Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞĂ DE LECTURĂ

I Problema:

Studiul de caz - Studiu aprofundat la un singur individ Oferă un tablou detaliat al comportamentului şi dezvoltării
persoanei

II Ideile din curs, conceptele pe care le-am extras:

Studiul de caz este o metoda de explorare nonexperimentala, o sursa de idei privind comportamentul
normal si anormal, in care este descris si analizat intensiv un singur individ, a carui caracteristica
fundamentala este lipsa gradului de control (prezent in designul cu un singur caz). Lipsa unui grad mare de
control implica dificultati in deducerea unor inferente cauzale valide despre variabilele ce influenteaza
comportamentul individului( pot aparea variabile externe greu de controlat).
Studiul de caz poate fi gasit in forme si continuturi diverse, putind contine de la citeva pagini la sute Este
complementar si legat de alte metode de cercetare din psihologie. Difera de abordarile experimentale prin
scopuri, metode folosite tipuri de informatie obtinute.
In studiul de caz se folosesc frecvent date calitative. Sursele de obtinere a datelor sint diferite de ex
interviurile, testele psihologice ,observatia naturala .Generalizarea rezultatelor depinde de variabilitatea din
interiorul populatiei. Spre ex: Raportul clinic al unui studiu de caz descrie simptomele, metodele folosite pt
a intelege si trata simptomele si dovezi ale eficientei tratamentului
“ Design-uri de cercetare cu un singur caz
a Studiul de caz - Presupune descrieri şi analize intensive ale indivizilor, fără gradul de control existent în design-ul N=1
- Studiile de caz sunt surse de ipoteze şi idei despre comportamentul normal şi anormal
Studiu de caz = o descriere şi analiză intensivă a unui singur individ

Se folosesc frecvent date calitative, dar nu întotdeauna. Există diferite surse de obţinere a acestor date, incluzând observaţia
naturală, interviurile şi testele psihologice.
Ex.: Un raport clinic al unui studiu de caz descrie:
- simptomele individului
- metodele folosite pentru a întelege şi trata simptomele
- dovezi ale eficienţei tratamentului
Variabilele tratamentului sunt rareori controlate sistematic în studiile de caz. Pot fi aplicate simultan câteva tratamente, pot
apărea variabile externe greu de controlat (mediul de acasă sau de la serviciu care influenţează simptomele clientului)
Caracteristică fundamentală: lipsa unui mare grad de control. Este dificil pentru cercetători să facă inferenţe valide despre
variabilele care influenţează comportamentul individului.
Domenii de utilizare:
- psihologia copilului
- cercetări asupra memoriei/ cercetări asupra comportamentelor animalelor
- cercetări în antropologie/ cercetări în criminologie / cercetări în neurologie /cercetări în sociologie
Forme şi conţinuturi:extrem de variate (de la câteva pagini la sute de pagini)G. W. Allport – descrie relaţia dintre o mamă şi fiul său,
aşa cum arată ea în 301 de scrisori pe care mama le-a scris prietenelor ei – 1965, o carte de 223 pagini intitulată Letters from Jenny
Studiul de caz diferă de abordările mai experimentale prin: scopuri, metode folosite, tipuri de informaţie obţinute
(Kazdin, A.E. (1998), Research designs in clinical psychology, Boston: Allyn and Bacon)
Metodă exploratorie, sursă de ipoteze şi idei privind comportamentul.
Legată de – şi complementară cu alte metode de cercetare în psihologie.
Avantaje
- Furnizează noi idei şi ipoteze, oportunităţi de a dezvolta noi tehnici clinice, o şansă de a studia fenomene rare
- Un singur caz poate contrazice principiile teoretice; teoriile pot primi un suport prin folosirea dovezilor din studiile de caz.
- Cercetarea idiografică completează cercetarea nomothetică.
Dezavantaje
- Cercetătorii nu pot face inferenţe cauzale valide din cauza variabilelor externe care nu pot fi controlate şi din cauză că pot fi
aplicate câteva „tratamente” simultane în fiecare caz.
- Distorsiuni ale observatorului şi distorsiuni ale colecţiei de date pot duce la interpretări incorecte ale rezultatului stud. de caz.
- Generalizarea rezultatelor depinde de variabilitatea în interiorul populaţiei pentru fiecare caz care a fost selectat.
Câteva caracteristici ( de ex. personalitatea) variază mai mult de la individ la individ decât altele (de ex.: sistemul vizual).
Este nevoie să gândim critic asupra mărturiilor bazate pe un studiu de caz. Rezultatele sunt deseori acceptate necritic. Când nu
luăm în seamă limitele dovezilor pe care le poate aduce un studiu de caz pot apărea consecinţe nedorite (cineva întrerupe un tratament
pentru că a aflat de un leac miraculos etc.) ” (Carmen-Maria Mecu, Suport de curs, pag 17)

IV Idei pe care le-am găsit in alte surse, pe aceeaşi problema:

In Note de curs Metodologia cercetarii psihologice am gasit urmatoarele ce mi-au


ajutat intelegerea :
„Studiul de caz (diferit de analiza de caz) presupune o analiză şi o descriere completă a
caracteristicilor de evoluţie (a evoluţiei) unei persoane.
Unii autori (ex. P. Iluţ) consideră studiul de caz drept o metodă prin excelenţă
calitativă.
Alţii (I. Radu) consideră că este o metodă descriptivă cu valenţe calitative sau
cantitative, metodă absolut necesară pentru completarea informaţiilor care se obţin
prin utilizarea celorlalte metode descriptive.
Departajarea cantitativ-calitativ este greu de stabilit. St. de caz este o metodă
cantitativă în măsura în care, într-o cercetare în care se apelează la culegerea de date
pe această cale, metoda permite formularea unor presupoziţii, spre deosebire de
metodele calitative, unde se porneşte de la un obiectiv.
Studiul de caz este o procedură de integrare a modalităţilor de cercetare cantitativă şi
calitativă, care permit abordarea, analiza unei entităţi sociale, a unei persoane, cu
scopul de a ajunge la o imagine cît mai completă a evoluţiei sale.
Datele pentru studiul de caz se obţin pe diferite căi: prin observaţie şi interviu (dacă
obiectul studiului este o persoană prezentă), cu ajutorul documentelor personale, al
datelor de arhivă etc. Studiul de caz este o metodă doar în sensul larg al cuvîntului,
pentru că nu ajunge la stabilirea unei baze de date cifrice, numerice, aşa cum se
întîmplă atunci cînd folosim celelalte metode, în variantele lor cantitative.
Studiul de caz este o metodă care are ca scop descrierea unei persoane; ca atare,
este o metodă de tip descriptiv-exploratorie.
Studiul de caz este tipic psihologiei clinice.
Permite compararea sistematică a cazurilor, comparaţia realizîndu-se între cazuri
particulare, între evoluţii individuale. Se pot compara cazurile la fel ca în experimentul
mono-subiect, dar în studiul de caz cercetătorul nu intervine pentru a genera o
reacţie.
Avantaje:
- Poate fi sursă de idei pentru ipoteze şi obiective de cercetare.
- Permite "testarea" unor tehnici noi de psihoterapie.
- Este o metodă de studiu a fenomenelor rare.
- Permite verificarea şi modificarea unor teorii general acceptate (excepţia care
confirmă sau infirmă regula).
- Rezolvă conflictul între abordările nomotetice şi cele idiografice. În abordările
nomotetice se descriu performanţele medii ale populaţiei; studiul de caz poate fi folosit
ca o exemplificare, astfel ajungîndu-se în planul cercetării idiografice.
Dezavantaje:
- Se poate concluziona asupra unei relaţii cauză-efect doar la nivel individual, dar nu se
poate generaliza.
- O serie din modificările comportamentale care apar în timpul unei psihoterapii se pot
datora unor variabile pe care nu le putem controla.
- Metoda e supusă erorilor -cercetătorul e implicat în relaţia respectivă şi e implicit un
grad de subiectivi
.... 3) După criteriul numărului de unităţi sociale luate în studiu (numărul de
subiecţi), se disting: metode statistice, care presupun investigarea unui număr mare de
subiecţi (aproximativ 1000-1500, minimum 50): anchete socio-demografice,
chestionare de opinie etc; şi metode (analize) cazuistice, care presupun studiul
integral al cîtorva unităţi sau fenomene (biografia, monografia, studiul de caz).
... Metodele longitudinale studiază evoluţia fenomenelor în timp; în această
categorie se încadrează studiul de caz, biografia, studiul panel etc. Aceste metode
permit o oarecare predicţie făcută cu prudenţă şi nu pe termen foarte îndelungat
În cazul studiilor psihologice în care urmărim performanţele individuale, unicitatea
persoanei, a unor comportamente psihice, ne înscriem într-o abordare de tip
idiografic, care permite descrierea caracteristicilor particulare (individualizate) ale
unei persoane. În acest caz, eşantionul poate fi limitat la 30 persoane, iar ca metodă
se utilizează studiul de caz, biografia, metodele calitative.
Spre deosebire de studiul de caz, care vizează un singur element dintr-o
structură socială, analiza de caz se ocupă de întreaga structură, de întregul
sistem (se foloseşte mult în Franţa, cu precădere în psihologia organizaţională)
Analiza de caz este diferită de studiul de caz prin aceea că este orientată pe studiul
relaţiilor care apar într-un grup, pe cînd studiul de caz presupune descrierea
evoluţiei unui individ, a caracteristicilor sale. Analiza de caz ((sau studiul de caz
multiplu) e o anchetă empirică...”

STUDIUL DE CAZ
Principalele functii ale studiului de caz sunt:
5. Sa ilustreze o forma de comportament printr-un exemplu prototip (Freud).
6. Poate demonstra eficacitatea unei metode sau tehnici terapeutice. Dintr-un motiv sau altul asupra unui
pacient se aplica o noua metoda sau o combinatie. Eventuala eficacitate a noului tratament constituie o
sugestie pentru experiment.
7. Sa ofere informatii asupra unui fenomen psihic rar. Data fiind raritatea unei manifestari
psihocomportamentale, singura alternativa la ignoranta este studiul de caz. Dupa cum imposibilitatea
etica a realizarii unor experimente poate fi substituita prin diferite eccidente.
8. Ca sursa de ipoteze.Studiul de caz, chiar daca nu permite generalizarea rezultatelor asupra unei populatii,
nu poate fi neglijat din cercetarea psihologica.
9.
TIP CARACTERISTICI AVANTAJE DEZAVANTAJE
PRINCIPALE
METODE Studiu aprofundat Oferă un tablou detaliat al Nu poate fi generalizat; poate
NONEXPERIM la un sing 1 comportamentului şi reflecta tendinţe deformatoare
1)STUDIUL DE individ. dezvoltării persoanei. ale observatorului.
CAZ

2)OBSERVAŢIA Observă oamenii în Oferă o bună descriere a Lipsa controlului, a posibilităţilor


NATURALĂ. Mediul lor natural şi comportamentului. Un potenţial de explicative, tendinţele observatorului.
fără manipularea cercetare.
comportamentului.

3)OBSERVAŢIA Observă oamenii în O descriere mai bună şi un control Lipsa posibilităţilor explicative,
DE LABORATOR. laborator dar fără mai mare. Sursă de ipoteze. tendinţele observatorului, grad de
manipularea artificialism.
comportamentului.
4)INTERVIUL Participanţii sunt Putem afla mai multe despre Erori de memorie, deformarea
întrebaţi asupra unor atitudini şi opinii. dezirabilă,
aspecte ale vieţii lor; modul de adresare şi alcătuire a
variază de la întrebărilor influenţează rezultatul.
puternic structurat la
foarte
flexibil.
5)METODE Măsoară direcţia şi Permite predicţii asupra unei Nu poate determina relaţia cauză
CORELAŢIONAL mărimea relaţiei variabile efect.
E între variabile. plecând de la cealaltă variabilă.
METODE Proceduri controlate Poate stabili relaţia cauză efect, Idem 3 + validitatea ecologică este mai
EXPERIMENTAL în experimentul poate fi repetat, redusă , alte ameninţări la adresa
E care gradul validităţii.
experimentatorul de control este foarte mare asupra
manipulează variabilelorîn laborator şi foarte
variabila mic în mediul natural.
independentă
pentru a determina
efectul asupra
variabilei
dependente.
Poate fi în condiţii
naturale sau poate
utiliza evenimente
naturale.
...........................

Studiul de caz
este centrat pe un fenomen contemporan,
contemporan,
care poate fi investigat pe viu cu mijloace concrete.
concrete.
Desigur,
Desigur, nu lipseşte din analiza de caz
un fragment de istoric a fenomenului,
fenomenului,
reconstituit pe bază de documente,
documente, materiale de arhivă şi relatări personale,
personale,
dar acestea constituie doar un traseu limitat al evenimentului/
evenimentului/individului.
individului.

Definiţie.:
Definiţie.:
Un studiu de caz este
o investigaţie concretă,
concretă,
care cercetează un fenomen contemporan în contextul de viaţă real, real,
unde frontierele dintre fenomen şi context nu sunt clar delimitate,
delimitate,
investigaţie în care utilizăm surse multiple de date (R(R.Yin,
Yin, 1989).
1989).
Adesea studiul de caz este utilizat ca
introducere la un experiment sau o anchetă,
anchetă, deci
ca o investigare în faza de explorare.
explorare.
Cum s-a mai spus,
spus,
studiul de caz poate fi o metodă autonomă având
un statut de legimitate pentru arii bine precizate:
precizate:
fapte / evenimente / fenomene care se desfăşoară sub ochii cercetătorului,
cercetătorului,
care nu pot fi desprinse din contextul lor,
lor,
neputând fi izolate fără a-şi pierde sensul.
sensul.
Experimentul reduce numarul de variabile la 3-4,
studiul de caz se aplică acolo unde o asemenea reducere nu poate avea loc iar
posibilitatea de control este mică,
mică, redusă,
redusă,
manipularea fiind nulă ca tehnici.
tehnici.
Analiza de caz utilizează
(1) studiul documentelor,
documentelor,
(2) observaţia,
observaţia,
(3) interviul
iar în anumite cazuri
şi date cantitative (ex
(ex.:
.: datele unei testări psihologice sau microanchete).
microanchete).

Comparativ cu experimentul,
experimentul, se reproşează analizei de caz:
caz:
- lipsa de rigoare;
rigoare;
- faptul că oferă o bază redusă de generalizare;
generalizare;
- faptul că ea conduce la materiale prea extinse prin
fragmenetele narative,
narative, documente brute etc.
etc.
Studiul de caz rămâne singura alternativă într-
într-o serie întreagă de împrejurări:
împrejurări:
când fenomenul nu poate fi miniaturizat experimental,
experimental,
gradul de control asupra lui este mic sau nul iar
nr_
nr_ul de variabile demne de luat în considerare este mare.
mare.
Adesea,
Adesea,
prezentarea unei cercetări experimentale
este dublată de studiu de caz,
caz,
urmărind o îmbinare între
analiza numerică a fenomenului şi
analiza calitativă."
calitativă."

......................

sau de aici ahatos.rdsor.ro/cursuri/Studiul%20de%20caz.doc

S-ar putea să vă placă și