2 n  S22n S2 n
Comentariu: Am folosit inegalitatea:
1 1 
 x1  ...  xm    ...    m2 , valabilă pentru orice m  
și pentru
 x1 xm 

orice x1  0,..., xm  0 , inegalitate care rezultă imediat din inegalitatea


m x1  ...  xm
 , dintre media armonică și media aritmetică.
1 1 m
 ... 
x1 xm


XII.4 . Pentru z0  fixat și pentru fiecare k  fie funcțiile:
fk :  , f k  z   kz  1  k  z0 ,

k
gk :  , g k  z   z0  , dacă z  z0 și g  z0   z0 .
z  z0

Să se arate că mulțimea G  f kk   


 g k   este grup în
k

raport cu compunerea funcțiilor.


Soluție: Avem: f k1    
f k2  f k1 f k2  z   k1 k2 z  1  k2  z0  

38
 1  k1  z0  k1k2 z  1  k1k2  z0  f k1 k2  z  ,

 k1
 z0  g z  z , g k2  z   z0 k1  k 
g k1 g k2  z   k2   0  z   1  1  z0 
z , g  z   z k2  k2 
 0 k2 0

 f k1  z  , f k1 g k2   z   k g  z   1  k  z
1 k2 1 0 
k2

 k1k2
 z0  , z  z0
 z  z0  g k1k2  z  , g k1 f k1  z  
z , z  z
 0 0

 k2  k2 k11
z 
 0 f z  z k1 , f  z   z  z0  , z  z0
k1    g k2  z  .
0
 0  z  z0
z , f  z   z z , z  z k1
 0 k1 0  0 0

Deci compunerea funcțiilor " " este lege de compoziție pe G . Mai


rezultă: f k f1  f1 f k  1 și gk gk  1 . Deci funcțiile din G sunt
k k

inversabile și au inversele tot în G . Deducem că G este un subgrup al


grupului funcțiilor bijective ale mulțimii .
4
XII.5. Demonstrați că dacă f   X  ,grad f  4 , f   ak X k are
k 0

două rădăcini complexe (nereale), atunci sistemul:


u  v  24a4

ux  vy  6a3
 2
ux  vy  4a2
2

 3
ux  vy  6a1
3

ux 4  vy 4  24a0 ,

39
în necunoscutele u, v, x, y nu are nici o soluție în  .
 4

Soluție: Dacă sistemul are o soluție  u0 , v0 , x0 , y0     atunci:


 4

 u0 X 4  v0 X 4    u0 x0 X 3  v0 y0 X 3    u0 x02 X 2  v0 y02 X 2  +
1 1 1
f 
24 6 4


1
6
 u0 x03 X  v0 y03 X    u0 x04  v0 y04   u0  X  x0   v0  X  y0  
1
24
1
24 
4 4


Deducem că polinomul f are toate rădăcinile reale sau toate rădăcinile
complexe (nereale), ceea ce contrazice ipoteza .
Generalizare: Dacă n  , n  2 și polinomul f   X  ,de grad 2n ,
2n
f   ak X k , are cel puțin două rădăcini reale și cel puțin două
k 0

rădăcini complexe (nereale), atunci sistemul :


m m m
uv 0
a2 n , ux  vy  1 a2 n1 ,..., ux 2 n  vy 2 n  2 n a0 ,
C2 n C2 n C2 n
în necunoscutele u, v, x, y , unde m este cel mai mic multiplu comun al

numerelor C20n , C21n ,..., C22nn , nu are nici o soluție în  . 4


2. Probleme de geometrie și trigonometrie

VI.1. Fie triunghiul ABC  m  A  900  , N punctul de intersecție a

perpendicularei din A pe BC ,cu mediatoarea laturii  AB  , M mijlocul

laturii  AB  și D  MN BC ,iar  A  AN BC . Arătați că:


40
1
a) PMAD  PABC , b) d  A, BN   AB .
2
Soluție: a) Cum  MD  este linie mijlocie în triunghiul ABC , rezultă

AB  2 AM , AC  2MD și BC  2BD . Dar  MD  fiind mediană și înăl-

țime în triunghiul ABD , obținem  BD   AD . Deci :

1 1
PMAD  AM  MD  DA   AB  AC  BC   PABC .
2 2
b) Notăm cu P piciorul perpendicularei coborâte din A pe BN . Deci
d  A, BN   AP . Cum  NM  este mediană și înălțime în triunghiul
NAB , acest triunghi este isoscel. Folsind acest rezultat și faptul că
AP  NB, NM  AB  BA  AN ,
obținem că AP  AB , de unde d  A, BN   AB .

Notă : Problema VI.1. a fost dată la Olimpiada Județeană de


Matematică , Vâlcea , 2000 , la clasa a VI-a .

VII.2. În triunghiul ABC, AA BB CC  P ,unde A   BC  ,

B   CA , C   AB  . Demonstrați că P este centrul de greutate al

PA PB PC
triunghiului ABC dacă și numai dacă:    6.
PA PB PC

Soluție: Dacă P este centrul de greutate al triunghiului ABC , atunci


rezultă imediat relația din enunț . Reciproc , presupunem că avem rela-
ția din enunț și cum folosind relația lui Van Aubel obținem :

41
PA CA BA PB AB CB PC AC BC
  ;   ;   ,
PA CB BC PB AC CA PC AB BA
relația din enunț devine :
 AB AC   BC BA   CA C B 
            6
 AC AB   BA BC  CB CA
a b
Ținând seama că dacă avem a  0, b  0 , astfel încât   2,
b a
atunci a  b , egalitatea precedentă conduce la : AB  AC, BC  BA ,
și CA  CB . Rezultă că  AA, BB,CC sunt mediane și prin
urmare P este centrul de greutate al triunghiului ABC .

Notă : Problema VII.2. a fost dată la Olimpiada Județeană de


Matematică , Vâlcea , 1999 , la clasa a VII-a .

VII.3. Fie ABCD un dreptunghi , M   AC  și N   BD  . Arătați că:

 AM  CM   AN 2  CN 2    BN  DN   BM 2  DM 2  .
Soluție: Cazurile M  O sau N  O , unde O este intersecția diago-
nalelor , sunt imediate . Presupunem M  O și N  O și atunci cu rela-
ția lui Stewart obținem :
AB2  CM  BC 2  AM  BM 2  AC  AM  CM  AC ,
CD2  AM  AD2  CM  DM 2  AC  AM  CM  AC ,
AM  CM AC BN  DN BD
de unde  și la fel  .
DM 2  BM 2 BC 2  AB 2 AN 2  CN 2 AD 2  CD 2
Din ultimile două relații deducem imediat relația din enunț .

42
VII.4. Demonstrați că în orice triunghi ABC avem inegalitatea :
8S 2  r  a  b  b  c  c  a  .

S abc
Soluție: Deoarece r  și p  , inegalitatea din enunț este
p 2
echivalentă cu 8 pS   2 p  a  2 p  b  2 p  c  ,care se deduce folosind
formula lui Heron și inegalitatea mediilor în modul următor :

8 pS  2 p  p  a   2 p  p  b   2 p  p  c    2 p  a  2 p  b  2 p  c 

IX.5. În triunghiul ABC considerăm C   AB  și B   AC  , astfel

1 k 1
încât AC  AB și AB  AC , k  1,   . Arătați că dacă
k 1 2k  1

M   CC 
BB , atunci : AB  2MB  1  k  AC  2MC . 
C A 1 BA k  1
Soluție : Rezultă imediat că  și  . Considerând
C B k BC k
 A  AM BC , relația lui Van Aubel se scrie.

1 AB k
Aplicând acum teorema lui Ceva, obținem    1 , de unde
k AC k  1
BA   k  1 AC . Deoarece avem AA  2MA și cum :

MB   k  1 MC AB   k  1 AC
MA  , AA  ,
k k
obținem relația de demonstrat .

IX.6. Găsiți valoarea maximă a expresiei : Ea  b, c   a 2  b2  c 2 ,

43
unde a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi ABC , a fiind
constantă , iar b și c variabile .
a 2  b2  c 2 b c
Soluție : Avem : Ea  b, c      8R 2 , adică :
2bc 2R 2R
Ea  b, c   8R2 cos Asin B sin C cu k   cos Asin B sin C 

1
   x  cos  B  C    x , unde x  cos A și obținem ecuația de gradul
2
al doilea x 2  cos  B  C  x  2k  0 , cu   cos2  B  C   8k  0 .
1 1
Deci k  cos 2  B  C   și deci Ea  b, c   R 2 . Avem Ea  b, c   R 2 ,
8 8
dacă și numai dacă cos  B  C   1 . Rezultă  2 x  1  0 , de unde
2

2  a
A , B  C  . Atunci R  și deci valoarea maximă a expre-
3 6 3
a2 a
siei din enunț este și se realizează pentru b  c  .
3 3

IX.7. Demonstrați că în orice triunghi ABC cu 600  m  A  1200 ,


2
avem inegalitatea: a 2  b 2  c 2 .
3
Soluție: Relația din enunț se scrie succesiv sub următoarele forme
a 2 a 2  b2  c 2 b c a2
echivalente : a  b  c  ;
2 2 2
   8R  ;
2

3 2bc 2R 2R 3
2
a 1
8R 2 cos A  sin B  sin C  . Cu k  din soluția problemei IX.6,
3 8
avem 8R cos Asin B sin C  R . Cum 600  A  1200 , deducem
2 2

3 a
sin A  sau  3 și deci rezultă relația de demonstrat .
2 R

44
3. Probleme de analiză matematică

XI.1. Să se determine limita șirului  an n0 cu termenul general :


1 2 n 1
an    ... 
     
.
2 2 1 3 3 1  n  2 n  2 1
Soluția.1. Avem k  2  1  k  1, pentru orice k  2 , de unde
k 1 1 1
 . Obținem an  xn2  
 k  2  k  2 1 k  2  2 2 1  
2 1 1 1 1
 1  , unde xn2  1   ... 
 
. Întrucât avem
3 3 1 2 3 2 n2
lim xn2   , deducem că și lim an   .
n n

1 1
Soluția a 2 -a : Avem an  bn1  cn1 , unde bn  1    ...
2 3
1 1 1 1
  n  1 , cn  1    ...   n  1 . Vom calcula
n 1 2 3 n 1
limitele șirurilor  bn n0 și  cn n0 , folosind lema lui Cesaro-Stolz .
1 1 1
Fie xn  1    ...  și yn  n  1 . Cum obținem
2 3 n 1
xn1  xn n 1 x 
1  2 , rezultă bn  yn  n  1   .
yn1  yn n2  yn 
1 1
Analog, considerând un  1   ...  și vn  n  1 , obținem
2 n 1
un1  un 1 n 1 u 
   0 , de unde cn  vn  n  1   .
vn1  vn n2 n2  vn 
În concluzie
lim an  lim bn1  lim cn1         .
n n n

Notă: Problema XI.1. a fost dată la Concursul Interjudețean de


45
Matematică „ Nicolae Păun “ , Rm. Vâlcea , 1998 , la clasa a XI-a .

XI.2. Determinați limita șirului  an nk cu termenul general :


1 1 1
an    ...  ,
kf  k   k  1 f  k  1 nf  n 
unde k  , k  2 , iar f : 2,3,...   0,   este o funcție strict crescă-
toare și astfel încât f  2n   nf  2  , oricare ar fi n  
.
Soluție : Procedând ca în rezolvarea problemei XI.2 din capitolul I ,
paragraful 3 , deducem că șirul  bn n2 cu termenul general :
1 1 1
bn    ...  ,
2 f  2  3 f  3 nf  n 
are limita  . Atunci ,cum pentru n  k , avem :
bn , pentru, k  2,

an    1 1 1 
b     ...   , pentru, k  3,

n
 2 f  2  3 f  3   k  1 f  k  1  
deducem că și lim an   .
n

XII.3. Să se calculeze limita șirului  an n1 cu termenul general:


1 1 1
 
n 1
an  
 
 ...  1 
,    .
n 1 n  2 n n
 1 1   1 1 
Soluția 1: Deoarece diferențele      ,    ,
 n 1 n  2   n  3 n  4 
.... sunt toate pozitive , avem an  0 , pentru orice n   . Deoarece
 1 1  1 1 
sumele      ,      ,... sunt toate negative,
 n  2 n 3  n  4 n 5
1
avem an   , pentru orice n   . Rezultă lim an  0 .
n 1 n

Soluția a 2-a : Folosind formula generalizată de medie pentru


integrale , avem :

46
 1  x
n
n 1
 n1 
1 1 1
an    1 x
n  k
dx   x   1 x k dx   x n
n
dx 
k k

k 0 0 0  k 0  0
1  x

 
1  1 
1
1   1
 
1  cn 0
x n  x n n dx      ,
1  cn  n  1 n  n  1 
unde cn  0,1 și avem “ + “ sau “  “ după cum n este impar respec-
tiv par. Rezultă lim an  0 .
n

XI.4. Fie f : 0, a   o funcție derivabilă cu f  0   0 . Arătați că


există c   0, a  , astfel încât punctele A1, f   c   , B  0,0  și C  a, f  a  
sunt coliniare.
x f  x 1
Soluție : Fie g : 0, a   , g  x   0 0 1 . Cum g este
a f a 1
derivabilă și g  0   g  a  , cu teorema lui Rolle , deducem că există
1 f c  1
c   0, a  , astfel încât g   c   0 , de unde 0 0 1  0 , ceea ce
a f a 1
exprimă faptul că punctele A, B, C sunt coliniare .

XI.5. Fie o funcție f :  derivabilă și impară , cu proprietatea


că funcția f  este periodică de perioadă principală T  0 . Arătați că
f T 
există c  , astfel încât f   c   .
T
Soluție : Din f   x  T   f   x  , pentru orice x  , obținem că
f  x  T   f  x   k (constantă) , pentru orice x  . Punând
x  x  T , rezultă f  x   f  x  T   k , care adunată membru cu
membru cu f  x  T   f  x   k ,conduce la f  x  T   f  x  T   2k .

47
Punând x  0 în această ultimă relație , obținem f T   f  T   2k ,
de unde 2 f T   2k . Astfel , pentru orice x  avem :
f  x  T   f  x  T   2 f T  (1) .
Pe de altă parte , aplicând teorema lui Lagrange de medie funcției f

pe  x  T , x  T  , obținem că există c   x  T , x  T  , astfel încât :


f  x  T   f  x  T   2Tf   c  (2)
f T 
Din (1) și (2) rezultă imediat relația f   c   .
T

XII.6. Fie f : 0, a   o funcție monoton crescătoare . Arătați că :


a
(i)   2 x  a  f  x dx  0 ,
0
iar dacă , în plus , f este continuă :
x
a
 a
(ii) 2   f  t  dt dx  a  f  x dx .
0 0  0

Soluție: (i) Pentru x  0 avem f  x   f  0  și pentru x  a avem


a
f  x   f  a  . Dacă x  avem 2 x  a  0 și deci :
2
a a

  2 x  a  f  x  dx  f  0   2 x  a dx  0 .
0 0
a
Dacă x  avem 2 x  a  0 și deci :
2
a a

  2 x  a  f  x dx  f  a    2 x  a  dx  0 .
0 0
(ii) Folosind formula de integrare prin părți avem :
a x
   x a a a

0  0 f  t  dt   xdx   x 0 f t  dt  0  0 xf  x  dx  0  a  x  f  x dx .
Rezultă că inegalitatea din enunț de la (ii) este echivalentă cu inegali-
tatea de la (i) care a fost demonstrată .

48
XII.7. Demonstrați că dacă f :  a, b  este o funcție derivabilă ,
atunci există c   a, b  , astfel încât :
1
b
f b  f  a 
   f c   f c  .
b  a a
f x dx 
ba

Soluție : Aplicând teorema lui Lagrange de medie funcției :


x
F :  a, b   , F  x    f  t dt  f  x  ,
a

obținem că există c   a, b  , astfel încât F  b   F  a   F   c  b  a  ,


adică astfel încât :
b

 f  x dx  f b   f  a    f  c   f   c  b  a  .
a

 
XII.8. Determinați funcțiile continue f : 0,   care satisfac :
 2

2
f  x    max  sin x,sin t   max  cos x,cos t   f  t  dt .
0
Soluție : Din relația din enunț obținem :

x 2
f  x   sin x   cos t  f  t  dt  cos x   sin t  f  t dt ,
0 x
x x
f   x   cos x   cos t  f  t  dt  sin x   sin t  f  t  dt .
0 
2

Rezultă f   x   0 , de unde f  x   ax  b, a, b  și cum f   0   0 ,


obținem f  x   b, b  și toate aceste funcții verifică relația din enunț.

Notă: Problema XII.8. a fost dată la Olimpiada de Matematică ,


etapa locală , Vâlcea , 2006 , la clasa a XII-a .

49
Capitolul III
PROBLEME PUBLICATE DE
EUGEN-CĂTĂLIN NECȘULEU ȘI
NICU- COSMIN NECȘULEU
ÎN GAZETA MATEMATICĂ

1. Probleme de aritmetică

50
V.1. Determinați numerele naturale n astfel încât orice două nume-
re naturale a căror diferență este 12 să dea același rest la împărțirea
cu n .
Soluție : Fie x, y  astfel încât :
x  y  12 , x  n  a  r , y  n  b  r .
Rezultă 12  n  a  b  și deci n este divizor natural al lui 12 . Obținem
n1,2,3,4,6,12 .

V.2. Găsiți toate perechile de numere naturale care verifică simultan


a) diferența lor este cel mult 8 ;
b) triplul diferenței lor este cu 10 mai mare decât suma lor .
Soluție : Determinăm mai întâi perechile de numere naturale  x, y 
care verifică :
d  x  y  8 și 3d  d  2 y  10 , adică d  y  5 .
Cum y  0 , rezultă d  y  5  5 și deci d poate lua numai valorile
5,6,7 și 8 . Obținem perechile  5,0  ;  7,1 ;  9,2 ; 11,3.
În mod analog perechile care verifică d  y  x  8 și d  x  5 , sunt
 0,5; 1,7 ;  2,9 ; 3,11.

2. Probleme de algebră

VII.1. Demonstrați că nu există x, y, z  astfel încât :


1 1 1 1 1 1
  1   .
x y z xy xz yz

Soluție : Condiția de existență este x  0, y  0, z  0 . Presupunem


că există x, y, z   , astfel încât are loc relația din enunț , adică astfel
încât  x  1 y  1 z  1  1. Rezultă x  1, y  1, z  11,1 . Dar
x  0, y  0, z  0 ne conduc la x  1  y  1  z  1  1 și ajungem la
contradicția 1  1 . Deci presupunerea făcută este falsă .

51
Notă : Problema VII.1. a fost dată la Concursul Interjudețean
de Matematică “ Laurențiu Duican „ , Brașov , 1998 , la clasa a
VII-a .

VII.2. Demonstrați că nu există x, y, z  care să verifice simultan


1) x  y  z  0;
x y z y z x
2)    1    .
y z x x y z
Soluție: Presupunem prin absurd contrariul . Atunci relația 2) se
scrie  x  y  y  z  z  x   xyz și conduce la o contradicție întrucât
în ipoteza x  y  z  0 , membrul stâng este pozitiv, iar membrul drept
este negativ .

52
Bibliografie

[1] M. Becheanu, D. Brânzei, G. Răducan, M. Chirciu, S. Ulmeanu, A.


Cârstoveanu (coordonatori) : Matematica în concursurile școlare,
clasele V-VIII, 1998, Editura Paralela 45, Pitești, 1998.
[2] D. Brânzei (coordonator) : Matematica în concursurile școlare, cla-
sele V-VIII, 1999, Editura Paralela 45 , Pitești , 1999.
[3] D. Brânzei , V. Gorgotă , S. Ulmeanu (coordonatori) : Concursuri
interjudețene de matematică , clasele IX-XII , 1999, Editura Paralela
45, Pitești , 1999.
[4] D. Constantinescu : Olimpiada de matematică , clasele V-VIII , Edi-
tura Corint , București , 2000.
[5] Gh. Necșuleu : Calcul vectorial și elemente de trigonometrie. Apli-
cații în geometrie , Editura Fair Partners , București, 2007.
[6] Gh. Necșuleu : Calculul unor limite de șiruri cu ajutorul integra-
lelor definite din funcții raționale, Editura Sitech, Craiova , 2013.
[7] Gh. Necșuleu , I. Floroiu , V. Necșuleu : Utilizarea ecuațiilor în
rezolvarea unor probleme distractive de matematică aplicată , Edi-
tura Sitech , Craiova , 2012.
[8] E.-G. Necșuliu , I. Necșuliu : Teorema lui Rolle și aplicații, Editura
Sitech , Craiova , 2011.
[9] F. Puican , V. Gorgotă , N. Pavelescu : Olimpiade și concursuri
vâlcene de matematică , Gimnaziu- Liceu , 1990-1999, Editura Pa-
ralela 45 , Pitești , 1999.
[10]  Colecția “Gazeta Matematică “ (1995-2007).
[11]  Colecția “Revista de Matematică din Timișoara”(1997-2005)
[12]  Colecția „Revista de Matematică din Valea Jiului” 2006.
[13]  Colecția “Revista de Matematică din Vâlcea”1986,2001-2005
[14]  Revista de Matematică a Colegiului Național „Elena Cuza”
din Craiova 4/2006.
[15]  Revista de Matematică a Colegiului Național “Mircea cel Bă-
trân “din Rm. Vâlcea 6-7/2006.

53