Diagnosticul de laborator in infectiile streptococice

Diagnosticul in diferiute afectiuni produse de streptococi poate fi:

1.Diagnostic bacteriologic. Acest examen vizeaza izolarea si identificarea germenului.

Recoltarea probelor biologice se face in conditii de sterilitate si inaintea inceperii
tratamentului.
Pentru izolarea streptococului, produsele biologice vor fi insamantate pe medii de cultura
imbogatite. Mediul cel mai folosit este geloza sange.
Acest mediu se prepara din :
-geloza 3%, la care se adauga, atunci cand s-a racit (45 grade C),
-sange defibrinat de berbec, in proportie de 5-10%, in conditii de sterilitate.
Dupa insamantarea pe medii de cultura, urmeaza incubarea la 37grade C timp de 24 ore.
Urmeaza identificarea streptococului pe baza caracterelor morfologice, de cultura,
biochimice si antigenice.
Uneori, in unele produse patologice din leziuni si cavitati, streptococul poate fi insotit de
stafilocococ, atunci mediului i se va adauga cristal violet 1/500.000 pentru inhibarea sa
selectiva.
Atunci cand este streptococ hemolitic , raportul dintre hemoliza si colonie este in favoarea
hemolizei.
Coloniile suspecte sunt trecute fiecare in cat un tub cu bulion glucozat. Dupa termostatare
streptococii se vor depune sub forma de grunji floconosi la fundul tubului, mediul ramanand
limpede.
Microscopia este utilă în cazul prelevatelor normal sterile. Frotiul facut din cultura va arata
germeni cu dispozitie caracteristica in lanturi.
Indentificarea streptococilor piogeni-grupa A- se poate face in afara reactiei de precipitare
cu serul de grupa A si printr-o metoda simpla”’metoda cu bacitracina” .
Pe o placa cu geloza-sange se insamanteaza in panza, streptococul de identificat si in mijlocul
ariei se pune o rodela imbibata in solutie de bacitracina 5u/ml. Se incubeaza 24h .
Streptococii din grupa A, fiind inhibati de bacitracina , nu se vor dezvolta in jurul rondelei de
antibiotic
Identificarea enterococului se face prin insamantrea pe un mediu cu 6.55 Na Cl si pH 9.6 pe
care creste selectiv, iar cea a streptococului viridans pe baza zonei de hemoliza verzuie si
prin reactia de bioliza.
2. Diagnostic serologic. Acest diagnostic se face prin doua reactii care urmaresc punerea in
evidenta a unor anticorpi antistreptococici:
2.1. reactia ASLO= urmareste prezenta si cantitatea antistreptoloizinei O in serul bolnavului.
Titrurile normale ating valori pana la 200 unitati pe ml ser. Titrurile crescute indica existenta
unei recente afectiuni streptococice grupa A, dar si purtatori amigdalieni de streptococi
hemolitici.
2.2. titrarea ASK = se practica cand ASLO este neconcludenta. Un titru peste 1/160 se
considera pozitiv.
3. Diagnostic biologic.
3.1.Reactia Dick, este o intradermoreactie in care antigenul este reprezentat de toxina
streptococilor hemolitici izolati de la bolnavii de scarlatina, diluata, astfel incat 0.2 ml sa
contina o unitate cutanata. Se inoculeaza pe fata anterioara a antebratului drept 0.2 ml toxina
activa , iar ca martor , la celalalt antebrat , aceasi cantitate de toxina inactivata 3h la 100
grade C. Citirea se face la 24 h.
3.2.fenomenul de stingere Schultz-Charlton. Aceasta proba este extrem de utila , deosebeste
eruptia scarlatinoasa de una scarlatiniforma, intalnita in unele intoxicatii. Se practica
inoculand 0.2ml ser antiscarlatinos diluat 1/10 , in plina zona de eruptie. Daca eruptia este
scarlatinoasa, dupa 6-12h se observa o palire a zonei in jurul inocularii , aceasta pentru ca
toxina scarlatinoasa este neutralizata de antitoxina din serul scarlatinos si, in consecinta
tegumentele capata aspectul normal.

Diagnosticul de laborator in infectiile stafilococice.

In infectiile stafilococice, diagnosticul de laborator este in principal bacteriologic.

Recoltarea produselor patologice trebuie facuta cu grija pentru a evita contaminarile cu
tulpini saprofite de pe piele sau din mediul inconjurator.
In cazul colectiilor inchise recoltarea se va face prin punctie, dupa aseptizarea tegumentelor.
Dintr-o leziune deschisa recoltarea se va face cu tamponul , ansa sau pipeta PASTEUR,iar in
afectiunile nasofaringiene , cu tamponul.
Produsul de examinat variază în raport cu sindromul clinic: puroi, spută, materii fecale, probe
de alimente, sânge, urină etc.
Din prelevatele necontaminate se realizează frotiuri colorate Gram şi examinate la
microscopul optic.
Izolarea stafilococului se face:
- pe geloză-sânge, sau
-pe mediul hiperclorurat pentru produsele intens contaminate.
La baza identificării izolatelor stau caracterele morfotinctoriale, de cultură, a testului
catalazei şi coagulazei. Pentru investigatii epidemiologice este necesară efectuarea lizotipiei.
Examenul puroiuli provenind din colectii inchise:
- Examen macroscopic, care va arata un puroi gros, cremos
- Examen microscopic, care va incepe cu efectuarea unui frotiu care va fi colorat Gram.
Acesta , examinat cu imersie, va arata polinucleare neutrofile si coci Gram-pozitivi,
izolati, in lanturi sau gramezi.
Insamantarea se va efectua pe medii solide si lichide care se vor termostata la 37
GRADE C.
Frotiurile facute din coloniile de pe geloza vor pune in evidenta, coci Gram-POZITIVI in
gramezi cu dispozitie caracteristica de ciorchine.
Examenul puroiului provenind din leziuni deschise.
-Pentru aceasta produsul va fi suspensionat intr-o cantitate cunoscuta de apa distilata,
- care apoi va fi insamantata intr-o cantitate egala de mediu hiperclorat lichid cu o
concentratie de 15 g %Na Cl,ajunge prin injumatatire cu A.D.la concentratia de 7.5%
.Intr-un astfel de mediu se dezvolta numai stafilococii toti ceilalti germeni fiind in
imposibilitatea de a supravietui.
-mediul insamantat va fi termostatat 36 ore la 37 grade C.dupa care
-se fac treceri pe mediul hiperclorurat solid ,urmarindu-se obtinerea de colonii izolate
,prin metoda epuizarii.
Mediul este cunoscut sub denumirea de mediul ‚’’CHAPMAN’’;este o geloza care contine
7.5% NACL ,MANIAT SI ROSU FENOL ca indicator.
Pe mediul Chapman se vor obtine doua feluri de colonii:
- unele roz-roscate produse de stafilococii care nu au fermentat manita=manitonegativi
- colonii galbene produse de stafilococii care ,fermentand manita ,acidifica mediul si-n
consecinta .acesta isi schimba culoarea =’’manitopozitivi’’