3/1/2018

 tractul gastrointestinal al
 animalelor cu sânge cald
 al oamenilor
▪ reprezintă flora dominantă a intestinului gros
▪ rol important
▪ în menţinerea unei fiziologii normale a acestuia
▪ în sinteza unor proteine din grupul B şi K
▪ eliminată în mediul extern cu materiile fecale
contaminează apa, solul, alimentele etc.

 Prezenţa constantă a tulpinilor de E.coli în intestinul uman şi animal

şi în materiile fecale au făcut din această bacterie indicatorul de
Genul Escherichia poluare fecală a mediului, în special a apei

 bacil Gram negativ

 uneori forme filamentoase
Dg. cistită acută
Frotiu din
sediment urinar
colorat Gram

bacili/cocobacili
Gram negativi

E.coli E.coli

E.coli E.coli – microscopie electronică

1
 3/1/2018

 nepretenţios
 creşte pe medii simple
 aerob, facultativ anaerob
 pe medii solide
 colonii de tip „S”

E.coli
E.coli – microscopie electronică

E.coli
geloză-sânge

E.coli
ADCL
colonii lactozo-pozitive

E.coli E.coli

E.coli
endoagar: mediu selectiv-diferenţial
colonii roşii, lactozo-pozitive

E. coli (L+)

E.coli

2
 3/1/2018

 rezistentă în mediul extern  capacitate deosebită de adaptare la modificările de mediu

 distrusă de  poate sesiza prezenţa sau absenţa unor substanţe chimice sau
gaze în mediul său de viaţă şi, cu ajutorul cililor, se poate apropia
 antisepticele şi dezinfectantele uzuale sau îndepărta de acestea

 de coloranţi  poate să devină imobilă şi să producă fimbrii de adeziune care să-i

permită aderarea de substratul specific
▪ verde de malachit  dezvoltă rezistenţă faţă de substanţele antibacteriene
▪ cristal violet

E.coli E.coli

 Infecţii intestinale → patotipuri  Infecţii extra-intestinale

diareigene  infecţii urinare → patotipuri uropatogene

▪ETEC (enterotoxigenic Escherichia coli);  infecţii intraabdominale

▪EPEC (enteropathogenic Escherichia coli);
 bacteriemie
▪EHEC (enterohaemorrhagic Escherichia coli);
 şoc endotoxinic
Alte patotipuri
▪EIEC (enteroinvasive Escherichia coli);
 meningita neontală
▪EAggEC (enteroaggregative Escherichia coli).
 infecţii nosocomiale

E.coli

 Shigella dysenteriae (Grup A)  bacterii strict adaptate omului

 Shigella flexneri (Grup B)  întotdeauna patogene

 întâlnite în intestinul şi materiile fecale ale:
 Shigella boydii (Grup C)  bolnavilor,
 convalescenţilor
 Shigella sonnei (Grup D)  purtătorilor aparent sănătoşi

 Singurele animale care pot fi gazde accidentale sunt

primatele captive care vin în contact cu oamenii.
Shigella spp. Shigella spp.

3
 3/1/2018

leucocite

 bacili gram negativi

 bacterii aerobe, facultativ anaerobe
 se dezvoltă bine la 37°C
 formează Shigella
 colonii S hematii

preparat din materii fecale - shigelloză

Shigella spp.

Shigella spp.
ADCL
colonii lactozo-negative

colonii L-

 Shigeloza este o boală diareică acută care apare ca urmare a infecţiei

 rezistă pe cale orală cu Shigela spp.
 10 zile în praf uscat,  Shigeloza = dizenteria bacteriană

 9 zile în ape la 7-10°C,  boală diareică acută,

 evoluţie autolimitantă datorită capacităţii regenerative a
 două săptămâni pe lenjerie, epiteliului intestinal.
 1-2 săptămâni în alimente,  apare după 2-5 zile de la ingestia a 100-1000 de bacterii.
 2 luni în gheaţă.  Debut brusc cu febră, diaree apoasă, colici abdominale intense.
 perioada - 30-40 scaune nefecaloide, cu mucos, puroi şi sânge.

 inactivate în 10 minute la 50-60°C.  deshidratare

 tenesme rectale
 starea generală alterată

Shigella spp. Shigella spp.

4
 3/1/2018

 tratamentul antibiotic al dizenteriei

 doar în cazurile severe de boală

 la pacienţii vârstnici

 la copii

 tratamentul antibiotic - conform antibiogramei

▪ se reduce durata bolii de la aproximativ 5-7 zile până la

aproximativ 3 zile şi perioada excreţiei de Shigella în
covalescenţă

Shigella spp.

 tractul intestinal al oamenilor şi animalelor

 toate serovarurile de Salmonella enterica subspecia enterica sunt parazite
pentru om şi mamifere  bacili Gram negative
 celelalte subspecii se întâlnesc preponderent la păsări şi animale cu sânge
rece.
 omul şi animalele determină poluarea  enterobacterie aerobă, facultativ
▪ solului,
anaerobă
▪ apelor reziduale,
▪ apelor de suprafaţă
 poate creşte foarte uşor pe majoritatea
▪ în care pot supravieţui de la câteva luni până la câţiva ani de zile, mediilor de cultură
 dacă condiţiile de temperatură, umiditate şi pH sunt favorabile
 în mediul înconjurător
 doar supravieţuiesc, multiplicarea lor nefiind semnificativă.

Salmonella – preparat Gram Salmonella - Coloraţie specială pentru cili

5

Salmonella – colonii “în ochi de pisică”
Salmonella – colonii lactozo-negative
 pătrund pe cale digestivă
 ingeraţi într-un număr mai mare de 105 pot declanşa boala la
adultul sănătos.
 aciditatea gastrică distruge majoritatea germenilor ingeraţi.
 contaminarea masivă se realizează
 prin ingestia alimentelor în care germenii s-au multiplicat ca
într-un mediu de cultură
 de la persoană la persoană pe cale fecal-orală
 Nou născuţii şi copii mici sunt mult mai sensibili la infecţie care
poate fi indusă de ingerarea unui număr mic de bacterii
3/1/2018
Salmonella – colonii lactozo-negative
 germeni rezistenţi;
 în solul păşunilor pot supravieţui până la 200 de zile,
 în apă câteva luni
 în alimente între 10 şi 180 de zile,
 în pulberile de ouă 4 ani.
 sensibile la căldură
 distruse în 5 minute la 100°C;
 dezinfectantele le distrug în 30-120 minute
 din ce în ce mai frecvent se identifică tulpini care prezintă plurirezistenţă la
antibiotice, acestea fiind implicate în infecţiile nozocomiale120 de minute
 cele mai importante rezervoare animale sunt găinile, curcanii, porcii
şi vacile;
 se pot întâlni ca rezervoare şi alte animale domestice şi sălbatice.
 supravieţuiesc în ouă, pulberi de ouă, carne crudă şi produse
animaliere incomplet preparate termic
 transmitere: produsele animale
6
 3/1/2018

 Salmonelele sunt greu de eradicat, datorită rezervoarelor importante de

infecţie reprezentate de oameni şi animale.
 reducerea purtătorilor animali reduce semnificativ expunerea umană.
▪ prin măsuri care includ
▪ schimbarea practicilor de tăiere a animalelor pentru a reduce
contaminarea de pe carcasele acestora;
▪ protejarea de contaminare în procesele de prelucrare a alimentelor;
▪ asigurarea unui program de învăţare a practicilor igienice pentru
personalul care manevrează alimentele în abatoare, fast-food-uri,
cofetării, restaurante;
▪ prepararea şi refrigerarea adecvată a alimentelor în restaurante şi
case;
▪ un program guvernamental de supraveghere a bolilor enterice.

 Genul Proteus (Familia Enterobacteriaceae)  bacili

 cuprinde trei specii cu importanţă medicală:  Gram-negativi
 Proteus mirabilis
 Proteus vulgaris
 Proteus penneri.

 Nepretenţioşi
 Pe medi fără bilă
 prezintă caracteristica unică în familia
Enterobacteriaceae de a invada mediul,
 „fenomen de căţărare”, „invazie”, „roire”.
 din locul inoculării, valuri succesive de cultură
migrează concentric până la marginea mediului
sau până la întâlnirea cu vălul migrator al altei
colonii
 Pe mediile selective care conţin săruri
biliare
 colonii S, netede, rotunde, translucide

7
 3/1/2018

 Poate rezista o perioadă mai îndelungată

 soluţii antiseptice
 detergenţi
 soluţii perfuzabile
 soluţii care conţin glucoză
 Se poate multiplica la temperatura camerei,
 explică difuzibilitatea bacteriilor în mediul
spitalicesc.
 Rezistenţa la antibiotice a acestor bacterii este
foarte mare.

 Germeni condiţionat patogeni

 pot declanşa, singuri sau în asociaţie cu alţi agenţi
patogeni, infecţii la diferite nivele ale organismului
gazdă.
 Infecţii ale tractului digestiv
 Infecţii ale tractului respirator inferior
 Septicemii
 Meningita neonatală
 Pot suprainfecta plăgile
 Infecţiile tractului urinar

8
 3/1/2018

 Bacilul piocianic
 Specia cea mai frecvent izolată în laboratorul
de bacteriologie

 Comensual al tubului digestiv  Bacil Gram negativ

 Microorganism ubicuitar
 Prezent în sol, pe plante
 Afinitate pentru apă  Germene nepretenţios
 Izolat din apă de râu, canal, piscină, mare, apa potabilă, minerală, termală
 Contaminează produse alimentare şi farmaceutice
 Creşte şi în apă distilată
 chiar dacă sunt stocate la frigider  Tulpinile patogene cresc la temperaturi
 Tot mai frecvent izolat din mediul spitalicesc
cuprinse între 5 – 42°C
 De pe suprafeţe  Produce
 Instrumente, dispozitive medicale  Miros aromat
 Soluţii antiseptice, injectabile ▪ Tei, salcîm, iasomie
 Produse medicamentoase, cosmetice  Pigment verde-albăstrui

9
 3/1/2018

Pseudomonas aeruginosa Pseudomonas fluorescens

Colonii β hemolitice (geloză sânge)

Piocianină

Mediul TSI – G-, L-, Z-

Colonii lactozo-negative(MacConkey agar)

10
 3/1/2018

infecţie a unghiei

infecţii ale plăgilor

 În funcţie de poarta de intrare cauzează:
 Infecţii cutanate
▪ Consecinţă a băilor în ape poluate
▪ Foliculită conjunctivită celulită facială
▪ Piodermită
▪ Intertigo
▪ Otită externă
▪ În mediul spitalicesc
▪ Infecţii ale plăgilor
 Chirurgicale, traumatice, ale escarelor sau a arsurilor

 Bronhopneumonii  Germene ubicuitar

 Preferă mediile umede
 Infecţii digestive  Sursă si suport de transmitere:
 Infecţii oculare 
▪ Solul, alimentele, apa, diferite substanţe
Principala sursă de P. aeruginosa în spital:
 Flora endogenă a bolnavului
 Infecţii iatrogene  Elementele din mediu: apa din vaze de flori, din conducte, umidificatoare,
ghivecele cu plante, fructe şi legume crude, substanţe antiseptice şi dezinfectante
 Datorate îngrijirilor medicale sau manevrelor  Calea de transmitere
instrumentare ▪ Mâna, instrumentele, dispozitivele medicale contaminate (sonde, catetere, canule,
măşti de oxigen, etc.)
▪ Otite  Bacterie periculoasă în mediul spitalicesc
▪ Meningite  Mare aglomerare de persoane susceptibile la infecţie
▪ Endocardite  Se selectează tulpini foarte virulente şi rezistente la antibiotice
▪ Infecţii urinare

11